ORGANIZAREA SI VALORIFICAREA TURISMULUI IN

TURCIA



Student: Profesor coordonator:


Capitala: Ankara
Limba oficial: turca
Suprafaa: 780.580 km2
Locuitori: 70 413 958 loc (85 loc./km2)
Religia: musulmana 99%
Moneda: lira turceasca
Forma de guvernmnt: republic
Ziua naional: 29 octombrie

I.Consideratii generale
POPULATIA
Teritoriul Turciei a devenit casa pentru mai multe grupuri distincte din punct de vedere etnic si cultural, de la
hititi, frigieni , asirieni , persi si arabi. Stramosii nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind imperiile
Arab si Bizantin si proclamandu-se conducatori. Ei au lasat urme in cultura si in limba turcilor fiind un instrument
de lupta impotriva Crestinismulul.
Turcia are o populatie de 70 413 958 locuitori si o densitate egala cu 85 loc./km2 , dintre care 74% locuiesc in
mediul urban. Cele mai mari concentratii sunt in Istambul si pe litoral.


I.1 ASEZARE GEOGRAFICA
Turcia este situata in sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, avand ca limite :
NV: Bulgaria si Grecia;
N: Marea Neagra;
NE: Georgia si Armenia;
E: Iran si Azerbaidjian;
S: Iraq, Siria si Marea Mediterana;
V: Marea Egee
este o ar ntins pe dou continente. 97% din suprafaa rii se afl n Asi a
(Anatolia) i 3% Europa (peninsula Balcanic)
I.2.A LOCUL SI ROLUL TURCIEI IN
SISTEMUL TURISTIC NATIONAL
Turcii vad turismul ca pe o sansa uriasa,
o oportunitate neexplorata pana acum
cateva decenii. Aceasta activitate
reprezinta o posibilitate viabila de a
valorifica resursele industriei agricole,
care sustine financiar aproximativ 60%
din populatia tarii si, in aceeasi masura,
ofera locuri de munca in turism pentru
alti 36%.
II. Elemente de favorabilitate in aparitia si dezvoltarea
turismului in Turcia
Turcia se afl la o intersecie
de civilizaii remarcabile. O
ar care se ntinde pe dou
continente i care ofer o
pleiad de tezaure istorice, cu
situri elenistice, romane i
otomane care se gsesc pe tot
teritoriul acestei ri minunate.
II.1 CADRUL NATURAL
Principala zona din Turcia, Anatolia, este in Asia, intre Marea Mediterana si Marea
Neagra. Are o agricultura bogata si depozite importante de lignit, carbune negru,
minereuri feroase si neferoase, crom si putin petrol in sud-est. Cu cateva zone seismice
foarte active, Turcia este frecvent zguduita de cutremure.
Turcia poate fi impartita in sapte regiuni geografice. Thrace si litoralul Marii
Marmara; regiunea Marii Egee si a Marii Mediterane; regiune Marii Negre si vestul
Anatoliei; platoul central al Anatoliei; zonel inalte din est si sud-estul Anatoliei.

Thrace si litoralul Marii Marmara sunt regiuni bine irigate si mai mult de un sfert este
cultivata. Litoralul Marii Egee si regiunea Mediteraneana sunt inguste si deluroase si doar
o cincime este arabil. Spre est, o mare parte din cultura de bumbac a Turciei creste
in ukurova, o campie conectata cu interiorul prin Muntii Taurus cu o trecatoare
cunoscuta din antichitate ca Portile Ciliciene.
Litoralul Marii Negre se ridica direct din apa la inaltimea Muntilor Pontici. Pantele
sunt abrupte si doar 16% din aceasta suprafata este cultivata. Platoul central al Anatoliei,
cea mai intinsa regiune geografica din Turcia, este inconjurat in fiecare de munti, cel mai
inalt punct fiind varful muntelui Erciyes (3916 m; 28% din aceasta regiune este
cultivata.

