FB Id Melinte Petra-Svetlana 1

Temă de control: Proiect “Turism internaţional”
Numele ţării: BELGIA
Specializare: Finanțe- Bănci, an III, ID

1. Nume, Prenume: Melinte Petra-Svetlana
2 Numele ţării: Belgia
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………..…3
Capitolul 1. Analiza potenţialului turistic internaţional
1.1. Prezentarea generală a ţării………………………………………………………………………..…4
1.2. Analiza macromediului de marketing………………………………..…………………….…….6
1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale…………………………..8
1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali……..………...12
1.5. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale şi a impactului economic
al turismului international…………………………………………………………………………………13
Capitolul 2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a

ţării Belgia în context internaţional
Analiza poziţiei globale a Indicelului de Dezvoltare a sectorului Turism şi

Călătorii
2.1. Subindexul « Condiţiile favorizante » ………………………………………………..………...17
2.2. Subindexul « Politicile şi facilităţile sectorului T&C »……………………………….....18
2.3. Subindexul « Infrastructura specifică T&C » ……………………………………………..…19
2.4. Subindexul « Determinanţi ai cererii pentru sectorul T&C ……………………….…20
2.5. Subindexul « Sustenabilitatea sectorului T&C …………………………………………..…20
Concluzii……………………………………………………………………………………………………...….….21
Bibliografie………………………………………………………………………………………………..…........22
Turism international
Introducere
Una dintre cele mai interesante metode de a ne dezvolta pe plan personal sunt călătoriile.
Călătoriile reprezintă o sursă de cunoaștere, fie că este vorba de locuri, oameni, obiceiuri,
arhitectură, istorie și artă. Robert Louis Stevenson spunea “Nu călătoresc pentru a ajunge undeva,
și pentru a pleca. Călătoresc de dragul de a călători.”
Turismul internaţional (şi nu numai) reprezintă singura ramură economică ce valorifică
această categorie de resurse. O imediată consecinţă a acestei afirmaţii o reprezintă faptul că un
număr de ţări deţin o poziţie de monopol în domeniul turismului internaţional datorită
caracterului unic şi original al propriului patrimoniu artistic, istoric şi/sau cultural. Rolul
turismului în economie joacă un rol important atât ca modalitate de petrecere într-un mod plăcut
și instructiv a timpului libercât si ca activități prestatoare de servicii solicitate în diverse etape
ale unei călătorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizației actuale, cu largi
perspective de evoluție, fiind concomitent consecința și cauza unor mutații economice, sociale,
culturale și de mediu.
Fiecare ţară are potenţial turistic, atracţii naturale sau culturale cu care se mândreşte, însă
mult mai important este modul în care se alocă resursele, se reunesc eforturile investiţionale şi
organizatorice, se pregăteşte forţa de muncă, se organizează şi promovează activitatea turistică,
într-un cuvânt, cum se valorifică acest potenţial. Sunt de asemenea, importante elementele de
diferenţiere, dată fiind competiţia ridicată pe această piaţă.
Belgia este foarte bine conectată la reţelele vest-europene de transport. Transportul
public este rapid, eficient și mai puțin costisitor în comparație cu țările vecine ceea ce constituie
unul din avatanjele privind alegerea Belgiei ca destinație turistică.
Din spatiu astronautii nu au decat doua puncte de reper pe Terra: Marele Zid Chinezesc si Belgia.
De mult timp, Nasa numeste focarul luminos care este format din înșiruirea iluminării
autostrăzilor belgiene, «The Belgian Window». Cu o lungime de 3471 km, rețeaua căilor ferate
este cea mai densă din Europa.
Cu o cultură bogată, înrădăcinată în istorie și împodobită cu unele dintre cele mai
frumoase orașe din Europa, Belgia are foarte multe de descoperit. Țara, în ansamblul său, a
păstrat cu grijă bogăția arhitecturală, moștenită din Evul Mediu, una din perioadele cele mai
înfloritoare. Burges (oraș medieval) și Bruxelles (oraș al artei moderne) sunt martorii principali.
Țară „plată", așa cum afirma în melodiile sale Jaques Brel, a păstrat întâmplător multe dintre
tradițiile sale străvechi. Sărbătorile folclorice (ca, de exemplu, cea de la Grand) și cele religioase
fac parte din viața belgienilor de-a lungul anului. Țara de origine a mai multor artiști, Belgia
adăpoștește un număr mare de muzee, monumente ca amprente ale patrimoniului artistic și
opere ale artei vechi, cu picturile curentului Renascentist, dar și cu bogățiile artei moderne și
artei decorului.
Capitolul 1. Analiza potenţialului turistic internaţional al ţării « BELGIA»:
1.1 Prezentarea generală a ţării
Regatul Belgiei este o ţară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii
Europene şi găzduieşte majoritatea instituţiilor acesteia precum şi alte instituţii internaţionale
importante, inclusiv OTAN. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² şi are o populaţie de
aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se învecinează la nord cu Olanda şi cu Marea
Nordului, la est, cu Germania şi Luxemburg iar în sud si sud-vest, cu Franța. Are aproape 280 km
(mai exact, 277 km) lungime, măsurată de la sud-est spre o directie nord-vest, are cam 145 km
lăţime şi o formă de triunghi. Cel mai mare oraş este Bruxelles, care este şi capitala acestui stat.
Belgia este formată din trei regiuni:
• Flandra cuprinde provinciile: Anvers, Flandra de Est, Brabantul Flamand, Limburg și Flandra
de Vest) cu o populație de 4,59 milioane locuitori, limba vorbită fiind neerlandeza (dialect al
limbii olandeze);
• Valonia (cu provinciile: Namur, Liege, Luxemburg, Hainaut Occidental si Brabantul Valon),
situată în sudul țării cu o populație de 3,5o populație de 3,56 milioane locuitori, limba vorbită
fiind franceza;
• regiunea Bruxelles-Capitala cu o populație de 2,95 milioane locuitori este oficial bilingvă
(flamandă/franceză). In Belgia există, din punct de vedere cultural, trei comunități, respectiv
flamanda, franceza și germana (ultima, în zona situată la granița cu Germania).
Teritoriul Belgiei se împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia litorală
in nord-vest, platoul central și ținuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Câmpia se extinde
de la 16 la 48 km în nord-vest. se extinde de la 16 la 48 km în nord-vest. Urmând exemplul Tărilor
de Jos, in câmpia litorală au fost amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din
Marea Nordului, insă procentajul acestora este foarte mic. Munţii Ardeni reprezintă un platou
împădurit, măsurând 460 m lungime, şi se extinde în sud-estul Belgiei şi în nord-estul Franţei.
Aici se află Botrange, cel mai înalt pisc din Belgia, cu o înălţime de 694 m. Această zonă este
pietroasă şi are o agricultură foarte slab dezvoltată.
Datorită influenței oceanului, clima Belgiei este moderată, bogată în precipitații.
Temperatura medie în Bruxelles este 2°C și 17°C în ianuarie respectiv în august. Spre interiorul
continentului, iarna este din ce în ce mai rece. Pe vârfurile munților Ardeni, temperatura medie
este 17°C vara și sub 0°C iarna. Clima Belgiei este temperată, cu nuanţe oceanice în zona de
câmpie (Burges, temperatura medie în ianuarie 2,9°C, precipitaţii 800 mm/an) şi mai aspră în
Ardeni (temperatura medie anuală 8,5°C, veri răcoroase, 100-150 zile de îngheţ/an.
În Bruxelles, capitala aşezată în mijlocul ţării, temperatura normală este de la -1°C la 4°C, în
ianuarie, şi 12°-23°C, în iulie. În rest, temperatura este de 1°-5°C, în ianuarie, şi de 13°-20°C, în
iulie. Curentul golfului produce condiţii schimbătoare cu nori de ploaie în zile obişnuite.
Chiar dacă Bruxelles este destinația perfectă pentru a descoperi atmosfera belgiană și
tradițiile acestei țări, în apropierea capitalei sunt situate alte orașe magice, fiecare având un
farmec aparte, mai puțîn aglomerate, dar la fel de remarcabile.
Câteva exemple sunt: Bruges (este considerat cel mai frumos oraș al Belgiei), Mons, Anvers
(capitală mondială a diamantelor), Namur și Liege! Nici orașele mai mici nu sunt mai puțin
interesante. De exemplu, Dinant (are o fortăreața medievală cu turnuri și ziduri solide de apărare,
iar atmosfera orașului este una medievală) sau Durbuy (un mic orășel fotogenic, cu alei pavate și
case vechi cu fațete din piatră gri sau cărămizie).
Belgia are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici
o întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin
canale, formând un excelent sistem de transport pe apă. Belgia dispune de peste 3500 km de cale
ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificaţi. Compania naţională de transport feroviar
este Societatea Naţională de Căi Ferate Belgiene, care asigură majoritatea legăturilor feroviare.
Datorită densităţii ridicate a populaţiei, frecvenţa trenurilor este ridicată şi costul transportului
este redus. Serviciile internaţionale sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam,
Strasbourg sau Zürich, fie prin trenuri de mare viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt,
Amsterdam, Marsilia, Bordeaux. Tramvaiul de coastă belgian este o linie de tramvai interurban
ce funcţionează de-a lungul întregului litoral belgian, de la frontiera cu Franţa până la frontiera
cu Olanda. Compania feroviară locală asigură curse interne (Intercity IC şi Interregionale IR), dar
şi externe (Thalys), care fac legatura cu principalele oraşe europene. Tramvaiul de coastă belgian
este o linie de tramvai interurban ce funcţionează de-a lungul întregului litoral belgian, de la
frontiera cu Franţa până la frontiera cu Olanda. Belgia are peste 149.000 km de drumuri
amenajate din care peste 1.700 km de autostrăzi. Marile aglomeraţii dispun de una sau mai multe
centuri ocolitoare.
Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale, al treilea port ca
mărime din lume, este situat în partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Este situat pe
estuarul râului Escaut şi este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt portul
Bruges situat la Zebrugge, portul Gent şi portul Ostende. Belgia dispune de peste 2.000 km de
canale navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate în mod curent. Principalele porturi
interioare sunt cele de la Bruxelles şi Liège.
Transporturile aeriene sunt susţinute de o infrastructură specifică formată din 7
aeroporturi care deservesc curse interne şi zboruri externe. Cele 7 aeroporturi sunt situate în
următoarele regiuni: Bruges şi Flandra Occidentală (1); Bruxelles şi Brabant (3); Gand şi Flandra
Orientală (1); Leuven şi regiunea înconjurătoare (1); Mons şi Hainaut (1).
In Belgia există două aeroporturi internaţionale. Cel mai mare dintre acestea este Zaventem,
situat la 14 km nord-est de Bruxelles. Celălalt, Deurne, se afla lângă Anvers, asigurând curse spre
Amsterdam, Londra, Liverpool şi Dublin.
1.2 Analiza macromediului de marketing
Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest.

