Universitatea Crestina DIMITRIE CANTEMIR

- Proiect-

MANAGAMENTUL TURISMULUI INTERNAIONAL Belgia

Marin Alexandru Raducu Anul I, sem. 2

Bucuresti 2011

Belgia

CUPRINS
CUPRINS..................................................................................................................................... 2 1. Analiza potenialului turistic internaional al Belgiei...............................................................2 1.1. Prezentarea general a rii ............................................................................................2 1.2. Analiza macromediului de marketing...............................................................................5 1.4. Imaginea destinaiei analizate in rndul turitilor internaionali ...................................12 2. Analiza competitivitii in sectorul Turismului i Cltoriilor (T&C) a Belgiei........................13 2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C....................................................15 2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C.....................................................................17 3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaional Belgiei........................................20 3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaionale .....................................................20 ..............................................................................................................................................20

1. Analiza potenialului turistic internaional al Belgiei

1.1. Prezentarea general a rii

Belgia

Regatul Belgiei sau Belgia este o tar in Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene si gzduieste majoritatea institutiilor acesteia precum si alte institutii internationale importante. Belgia se invecineaz cu Trile de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franta si Marea Nordului. Belgia este situat pe frontiera ce divide Europa germanic de Europa latin, iar cele dou mari regiuni ale trii marcheaz acest lucru. Regiunea de limb neerlandez Flandra, situat in jumtatea de nord a trii, are 58% din populatie, iar regiunea de limb francez Valonia, situat in jumtatea de sud, are 32% din populatie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingv, este o enclav majoritr francofon situat in Regiunea Flamand, dar in apropiere de frontiera cu regiunea valon si are 10% din populatie. Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situat in extremitatea nordic a Galiei, locuit initial de ctre belgi, un amestec de popoare celtice si germanice. Teritoriul Belgiei are o intindere de 30.528 km si se mparte din punct de vedere geografic in trei regiuni: cmpia litoral in nord-vest, platoul central si tinuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Urmnd exemplul Trilor de Jos, in cmpia litoral au fost amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, ins procentajul acestora este foarte mic. Platoul central este o vale fertil, iar tinutul muntos este o vale stncoas acoperit de pduri care se intind pn in nordul Frantei. Aici se gseste Signal de Botrange, cel mai inalt punct al trii, ridicndu-se la 694 metri fat de nivelul mrii. Principale fluvii sunt Escaut si Meuse. Climatul este temperat cu influente maritime puternice, cu precipitatii importante pe tot parcursul anului. Temperaturile medii lunare variaz intre 3 C in ianuarie si 18 C in iulie, iar precipitatiile medii variaz intre 51 mm in februarie si 78 mm in iulie. Belgia este un stat federal si este compus din trei comunitti, trei regiuni si patru regiuni lingvistice. Aceste subdiviziuni sunt definite de ctre Constitutia Belgiei si mpreun acoper intreg teritoriul statului. Regiunile lingvistice au fost definite in 1963 si au fost incluse in constitutie in 1970. O serie de reforme institutionale din anii 1970 si 1980 au dus la regionalizarea statului unitr si au creat o federatie cu trei niveluri: nivelul federal, cel al comunittilor si cel al regiunilor. Regiunea Flamand si Regiunea Valon sunt organizate administrativ in 5 provincii. A treia regiune, Regiunea Capitalei Bruxelles nu contine nici o provincie. Pe cel mai de jos nivel a mprtirii administrative se gsesc cele 589 comune. Comunittile, regiunile, regiunile lingvistice, provinciile si comunele sunt delimitate geografic conform Constitutiei. Alte niveluri de organizare administrativ sunt districtele, foste comune inainte de reorganizarea teritorial, arondismente judiciare sau administrative si districte de politie. Regiunile lingvistice nu dispun de institutii, ci servesc drept delimitare geografic a zonelor de competent ale comunittilor si determin limba oficial a comunelor. Comunittile nu se refer la grupuri de indivizi, ci mai degrab la regiunile politice, lingvistice si culturale ale trii. Comunitatea flamand are autoritate in cadrul zonei neerlandofone (care corespunde regiunii Flandra) si in Regiunea bilingv a capitalei Bruxelles ;

Belgia

comunitatea francofon are autoritate doar in cadrul zonei lingvistice francofone din regiunea Valonia si in Regiunea capitalei Bruxelles, iar comunitatea germanofon are autoritate doar intr-o zon format din 9 comune din provincia Lige din Valonia la frontiera cu Germania. Regiunea Flamand sau Flandra ocup partea nordic a Belgiei. Are o suprafat de 13.522 km (44.29% din Belgia), este divizat in 5 provincii si contine 308 comune. Limba oficial este limba olandez, de multe ori denumit de ctre locuitori limba flamand. Bruxelles face poarte din Flandra, dar doar pentru locuitorii flamanzi ai acestuia si pentru institutiile locale. Este capitala oficial a Flandrei. Imediat dup federalizarea statului, Regiunea si Comunitatea Flamand si-au transferat competentele ctre institutii comune, astfel c ambele sunt conduse de un singur ministru, presedinte, guvern si Parlament. Regiunea Capitalei Bruxelles este situat in centrul trii, complet enclavat in provincia Brabantul Flamand din Regiunea Flamand. Are o suprafat de 162 km (0.53% din Belgia) fiind astfel cea mai mic regiune. Regiunea contine orasul Bruxelles care este capitala federal si regional. Din populatie, 85% sunt francofoni si 15% sunt flamanzi. Regiunea este oficial bilingv, franceza si olandeza fiind ambele oficiale. Regiunea este format din 19 comune centrate in jurul orasului Bruxelles. Din motive legate de tensiunile dintre comunitti, aceste comune nu au fost reorganizate administrativ la ultimele reforme teritoriale, astfel c multe dintre acestea sunt printre cele mai mici comune in Belgia. Conform articolului 194 al Constitutiei Belgiei, capitala statului este Orasul Bruxelles. Cu toate acestea, fondurile alocate de ctre guvernul federal si regional pentru rolul reprezentativ al capitalei sunt divizate intre cele 19 comune, iar unele institutii sunt situate in celelalte 18 comune ale regiunii capitalei. Regiunea Valon sau Valonia ocup partea sudic a Belgiei. Are o suprafat de 16.844 km (55.18% din teritoriul Belgiei), este divizat in 5 provincii si contine 262 comune. Capitala sa este orasul Namur. Limbile oficiale sunt limba francez si doar in nou comune din est ce formeaz comunitatea germanofon se vorbeste limba german. Belgia este foarte bine conectat la retelele vest-europene de transport. Dispune de peste 3500 km de cale ferat din care aproximativ 3000 km sunt electrificati. Datorit densittii ridicate a populatiei, frecventa trenurilor este ridicat si costul transportului este redus. Serviciile internationale sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zrich, fie prin trenuri de mare vitez spre Paris, Londra, Kln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux. Transportul urban si interurban este de competenta regiunilor, existnd trei societti de transport in comun: De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru regiunea Valonia si STIB/MIVB pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul oras care are un sistem de metrou, sisteme de transport lejer si tramvaie existnd in Bruxelles, Anvers, Charleroi si Gent. Tramvaiul de coast belgian este o linie de tramvai interurban ce functioneaz de-a lungul intregului litoral belgian, de la frontiera cu Franta pn la frontiera cu Olanda. Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de autostrzi. Marile aglomeratii dispun de una sau mai multe

Belgia

centuri ocolitoare. Autostrzile sunt notate cu litera 'A' si urmeaz traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' si sunt notate cu litera 'R' iar drumurile nationale sunt notate cu litera 'N'. Aeroporturile din zona Bruxelles: Aeroportul din Anvers Deurne (41km), Aeroportul din Eindhoven (78km), Aeroportul din Rotterdam (78km), Aeroportul din Maastricht (82km), Aeroportul din Liege Bierset (88km).