Regiunea inalta din est este cea mai muntoasa portiune din Turcia, Muntele Ararat
este cel mai inalt varf avand 5137 m. Mai putin de 10% din aceasta regiune este
cultivata. Ea este si locul de unde izvorasc Tigrul si Eufratul.
In afara de carbune si minereu de fier, Turcia are un numar mic dar important de depozite
minerale: crom (langa Guleman si Fethiye), magnetita (Divrigi) si plumb si zinc in cateva
regiuni. Se gasesc si cupru si argint si de asemenea petrol in sud-est.
Resursele naturale
RELIEFUL
n Turcia predomin relieful nalt de muni i podiuri, cmpiile fiind reduse la cteva poriuni
litorale.
Prezinta o serie de trasaturi fizico-geografice ce se inscriu diferentiat in peisajul treptelor de
relief si anume: peisajul muntilor marginali,mai umeziti si mai impaduriti mai ales pe versantii
expusi marilor,care prin dispunere constituie adevarate bariere climatice; peisajul campiilor
litorale(marginale) fertile si peisajul de stepa si semidesert al Podisului Central(Podisul
Anatoliei).




PODISUL ANATOLIEI
Relieful este reprezentat prin platouri aflate la altitudini ce variaza intre 1000-1500 m o parte din ele
sunt suprafete de eroziune dezvoltate pe o structura granitica si cristalina paleo-mezozoica.Aparitia
in partea central-estica a unor depozite vulcanice neozoice,demonstreaza existenta unor miscari
post neocene insotite de flexuri in lungul carora au aparut masele de lava.
In partea centrala a podisului se intalnesc numeroase depresiuni dintre care cea mai importanta
este cea a Licaoniei.
CAMPIILE MARGINALE(LITORALE)

In regiunea sudica si nordica se dezvolta peisajul campiilor litorale,mai extinse in sectorul de
varsare a raurilor Aksu si Seyhan,unele cu caracter deltaic,Antalya si Cukirova-Adana-
Mersin.Sunt campii aluviale cu lacuri si mlastini.Campii apar si pe laturile nordica si
vestica,constituind regiuni de culturi cerealiere,plante tehnice,plante subtropicale
CLIMA
Clima Turciei este temperat-maritim pe litoralul Mrii Negre i subtropical pe litoralul Marii
Mediterane. n ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 C n nord, la Samsun, -4 C n podiul
Anatoliei la Kayseri i 11 C n sud, la Antalya. Precipitaiile sunt reduse n sud i centru (n jur de
400 mm/an) i bogate n nord-vest, pe litoralul Mrii Negre (1.600 mm/an). Zonele de coast a
Turciei care mrginesc Marea Egee i Marea Mediteranean au o clim temperat mediteraneean,
cu clduri, veri uscate i care se rcesc uor, ierni umede. Zonele de coast a Turciei care
mrginesc Marea Neagr au clim temperat oceanic cu clduri, veri umede,ierni umede. Coasta
Mrii Negre a Turciei primete cea mai mare cantitate de precipitaii i este singura regiune a Turciei
care are multe precipitaii tot anul. n partea de E a coastei mediile sunt de 2,500 mm/an.

Vegetatia
Campiile si terenurile arabile abunda pe platou cu paduri pe pantele mai inalte. Sunt
crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe primavaratice. Paduri
rarefiate alterneaza cu iarba mica.
FAUNA


Fauna Turciei se remarc printr-o mare diversitate. n muni i n regiunile din
interiorul rii triesc uri, lupi i pisici slbatice, precum i cerbi i cprioare.
Localnicii cresc i vaci, mgari i cai, pe care i folosesc la muncile agricole. Dintre
psrile rpitoare, pot fi cel mai adesea vzui vulturii, oimii i vindereii (o specie
de oim) prezena lor constituind un semn c v aflai ntr-un col al Europei nc
nealterat de influena civilizaiei moderne.
Doar porcii mistreti care sunt vanati puternic, raman abundenti in paduri. Lupul, vulpea,
pisica salbatica, hiena, sacalul, caprioara, ursul, jderul si capra de munte mai ocupa locuri
izolate. Pasarile care traiesc in Turcia sun potarnichile, pitpalacul, vulturul, soimii etc.
FLORA

Datorit climei foarte variate, vegetaia este n Turcia de o mare bogie i
diversitate. n zona sudic cresc cel mai adesea palmieri, mslini, hibiscus,
mirt, lauri i arari. Mnccioii se vor bucura aflnd c sudul Turciei este
cunoscut i prin mulimea de banani, smochini i castani comestibili.
Plajele sunt umbrite de sute de portocali i de pduri de pini. n regiunile
din interiorul rii pot fi cel mai des ntlnii platanii, ararii i castanii.
Agricultura este n sudul Turciei foarte bine dezvoltat, se cultiv cartofii,
plantele leguminoase, sfecla de zahr, floarea soarelui, via de vie i
citricele. De asemenea, sunt n cretere suprafeele cultivate cu fistic,
alune de pdure i curmale, care se export n mari cantiti.