Belgia are o economie modernă bazată pe întreprinderile private care profită în principal de
poziţia geografică centrală a ţării, de infrastructura de transport bine dezvoltată şi de baza
industrială şi economică bine închegată a ţării. Belgia este situată în centrul unei regiuni puternic
industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre primele zece ţări în clasamentul comerţului
internaţional. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte productivă, un PIB ridicat
şi exporturi importante. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale,
produse petroliere şi chimice, diamante brute, îmbrăcăminte şi accesorii şi textile. Principalele
produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oţel, produse petroliere, mase
plastice, textile, diamante finisate. Această ţară dispune de o economie puternic orientată spre
sectorul serviciilor, dar prezintă diferenţe regionale importante între Flandra, regiunea mai
dinamică şi Valonia, regiune aflată într-o perioadă postindustrială afectată de dezafectarea
industriilor tradiţionale.
Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, 98,08 % din populaţie
locuind în mediul urban. Densitatea populaţiei, 376 loc/km², este a doua din Europa după Olanda
(cu excepţia microstatelor). Belgia are o populație de 11,680,735 de locuitori conform celor mai
recente rate de creștere a populației (4/26/2023). Populația din Belgia reprezintă 0.15% din
populația totală a lumii și se află pe locul 81 în lista țărilor clasate după populație. Rata de creștere
a populației este de 0.42%.
Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină, iar cele două mari
regiuni ale tării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată in
jumătatea de nord a tării, are 58% din populatie, iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată
in jumătatea de sud, are 32% din populatie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o
enclavă majoritar francofonă situată in Regiunea Flamandă, dar in apropiere de frontiera cu
regiunea valonă si are 10% din populatie.
Viața culturală belgiană a avut tendința să se desfășoare în fiecare comunitate. Din anii
1970 nu mai există universități bilingve, cu excepția Academiei Militare Regale, sau mijloace de
informare în masă. Nici o instituție culturală sau organizație științifică nu reprezintă ambele
comunități. În ciuda diviziunilor politice și lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungul
secolelor, regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase mișcări