1.2. Analiza macromediului de marketing Economia Belgiei si infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situat in centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce i rezerv un loc printre primele zece tri in clasamentul comertului international. Economia este caracterizat de o fort de munc foarte productiv, un PIB ridicat si exporturi importante. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere si chimice, diamante brute, mbrcminte si accesorii si textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentre, otel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate. Aceast tar dispune de o economie puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar prezint diferente regionale importante intre Flandra, regiunea mai dinamic si Valonia, regiune aflat intr-o perioad postindustrial afectat de dezafectarea industriilor traditionale. Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijin integrarea economic european si politica de economie deschis. In 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a inlocuit francul belgian definitiv in 2002. Din 1922, Belgia si Luxemburgul formeaz o zon economic comun, iar din 1944 aceste tri fac parte din zona economic Benelux. Belgia este o monarhie constitutional si o democratie parlamentr. Seful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse. El numeste prim ministru, dar acesta trebuie s aib sprijinul parlamentului. Prim ministrul este seful guvernului federal, format dintr-un numr egal de ministri neerlandofoni si francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce si are originile in Codul Napoleonian. Curtea de Casatie este nivelul cel mai inalt al ierarhiei juridice, situat pe un nivel superior fat de Curtea de Apel. Parlamentul federal este bicameral format din Senat si Camera Reprezentantilor. Primul este format din 40 membri alesi, 21 reprezentanti ai comunittilor si 10 membri cooptati. Membrii majori ai familiei regale care figureaz in lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Camera inferioar este format din 150 reprezentanti alesi in 11 arondismente electorale, prin vot proportional. Deoarece Belgia este una dintre putinele tri cu participare la vot obligatorie, este tara cu una dintre cele mai mari prezente la vot.

Belgia

Din anii 1970, in Belgia nu mai exist partide politice nationale, acestea divizndu-se pentru a reprezenta interesele politice si culturale ale comunittilor. Principalele partide din fiecare comunitate reprezint trei grupuri politice importante: Liberalism de dreapta (Flamanzii Liberali si Democrati (VLD) in Flandra si Miscarea Reformatoare a Belgiei (MR) in Valonia), CrestiniDemocrati conservatori (Partidul Flamand Crestin-Democrat (CD&V) si Centrul Democrat Umanist (cdH)) si social-democrati de stnga (Partidul Socialist - Diferit (Sp.a) si Partidul Socialist(PS)). O serie de partide au reusit s obtin o reprezentativitate semnificativ incepnd cu jumtatea secolului trecut organizate pe teme nationaliste, lingvistice si de mediu. Densitatea populatiei Belgiei fiind de 342 loc/km, o situeaz pe locul doi din Europa dup Olanda (cu exceptia microstatelor). In 2004, 92% din populatie erau cetteni belgieni, iar 6% erau cetteni ai celorlalte state UE. In 2007 populatia Regiunii Flamande era de 6.117.440 locuitori avnd Anvers, Ghent si Bruges drept cele mai populate orase, cea a Regiunii Valone era de 3.435.879 locuitori cu Charleroi, Lige si Namur drept cele mai populate orase, iar cea a Regiunii Bruxelles era de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19 comune aveau peste 100.000 locuitori. Att neerlandeza, ct si franceza vorbite in Belgia au diferente minore de vocabular si de nuante semantice fat de limbile vorbite in Olanda respectiv Franta. Multi flamanzi folosesc curent dialecte locale flamande in mediul local. Limba valon, principala limb regional din Valonia este actualmente inteleas si vorbit de un procent infim de populatie, in general persoane in vrst. Dialectele acesteia precum si celelalte dialecte traditionale din Valonia nu sunt folosite curent in viata public. Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independentei Belgiei si a avut un rol important in istoria trii. Institutia regal continu s aib in continuare o puternica reputatie catolic. Cu toate acestea, statul este un stat secular cu o constitutie laic ce prevede libertatea de religie. Cultele recunoscute oficial sunt subventionate de stat, acestea fiind, in ordinea subventiilor acordate: catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul si anglicanismul. In 2007 budismul a efectuat primii pasi spre recunoasterea oficial. Viata cultural belgian a avut tendinta s se desfsoare in fiecare comunitate. Din anii 1970 nu mai exist universitti bilingve, cu exceptia Academiei Militre Regale sau mijloace de informare in mas. Nici o institutie cultural sau organizatie stiintific nu reprezint ambele comunitti. In ciuda diviziunilor politice si lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungul secolelor, regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltrea a numeroase miscri artistice care au avut un impact puternic asupra culturii europene. Inc de la inceputul epocii moderne numeroase personalitti au adus contributii importante la dezvoltrea stiintei si tehnologiei. Printre cei mai importanti sunt exploratorul Gerardus

Belgia

Mercator, anatomistul Andreas Vesalius, herbalistul Rembert Dodoens si matematicianul Simon Stevin. Fotbalul si ciclismul sunt sporturi populare in rndul belgienilor. Eddy Merckx este considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. In fotbal, Jupiler League este competitia fotbalistic cea mai important, iar cluburi ca R.S.C. Anderlecht au avut deseori succese importante pe plan european. In ultimii ani dou juctoare de tenis belgiene au avut succese importante, fiecare clasndu-se pe prima pozitie in clasamentul WTA, este vorba de Kim Clijsters si Justine Henin. In 1920 orasul Anvers a gzduit Jocurile Olimpice de var, in 2000 Belgia a gzduit mpreun cu Olanda Campionatul European de Fotbal, iar Beneluxul si-a depus candidatura pentru a gzdui editia din 2018 a Campionatului Mondial de Fotbal. Belgia este cunoscut la nivel international pentru specialittile ei gastronomice. Numeroase restaurante belgiene pot fi gsite in ghiduri gastronomice importante, ca de exemplu: Gofrele, cartofii prjiti si midiile sunt printre cele mai cunoscute specialitti belgiene, dar exist numeroase specialitti locale. Belgia este renumit pentru ciocolata produs aici, numeroase mrci locale devenind foarte cunoscute pe plan international. Belgia este cunoscut de asemenea pentru cele peste 500 specialitti de bere. Berea Belgian contine una dintre cele mai mari varietti de beri de calitate din lume, de la bere blond si brun pn la celebrele beri trapiste si lambic. Originile berii belgiene se gsesc in Evul Mediu cnd mnstirile o produceau pentru consumul propriu si mai trziu ca un mijloc de a-si rotunji veniturile.

1.3. Identificarea principalelor atracii turistice internaionale BRUXELLES / BRUSSEL: Bruxelles are dou fee: metropola contemporan i istoric, pe de o parte, ora uman, cald, convivial pe de alt parte. Grand Place. "Una dintre cele mai frumoase piee din Europa sau poate chiar din lume", este o expresie des auzit atunci cnd turitii din Bruxelles incearc s descrie frumuseea pieei centrale. Vorbitorii de francez o numesc "Grand Place", iar in olandez este numit "Grote Markt". Turitii secolului al XXI-lea nu sunt singurii care o admir. Arhiducesa Isabella, fiica regelui Filip al II-lea al Spaniei a scris despre pia in timpul vizitei sale la Bruxelles, la 5 septembrie 1599: "Niciodat nu am vazut ceva att de frumos i de desavrit precum centrul oraului, unde primaria oraului se ridic pn in cer. Decorarea caselor este dintre cele mai remarcabile". In zilele noastre, Grand Place este principala atracie turistic a oraului. Pe toat durata anului este vizitat de mii de turiti care se plimb admirnd dantelria cldirilor sau savureaz o excelent bere belgian la una din numeroasele terase ale pieei. Piaa gzduiete concerte i alte