HIDROGRAFIE
Aproape toate raurile din Turcia sunt rapide si nu sunt navigabile. Unele rauri nu curg in timpul verii,
dar cu toate acestea sunt si rauri care sunt importante surse de putere hidroelectrica si apa de
irigatii. Kizilirmak (1150 km) este cel mai lung fluviu din Turcia, varsandu-se in Marea Neagra.
Bykmenderes (in antichitate Meandru), se varsa in vestul Anatoliei in Marea Egee. Tigrul si
Eufratul curg din estul Turciei pentru a se varsa in Golful Persic. Lacul Van Gl este cel mai mare
din Turcia, apa sa fiind sarata ca si a lacului Taz. Lacuri cu apa dulce sunt Beyehir, Egridir si
Burdur, toate in sud-vest.
Peninsula Anatolia, care cuprinde
majoritatea Turciei moderne, este
una din regiunile cele mai vechi
locuite din lume. Cele mai vechi
colonizri neolitice ca atalhyk,
Cayonu, Nevali Cori, Hacilar,
Gobekli Tepe i Mersin sunt
considerate a fi printre cele mai
timpurii colonizri umane din
lume.
Colonizarea Troiei a nceput n
Neolitic i continu pn n Epoca
de Fier. Istoric, anatolienii
vorbeau limba indo-european,
semitic i kartvelian, ca i multe
alte limbi de afiliere necunoscute.
De fapt, avnd n vedere
vechimea limbii Indo-Europeane
hitite i Luwian, unii savani au
propus Anatolia ca centru ipotetic
de la care provin limbile indo-
europene.[3] Hitiii au fost un
popor antic care au locuit n
Anatoli Central, documente
dovedind acest fapt dateaza nc
din cca. 2300.
II.2 CADRUL ISTORIC
Desi 13% din suprafata Turciei este
clasificata ca padure, silvicultura este
neimportanta cu nu mai mult de o
treime avand valoare comerciala. In
1999, 17,6 milioane m
3
de lemn a fost
taiat. Doar o optime a fost transformat
in cherestea restul fiind folosit ca,
combustibil.

In 1999 a fost de 30,6 milioane de
locuitori. Dintre acestia, 43% lucrau in
agricultura, pescuit si silvicultura, 34%
detineau slujbe in domeniul de
prestarilor de servicii si 22% in
industrie.
II.2 CADRUL SOCIAL-ECONOMIC
Forta de munca

Sivicultura

ECONOMIA
Industria Turciei s-a dezvoltat puternic din 1959 dar in anii 90 agricultura inca folosea jumatate din puterea de
munca. Guvernul are o mare influenta peste economie si detine cateva industrii importante. La mijlocul anilor 90
economia a fost zguduita de un puternic colaps, inflatia ajungand la 150%. In raspuns, guverenul a initiat un
program de austeritate care includea accelerarea privatizarii si marirea preturilor. In 1999 forta de munca a fost
de 30,6 milioane de locuitori. Dintre acestia, 43% lucrau in agricultura, pescuit si silvicultura, 34% detineau slujbe
in domeniul de prestarilor de servicii si 22% in industrie. La inceputul anilor 90, 1,3 milioane erau angajati in
strainatate in special in Germania, Arabia Saudita si Franta.

Turcia importa mai mult decat
exporta; in 1999 importurile totalizau
41 de miliarde dolari si exporturile
doar 24,8 miliarde dolari. Exporta in
principal textile, fier si otel, fructe,
imbracaminte de piele, tutun si
produse petroliere. Importa utilaje,
petrol, mijloace de transport, fier si
otel si produse chimice. Turismil
aduce in Turcia venituri
considerabile; in 1999 6,9 miliarde
de straini au venit si au cheltuit
aproape 1,8 miliarde dolari.
Principalele partenere de comert
ale Turciei sunt Germania (un sfert
din exporturi), SUA, Rusia, Marea
Britanie si Italia. Sursele de import
sunt Germania, Italia, SUA, Franta si
Marea Britanie. Turcia este membru
asociat al Uniunii Europene.