artistice care au avut un impact puternic asupra culturii europene
Belgia are o cultură bogată și diversă: a dat naștere unor artiști celebri cum ar fi pictorii
Jan van Eyck, Peter Breughel sau Paul Delvaux; arhitectul Victor Horta; muzicienii Henri
Vieuxtemps sau Adolphe Sax (inventatorul saxofonului); scriitorii Georges Simenon sau Amélie
Nothomb; actorii Jean-Claude Van Damme sau Audrey Hepburn
Belgia este o monarhie constituțională federală în care regele este șeful de stat, iar
primul ministrul este șeful de guvern într-un sistem pluripartit. Puterea decizională nu este
centralizată, ci împărțită pe trei niveluri de guvernare: guvernul federal, guvernele celor 3
comunități lingvistice (flamandă, franceză și germană) și guvernele celor 3 regiuni (Flandra,
Regiunea Bruxelles-Capitală și Valonia). Din punct de vedere juridic, aceste guverne sunt egale,
dar fiecare are puteri și responsabilități în domenii diferite. Capitala Belgiei, Bruxelles, este unul
din cele trei sedii oficiale ale instituțiilor europene, alături de orașele Luxemburg și Strasbourg.
Guvernul federal păstrează autoritatea asupra chestiunilor comune: justiția, apărarea, poliția
federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială și controlează
o parte importantă a finanțelor publice, a sistemului de sănătate și a politicii internaționale. Poșta
și sunt companii naționale deținute de stat, care sunt în responsibilitatea guvernului federal.
Guvernul federal este responsabil de obligațiile Belgiei în cadrul UE și NATO.
Încă de la începutul epocii moderne numeroase personalităţi au adus contribuţii
importante la dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei. Printre cei mai importanţi sunt exploratorul
Gerardus Mercator, anatomistul Andreas Vesalius, herbalistul Rembert Dodoens şi
matematicianul Simon Stevin. Regiunea a contribuit cu numeroase dezvoltări tehnologice în
domeniul industriei metalurgice şi a mineritului. În perioada mai recentă chimistul Ernest Solvay
şi inginerul Zenobe Gramme au dezvoltat Procesul Solvay şi respectiv dinamul Gramme, iar
fizicianul Georges Lemaître a propus teoria Big Bangului. În numeroase ocazii Premiul Nobel a
fost atribuit unor oameni de ştiinţă belgieni: pentru medicină în 1919 lui Jules Bordet, în 1938
lui Corneille Heymans şi, în 1974, lui Albert Claude şi Christian De Duve, împreună cu savantul
american de origine română George Emil Palade, iar pentru chimie în 1977 lui Ilya Prigogine.
Trei Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină au fost acordate unor belgieni: Jules Bordet
(Université Libre de Bruxelles) în 1919, Corneille Heymans (Universitatea Gent) în 1938 și Albert
Claude (Université Libre de Bruxelles) împreună cu Christian De Duve (Université Catholique de
Louvain) în 1974. Ilya Prigogine (Université Libre de Bruxelles) a primit Premiul Nobel pentru
Chimie în 1977. Doi matematicieni belgieni au primit medalia Fields: Pierre Deligne în 1978 și
Jean Bourgain în 1994.
Belgia ofera spre vizitare atât obiective naturale cât și antropice. Belgia are resurse
naturale limitate, fiind obligată să importe mare amajoritate a materiilor prime.
Resursele naturale ale Belgiei constau, în cea mai mare parte, în minerale. Cărbunele a fost
principala resursă, timp de mulţi ani, dar cele mai accesibile mine au fost supraexploatate, şi
astfel s-au închis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb
şi magneziu sunt exploatate, dar au o mică importanţă economică. Se mai extrage şi gazul natural.
1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale
Fiind o țară mică în umbra unor importanți actori de nivel mondial precum Franța, Olanda
și Germania, este clar de ce Belgia nu a fost niciodată o mare atracție turistică, însă în ultimii ani
a început, lent dar sigur, să devină o destinație favorită pentru scurte sejururi citadine. Oraşele
păstrează spectaculoase monumente, mărturie a unor vremuri în care amestecul culturilor a
produs originalitate şi expresivitate, peisaje urbane neasemuite, picturi celebre, dantele şi
ciocolată definiind Belgia ca una dintre destinaţiile turistice cele mai fermecătoare din Europa.
Capitala Belgiei este o destinație turistică europeană deosebită, care are multe de oferit
turiștilor din întreaga lume. Belgia fiind o destinație turistică importantă în rândul țărilor
europene, datorită poziției sale geografice, culturii, infrastucturii, bazei materiale, condițiilor
geografice, economice și nu în ultimul rând datorită principalelor centre și instituții Europene.
Prezent în această țară este și turismul de afaceri alături de cel montan și de cel de pe litoral.
Belgia deține o puternică infrastuctura rutieră, feroviară, aeriană și maritimă, precum și o bază
tehnico-materială dezvoltată, toate favozizante desfășurării în condiții optime a turismului.
Rețeaua hotelieră este deosebit de dezvoltată, alături de servicii adiacente specifice efectuării
turismului. Belgia oferă spre vizitare atât obiective naturale cât și antropice. Mai întâi, trebuie
menționat faptul că Bruxelles este atât una dintre cele trei capitale ale Uniunii Europene, cât și
sediul Uniunii Europei Occidentale.
Bruxelles-ul este un oraș cosmopolit, cu cartiere liniștite și verzi, dar cu un centru viu,
populat deopotriva de localnici și turiști. Farmecul străzilor vechi din centrul istoric este
completat de magazine chic, de restaurante și ciocolaterii fine, dar și de librarii cu rafturi pline
de benzi desenate - o mândrie locală. Printre principalele atracții turistice se remarcă:
Atomiumul, Bursa, Grand Place, Catedrala Saint Michel, Palatul Regal si bineinteles, celebra
statuie a lui Manneken Pis.
Grand-Place
Una dintre cele mai frumoase piețe ale Europei, Grand-Place reunește
elementele istorice ale orașului cu cele contemporane. Garnisită cu
monumente, această este centrul unei rețele de străzi înguste, pietruite, care
se raspandesc radial spre toate punctele cardinale, găzduind nenumărate
magazine, restaurante și cafenele. Aici se află casele Breslelor, construite în
cel mai pur stil baroc și finisate în 1695, la doar 3 ani după ce un
bombardament francez a distrus totul, mai puțin primăria orașului. Fațadele
acestor clădiri sunt împodobite cu statui aurite de sfinți sau eroi, atât de bine
realizate, încât par să vorbească între ele. În nopțile de vara, piață este
inundată de lumini divers colorate și de muzică.
Aici se organizeaza anual procesiunea Ommegang, magnifica parada
ce reconstituie sosirea in oras a lui Carol Quintul, in 1549. si tot aici,
la fiecare doi ani, in luna
Hotel de Ville (Primăria)

Construită cu circa 300 de ani înaintea caselor Breslelor, clădirea Primăriei domină întreagă
Grand-Place. Ridicată în stil gotic, ea a fost modificată două secole mai târziu prin reamenajarea
intrării principale (actuală Scară a Leilor) și mărirea aripii drepte. Turnul central, înalt de 96 de
metri, are în vârf o statuie aurită reprezentandu-l pe Arhanghelul Mihail biruind balaurul. Sălile
interioare sunt împodobite cu superbe tapiserii datând din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al
XVIII-lea.
Casa regelui
În ciuda denumirii sale, acest frumos palat în stil neo-gotic, ridicat în