Belgia

evenimente publice. Magazinele de suveniruri i ademenesc clienii cu cristale, ciocolat, cri potale i de cltorie, in timp ce in jur se aude att franceza, ct i engleza, italiana, rusa i chiar romna. Parcul Expoziional Heysel. In 1930 Belgia a vrut s organizeze o expoziie pentru a arta lumii prosperitatea sa, dup dezastrele din Primul razboi mondial i, de asemenea, pentru a srbtori Centenarul Independenei sale. Suprafaa expoziional din parcul central Cinquantenaire devenise prea mic, prin urmare s-a decis ca Expoziia din 1935 sa aib loc la nord de centrul oraului, in Heizel/Heysel. Domeniul fusese deja pregtit pentru urbanizare in timpul domniei lui Leopold II care a cumprat 200 ha de teren liber, dar planurile sale originale nu au mai fost realizate. Pentru expoziia din 1935 au fost necesari 10 ani de organizare, iar rezultatele au fost impresionante. Mai mult de 20 de milioane de vizitatori au venit la Bruxelles, 182 cldiri au fost construite, au participat 25 de ri i s-au organizat mai mult de 300 de congrese, parade, festivaluri i concerte. Fiecare ar a fost reprezentat intr-un pavilion naional, unde specificul naional a fost artat intregii lumi. Mai mult, un imens parc de atracie i de reconstrucie a "vechiului Bruxelles" a atras o mulime mare de oameni la Heysel. Cldirile exist i astzi i continu s gzduiasc expoziii i trguri. Se pot vedea i luminile fostului stadion de fotbal Heysel, care a fost de asemenea construit in anul 1930. Dup tragedia din 1985, stadionul de fotbal a fost refcut in 1993 i este acum numit Stadionul Regele Boudewijn. De la Expoziia din 1958, singurul monument major care a rmas la Heysel este, de asemenea, i cel mai spectaculos: Atomium. Aceasta a fost prima expoziie planificat dup Al doilea razboi mondial. Intreaga perspectiv economic a fost mult mai bun dect in 1930 (incepnd de la crearea Comunitii Economice Europene in 1957) i lumea vibra de entuziasm pentru noile tehnologii (centrale nucleare, primul satelit lansat de ctre sovietici, etc). Peste 35 de milioane de persoane au vizitat Expo 58 i 46 de ri de pe 6 continente au fost reprezentate. Majoritatea pavilioanelor s-au construit intr-un foarte modern stil arhitectural futurist, care a devenit simbolul acelui spaiu. In prezent, parcul Heysel este inc vizitat de mult lume. Lnga stadionul de fotbal se inal Kinepolis, un mare complex de cinema cu 28 de sali i un ecran gigant IMAX. Un alt punct de atracie este frumosul parc Mini -Europa, care conine modele miniaturale (scar 1:25) ale principalelor monumente din statele membre UE. Atomium a devenit Turnul Eiffel din Bruxelles i este reprezentrea vizual a conceptului de "atom", fiind simbolizat printr-un elementr cristal de fier i cei 9 atomi ai si. Este onorat astfel industria metalelor i a fierului i credina in puterea atomic. A fost nevoie de 18 luni pentru concepere i alte 18 luni pentru construcie; este acoperit cu un strat de aluminiu, cntrete 2.400 tone i are o inlime de 102 metri. Fiecare sfer are diametrul de 18 m. Un lift duce vizitatorii in sfera cea mai de sus, pentru a se bucura de o vedere panoramic a zonei Heysel i, dac vremea este bun, chiar a oraului Bruxelles. Manneken Pis. New York are Statuia Libertii, Copenhaga are sirena i Bruxelles are Menneken Pis. Statueta micului biat surprins intr-o poziie oarecum compromitoare, a fost de secole una din atraciile turistice ale oraului. Basilica de Koekelberg. Basilica din Inima sacr (situata la Koekelberg) este denumit "Basilica naional a Belgiei" i a fost construit pentru a celebra a 75-a aniversare a independenei Belgiei. In 1905 regele Leopold II a pus prima piatr. Conform schielor arhitectului

Belgia

Langerock era proiectat o gigantic biseric neo -gotic, dar planurile iniiale au fost stopate la inceputul Primului razboi mondial. In 1919 construciile vor continua, dar cu planuri schimbate. Noul arhitect a fost Albert Van Huffel i, la un moment dat, prea c Basilica nu va fi terminat prea curnd. Mai mult dect att, construcia depindea in intregime de donaiile fcute de ctre credincioi. Biserica a fost terminat la sfritul lui 1960 i dedicat victoriilor rzboaielor din 1918 i 1944. Decoraia de interior este in stilul Art deco 1930. Din martie 1997 vizitatorii pot urca in cupola Basilicii de unde pot admira o frumoas panoram asupra oraului Bruxelles i a mprejurimilor. Reedina regal cu Pavilionul chinezesc i Turnul japonez. In suburbia Laken/Laeken, situat in afara centrului oraului, se intinde domeniul regal cu "Chateau de Laeken", unde locuiete familia regal. Reedina regal de astzi a fost construit in 1772 de ctre Albert von Sachsen-Teschen, achiziionat ulterior de ctre Napoleon in 1804. Dup btlia de la Waterloo din 1815 a devenit proprietate a regelui William I. O alt schimbare de proprietr a avut loc 15 de ani mai trziu, in 1830, cnd Belgia a devenit stat independent. Regele Leopold I-a primit-o drept cadou din partea statului belgian. Dup un incendiu in 1890 a fost reconstruit, devenind reedin a familiei regale, pe tot timpul domniei regelui Leopold III. In parcul regal, atracia cea mare o constituie serele regale. Construcia grdinilor botanice a inceput in 1870. Printre arhitecii participani s-a numrat i tnarul Victor Horta, care mai trziu va deveni arhitectul lider Art Nouveau in Belgia. Colecia de plante tropicale i alte frumoase flori poate fi vizitat de ctre public timp de 10 de zile in lunile aprilie -mai, in fiecare an. ANTWERP Antwerp este al doilea mare ora din Belgia i are o multitudine de faete. Este al doilea mare port din Europa (dup Rotterdam) i este un ora splendid cu numeroase stiluri arhitecturale, amintind mai ales de secolele XVI (Epoca de aur din Anvers) i XVII. Trecutul este, de asemenea, reprezentat de numeroase picturi de Peter Paul Rubens care a trit in Anvers la inceputul secolului al XVII-lea. Anvers este centrul de diamante al lumii. Dac diamantele sunt cu adevarat cel mai bun prieten al unei fete, atunci cu siguran doamnele nu vor rata o vizit in centrul diamantelor, din jurul grii centrale; zona reprezint, de asemenea, partea evreiasc a oraului. In prezent, Anvers a ctigat un loc printre oraele de mod ale lumii, datorit eforturilor a numeroi tineri designeri. Una dintre cele mai mari cldiri este "Central Station", gara central, care salut vizitatorii care sosesc cu trenul in Anvers precum o catedral modern. Este parial acoperit de o imens cupol de sticl i metal, proiectat de arhitectul Van Bogaert. Cldirea in sine a grii a fost proiectat intre 1895 i 1905 de ctre arhitectul Delacenserie. Aici se termin cea mai veche linie de cale ferat din Belgia. Gradina zoologic este cea mai mare din Belgia i un veritabil punct de atracie pentru cei mici i cei mari. Muzeul Diamantelor. Anvers a fost cunoscut ca i Centru de diamante al lumii timp de secole, iar astzi gzduiete cel mai mare Muzeu al Diamantelor. Este un muzeu "imagine i sunet', o experien unic pentru simuri. Audio-ghidul va da posibilitatea de a vizita muzeul in limba aleas de turist., pe propriul nivel i ritm. Experi i diletani deopotriv, vor gsi toate

Belgia

rspunsurile pe care le caut. Mai mult dect att, multe surprize ateapt vizitatorii in camerele de tezaur ale unor splendide colecii de bijuterii de diamante, pornind din secolul al XVI-lea i pn in prezent. BRUGES Bruges este numit: "Veneia Nordului", splendidul ora medieval fiind una din bijuteriile Coroanei belgiene. In nici un alt ora european sentimentul i aspectul medieval nu sunt att de prezente ca in acest ora din apropierea Mrii Nordului. Este unul din cele mai importante orae belgiene i totodat capitala provinciei Flandra de Vest. Muli oameni realizeaz excursii de o zi de la Bruxelles la Bruges, dar cel mai bun mod de a vizita Bruges este de a petrece cel puin o noapte in unul din numeroasele hoteluri. Seara trziu, cnd toi turitii au plecat, Bruges i recapt farmecul i linitea vechilor timpuri. Bruges este unic, in sensul c aici autoritile au fcut tot posibilul pentru a pstra imaginea cu aspect medieval a oraului. Combinaia de vechi, nu foarte vechi i de nou i fascineaz pe toi cei care pesc pentru prima dat in Bruges. Nu se poate prsi Bruges-ul fr a face o minunat cltorie cu barca, pe canale. Din anul 2000, centrul istoric vechi al oraului este inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Muzeul Groeninge. Muzeul Groeninge este un obiectiv turistic in Bruges, denumit si muzeul artelor fine, si poart numele dup cmpul unde armatele flamande au invins armatele regelui. Turnul Belfort. Turnul Belfort este un obiectiv turistic in Bruges ce a fost construit in sec al XIII-lea. Aceast atractie turistic din Bruges are nu mai putin de 88 de metri inltime si gzduieste comoara de altdat a Bruges-ului. Daca turistul se hotrste s urce cele 366 de trepte, va putea admira impresionantul mecanism al ceasului care are 47 de clopote, fiecare cu sunete si functii diferite, iar punctul culminant este privelistea panoramic a orasului din vrful turnului. Turnul Belfort face ca piata central din Bruges s fie cu adevarat deosebit. Biserica Sfnta Maria din Bruges. Biserica Sfnta Maria a fost construit pe parcursul a dou secole (XIII-XV). Biserica nu prezint un stil uniform avnd influente romanesce si gotice. Prin anul 1900, biserica a fost renovat incercndu-se s se pstreze stilul su medieval original. Cea mai important parte din biserica este turnul. El are o inltime de 122 de metri fiind cel mai inalt turn din Bruges si al doilea ca mrime din Belgia. Motivul pentru care turistii viziteaz aceast biseric este datorit faptului c aici se afl Fecioara lui Michelangelo, precum si criptele Mariei de Burgundia si a tatlui su, Carol cel Viteaz. Fecioara lui Michelangelo este singura statuie a marelui sculptor care a prsit Italia in timpul vietii sale. Desi initial a fost construit pentru catedrala din Sienna, doi negustori din Bruges au adus statuia in Belgia dup o calatorie a lor in Italia in 1506. Delfinariul din Bruges. Delfinariul are 1600 de locuri fiind destul de incptor pentru toti cei care vor s admire delfinii si focile intr-un spectacol fascinant. Bazinul are o suprafat de 850 de m2 cu o adncime de 6 metri, avnd 3 milioane de litri de ap de mare. Pe lng spectacolele oferite de animale, parcul ofer si altfel de atractii: mountain-rousseuri (Hurricane, Orca Ride), leagne imense (Sancta Maria), roata panoramic (Explorer II), lanturi (Wave Swinger), tobogane pe ap (Toboggan Aquatique), carusel (Carrousel), masini de epoc (Oldtimers), plimbri cu barca (Mississippi).