Comertul

Sntate
Cum s ne protejm sntatea n vacan

n principiu, n Turcia nu v vei confrunta cu boli primejdioase sau cu pericole
grave. Totui, pentru a petrece o vacan lipsit de probleme, este necesar s
luai n considerare anumite elemente caracteristice aceste zone.

Centrele medicale particulare din Turcia ofer servicii de foarte bun calitate.
Instituiile de sntate sunt deschise ntre orele 9 i 21.00. n caz de
mbolnvire, se recomand s v adresai mai nti reprezentantului ageniei de
turism cu care ai cltorit sau s informai recepia hotelului. n conformitate
cu legile UE, pacienii trebuie s plteasc 25% din preul medicamentelor.
AGRICULTURA
Din 1950, productia din agricultura a crescut prin mecanizare puternica si, fertilizarea si plante mai variate, Turcia
fiind una dintre putinele tari care nu trebuie sa importe hrana. Diversitatea climatelor permite cresterea multor
palnte speciale. In 2000, productia principalelor recolte includea 30,3 milioane tone cereale (grau, orez, orz si
porumb); 21,8 milioane tone legume (rosii, ceapa, vinete si varza); 5,3 milioane tone de trestie de zahar si cartofi;
10,4 milioane tone de fructe (struguri, mere, maslini, citrice, nuci) si 737.088 tone de de seminte de floarea
soarelui. Bumbacul si tutunul reprezinta principalele exporturi.
Cresterea animalelor la ferme include 1,2 milioane vite, 650.00 magari, 30,2 milioane oi, 8,4 milioane capre,
194.00 bivoli si 172 milioane pasari domestice.

TRANSPORTURILE
Turcia are 8.607 km. de cai ferate operate de Compania Nationala a Cailor Ferate Turce. Tara
mai este servita si de 385.960 km. de sosea; in 1999 fiind 63 de masini la fiecare 1000 de
cetateni.
Principalele porturi sunt Istambul si Izmir.

Portul Instambul
Aeroportul Ankara

De la sistemul de transport de pe teritoriul Turciei nu ar trebui s ateptai cine tie ce
miracole. Cltoriile cu trenul constituie, spre exemplu, o experien destul de
original...care v va schimba opinia despre trenurile de acas - acestea din urm v
vor prea, prin comparaie, luxoase i punctuale! Reeaua de ci ferate nu este n
Turcia prea dezvoltat, vagoanele i locomotivele sunt nvechite i ntrzierile trenurilor
sunt la ordinea zilei. Pe de alt parte ns, nu trebuie s v temei c vei avea parte
de mizerie, de zgomot sau de fum de igar n vagoane. n plus, n tren se vnd
adesea buturi rcoritoare i mici gustri care o s v fac plcere mai ales n zilele
toride de var.

Celea mai convenabile mijloace de transport sunt n Turcia autobuzele, cu
care ajungei aproape oriunde dorii. Sunt vehicule moderne, foarte
adesea dotate cu aer condiionat, dar din pcate n unele dintre ele este
permis fumatul. Biletele de cltorie pot fi cumprate la ghieele din
autogri sau direct de la ofer. Pe lng transportul clasic, putei ncerca i
microbuzele-taxi.
III. ANALIZA COMPONENTELOR ACTIVITATII DE
TURISM

III.1.A RESURSELE TURISTICE NATURALE
Pamukkale, care inseamna castel din bumbac in limba turca, alcatuieste un peisaj cu
adevarat ireal in partea de vest a tarii, vestit pentru terasele sale de culoare alba. Acestea
sunt din travertin, depozite de roca sedimentara formate de apa cu un continut foarte
ridicat de minerale, ce provine de la izvoarele termale. Turcii si nu numai ei, se scalda in
aceste ape de mii de ani. Anticul oras grecesc Hierapolis a fost construit de catre
Pergamon peste aceste izvoare, iar in acest loc pot fi vazute ruinele bailor, temple si alte
monumente.