Grand-Place, pe partea opusă Primăriei, nu a fost niciodată reședința
regală. În prezent el găzduiește Muzeul orașului Bruxelles, unde pot
fi admirate piese deosebit de frumoase din porțelan, argint sau
dantelă, precum și o remarcabilă colecție de sculpturi gotice. În
galeriile muzeului sunt expuse și picturi celebre, cum ar fi Nuntă
țărănească a lui Pieter Brueghel cel Bătrân.
Manneken Pis
Considerat de mulți simbolul orașului Bruxelles, Manneken Pis,celebrul băiețel dolofan care
urinează
într-o fântână, se află la trei cvartale distanță de Grand-Place. Menționat pentru prima oară în
1377, originalul a fost furat de către soldații francezi în secolul al XVIII-lea. Versiunea actuală a
statuii este o copie realizată din bronz, în 1619, de către Jereme Duquesnoy. +i, deoarece
nuditatea micuțului a deranjat, la un moment dat, anumite persoane influențe, s-a încetățenit
obiceiul că vizitatorii orașului să-i ofere în dar veșminte. Primul care și-a arătat generozitatea a
fost regele Ludovic al XV-lea, care i-a făcut cadou statuii o frumoasă uniformă franceză. Între
timp, garderoba băiețelului a ajuns să conțînă peste 500 de costume, printre care se numără și
un unul popular românesc. O variantă feminină a statuii, Jeanneke Pis, se află în piață Petit Șablon.
Catedrala Sfintilor Mihail si Gudule

Temeliile acestei frumoase catedrale au fost puse in 1226, arhitectura
sa fiind o inspirata combinatie intre stilurile romanic si gotic (in epoca
acestuia de deplina inflorire). Printre comorile sale se numara
vitraliile inspirate din desenele lui Bernard Van Orley
(un pictor din secolul al XVI-lea) si amvonul bogat sculptat (datand din
1699) ce infatiseaza alungarea lui Adam si a Evei din Gradina Edenului.
Place Royale
Situata in varful colinei Coudenberg, de unde se poate admira in voie
Orasul de Jos, aceasta piata alba, construita cu o simetrie neo-clasica, are
un aer mai curand vienez decat belgian. Principala sa atractie este
biserica St-Jacques-sur-Coudenberg, datand din secolul al XVIII-lea, iar
in centrul ei se inalta statuia ecvestra a lui Godefroid de Bouillon (1060-
1100), lider al Cruciadei Intai si conducator al Ierusalimului.
Moștenire de tristă amintire
Aula Magna din Bruxelles, unde astăzi se află Place Royale, este locul unde a fost încoronat
Carol Quintul (1500-1558), rege al Spaniei și împărat al Sfantului Imperiu Roman de națiune
germană. Tot aici, cu doi ani înainte de moarte, acesta a abdicat în favoarea fratelui și a fiului său,
care și-au împărtit imperiul. Din păcate pentru Belgia, TĂrile de Jos i-au revenit celui de-al doilea,
regele catolic Philip al II-lea al Spaniei, care a adus cu sine Inchiziția. Mii de oameni nevinovați au
fost inchiși sau executați înainte de izbucnirea revoltei din 1568.
Oraşele păstrează spectaculoase monumente, mărturie a unor vremuri în care amestecul
culturilor a produs originalitate şi expresivitate, peisaje urbane neasemuite, picturi celebre,
dantele şi ciocolată definind Belgia ca una dintre destinaţiile turistice cele mai fermecătoare din
Europa.
Anvers sau Antwerpen (numele autohton flamand, folosit și în germană) este un oraș foarte
dinamic, oferind un amestec perfect de istorie și viața modernă. Iubitorii de mâncăruri grozave și
bere grozavă vor fi mulțumiți. În plus, acest oraș este cel mai bine cunoscut pentru Districtul de
Diamante, unde sunt comercializate peste 70% din diamantele brute din lume.
Arta abundă în Anvers, Revenshuis celebrează lucrările baroc ale lui Peter Paul Ruebens, iar Muzeul
Plantin Moretus este casa tipografiei și legătorului de cărți Christoffel Plantin.
Minunile arhitecturale încep cu construcția din 1351 a Catedralei Gotice a Maicii Domnului și
combinația maiestuoasă de arhitectură baroc și gotică a Bisericii Sfântul Paul
Anvers, al doilea oras al Belgiei, cunoscut drept orasul modei si al diamantelor. Cu o multitudine
de obiective turistice, cum ar fi Casa memoriala Rubens, Catedrala Maicii Domnului, Muzeul de
Arta Moderna sau Cartierul diamantelor, Anvers pastreaza nestirbit farmecul oraselor flamande,
cu o istorie indelungata.
Situat în nord-vestul Belgiei, Bruges este unul dintre cele mai bine conservate orașe
medievale din Europa, oferind un farmec al lumii vechi și o atmosferă romantică. Cândva un
centru important pentru arta și textilele flamande, Bruges astăzi este cel mai bine cunoscută
pentru canalele sale frumoase. Piata Burg este centrul istoric al orasului, inconjurat de cladiri
istorice, antice. Emblematica pentru aceasta piata este cladirea Primariei, construita intre
secolele XIV-XV. Tot in Piata Burg se află Bazilica Sfantului Sange, de o mare insemnatate pentru
crestini. Construita in secolul XII, bazilica este un loc de rugaciune si intalnire cu divinitatea. Aici
se pastreaza o valoroasa relicva religioasa. Este vorba despre o bucata de panza imbibata in
sangele lui Iisus Hristos. Un loc istoric, de legenda chiar, al orasului Bruges, este clopotnita din
turnul construit in 1240. In acea perioada Bruges era un important pion al industriei textile.
Bruges este o atracție majoră pentru turiști, cu străzile sale medievale perfect conservate. Deși
Bruges este de departe cel mai popular loc de vizitat al Belgiei, multe alte orașe din țară – în special
Gent și Mechelen – păstrează exemple arhitecturale excelente din Evul Mediu.
Gent, cel mai bine pastrat secret al Belgiei, un orasel flamand cunoscut pentru trei
monumente emblematice: Biserica Sfantul Nicolae, Turnul cu Ceas Belfort si Catedrala Sfantul
Bavo. De la Gent ne indreptam spre Bruxelles, capitala Belgiei, unde ramanem peste noapte. Gent
este un oraș minunat, plin de istorie. În Evul Mediu, a fost unul dintre cele mai bogate și mai
puternice orașe din Europa. Cândva a fost considerat al doilea oraș ca mărime la nord de Alpi, după
Paris. Impactul acestui trecut bogat poate fi observat clar atunci când priviți arhitectura
impunătoare a bisericilor și casele comercianților bogați.
Întregul centru al orașului este restaurat în acest mod și încă respiră atmosfera unui oraș-stat
înfloritor din Evul Medieval târziu. Acest lucru este valabil mai ales de-a lungul vechiului port
pitoresc Graslei, a mărețelor catedrale medievale și a castelului Gravensteen.
Capitala provinciei Hainaut, Mons este cel mai bine cunoscută pentru sunetul magic și
surprinzător al glorioaselor clopote ale orașului, care provin de la turnul de 80 de metri. Străzile
întortocheate permit vizitatorilor să traverseze cu ușurință siturile orașului, care sunt un amestec
bogat de stiluri arhitecturale. Primăria din Mons, în stil gotic, atrage atenția, iar Colegiata Sainte-
Waudru se mândrește cu o colecție foarte impresionantă de statui de alabastru Jacques Du Broeucq