10

Belgia

Palatul Liberttii din Bruges. Palatul Liberttii din Bruges a avut de-a lungul secolelor mai multe intrebuintri. Dup terminarea constructiei in 1525, cldirea a fost folosit ca Palat al Regiunii, iar dup ce-a de-a doua construire a sa, in 1725 a devenit Curte Regal. Mai trziu cldirea a devenit punct de informare turistic. Astzi, gzduieste arhiva national. Cea mai important parte din cldire, este desigur Sala Aldermann cu superbul semineu fcut din diferite materiale: alabastru, marmura si lemn. GHENT Ghent este cel de-al patrulea mare ora din Belgia i este, de asemenea, oraul floare al rii. Orasul-port numr astzi circa 240.000 locuitori si se impune ca un centru important al invatmntului superior, avnd toate "ingredientele" necesare pentru exploatrea trecutului in construirea unui viitor luminos. Cu attea parcuri, strdute inguste si monumente istorice, laice si religioase, care istorisesc despre vremurile apogeului economic si cultural, nu este de mirare c anual, orasul este vizitat de peste 2 milioane de persoane. Cultivatorii din regiunea Gent vnd flori de begonia i azalea peste tot in lume. La fiecare 5 ani expoziia de succes "Gentse Floralien" atrage mii de vizitatori. Cnd se viziteaza Gent, nu trebuie sa se rateze o frumoas zon a orasului: Graslei si Koornlei. Sunt numele a dou strzi din vechiul port, chiar in mijlocul oraului. Graslei inseamna "strada ierburilor i legumelor", Koornlei "strada grului". Ambele denumiri indic faptul c aceste produse specifice au fost comercializate sau stocate in zona respectiv. "SPIJKER" este cea mai veche casa de la Graslei. Dateaz de la sfritul secolului XII - inceputul secolului XIII i adpostea grul transportat cu navele din Gent. Acest lucru s-a datorat faptului c Gent a primit privilegiul de a stoca cereale i gru in SPIJKER pentru a avea rezerve in timpuri de foamete. O parte din ele sunt interesate in mod direct de Festivalul din Ghent care se organizeaz anual si dureaz zece zile. In jurul anului 650, Sf. Amand avea s fondeze aici dou mnstiri: Mnstirea Sf. Petru si Manastirea Sf. Bavo. Acestea mpreuna cu centrul de schimburi comerciale, adic cu piata, au jucat rolul unor nuclee in jurul crora s-a constituit asezarea. O mare parte din Ghent, insemnnd zidurile vechi de aprare ale orasului si alte minuni arhitectonice bine conservate, se afl sub protectia patrimoniului mondial UNESCO. Centrul istoric este de departe cea mai frumoas parte a orasului, chiar si in opinia locuitorilor si. Casele dateaz dintre secolele XII si XVII si se tin lant de-a lungul strzii ca in toate asezrile in care a patruns candva spiritul populatiei de neam germanic. Chiar in centrul orasului Ghent se afl catedrala gotic si turnul clopotnit care formeaz un ansamblu incnttor de arhitectura medieval. Castelul Contilor a fost contruit de Filip de Alsacia la scurt vreme dup ce s-a intors din a treia cruciad in 1180, dup modelul celor intlnite in Siria. Una din camerele sale cuprinde cteva aparate de tortur cu care i inspimntau pn si pe cei mai temuti adversari. Intr-o nota mai fericit, urcnd la ultimul etaj al donjonului se pot admira acoperisurile monocrome ale caselor din Ghent. OOSTENDE

11

Belgia

Oraul Oostende, protejat de Marea Nordului de o reea de diguri, este cel mai populat centru de pe coasta belgian. Iniia, a fost un sat micut de pescari. Regii Leopold I i Leopold II au decis s-i petreac verile la Oostende, ceea ce a ridicat oraul i l-a transformat intr-o staiune la mod in secolul al XIX-lea. Din pcate, in secolul al XX-lea, distrugerea a venit din nou, de data aceasta sub forma bombardamentelor aeriene din timpul celui de-al doilea rzboi mondial.

1.4. Imaginea destinaiei analizate in rndul turitilor internaionali In percepia turitilor, Belgia este vzut ca o ar a dantelei i a cascadelor de ciocolat... Unde apa ce nete din fntnile arteziene are gust de praline, iar din trabucuri iese parc acelai miros... Locul unde ai mnca pn mori de plcere bomboanele invelite din abunden in ciocolat, iar banalii cartofi prjii capt cel mai delicios gust. Belgia, cu toate c este o ar mic, este bogat in orae medievale, catedrale gotice i castele vechi. Aadar, putem spune c este locul care indeplinete toate cerinele unui turist pretenios. In Belgia, i poi petrece cteva zile admirnd arhitectura oraelor i degustnd numeroasele feluri de ciocolat. Bruxelles atrage atenia in primul rnd prin renumitul GrandPlace, unde vei descoperi celebrul Hotel de Ville, unul dintre cele mai frumoase din Europa, care este luminat grandios noaptea. Pe timp de var, piaa este ocupt de vnztorii de flori (la fiecare doi ani, in august, "Covorul de flori" acoper timp de cteva zile pavajul acestei piee unice in lume), iar iarna, in acest loc, se deschide un patinoar care devine locul de intlnire al tinerilor. Pe Platoul Heysel se afl amplasat Atomium i Mini-Europa, un parc cu miniaturi care se afl chiar sub Atomium. Aici sunt reprezentate toate rile Uniunii Europene prin machete ale cldirilor reprezentative din fiecare ar in parte. Centrul belgian cu benzi desenate este un loc pe care adulii l ador in aceeai msur ca i copiii. Centrul se afl intr-o cldire restaurat inc din anul 1903. Provincia Flander din nordul rii se mndrete cu oraul Brugges, cel mai frumos din Belgia, renumit pentru canalele sale. Oraul Brugge este incnttor prin frumuseea sa deosebit, fiind supranumit i "Veneia Nordului", frumusee care poate fi descoperit att printr-o plimbare pe jos, ct i printr-o minunat cltorie cu barca de-a lungul canalelor dezvluind priveliti incnttoare. In Brugge, trebuie vizitat i "Muzeul Diamantelor" sau la un atelier de prelucrare a diamantelor, "Casa Diamantelor", unde, la anumite ore, se poate urmri o demonstraie de lefuire a diamantelor (la muzeu doar o singur or pe zi). lefuirea de diamante a fost i este una dintre industriile importante ale Belgiei. Belgienii au o tehnic celebr de lefuire a diamantelor, i anume, lefuirea cu pudr de diamant. In Brugge trebuie vizitat i Groeninge, care este unul dintre cele mai faimoase muzee din Belgia. In incinta lui se afl o selecie de arte fine i, de asemenea, o colecie complet a picturilor din rile de Jos, datnd din secolele XV-XX.