Plaja Patara
Cu o lungime de 14 kilometri, Patara este una dintre cele mai mari intinderi de nisip din
regiunea mediteraneana. Plaja este impanzita de ruine datand din perioada liciana si
romana si dune de nisip, aici neexistand cladiri, cu exceptia unei mici cafenele. Plaja
Patara este si locul in care traieste specia de testoase aflata pe cale de disparitie,
Loggerhead. Orasul Patara din apropiere este locul de nastere al Sf. Nicolae, episcopul
bizantin care a trait in secolul 4 si care a intrat ulterior in legenda ca fiind Mos Craciun.

MUNTII PONTICI

Insotind litoralul Marii Negre,Muntii Pontici au desfasurare V-E,prezentandu-se sub forma unor culmi
paralele.Acestea sunt separate de vai longitudinale,adevarate culoare ce apartin bazinelor hidrografice
Kizilirmak,Sakarya si Iesilirmak.Altitudinile maxime depasesc 3900 m(varful Kackar,3937 m),in Muntii Pontici de
est pe mare,cea ce a permis instalarea glaciatiei cuaternare,precum si existenta unor ghetari actuali.Ele scad
spre vest sub 3000 m si chiar sub 2500 m in Muntii Koroglu-Dag,Ponticii de vest.Spre campia litorala a Marii
Negre,acesti munti se termina printr-un abrupt de peste 1000 m.

MUNTII TAURUS
Culmile muntoase au aceiasi desfasurare paralela cu tarmul mediteranean ca si a celor din
sistemul Muntilor Pontici.sunt alcatuite din sisturi cristaline,calcare,gresii,si conglomerate,iar
morfologia mai complexa a lor este datorata siariajului mult mai amplu.Inaltimea maxima o
inregistreaza varful
Katla Dag (3734 m) situata in estul depresiuni Licaonia.Muntii Taurus se subdivid in:
Muntii Taurus de Vest ,Muntii Taurus Central si Muntii Taurus de Est.
III.1.B RESURSELE TURISTICE ANTROPICE
Turcia ofera o mare varietate de destinatii pentru turistii care vin aici. De la cupolele si
minaretele care strapung cerul orasului Istanbul, pana la ruinele romane care impanzesc
coasta de vest si pe cea de sud, de la plajele din Antalya si statiunile turistice de la Marea
Mediterana, pana la muntii acoperiti de ceata din partea de est a Marii Negre.
Moscheea Agia Sofia
Datand din secolul 6, Agia Sofia a fost la origine o bazilica construita in onoarea imparatului roman
Justinian I. Adevarata capodopera a ingineriei romane, cupola masiva (cu un diametru de 31 metri)
acopera ceea ce a reprezentat mai bine de 1000 de ani, cel mai mare spatiu inchis din lume. Biserica a fost
pradata in urma cruciadei din anul 1204 si a devenit moschee in secolul 15, atunci cand otomanii au cucerit
orasul. Agia Sofia a fost transformata in muzeu in anul 1935, iar in prezent este una dintre atractiile de top
din Turcia.
Hornurile de basm din Greme. Cappadocia este vestita pentru formatiunile sale stancoase ciudate si pentru
mostenirea sa istorica unica. Unul dintre cele mai bune locuri in care poti vedea aceste formatiuni ciudate
este orasul Greme, situat printre numeroase conuri din stanca si hornuri care ofera o priveliste de basm.
Acestea din urma s-au format ca rezultat al eroziunii provocate de vanturi si apa, a doua straturi vulcanice
diferite: unul gros, din cenusa vulcanica consolidata, acoperit de unul mai subtire, din bazalt, mult mai
rezistent la eroziune. Datorita reducerii actiunii de erodare a cenusei vulcanice, multe dintre hornurile din
Cappadocia au fost folosite de-a lungul secolelor pentru a realiza case, biserici si diverse alte constructii
diverse.