din secolul al XVI-lea. Desigur, o oprire la Casa Van Gogh este obligatorie pentru a vedea reproduceri
uimitoare ale lucrărilor acestui maestru.
Învecinată cu Franța, comunitatea pitorească și încântătoare din Tournai este un loc

excelent pentru a scăpa de agitația orașelor mai mari din Belgia. Mai mult de 2000 de ani de istorie
culturală bogată pot fi explorați aici, iar acest oraș găzduiește ceea ce se crede a fi una dintre cele
mai frumoase biserici din lume – Catedrala Notre Dame din Tournai, în stil gotic și romanic, cu cinci
turnuri. Muzeul de Arte Frumoase este plin de capodopere ale artiștilor primitivi și contemporani.
1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali (1 pagină)
Este fascinant cât de multe lucruri se pot spune despre belgieni, un popor atât de activ și
totuși atât de discret. Privită îndeaproape, această țară, binecuvântată cu o poziție geografică
strategică, dezvaluie un summum de contraste. Printre cele mai populare atracții turistice din
Belgia se regăsesc cartierele medievale, bisericile, catedralele si micile localitati.
Numita adesea "Esența Europei", Belgia este multiculturală și plurilingvistă.
Principalele zone sau obiective turistice sunt: Litoralul Marii Nordului, cu statiunile: Ostende
(bai termale si muzeul James Ensor),Knokke-Heist (casino), Blankenberge (casino, port de
agrement- iahting), si peisajele Flandrei maritime (dune, cele mai intalnite la Koksijde, vegetatie
de landa), Ardennes, statiunea Hotton-sur-Ourthe (pesterile „o mie una de nopti“), Han-sur-Lesse
(pesteri cu cea mai inalta sala subterana din Europa – 129 m.), statiunea balneara Spa, cunoscuta
inca de pe vremea romanilor, Dinant (cetatea veche, primaria, pestera „La Merveilleuse“), Durbuy
(cel mai mic oras din Europa), St. Hubert (basilica, loc de pelerinaj), Flandra cu “ Bokrijk “ (cel
mai mare muzeu in aer liber din Europa), etc.
Belgia are numeroase orase încantatoare, fiecare avand un farmec aparte. Cateva exemple
sunt Bruxelles, Bruges (este considerat cel mai frumos oras al Belgiei), Mons, Anvers (capitala
mondiala a diamantelor) și Liège!
Capitala Belgiei este o destinaţie turistică europeană deosebită, care are multe de oferit turiștilor
din întreaga lume. Mai întai, trebuie menţionat faptul că Bruxelles este atat una dintre cele trei
capitale ale Uniunii Europene, cât și sediul Uniunii Europei Occidentale.
Bruxelles atrage atenţia în primul rând prin renumitul Grand Place, unde celebrul Hotel
de Ville, reprezintă unul dintre cele mai frumoase din Europa, care este luminat grandios
noaptea. Pe timp de vară, piaţa este ocupătă de vânzătorii de flori (la fiecare doi ani, in august,
"Covorul de flori" acoperă timp de câteva zile pavajul acestei pieţe unice in lume), iar iarna, în
acest loc, se deschide un patinoar care devine locul de intâlnire al tinerilor. Pe Platoul Heysel se
află amplasat Atomium şi Mini-Europa, un parc cu miniaturi care se află chiar sub Atomium. Aici
sunt reprezentate toate ţările Uniunii Europene prin machete ale clădirilor reprezentative din
fiecare ţară în parte. Centrul belgian cu benzi desenate este un loc pe care adulţii îl adoră in
aceeaşi măsură ca şi copiii. Centrul se află într-o clădire restaurată încă din anul 1903.
Provincia Flander din nordul ţării se mândreşte cu oraşul Brugges, cel mai frumos si
incântător prin frumuseţea sa deosebită, fiind supranumit şi "Veneţia Nordului".
Printre atracțiile turistice impresionante din Belgia se numără -primaria din Leuven, una dintre
cele mai frumoase clãdiri gotice din Europa; clopotnița din Mons, cea mai înaltã clopotnițã barocã
din lume; castelul Bouillon, cel mai vechi castel feudal din Belgia; Grote Markt din Mechelen sau
Bruxelles, piete istorice pline de farmec; gara din Antwerpen, una dintre cele mai spectaculoase
gari din lume; catedrala Notre Dame din Tournai, una dintre cele mai mari biserici romane din
Europa etc.
Nici orașele mai mici nu sunt mai puțin interesante. De exemplu, Dinant (are o fortăreață
medievală cu turnuri și ziduri solide de aparare iar atmosfera orașului este una medievală) sau
Durbuy (un mic orășel fotogenic, cu alei pavate și case vechi cu fațete din piatră gri sau
cărămizie). Castelele sunt o adevarată atracție, aici existând mai multe castele pe metru pătrat
decât în orice altă țară a lumii. Cel mai mare festival de muzică electronică– Tomorrowland se
organizează în orașul Boom.
În perioada sărbatorilor de iarnă, Bruxelles, Anvers și Gent devin atracția principală pentru
piețele de Crăciun. În perioada sărbătorilor de iarnă, Bruxelles, Anvers și Gent devin atracția
principala pentru piețele de Crăciun. Piață de Crăciun din Bruxelles este apreciată drept una
dintre cele mai frumoase din Europa.
Belgia combină o bucătărie sofisticată și extrem de rafinată, asemănătoare celei
franțuzești, cu o pasiune fără limite pentru bere, o băutură mai puțîn elevată, dar preparată aici
în toate felurile posibile. Bucătăria belgiană este influențată de variațiile regionale, plină de
preparate fine. Belgia are una dintre cele mai mari tradiții de bere din lume; numai in Bruxelles
sunt peste 800 de mărci de bere și are cea mai mare densitate de producători de ciocolată din
lume (220 000 de tone de ciocolată pe an).
1.5. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale şi a impactului economic al turismului

internaţional (2-3 pagini)
U.E. este regiunea cea mai vizitată din lume, cu o cotă în 2019 de aproximativ 37 % din
numărul total de turiști internaționali. Astfel, turismul este un sector economic esențial în UE,
reprezentând 9,9 % din produsul intern brut și 11,6 % din totalul locurilor de muncă în 2019.
Pandemia de COVID-19 a avut un impact dramatic și fără precedent asupra sectorului turismului,
reducând drastic fluxurile turistice și, prin urmare, veniturile întreprinderilor din acest sector.
Dincolo de șocul imediat, sectorul turismului se confruntă cu alte provocări, pe termen mai lung,
legate de transformarea sa verde și digitală, de competitivitatea sa, de sustenabilitatea și de
reziliența sa.
Sectorul turismului internaţional se caracterizează, ca şi celelalte domenii economice, printr-o