12

Belgia

Buctria Belgiei cucerete turitii din primul moment. Pe parcursul zilelor petrecute in diferite regiuni ale rii se poate degusta diferite specialiti de fructe de mare, scoici preparate delicios in multiple feluri, maatjes (hering) i chips; iar ca desert celebrele gaufres de Bruxelles.. Belgia se face iubit prin frumuseea oraelor, a peisajelelor uimitoare, dar mai ales, prin ospitalitatea oamenilor care sunt contieni c triesc in centrul cultural al Europei.

2. Analiza competitivitii in sectorul Turismului i Cltoriilor (T&C) a Belgiei

13

Belgia

Sector Cadrul de funcionare a industriei T&C Reglementri i politici legislative Dezvoltrea durabil a mediului Securitate i siguran Sntate i igien Prioritizarea industriei T&C Mediul economic i infrastructura aferent T&C Infrastructura transportului aerian Infrastructura transportului rutier Infrastructur turistic Infrastructura ICT Competitivitatea preurilor in sectorul T&C Resurse umane, culturale i naturale implicate in T&C Resurse umane Afinitatea pentru turism i cltorii Resurse naturale Resurse culturale

Poziie Scor 21 20 8 21 16 92 32 31 7 41 22 126 20 13 42 120 8 5,45 5,23 5,59 6,01 6,55 3,88 4,56 4,27 6,10 4,18 4,81 3,46 4,73 5,80 5,00 2,20 5,93

14

Belgia

PoziiaocupatdeB ia n clasam elg entul competitivitii n industriaT&Cpe diverse com ponente

140 120 100 80 60 40 20 0 21 20 8 21 16 7 32 31 41 22 20 13 42 92 126 120

2.1. Cadrul de funcionare i organizare a sectorului T&C

In ceea ce priveste cadrul de functionare si organizare a sectorului Turism si Cltorii a trii alese de noi, mai exact Belgia, acesta cuprinde un numr de 8 subindecsi pe care i vom prezenta in cele ce urmeaz. Primul subindex se refer la importana proprietii strine, astfel din totalul de 133 de ri analizate in acest raport, Belgia ocup poziia a 12-a in clasament. Aceasta reiese

15

Belgia

din scala realizat, coninnd un numr de 7 trepte, prima treapt se refer la limitarea investiiilor, iar cea de-a saptea la incurajarea acestora, astfel Belgia obine un punctaj foarte apropiat de ultima treapt din scal, i anume 6. In ceea ce privete poziia Romniei in cadrul acestui index, aceasta se difereneaz simitor fa de Belgia, ocupnd poziia 87 in cadrul clasamentului cu un punctaj de 4,9 in cadrul scalei, datorit i crizei economice care s-a prelungit de-a lungul anilor, investitorii ocolind Romnia. Cel de-al doilea subindex tratat in acest raport se refer la drepturile de proprietate. Dreptul de proprietate este, conform Codului civil, dreptul unei persoane de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, ins in limitele determinate de lege. In functie de titular si caracteristici, proprietatea poate fi privat sau public. Acest index claseaz Belgia pe poziia 19, aflndu-se astfel pe treapta a 6-a din scal, aceasta lund valori de la 1 la 7, unde 1 reprezint drepturi de proprietate neconcluzionate i neprotejate de lege, iar 7 se refer la acele drepturi care sunt clar definite i bine protejate de lege. In raport cu Belgia, Romnia se poziioneaz spre finele clasamentului, ocupnd cel de-al 85-lea rang. Din scal analizat reiese faptul c Romnia se afl sub media scalei, aceasta reprezentnd un punctaj de 4,7, in timp ce Romnia deine un punctaj de 4,2. Urmtorul subindex, impactul asupra afacerilor privind investiiile strine directe, plaseaz Belgia pe poziia cu numrul 21, care incurajeaz dezvoltarea afacerilor, obinnd un punctaj favorabil in scala de la 1 la 7 privind incurajarea investitorilor i anume 5,8, comparativ cu Romnia care ocup un loc nefavorabil in clasament, mai exact 89, ceea ce implicit duce i la o treapt inferioar i in cadrul scalei cu un punctaj de 4,8 , de asemenea sub medie. Investiiile strine directe au totalizat anul trecut 2,596 miliarde de euro, in scadere cu 25,57% fa de cele din 2009, cnd s-a inregistrat un nivel de 3,488 miliarde de euro. In 2009, investitiile strine directe au sczut la 4,89 miliarde de euro, jumtate din valoarea inregistrat in 2008, acoperind in proporie de 96,9% deficitul de cont curent. In 2008, nerezidenii au realizat investiii strine directe in Romnia de 9,49 miliarde de euro. De asemenea, investitiile strine directe nete au fost in 2009 de 3,5 miliarde de euro, companiile fiind nevoite s aduc aport la capital de 1,4 miliarde de euro pentru acoperirea pierderilor, conform Ziarului Financiar. In ceea ce privete urmtorul subindex cuprinznd cerinele necesare pentru acordarea vizei, Belgia i Romnia se situeaz pe aceeai poziie in clasament, i anume 40. Datorit faptului c sunt state europene, cetenii celor dou ri puse in discuie in acest proiect, nu au nevoie de vize pentru a circula in cadrul continentului European. Un alt subindex se refer la deschiderea de acorduri bilaterale privind serviciile aeriene unde Belgia ocup poziia cu numrul 33, avnd un procentaj in cadrul clasamentului de 12,6%. In schimb, Romnia deine poziia 83-a cu o rat procentual de 8,5%. Acordurile bilaterale privind serviciile aeriene incheiate intre un stat membru al UE si o tar tert trebuie s contin o clauz

16

Belgia

de desemnare a UE prin care se recunoaste faptul c termenii respectivelor acorduri se aplic in egal msur tuturor companiilor aeriene din UE, nu doar celor ale statului membru in cauz. Al saselea subindex se refer la transparena politicilor guvernamentale in cadrul cruia Belgia este situat pe poziia 57 in clasamentul celor 133 de ri cuprinse in raport, realiznd un punctaj de 4,2 pe o scal de la 1 la 7, unde 1 reprezint faptul c cetenii nu sunt deloc informai, iar 7 reprezint informarea total a acestora. Punctajul realizat de Belgia este chiar media scalei, iar in ceea ce privete Romnia, aceasta ocup o poziie total nefavorabila la finele clasamentului, deinnd locul 124 i un punctaj de 3,1, aflndu-se sub media indexului. Cu privire la timpul necesar pentru a incepe o afacere, care de altfel este cel de-al aptelea subindex al raportului , ara analizat de noi in aceast lucrare se afl in primele 10 ri care reuesc s pun pe picioare o afacere in cateva zile, Belgia avnd nevoie de doar 4 zile, dup cum reiese i din statistica facut in raport. Datorit timpului scurt de incepere a unei afaceri, Belgia ocup locul 4 in cadrul clasamentului. O surpriza placut vine din partea Romniei referitor la acest subindex in cadru creia deine poziia cu numrul 25, iar timpul necesar pentru inceperea unei afaceri este de 10 zile. Ultimul subindex se refer la costul necesar pentru a incepe o afacere unde Romnia, ocup cu surprindere, poziia 30 din cadrul clasamentului, iar Belgia se afla cu 12 poziii mai jos in cadrul clasamentului, respectiv pe locul 42.

2.2. Economia i infrastructura sectorului T&C

In cadrul acestei analize a economiei i infrastructurii sectorului Turismului i Cltoriilor se

disting mai multi indeci printre care amintim Infrastructura turistic, Infrastructura ICT, Infrastructura transportului aerian, Infrastructura transportului rutier i Competitivitatea preurilor care la rndul lor cuprind numeroi subindeci, urmnd s i analizm in cele ce urmeaz. Infrastructura transportului aerian are in componena sa 5 subindeci, iar primul se refer la calitatea infrastructurii acestuia. In clasamentul celor 133 de ri, Belgia ocup poziia 15, data de transportul aerian de pasageri care este unul extensiv i eficient din punct de vedere al standardelor internaionale, fapt ce reiese i din statistica raportului. Pentru o delimitare ct mai eficient a rilor desemnate in cadrul raportului, s-a intocmit o scal de la 1 la 7 , unde 1 reprezint subdezvoltarea transportului aerian, iar 7 reprezint eficiena transportului. In cadrul acestei scale, Belgia se situeaz pe treapt a 6-a, care depete cu mult media scalei, aceasta fiind de 4,7. Insa acest lucru nu se poate spune i despre Romnia, care se sfla sub media de 4,7 din punct de vedere al eficienei transportului aerian, ocupnd poziia cu numrul 96 in clasament.