Biblioteca lui Celsus.
Ruinele din Ephesus
reprezinta o atractie
turistica populara, aflata pe
coasta de vest a Turciei.
Orasul Ephesus era vestit
candva pentru Templul
zeitei Artemis, una dintre
cele 7 minuni ale lumii
antice, distrus in urma unui
atac condus de arhi-
episcopul
Constantinopolelui in anul
402 e.n. Cu toate acestea,
unele dintre structurile sale
pot fi vazute inca, printre
acestea numarandu-se
Marele Teatru si Biblioteca
lui Celsus. Biblioteca a fost
construita in jurul anului
125 e.n, in scopul de a
pastra 12000 de papirusuri
si pentru a servi drept
mormant pentru Celsus,
guvernatorul Asiei. Fatada
a fost reconstruita cu grija
in anul 1970, fiind in
prezent intr-o stare
excelenta si conservand
majoritatea pieselor
originale.

Moscheea albastra. Cu cele
sase minarete ale sale si
arhitectura impresionanta,
Sultan Ahmed sau Moscheea
albastra, iti ofera niste privelisti
cu adevarat unice. Folosita inca
pe post de moschee, ea a
devenit una dintre cele mai
populare atractii turistice din
orasul Istanbul. Moscheea a fost
ridicata intre anii 1609 1616 si
ca in cazul multor alte
constructii de acest gen, in ea
se afla si mormantul celui ce a
construit-o. Tavanul inalt este
alcatuit din 20000 de placi
albastre, cu diferite modele, de
unde si numele atat de popular
al moscheii.

ldeniz este o mica
asezare situata pe
coasta de sud-vest a
Marii Egee. Aici se afla
un golf din nisip, chiar la
intrarea in ldeniz,
intr-o laguna albastra.
Plaja este faimoasa
pentru nuantele sale
turcoaz si ramane una
dintre cele mai
fotografiate plaje din
regiunea mediterana.
ldeniz este
considerat si unul dintre
cele mai bune locuri din
lume pentru datul cu
parapanta, pentru
peisajele sale unicat.

Muntele Nemrut este un
munte inalt de 2134 metri,
aflat in partea de sud-est a
Turciei, langa orasul
Adiyaman. In anul 62 i.e.n.,
Regele Antioh I Theos din
Commagene a construit aici
un mormant flancat de statui
gigantice ce il infatisau, doi
lei, doi vulturi si numeroase
zeitati grecesti si persane.
Dupa construirea sa,
capetele statuilor s-au
rasturnat de pe trupurile
acestora si sunt imprastiate
in toata zona. Din varful
muntelui Nemrut se poate
admira intreaga priveliste a
muntilor din imprejurimi, iar
principala atractie o
reprezinta apusul soarelui ce
poate fi privit de pe terasa
estica. De aici, capetele
statuilor capata nuante
portocalii, ceea ce sporeste
misterul acestor locuri.

Bodrum. Cu plajele sale cu
nisip auriu, strazile
impanzite de magazine si
restaurante elegante,
orasul Bodrum este de
multa vreme un refugiu la
malul marii, preferat de
multi. Orasul se numea pe
vremuri Halicarnassus si a
fost locul in care se afla
Mausoleul lui Mausolus,
una dintre cele 7 minuni
ale lumii antice. Din
pacate, o serie de
cutremure au distrus
monumentul, dar poti gasi
aici si alte atractii istorice,
cum ar fi Castelul Bodrum,
construit de catre cruciati
in secolul 15. De la castel
se poate vedea portul din
Bodrum, in care sunt
ancorate ambarcatiuni de
milioane de dolari

Teatrul Aspendos se
mandreste cu faptul ca
este unul dintre cele mai
bine pastrate teatre ale
antichitatii. Teatrul
Aspendos, din Antalia, a
fost construit in anul 155
e.n in timpul domniei
imparatului roman Marc
Aureliu si putea gazdui
intre 15000 si 20000 de
spectatori. Intrucat zona
scenei a fost folosita
ulterior drept
caravanserai (han la
marginea drumului) in
perioada dinastiei Seljuk,
ea fost reparata si
intretinuta in mod regulat.
Astfel, Teatrul Aspendos
a fost capabil sa reziste
pana in zilele noastre,
fara a-si pierde aproape
niciuna dintre calitatile
originale.