profundă globalizare, diversificare a ofertei şi a cererii; el nu are frontiere si se constituie într-o
punte de legătură între popoare, culturi și sisteme economice.
În Belgia s-au înregistrat un număr de turiști internaționali de 9.343. 000 și un total de
42.512.847 de nopți au fost rezervate în 20191 adică cu 3% mai mult decât în 2018.
Cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în Flandra (26,3 milioane), urmată de Valonia (8,7
milioane) și Bruxelles (7,4 milioane). În Regiunea Valona și în Regiunea Bruxelles-Capitala,
numărul înnoptărilor a crescut cu 6%. În 2019, Regiunea Flamandă a înregistrat o creștere de
1% față de 2018.
Cu 12,1 milioane de nopți, Flandra de Vest cu coasta sa și Bruges este campioana rezervărilor.
Jumătate din înnoptările în Belgia au fost rezervate la hotel (49%). Urmează unitățile de cazare
de vacanță (16%), camping-uri de vacanță (13%) și pensiuni pentru tineret (10%). Jumătate din
cazările au fost rezervate de belgieni. Dintre vizitatorii străini din Uniunea Europeană (39% din
total), regăsim o proporție de 13% olandezi, 7% francezi, 4% britanici și 2% spanioli. În afara
UE, americanii sunt primii (2,3%).
Contribuția sectorului T&C la PIB (cheltuielile totale în turism într-o anumită țară de către
rezidenți și nerezidenți în scopuri de afaceri și de agrement) la fel ca și cheltuielile individuale
ale Guvernului –cheltuieli de Guvern privind servicii de turism și călătorii direct legate de
vizitatori, cum ar fi: culturale (ex. Muzee) sau de agrement (ex. Parcuri naționale). Contribuția
directă a turismului & călătoriilor la PIB se calculează astfel încât să fie în concordanță cu
rezultatele exprimate în ‘’Contabilitatea Națională’’, a sectoarelor de turism caracteristice cum ar
fi hoteluri, companii aeriene, aeroporturi, agenții de turism, agrement și recreație care se ocupă
direct de turiști.
Contribuția indirecta include PIB și job-uri susținute de:
➢ Cheltuielile de investiții în domeniul turismului și călătoriilor-un aspect important
atât al activitații curente cât și viitoare, care include activități de investiții cum ar fi
achiziționarea de aeronave noi și construcția de noi hoteluri.
➢ Guvernul este colector al cheltuielilor, ajută la desfăşurarea turismului &călătoriilor
➢ Achizițiile interne de bunuri și servicii de către sectoarele care se ocupă direct de
către turiști, inclusiv achiziții alimentare și servicii de curațenie,precum și servicii IT
de către agenții de turism.
Contribuția ‘’indusă’’ măsoară PIB și job-urile susținute de cheltuielile celor care
sunt direct sau indirect angajați de industria de turism & călătorii.
Contribuția directă a turismului & călătoriilor la PIB în 2019 a fost de 27,9 miliarde $.2
1https://statbel.fgov.be/en/news/tourism-figures-2019
2 https://www.statista.com/topics/2384/belgium/
Capitolul 2. Analiza Indicelului de Dezvoltare a Sectorului Turism şi Călătorii (T&C) al ţării

«BELGIA» în context internaţional.
Analiza poziţiei globale a Indicelului de Dezvoltare a sectorului Turism şi Călătorii al ţării
Poziţia globală a Belgiei calculată după indexul general este reprezentat de locul 25 pe care îl
deţine în 2019 cu un scor de 4,6. Studiul acesta s-a făcut pe un eșantion de 117 de țări.
Figura « 2.1. ». Indicele Dezvoltării sectorului Turism & Călătorii (T&C) a Belgiei
Sursa: Travel & Tourism Development Index 2019, World Economic Forum, disponibil la
https://www.weforum.org/reports/travel-and-tourism-development-index-2021/explore-the-data#report-nav
După analizele făcute în fiecare componentă a Indicelului de Dezvoltare a Sectorului Turism şi

Călătorii (T&C) a Belgiei în context international, se observă că în anul 2019 se constată
următorele avantaje competitive:
1. Domeniul Deschiderea internaționala ocupa cea mai performantă poziție ca urmare a poziției
geografice si anume poziția 4 cu un scor de 5,8.
2. Condițiile favorizante în cadrul sănătăţii şi a igienei ocupă poziţia 9 şi înregistrează un scor de
6,1.
3. Condițiile si reziliența socio-economică ocupă poziția 10 cu un scor de 5,7.
4. Infrastructura specifică în cadrul indicatorului ‘’infrastructura de transport terastru si aerian’’

ocupa poziția 13 cu un scor de 5,4.
5. Resursele umane si piața muncii ocupă locul 19 cu un scor de 5,1.
Cele mai slabe resultate înregistrate au fost pe următorii piloni :

1. Competitivitatea prețurilor pe locul 96 din clasament și cu un scor de 4,2;
2. Gradul de prioritizare cu un scor de 3,7 pe locul 92;
3. Resursele naturale cu un scor de 1,9 pe locul 85 în clasamentul celor 117 de state.
2.1. Subindexul « Condiţiile favorizante » (~1 pagină)
Subindexul «Condițiile favorizante» este compus din următorii piloni: operativitatea IC&T,
resursa umană și piața forței de muncă, sănătate și igienă, securitate și siguranță, și mediul de
afaceri.
În cadrul de funcţionare și organizare a subindexului Condițiile favorizante (Enabling
environment subindex) Belgia se situează pe locul 20 deţinând un scor de 5,4.
După analizele făcute în fiecare componentă a acestui pilon se observă că în anul
se constată următoarele lucruri:
2.1.1. În cadrul mediului de afaceri ocupă poziţia 25 şi deţine un scor de 4,7.

⦁ Cea mai buna poziție: Indicele de percepție a corupției ocupă poziția 16/5,5.
• Cea mai slabă poziție: Sarcina reglementării guvernamentale (Burden of government
regulation) reprezintă poziția 76/ 3,1.
2.1.2. În cadrul domeniului privind securitatea si siguranţa ocupă poziţia 54 şi deţine un scor de
5,5.
⦁ Cea mai buna pozitie: 28/5,6 detine Fiabilitatea serviciilor de poliție.
• Cea mai slabă poziție: Violență organizată, decese per100, 000 pop ocupă poziția 92/ 0,1.
2.1.3. În cadrul sănătăţii şi a igienei ocupă poziţia 9 şi înregistrează un scor de 6,1.