17

Belgia

Cel de-al doilea subindex reprezint numrul de plecri la mia de locuitori care face ca Belgia s fie situat pe locul 25, cu un procent de 15% din 1000 de locuitori, iar Romnia pe locul 77, deoarece deine doar 2% din numrul de plecri la mia de locuitori. Numrul de aeroporturi analizat la 1000 de locuitori este al patrulea subindex, unde Belgia are o poziie defavorizat, aflndu-se printre ultimele ri in cadrul clasamentului, mai exact pe locul 84. Romnia, in schimb, reuete s fie pe o poziie mai bun, ocupnd locul 67 din cele 133 de ri. Urmtorul subindex se refer la numrul de linii aeriene cu zboruri programate originare din ar, in cadrul creia ara aleas de noi reuete s ocupe o poziie important, pe locul 16 cu o medie de 79, pe cnd Romnia este inferioara, in cadrul creia ara aleas de noi reuete s ocupe o poziie importanta, pe locul 16 cu o medie de 79, pe cnd Romnia este inferioara ei cu o medie de 42,5 i aflndu-se pe poziia 39 din clasament. Ultimul subindex este conectarea in reea a transportului aerian internaional, iar pentru determinarea acestui clasament al celor 133 de ri a fost folosit o scal de la 1 la 7, 1 reprezentnd faptul c reelele de transport aerian nu furnizeaz conexiuni bune la pieele de peste hotare i nu ofer potenial afacerii, iar 7 reprezint o conexiune ct mai bun intre pieele de peste hotare i oferirea unui potenial ct mai mare afacerii. Pe baza acestei scale, Belgia ocup poziia 29 cu un punctaj de 5,9 care este peste media de 4,9 a clasamentului, iar Romnia pe poziia 94, punctajul fiind de 4,3, adic sub medie. Infrastructura trasportului rutier cuprinde 5 subindeci, primul referindu-se la calitatea drumurilor. Pentru realizarea acestui subindex s-a folosit o scal de la 1 la 7, unde 1 reprezint o calitate subdezvoltat a drumurilor din ar, iar 7 reprezint faptul ca drumurile sunt conform standardelor internationale. Potrivit acestei scale Belgia se situeaz pe locul 11 din cadrul clasamentului cu un punctaj de 5,9 ce depete cu mult media scalei, aceasta fiind de 3,8, in schimb Romnia se situeaz printre ultimele locuri mai exact pe poziia 126 din cele 133 de ri. Al doilea subindex, calitatea infrastructurii feroviare aeaz Belgia pe locul al 8-lea in clasament. Aceast poziie s-a determinat cu ajutorul scalei de la 1 la 7, 1 semnificnd subdezvoltarea cilor ferate, iar 7 calitatea ridicat a cilor ferate potrivit standardelor internaionale, media acestora fiind 3. Spre deosebire de calitatea drumurilor, Romnia reuete s urce in acest clasament, aflndu-se pe poziia 59, dar care totui are un punctaj sub media scalei. La al patrulea subindex, calitatea reelei de transport la sol, s-a folosit tot o scala de la 1 la 7, unde 1 reprezint totalitatea persoanelor care nu sunt de acord cu afirmaia c ara lor ofer servicii de transport eficiente, accesibile pentru o gam larg de cltori, iar 7 reprezint faptul c persoanele sunt intru-totul de acord cu acest afirmaie. Cu ajutorul acestei scale am aflat c Belgia se situeaz pe locul 17 in cadrul clasamentului avnd un punctaj de 5,6, iar Romnia abia pe locul 110 cu un punctaj de 3,7 sub media de 4,5 a scalei.

18

Belgia

Ultimul subindex se refer la densitatea drumurilor, unde ara analizat de noi ocup o poziie privilegiata in top, mai exact locul 2, in timp ce Romnia este pe poziia 38 in clasament. Urmtorul pilon se refer la infrastructura turistic i cuprinde trei subindeci. Numrul de camere de hotel la 100 de locuitori este primul subindex in cadrul careia Belgia ocup poziia 44 fiind dat de numrul mic de camere la suta de locuitori, la fel ca i cazul Romniei care se afl pe locul 53 din cele 133 de ri. Al doilea subindex este legat de existena companiilor auto majore de inchiriere unde avem o surpriz placut, care este dat de faptul c Romnia are o poziie frunta in clasament, fiind situat pe locul 1, iar Belgia aflndu-se abia pe locul 23. Ultimul subindex in cadrul acestui pilon se refer la numrul de ATM-uri care accept carduri de credit Visa la 1 milion de locuitori, unde Belgia se afl pe locul 44 deoarece 287,4 ATMuri sunt raportate la 1 milion de locuitori, in timp ce Romnia se afl cu o poziie deasupra ei, pe locul 43 cu 296,7 ATM-uri la milionul de locuitori.

19

Belgia

3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaional Belgiei 3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaionale

Turisti - Date
9000000 8000000 7000000 6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 Hoteluri si alte unitati de cazare Camping-uri turistice Alte unitati de cazare 46257141053 7 278492 3217353 2212228 1363773 3576002 5449891 Rezidenti Nerezidenti Total sosiri 8667244

In ceea ce privete sosirile turitilor att rezideni cat i nerezideni, majoritatea dintre acetia, cu un numr total de turiti de 8,667,244 (dintre care 3,217,353 rezideni i 5,449,891 nerezideni) prefer s fie cazai la hoteluri si alte uniti similare dect in campinguri turistice sau alte uniti de cazare colective. Acestea din urm avnd un numr considerabil mai mic i anume campingurile fiind alese de 741,053 turiti per total, iar 3,576,002 opteaz pentru alte uniti de cazare. Dintre cele 3 categorii, hotelurile si alte unitati de cazare sunt alese de rezidenti, campingul ramnnd ultima opiune a acestora, ceea ce se evideniaz i in cazul nerezidentilor.

20

Belgia

Topul 10 al rilor cu cel mai mare numr de turiti

46598 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0
Sp an ia Po lo ni a O la nd a Su ed ia Ro m n ia G er m an ia Un ga ria

34052

16261 11841 9346 8260

5213 4827

4753

3838

nr turisti

In topul celor 10 ri, care se refer la turitii internaionali ce viziteaz Belgia, pe primul loc se situeaz Germania cu un numr de 46 598 urmat fiind de Frana cu un numr de 34 052. Urmtoarele 8 ri din cadrul clasamentului se difereniaz extrem de mult fa de primele dou locuri, Spania fiind pe locul 3 cu 16 261 de turiti, Polonia avnd 11 841, pe locul 5 Olanda cu 9346 de turiti, iar ultimele 5 locuri fiind alctuite din Suedia cu un numr de 8260, Romnia cu cei 5213 turiti, Republica Ceh avnd un numr de 4827 de turiti, pe penultimul loc situndu-se Elveia cu 4753 turiti existnd o mic diferen intre ea i ara anterioar i ultimul loc fiind ocupat de Ungaria cu 3838 de turiti.

21

Belgia

T 10 ri - dupnum op rul de nopi

400000 350000 300000 250000 200000 150000 102833 100000 50000 0 84516 55020 47391 44365 turiti 370762 348552 314119 294690 262205

O alt analiz fcut de noi este topul celor 10 ri dup numrul de nopi petrecute in Belgia. Se poate observa cu uurin c pe primul loc este situat Italia cu 370 762 turiti urmat de Spania, Germania, Frana i Marea Britanie pe locul 5, toate acestea avnd un numr foarte apropiat in timp ce Austria, Olanda, Polonia, Suedia i Portugalia se difereniaz considerabil fa de primele 5 locuri.