III.2 STRUCTURILE DE PRIMIRE
Locurile de cazare constituie cea mai mica problema a turistilor, caci numai in Istanbul
exista peste 530 de hoteluri, apartamente sau case de oaspeti, care solicita preturi de la
10 euro pe noapte pana la cateva sute de euro, in functie de prestigiul locatiei si de
serviciile oferite.
Intr-un oras in care sunt atatea de facut, cumpararea suvenirurilor nu trebuie niciodata
lasata pe ultima zi. Marele Bazar, una dintre cele mai mari piete acoperite din lume, ii
asteapta pe turisti cu cele 4.400 de magazine, 3.000 de firme si 17 conace. Un labirint
nesfarsit, un furnicar de oameni din care 25.000 sunt angajatii locali, 64 de strazi si 22 de
porti explorarea lui ar putea ocupa tot sejurul pasionatilor de cumparaturi. Probabil ca
nicaieri in alta parte nu poate fi surprins mai bine spiritul Istanbulului decat in mijlocul
Bazarului.
Buctria turceasc
Gastronomia turceasc se numr printre cele mai interesante din Europa.
De asemenea, datorit utilizrii unei mari cantiti de legume i fructe n
prepararea mncrurilor, precum i echilibrului ntre cantitatatea de carne
i de garnituri servite, este i una dintre cele mai sntoase din lume.
Mncrurile turceti nu sunt exagerat de condimentate, sunt fr nici un
fel de probleme din punct de vedere igienic, iar poriile sunt de dimensiuni
rezonabile.

IV. VALORIFICAREA SPATIULUI TURISTIC
Turcia este o ar fermectoare, care ofer experiene interesante tuturor
categoriilor de turiti, indiferent de preferinele acestora. Iubitorii de istorie
vor gsi aici vestigiile unor cunoscute civilizaii din vechime, pasionaii de
excursii n muni au la dispoziie sute de poteci alpine special amenajate,
pentru sportivi sunt n Turcia ruri cu ape repezi care strbat zone unde
natura este neatins i slbatic.
Modaliti de petrecere a timpului
Golf
Scufundri
Yachting i
windsurfing
Trekking
Rafting
explorarea
peterilor
Schi
2. FLUXURI TURISTICE

TURISMUL
Obiective turistice
Moscheia Albastra, construit ntre anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de ctre
Mehmet Aga, unul din fii lui Sinan. In interior moscheea este decorat cu motive
arbeti iar pereii sunt acoperii de motive florale.
Palatul Topkapi a fost reedina sultanilor din anii 1465-1853. Complexul de cldiri care
alctuiete Palatul Topkapi i ia numele de la Poarta tunului si care se gseste pe
malul Bosforului.
Sfnta Sofia, lca de cult bizantin terminat in 537 e.n. A fost catedrala vechiului ora
bizantin si transformat in moscheie dupa 1453, anul in care Constantinopolul este
cucerit de otomani.
Anitkabir este numele mausoleului construit in onoarea fondatorului Turciei moderne si a primului
presendinte al republicii Turciei, Mustafa Kemal Ataturk, decedat la data de 10 noiembrie 1938

Moscheia Albastra
Sf. Sofia
Mausoleul Kemal Ataturk
Templul lui Apolo
Cetatae Troia
Parcul naional Kprl
Frumuseea naturii slbatice specifice
pentru zonele de clim subtropical i va
face pe iubitorii naturii s se simt aici n
elementul lor. Pentru excursiile de-a lungul
canionului stncos, strbtut de apele
repezi ale rului, cu o vegetaie plin de
prospeime i culoare, este bine s apelai
la serviciile unui ghid specializat. Amatorii
de aventuri pot ncerca raftingul pe ru.
ORASE
Istanbul
Oraul Istanbul, supranumit i ?Noua Rom?, celebru n ntrega lume prin bogia
istoriei i gloria trecut, se afl chiar la confluena a dou continente. Nu uitai s
vizitai aici Moscheea Albastr, devenit cel mai cunoscut simbol al Turciei. n centrul
istoric se gsete cel de-a doilea monument ca importan din Istanbul ? moscheea
Hagia Sofia. Cumprturi putei face n bazarurile cu o fascinant atmosfer oriental,
dintre care cel mai mare, Capali Carsi, este un adevrat labirint. Ankara
Ankara
Dei capitala Turciei nu se poate luda cu un trecutla fel de glorios ca al altor orae,
strnete totui interesul vizitatorilor prin modernitatea ei plin de contraste. Dac v
vei afla n Ankara, nu uitai s vizitai Muzeul Civilizaiilor Anatoliene i Citadela. n
ora este i mausoleul lui Atatrk, unde se desfoar i un show audiovizual prin
intermediul cruia putei face cunotin cu personalitatea acestuia

Istanbul
Ankara
Izmir
Izmir este ora i port in vestul Turciei, unul dintre cele mai mari porturi din Turcia .
Este unul din cele mai mari centre industriale, aici se produc haine, spunuri, alimente
etc.