Cele mai bune pozitii sunt ocupate de urmatoarii indicatori.
Privind sănătatea şi igiena, ocupă locuri fruntaşe atât privind accesul la salubrizare şi apă
potabilă cât şi în cadrul densităţii medicale, unde ocupă locul 4.
⦁ Accesibilitatea serviciilor de asistență medical detine poziția11/6,1;
Utilizarea apei potabile de bază, % of pop -16/7.0;
Utilizarea igienizării de bază, % per pop -22/7.0
• Cea mai slaba poziţie: Numărul de medici per 1000 per- 36/4,7.
Privind sănătatea şi igiena, ocupă locuri fruntaşe atât privind accesul la salubrizare şi apă
potabilă cât şi în cadrul densităţii medicale, unde ocupă locul 4.
2.1.4. În cadrul Resurselor umane si piata muncii ocupă poziţia 19, şi deţine un scor de 5,1. În
domeniul resurselor umane, Belgia deţine următoarele avantaje competitive:
Cea mai bună poziţie din acest domeniu o are în cadrul calităţii sistemului educaţional, unde
ocupă urmatorul clasament:
⦁ Cea mai fruntașă poziție: privind învăţământul secundar de înscriere, ocupă poziţia 1,
1/7.00;
⦁ Productivitatea muncii în transport, depozitare și comunicare -11/6,1
Cea mai slaba poziție:
• Practicile de angajare și concediere -96/4,6
2.1.5. În ceea ce privește Operativitatea ICT ocupă poziția 26 și deține un scor de 5,7.
După o analiză mai detaliată a componentelor subindexului pentru a determina
avantajele competitive pe care le deține Belgia, conform raportului de competitivitate în cadrul
turismului și călătoriilor din 2019, observăm următoarele:
⦁ Cele mai bune pozitii: Rata de acoperire mobila -1;
⦁ Abonamente la internet în bandă largă Broadband internet subscribes per 100 pop
11/39,2
• Cea mai slabă poziție: Utilizarea platformei digitale pentru furnizarea de servicii
financiare -58/5,3.
Acest pilon a înregistrat valori atât peste media regională cât și peste media globală.
o analiza evoluţiei şi poziţiei ocupate de ţara aleasă pe fiecare din cei 5 piloni ai subindexului ;
compararea scorului obţinut cu media mondială (Index Average);
o identificarea componentelor cu cele mai bune, respectiv slabe, poziţii în clasament (1-2
componente), pe fiecare din cei 5 piloni (de de ex. pilonul « mediul de afaceri » este comups
din 9 indicatori specifici);
2.2. Subindexul « Politicile şi facilităţile sectorului T&C » (~1 pagină)
Subindexul politiciile și facilitățiile sectorului T&C este compus din competitivitatea prețurilor,
deschiderea internațională și gradul de prioritizare a sectorului T&C.
1.Competitivitatea prețurilor 96/4,2
o Cea mai buna poziție: Taxe de bilet și taxe de aeroport -22/6,4
• Cea mai slabă poziție: Paritatea puterii de cumpărare -102/2,6
2.Deschiderea internațională 4/5,8
o Cea mai bună poziție: Numărul de acorduri comerciale regionale în vigoare 1./ 7.0
o Cea mai buna pozitie: Gradul de deschidere financiară 1/7.0
• Cea mai slabă poziție -Cerințele de utilizare Visa Card- 71/2,4
3.Gradul de priotizare a sectorului T&C 92/3,7
În cadrul reglementărilor şi politicilor legislative Belgia prezintă avantaje competitive în:
o importanţa majoră a proprietăţii, ocupând poziţia 13,
o timpul necesar pentru a începe o afacere ocupă poziţia 7.
• Cea mai slabă poziție o are în domeniul competitivității prețurilor din sectorul turismului și
călătoriilor și anume 136, cu un scor de 3,5.
2.3. Subindexul « Infrastructura specifică T&C » (~1 pagină)
Pe acest pilon, Belgia se află pe poziția 27, deținând un scor de 4,7.

Subindexul infrastructură este compus din pilonii : infrastructură turistică, infrastructură de
transport terestru și portuar și infrastructura transportului aerian.
Analizând fiecare componentă se constată următoarele:
2.3.1. În cadrul infrastructurii de transport aerian, Belgia ocupă locul 35/ 4,6
o Cea mai buna pozitie:17/5,6 eficienta serviciilor de transport aerian

• Cea mai slaba poziţie: 38/98,381
2.3.2. În ceea ce privește infrastructura de transport rutier si portuar ocupă poziția 13 cu un

scor de 5.4. Din punctul de vedere al competitivității, cel mai mare avantaj competitiv deținut de
Belgia se identifică urmatoarele componente cu cele mai bune pozitii în cadrul indicatorului
Infrastructura de transport terestra si portuara, si anume Caliatatea retelei de transport la sol
km surface ocupând o poziție foarte bună, respective poziția 3 cu un scor obtinut de 7.0 și
densitatea drumului km/100 unde ocupă poziția 4 cu un scor de 11,8. Acestea sunt singurele
domenii din acest pilon pentru care Belgia deține avantaj competitiv.
• Cea mai slabă poziție : calitatea drumurilor 47/4,4
2.3.3. În infrastructura turistică se află pe poziția 37 cu un scor de 4,2.
o Cea mai buna poziţie: Bancomate per 100 persones 25/87,5

• Cea mai slabă poziție: Turism competitiv cu poziția de 77 și un scor de 5,1.
În cadrul reglementărilor şi politicilor legislative Belgia prezintă avantaje competitive în:
o importanţa majoră a proprietăţii, ocupând poziţia 13,
o timpul necesar pentru a începe o afacere ocupă poziţia 7.

• Cea mai slabă poziție o are în domeniul competitivității prețurilor din sectorul turismului
și călătoriilor și anume 136, cu un scor de 3,5.
2.4. Subindexul « Determinanţi ai cererii pentru sectorul T&C (~1 pagină)
Acest subindex este format din pilonii Resurse non-recreative, resurse culturale si resurse
naturale. În cadrul acestui pilon Belgia ocupă în clasamentul general poziţia 39, şi înregistreaza
în anul 2019 un scor de 2,9.
2.4.1. Resurse non-recreative ,, Non-Leisure Resources''-32/3,5
o Cea mai buna poziţie: Prezența orașelor mari -20/4,3
• Cea mai slaba poziţie: Numarul de universitati - 41/4,1
2.4.2. Resurse culturale - 21/3,4
o Cea mai buna poziţie: Numărul de expresii culturale orale și intangibile Number of oral
and intangible cultural expressions - 9/6,2
• Cea mai slaba poziţie: Numărul de stadioane mari de sport - 40/2,2
2.4.3. Resurse naturale - 85/1,9
• Cea mai slaba poziţie: Numărul de ecoregiuni terestre și de apă dulce - 94/1,6
După analizarea fiecărei componente a acestui pilon se constată următoarele:
Privind resusele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul turismului şi călătoriilor,
Belgia stă cel mai bine în sectorul priviind resursele culturale, unde ocupă locul 21 şi
înregistrează un scor de 3,4; iar cea mai buna poziție o reprezintă indicatorul “Number of oral
and intangible cultural expressions„ cu poziţia 9 și un scor de 6,2.
Privind resursele naturale, Belgia ocupă cea mai slabă poziţie, şi anume poziţia 85, cu un scor de
1,9. respectiv indicatorul Number of terrestrial and freshwater - 94/1,6
2.5. Subindexul « Sustenabilitatea sectorului T&C ( ~1 pagină)
Acest subindex este format din pilonii: sustenabilitatea mediului, conditiile de rezilienta
socioeconomice, impactul si presiunea cererii în sectorul T&C
În cadrul acestui pilon Belgia ocupă în clasamentul general poziţia 17, şi înregistreaza în anul
2019 un scor de 4,64.
2.5.1. Impactul si presiunea cererii in sectorul T&C reprezintă 67/3.9.
o Cea mai buna poziție: Geographically diapersed tourism 15/4.6
• Cea mai slaba poziție: Durata de ședere - 94/21