22

Belgia

1800000 1600000 1400000 1200000

Numarul de turiti in funcie de vrst

1614145 1530130 1281675

1281484

1281675

0-14 ani 1000000 800000 600000 400000 200000 24408 0 Vac aneinte rne Vacanee rne xte T otal vacane 522430 14-24 ani 25-44 ani 45-64 ani peste 65 de ani 464389

459043 180473 128590 70114

Din acest grafic putem deduce c majoritatea turitilor au vrsta cuprins intre 25 i 44 de ani, urmai fiind de cei cu 14 i 24 de ani. Astfel la vacanele externe cele mai multe persoane sunt cu vrsta cuprins intre 45-64 de ani i peste 65 de ani,acetia fiind la egalitate, cu un numr de 1,281,675, urmeaz cei cu vrsta intre 25-44 ani foarte apropiai de primii, mai exact cu 1,281,484. La vacanele interne cei cu vrsta intre 25-44 de ani sunt cei mai muli intr-un numr de 180,473 iar cei cu 45-64 de ani sunt 128,590. Total vacane are pe primul loc pe cei cu 25 i 44 de ani cu 1,614,145 iar pe ultimul loc sunt cei cu vrsta peste 65 de ani cu 464,389.

23

Belgia

Numarul de cltori in funcie de tipul organizrii

5000000 4500000 4000000 3500000 3000000 2500000 1981596 2000000 962194 1500000 1000000 500000 10281 0 Vac aneinte rne Vacanee rne xte T otal vac ane 24796 71143 224326 295469 1548495 1559314 2006770 3757512 4719707

rezervare cu trasport inclus prin agenie de turism pachete turistice independent

Adesea turitii las la indemna ageniilor de turism organizarea unei cltorii, din diverse motive ins in primul rnd ei se gndesc la trasport. Astfel majoritatea prefer s apeleze la rezervare cu trasport inclus, acetia fiind intr-un numr de 962,194 la vacanele interne, 3,757,512 la vacanele externe, care sunt cu mult deasupra celor interne. Conform graficului efectuat dup aceast modalitate,1,559,314 turiti apeleaza la pachetele turistice si foarte puini aleg s plece in vacan pe cont propriu, abia 295,496, un numar relativ mic comparativ cu celelalte tipuri de organizare.

24

Belgia

Numr de cltori dup durata ederii

3500000 3202154 3000000 2534044 2500000 2194169 2000000 ntre 4-7 nopi ntre 8-14 nopi ntre 15-28 nopi 1500000 1093065 1000000 668111 500000 274920 85564 0 v aneinte ac rne 29539 v anee rne ac xte total vac ane 185004 214543 1121629 ntre 29-91 nopi

2469089

Se poate observa c turitii aleg ca i perioad de edere de cele mai multe ori intre 4-7 nopi, acetia fiind la vacanele externe intr-un numr de 2,543,044 difereniindu-se cu mult fa de numrul turitilor din vacanele interne care sunt 668,111. Evident este faptul c pe msur ce numrul de nopi crete,numrul de persoane scade.

25

Belgia

3.2. Impactul economic al turismului internaional

Contribuia direct a turismului la PIB-ul reflect cheltuielile interne ale sectorului T&C (cheltuieli totale intr-o anumit ar pe sectorul T&C fcute de ctre rezideni i nerezideni in scopuri de afaceri i de agrement), precum i cheltuielile "individuale" ale guvernului - cheltuielile de guvern pe sectorul T&C legate direct de vizitatori, cum ar fi cele culturale (muzee) sau de agrement ( parcuri naionale). Astfel, contribuia direct la PIB a sectorului T&C este de 7%, in timp ce contribuia direct la angajai este de 95 mld euro. Contribuia indirect a sectorului T&C reflect cheltuieli cu investiiile din sectorul T&C, cheltuieli guvenamentale din sectorul T&C, dar i impactul achiziiilor de la furnizor. Contribuia indirect la PIB este de 8%, in timp ce contribuia la angajai este de 107 mld euro. Contribuia indus reflect cheltuielile directe i indirecte fcute pentru angajai. Aceste cheltuieli se refer la: butur i mncare, haine, adpost, recreaie, bunuri de strict necesitate. Astfel, contribuia indus la PIB este de 3%, in timp ce la angajai este de 34 mld euro.

26

Belgia

Contribuia direct a sectorului T&C la PIB se ateapt s fie 7,3 mld euro in 2011 (2% din PIB). Acest lucru reflect in principal activitatea economic generat de industrii, cum ar fi hoteluri, agenii de turism, companiile aeriene i alte servicii de transport de pasageri (cu excepia serviciilor de navet). Dar include de asemenea, activitile din industria de restaurant i de petrecere a timpului liber direct susinut de ctre turiti.

Contribuia total a turismului la PIB (inclusiv efectele mai mari de investiii, de aprovizionare i a efectelor induse de venituri) este de ateptat s fie 17.8 miliarde de euro in 2011 (4,8% din PIB).Contribuia T&C este prognozat s creasc cu 2,2% pe an, ajungnd la 22.2 miliarde de euro pn in 2021 (5,0% din PIB).

27

Belgia

Sectorul T&C se ateapt s genereze 95 000 de locuri de munc directe in 2011 (2,1% din totalul angajailor). Acesta include angajai din sectorul hotelier, al ageniilor de turism, al liniilor aeriene i alte servicii de transport turiti. Include de asemenea i angajaii restaurantelor i a industriei de timp liber, direct susinut de turiti. Pn in 2021, sectorul T&C va numra 103 000 de locuri de munc in mod direct, rezultnd astfel o cretere de 8.000 job-uri (8,7%) in urmtorii zece ani.

Contribuia total de T&C pentru ocuparea forei de munc este de ateptat s fie 235 000 de locuri de munc in 2011 (5,2% din totalul forei de munc). Pn in 2021, in sectorul de T&C este prognozat o sprijinire de 235 000 de locuri de munc (5,1% din totalul locurilor de munc), inregistrndu-se astfel,o scdere de 0.0% pe an in aceast perioad.

28

Belgia

Aportul sectorului T&C la economie Belgia Exporturile vizitatorilor Cheltuielile gospodreti Consumul intern al turitilor (1+2+chelt guvernamentale) Achiziiile furnizorilor de turism (inclusiv bunuri importate) Contribuia direct a T&C la PIB (=3+4) Alte efecte finale (directe si induse) Lanuri de aprovizionare intern Investiii de capital Cheltuieli colective ale guvenului Marfuri importate din cheltuieli indirecte Induse Contribuia total a T&C la PIB (5+6+7+8+9+10) Impactul ocuprii forei de munc Contribuia direct a T&C la ocuparea forei de munc Contribuia total a T&C la ocuparea forei de munc Ali indicatori Cheltuieli de cltorie in strintate Sosirile turitilor internaionali 2021 2011 (estimari) (previziuni) 8,5 12,9 6,0 11,1 14,9 -7,6 7,3 6,3 1,9 2,4 -2,8 2,7 17,8 95,0 235,4 14,9 7,452 24,4 -12.5 11,9 10,2 2,6 3,3 -5,3 3,7 26,6 103,3 234,9 21,0 8,054

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Belgia

Contribuia direct la PIB Contribuia total la PIB Contribuia direct la numrul de angajai 95 Contribuia total la numrul de angajai 235 Exporturile vizitatorilor 8,5 Cheltuieli gospodreti 6,0 Cheltuieli cu timpul liber 10,9 Cheltuieli de afaceri 4,0 Investiii de capital 1,9