Konya
Konya este unul dintre cele mai vechi orae din Turcia, care se remarc prin amestecul
unic de influene culturale diferite ce i-au pus amprenta asupra lui de-a lungul
timpului. Aici a fost nfiinat n evul mediu ordinul derviilor, care a devenit o atracie
pentru turitii din ntreaga lume.

Troia, binecunoscut n ntreaga
lume, atrage n fiecare an mii de
turiti doritori s cunoasc locul unde
s-a nscut renumita legend. n afar
de vestigiile arheologice descoperite
n urma spturilor, se afl aici i un
muzeu de istorie, precum i o
machet a Calului Troian.

Efes
Pasionaii de istorie vor fi fascinai n
Turcia de ruinele Efesului ? cele mai
ntinse i mai bine pstrate vestigii
ale unui ora antic. Printre cele mai
interesante monumente istorice sunt
aici amfiteatrul i templele, cea mai
mare atracie fiind frumoasa
Bibliotec a lui Celsus. De cealalt
parte a dealului putei vedea
Mormntul celor Patru Frai.



Aksaray - Nigde
n centrul Anatoliei, nu departe
de oraul Iznik, se nal
monumentalele formaiuni
geologice de la Aksaray-Nigde,
aflate la o altitudine de 900 de
metri deasupra nivelului mrii.
Vei vedea aici un fascinant
complex de stnci de forma unor
temple, plrii, precum i
coridoare, galerii, adevrate
orae subterane.
Termal
Aproximativ la 200 km de
Istambul se afl Termal ?
minunate bi termale istorice.
Putei vizita aici bile sultanului,
nconjurate de grdini de o
frumusee rpitoare.
Pamukkale, aflat n vestul
Anatoliei, v va lua ochii
cu frumuseea teraselor
de calcar de un alb
strlucitor n lumina
soarelui i cu micile lacuri
albastre.
Alanya
Oraul Alanya, al crui trecut este strns legat
de corbiile de pirai ce strneau spaima pe
mrile din regiune, i fascineaz pe vizitatori
prin fortreele sale amenintoare, dintr-ale
cror turnuri se vd valurile mrii pn departe
n zare i cldirile oraului de dedesubt. n
apropiere se afl un port pentru ambarcaiuni
pescreti, de unde putei cltori pe ap ctre
cascadele Manavgat.
Antalya
Acest ora istoric construit pe un versant stncos este centrul litoralului turcesc la
Marea Mediteran. Podoaba lui cea mai de pre este Yivli - minaretul roz. n
apropierea oraului se gsesc cunoscutele cascade Duden, cu complicatul lor sistem
de peteri.

Mareymana
Se spune c n acest loc de lng Seluk ar fi murit Fecioara Maria.
Este un loc sfnt, cu o capel micu i cu ap tmduitoare.
Mareymana
V. PRODUSUL TURISTIC-STRATEGII DE
PROMOVARE SI EFICIENTIZARE
Puncte forte
diversele forme de turism , poate fii i de
litoral i montan
plajele sunt fr taxe
multe atracii turistice

Puncte slabe
preurile sunt mari i difer
foartemult de la o staiune la alta
transportul nu este destul
dedezvoltat, nu toate insulele au
ungrad de accesibilitate ridicat.
depind de ageniile de turism

Oportuniti
promovare mai bun a turismului
creterea forei de munc
dezvoltarea calitii produselor
iserviciilor furnizate
tehnologia informaiei
dezvoltarea transportului
Ameninri
concurena puternic la nivelinternaional
datoriile curente pot afecta
turismul,calitatea serviilor va scdea,
prinurmare turitii nu vor avea un
gradridicat de satisfacie.
poluarea mediului
condiiile meteorologice
infrastructura
2. STRATEGII DE DEZVOLTARE A ACTIVITATII
TURISTICE

BIBLIOGRAFIE