2.5.2. Conditiile si reziliență socio-economice 10/5.7
o Cele mai bune poziții în clasamentul global:
o Protecția socială, acoperire de bază 1/7.0;
o Cheltuieli de protecție socială 7/6.0
• Cea mai slabă poziție: Rata sărăciei -29/4.6
2.5.3. Sustenabilitatea Mediului 28/4.4
o Cea mai buna poziție: Poluarea -Lista rosie (Pollution -Red list) 9/6.8
• Cea mai slabă poziție: Stresul hidric de bază a apei (Baseline water stress) 100/2.3
Concluzii
1. Belgia are poziţie geografică, resurse naturale şi culturale ce o fac atrăgătoare din punct
de vedere turistic.
2. Este capitala Europei, locul cel mai potrivit atât pentru întâlniri la nivel înalt politic, cât şi
pentru diferite evenimente ca reuniuni, conferinţe, prezentări de modă, seminarii, etc.
3. Motto-ul său este: Calitate, Accesibilitate, Diversitate, Eficienţă.
4. Belgia se face iubită prin frumuseţea oraşelor, a peisajelor uimitoare, dar mai ales, prin
ospitalitatea oamenilor care sunt conştienţi că traiesc în centrul cultural al Europei.
5. Serviciile sunt de calitate, iar regiunea are un farmec nelimitat.
6. Belgienii au un bun simţ de afaceri, concertat cu un gust pentru plăcerile vieţii.
7. Facilităţile pentru reuniuni sunt nelimitate. De la săli de cinema, la muzee de artă
contemporană, săli de concerte, muzee pentru prezentări, săli de conferinţe, reşedinţe sau
castele încărcate de istorie. Un adevărat centru al vieţii europene.
8. Bruxelles rămâne centrul călătoriilor de afaceri, găzduind instituţii internaţionale şi
europene.
9. Ţara berii, ciocolatei şi gofrelor garantează o experienţă de neuitat.
10. Este ţara canalelor de tip veneţian, cu ape curate şi faună veritabilă.
11. Bruxelles este capitala cea mai verde din întreaga lume, oferind o clipă de plăcere şi linişte
în parcurile şi grădinile sale.
Bibliografie
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_Belgie
3. http://www.turistik.ro/belgia
4.http://www.weforum.org/reports/travel-tourism-competitiveness-report-2019
5.https://www.mypal.travel/blog/excursii-spre-frumoasele-orase-de-langa-bruxelles/
6. https://www.descoperaeuropa.ro/tara/belgia/
7. https://donnees.banquemondiale.org/indicator/ST.INT.ARVL?locations=BE

FB Id Melinte Petra-Svetlana 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FB Id Melinte Petra-Svetlana 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Temă de control: Proiect “Turism internaţional”

Numele ţării: BELGIA

Specializare: Finanțe- Bănci, an III, ID

Capitolul 2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a

Analiza poziţiei globale a Indicelului de Dezvoltare a sectorului Turism şi

Capitolul 1. Analiza potenţialului turistic internaţional al ţării « BELGIA»:

1.1 Prezentarea generală a ţării

1.2 Analiza macromediului de marketing

Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest.

secolelor, regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase mișcări

1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale

Hotel de Ville (Primăria)

În ciuda denumirii sale, acest frumos palat în stil neo-gotic, ridicat în

Catedrala Sfintilor Mihail si Gudule

Moștenire de tristă amintire

Waudru se mândrește cu o colecție foarte impresionantă de statui de alabastru Jacques Du Broeucq

Învecinată cu Franța, comunitatea pitorească și încântătoare din Tournai este un loc

1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali (1 pagină)

1.5. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale şi a impactului economic al turismului

Sectorul turismului internaţional se caracterizează, ca şi celelalte domenii economice, printr-o

Capitolul 2. Analiza Indicelului de Dezvoltare a Sectorului Turism şi Călătorii (T&C) al ţării

Analiza poziţiei globale a Indicelului de Dezvoltare a sectorului Turism şi Călătorii al ţării

După analizele făcute în fiecare componentă a Indicelului de Dezvoltare a Sectorului Turism şi

4. Infrastructura specifică în cadrul indicatorului ‘’infrastructura de transport terastru si aerian’’

Cele mai slabe resultate înregistrate au fost pe următorii piloni :

2.1. Subindexul « Condiţiile favorizante » (~1 pagină)

2.1.1. În cadrul mediului de afaceri ocupă poziţia 25 şi deţine un scor de 4,7.

2.1.3. În cadrul sănătăţii şi a igienei ocupă poziţia 9 şi înregistrează un scor de 6,1.

2.2. Subindexul « Politicile şi facilităţile sectorului T&C » (~1 pagină)

2.3. Subindexul « Infrastructura specifică T&C » (~1 pagină)

Pe acest pilon, Belgia se află pe poziția 27, deținând un scor de 4,7.

o Cea mai buna pozitie:17/5,6 eficienta serviciilor de transport aerian

2.3.2. În ceea ce privește infrastructura de transport rutier si portuar ocupă poziția 13 cu un

2.3.3. În infrastructura turistică se află pe poziția 37 cu un scor de 4,2.

o Cea mai buna poziţie: Bancomate per 100 persones 25/87,5

o timpul necesar pentru a începe o afacere ocupă poziţia 7.

2.4. Subindexul « Determinanţi ai cererii pentru sectorul T&C (~1 pagină)

2.5. Subindexul « Sustenabilitatea sectorului T&C ( ~1 pagină)

2.5.1. Impactul si presiunea cererii in sectorul T&C reprezintă 67/3.9.

o Cea mai buna poziție: Geographically diapersed tourism 15/4.6

• Cea mai slaba poziție: Durata de ședere - 94/21

2.5.3. Sustenabilitatea Mediului 28/4.4

S-ar putea să vă placă și