2011 mld. Euro 7,3 17,8

% 2,0 4,8 2,1 5,2 2,7 1,6 3,0 1,1 2,6

Cretere 0,9 0,6 -1,6 -1,9 4,5 -3,1 0,9 2,1 14,9

2021 mld. Euro 10,0 22,2 103 235 10,7 9,3 14,8 5,6 2,2

% 2,2 5,0 2,2 5,1 2,2 2,1 3,3 1,3 2,3

Cretere 3,2 2,2 0,8 0,0 2,3 4,4 3,1 3,4 1,4

29

Belgia

In ceea ce privete contribuia direct a sectorului T&C la PIB aceasta a inregistrat 7,3 mld euro in 2011, adic 2,0% din PIB, inregistrnd o cretere de 0,9% fa de anul precedent. Acesta se preconizeaz s creasc cu 3,2% pe an, ajungnd in 2021 la 10.0 mld euro sau 2,2% din PIB. Contribuia total la PIB in anul 2011 a sectorului T&C este de 17,8mld , adic 4,8% din PIB, cu o cretere de 0,6% fa de anul precedent. Pentru anul 2021 se previzioneaz o cretere cu 2.2% pe an, ajungnd astfel la 22,2 mld euro, echivalentul a 5% din PIB. Contribuia direct la numrul de angajai a sectorului T&C in anul 2011 s-a estimat a fi 95 mld euro, inregistrnd o scdere 1,6% fa de anul anterior i reprezentnd 2,1% din PIB. Pentru anul 2021 se estimeaz c numrul de angajai din sectorul T&C s ating 103 mld, in condiiile unei creteri de 0.8% pe an, ajungnd astfel la 2,2% din PIB. In ceea ce privete contribuia total la numrul de angajai a sectorului T&C, se estimeaz c Belgia va inregistra o contribuie de 235 mld euro, avnd o scdere de 1,9% fa de anul anterior, ajugnd la 5,2% din PIB. Se previzioneaz c in 2021 contribuia total a sectorului T&C la PIB s depeasc scderea i s ajung la 0,0% pe an, inregistrnd 5,1% din PIB sau 235 mld euro. Ct despre exporturilor din sectorul T&C, acestea se estimeaz a fi 8,5 mld euro in 2011, echivalentul a 2,7% din PIB, cu o cretere de 4,5% fa de anul anterior. Pn in 2021, in condiiile unei creteri de 2,3% pe an, se prezivioneaz ca exporturile vizitatorilor sa fie 10,7 mld euro sau 2,2% din PIB. Cheltuielile gospodreti ale sectorului T&C se ridic la 6,0 mld euro in 2011, intregistnd o scdere de 3.1% fa de anul precedent, ajungnd astfel la echivalentul a 1,6% din PIB. Pentru anul 2021 in condiiile unei creteri cu 4,4% pe an a sectorului cheltuieli gospodreti, acestea o s ating 9,3 mld euro sau 2,1% din PIB. Cheltuielile cu timpul liber inregistreaz 10,9 mld euro in 2011, cu o cretere de 0,9% pe an, echivalentul a 3,0% din PIB. In 2021 cheltuielile sunt previzionate s fie 14,8 mld euro, in condiiile unei creteri anuale de 3,1%, ajungnd la 3,3% din PIB. Cheltuielile de afaceri au crescut in anul 2011 fa de anul precedent cu 2,1%, atingnd astfel cifra de 4,0 mld euro sau 1,1 % din PIB. Pentru anul 2021 se preconizeaz c in condiiile unei creteri anule de 3,4%, cheltuielile cu afacerile s ating cifra de 5,6 mld sau 1,3% din PIB. Investiiile de capital din sectorul T&C pentru anul 2011 se estimeaz a fi 1,9 mld euro, adic 2,6% din PIB, avnd o cretere de 14,9% fa de anul precedent. Pentru anul 2021 se preconizeaz ca investiiile s ating cifra de 2,2 mld euro sau 2,3% din PIB, in condiiile unei creteri anuale de 1,4%. Din tabelele prezentate se poate observa c sectorul Turism i Clatori a Belgiei inregistreaz un trend de cretere vizibil in aproximativ toate sectoarele pe un orizont de timp viitor de 10 ani, ceea ce reprezint un aspect favorabil pentru industria rii.

30

Belgia

3.3. Analiza comparativ a impactului economic al T&C rii Belgiei i al Romniei

Belgia

Contribuia direct la PIB Contribuia total la PIB Contribuia direct la numrul de angajai 95 Contribuia total la numrul de angajai 235 Exporturile vizitatorilor 8,5 Cheltuieli gospodreti 6,0 Cheltuieli cu timpul liber 10,9 Cheltuieli de afaceri 4,0 Investiii de capital 1,9

2011 mld. Euro 7,3 17,8

% 2,0 4,8 2,1 5,2 2,7 1,6 3,0 1,1 2,6

Cretere 0,9 0,6 -1,6 -1,9 4,5 -3,1 0,9 2,1 14,9

2021 mld. Euro 10,0 22,2 103 235 10,7 9,3 14,8 5,6 2,2

% 2,2 5,0 2,2 5,1 2,2 2,1 3,3 1,3 2,3

Cretere 3,2 2,2 0,8 0,0 2,3 4,4 3,1 3,4 1,4

Romania

2011 mld. Euro 9.6

% 1.9 4.5 2.8 5.2 3.3 2 3.4 0.2 7.4

crestere 11.3 6.2 1.9 -0.5 14.1 4.6 8.8 3.7 -0.2 2011

2021 mld. Euro 20.3 42.8 301 535 16.1 19 35.7 2.6 23.5

% 2.4 5 3.4 6 3.9 2.2 4.2 0.3 7.7

crestere 7.7 6.6 2.3 1.8 8.7 6.7 7.5 9.2 0 2021

Contribuia direct la PIB

Contribuia total la PIB 22.5 Contribuia direct la numrul de angajai 239 Contribuia total la numrul de angajai 446 Exporturile vizitatorilor Cheltuieli gospodaresti Cheltuieli cu timpul liber Cheltuieli de afaceri Investitii de capital Pozitia Belgiei in lume 7 9.9 17.3 1.1 11.2

31

Belgia

mld euro Poziie Contribuia direct la PIB 36 38 Contribuia total la PIB Contribuia direct la numrul de 81 angajai Contribuia total la numrul de 81 angajai Investiii in sectorulT&C Exporturile vizitatorilor Poziia Romniei in lume Contribuia direct la PIB Contribuia total la PIB Contributia directa la numarul angajati Contribuia total la numrul angajai Investiii in sectorulT&C Exporturile vizitatorilor 40 31 Rang 9,05 22,9 95,1

% Poziie 142 152 133 Rang 1,98 4,84 2,1 5,2 2,56 2,73

Crestere % Poziie Rang 150 163 151 163 173 3,2 2,2 0,8 0,0 1,4

235,4 143 2,38 157

10,58 151 2011 % Pozitie 146 160 105 142 68 142

mld euro Pozitie Rang 64 2.74 67 6.42 de de 49 59 61 73 238.8 446.4 0.97 2

Rang 1.9 4.46 2.8 5.2 7.38 3.14

161 2,3 2021 Crestere % Pozitie Rang 7 4.4 16 4.1 91 106 181 7 2.3 1.8 0 8.7

In ceea ce privete contribuia direct i total la PIB, se poate spune c nu exista o diferen prea mare intre cele dou ri: Belgia se situeaz in anul 2011 pe poziia cu numrul 142 i un rang de 1,98%, la categoria contribuii directe la PIB, iar Romnia ocup o poziie foarte apropiat, respectiv 146 i un rnd de 1,9 in cadrul PIB-ului. Referitor la contribuia total, Romnia ocup poziia 160 i un rang de 4,46 din PIB, iar Belgia deine locul 152 i un rang de 4,84%. Ins nu acelai lucru se poate spune i din punct de vedere previzional, adic peste 10 ani. Uimitor,aici Romnia va deine poziia 7 i un rang de 4,4 spre deosebire de Belgia care va rmne la acelai nivel ca i in 2011. Acesta fii valabil i din punct de vedere al contribuiei totale la PIB. Contribuia direct a sectorului T&C la numrul de angajai poziioneaz Belgia pe locul 133 i Romnia pe 105. Acesta este de 2,1% pentru Belgia, respectiv 2.8% pentru Romnia. Pentru anul 2021 se preconizeaz ca contribuia Belgiei la PIB s ocupe locul 151, iar cea a Romniei locul 91. Contribuia total la numrul de angajai, din punct de vedere al procentajului in PIB, este de 5,2% att in Belgia, ct i in Romnia, ocupnd, bineinteles i poziii apropiate, Belgia 143, iar Romnia 142. Pentru anul 2021 contribuia total la PIB a Romniei va ocupa locul 106, iar cea a Belgiei 163.

32

Belgia

Investiiile in sectorul T&C poziioneaz Belgia pe locul 157 , iar in Romnia ocup poziia 68, cu o contribuie de 1,4% in Belgia, respectiv 7.4% in Romnia. Pentru anul 2021 se preconizeaz c investiiile din sectorul T&C s ocupe poziia 173 in Belgia, respectiv 181 in Romnia. Exporturile vizitatorilor au o pondere de 2,73% in Belgia, respectiv 3.14% in Romnia. Acestea ocup locul 151, respectiv 142. Pentru anul 2021, Belgia va ocupa locul 161, iar Romnia locul 7 in lume.

4. BIBLIOGRAFIE:
1.

Middleton V.T.C. Marketing in Travel and Tourism, 2nd Editura Betterworth Heimann, Oxford

2. http://www.besttourism.ro/ghid-europa-belgia.html
3. www.geocities.com 4. http://www.jurnaldevacanta.ro/ghid_turistic/ghid_belgia.php

33