Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Cuprins Partea 1- STUDIU DE IMPACT

I. PREZENTAREA GENERALA A TARII A IMPACTULUI

II. DETERMINAREA IMPORTANTEI TURISMULUI SI ASUPRA ECONOMIEI TURCIEI 1. 2. 3. 4. Indicatorii principali Indicatorii potentialului turistic Indicatori ai specializarii Indicatori ce reflecta impactul turismului asupra economiei tarii

Partea a 2 a- ANALIZA PIETEI TURISTICE

I. II. III. ANALIZA OFERTEI ANALIZA CERERII ORGANIZAREA CALATORIILOR

Partea a
I. II. III.

a- POLITICA TURISTIC!" ANALIZA S#OT $I PROPUNERI

Implicarea statului n turism or anizare! re lementare si politica turistica Analiza S"#$ a tarii ca destinatie turistica %ropuneri de crestere a potentialului turistic

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

STUDIU DE IMPACT
I. Pre%entare &enera'(

Nu)e s*urt+ $&R'IA Nu)e ,-i*ia'+ Repu(lica $urcia L,*a'i%are+ Sud)Estul Europei si Sud)*estul Asiei Supra-ata+ +,-..,- /m patrati Re'ie-+ in cea mai mare parte munti0 campii in uste adiacente coastelor0 un podis central inalt 1al Anatoliei2 Capita'a+ An/ara In.epen.en/(+ 23 #ctom(rie 1323 1ca successor al Imperiului #toman2 Zi Na/i,na'a+ 4iua Independentei! 23 #ctom(rie 113232 C,nstitu/ia+ + 5oiem(rie 13,2 1Encarta6 # noua constitutie! completata cu masuri reformiste ma7ore menite a spri7ini aderarea $urciei la &niunea Europeana! a fost apro(ata in #ctom(rie 2--12 P,pu'a/ia+ 71.517.100 (la 31 decembrie 2008) Nati,na'ita/i+ $urci ,-8! 9urzi 2-8 Li)0i+ $urca 1lim(a oficiala2! 9urda! Ara(a! Armeana! :reaca Re'i&ii+ ;usulmani 33!,8 18 +. ) ,- suniti! 8 1. ) 2- ale<i! 8. alte secte musulmane sau rupuri2! altele -!28 1'restini si e<rei2 C'i)a+ temperat)continental= 'lima este temperat)continental=! n centrul =rii >i mediteranean= n zona coastelor ;=rii E ee >i ;editerane.

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Repubica Turcia este o ar= care se ntinde pe dou= continente! cea mai mare parte din teritoriul s=u! respecti< 3+8! se desf=>oar= pe continentul asiatic iar restul de 38 se desf=>oar= pe continentul european. ?in punct de <edere eo rafic ocup= peninsula Asia ;ic=. Str@mtoarea Aosfor care separ= Asia de sud)<est de Europa de sud)est se afl= n $urcia. Anatolia e situat= ntre ;area 5ea r= la nord >i ;area ;editeran= la sud! cu ;area E ee >i ;area ;armara la <est. &nii eo rafi consider= $urcia ca o parte a Europei datorit= anumitor caracteristici culturale! politice >i istorice. ?atorit= poziiei sale eo rafice ntre Europa >i Asia >i ntre trei m=ri! $urcia a fost o r=scruce istoric=! patria >i c@mpul de lupt= a mai multor mari ci<ilizaii >i un centru de comer. 1 'ele dou= p=ri ale $urciei! european= >i asiatic=! au condiii naturale diferite. Bn partea european= eCist= dou= >iruri de muni care ncDid zona de c@mpie. *e etaia tipic= este cea mediteraneean=. Bn centrul p=rii asiatice se desf=>oar= podi>ul AnatolEei! care cuprinde numeroase depresiuni cu mla>tini! lacuri s=rate! platouri de la<= >i <@rfuri isolate. Acest podi> este delimitat de6 munii %ontici! n nord! care sunt mp=durii >i a c=ror n=lime este de aproape 4 --m! de munii $aurus >i munii Antitaurus! n sud! iar n est! de podi>ul Armeniei! care este alc=tuit din platouri de la<= >i conuri <ulcanice mari 1a>a cum este muntele Ararat .1..m! altitudinea maCim= din $urcia2 >i depresiuni tectonice 1de eCemplu! depresiunea lacului *an2. Bn eneral! relieful $urciei este muntos >i arid! cu eCcepia unor mici c@mpii de)a lun ul =rmurilor m=rilor E ee! 5ea r= >i ;editeran=. 'ele mai mari r@uri sunt $i ru >i Eufrat! iar cel mai mare lac este *an! localizat n Anatolia de est. 2 $urcia >i mai ales Ri<iera $urceasc= este foarte popular= din punct de <edere turistic. 'onform unui studiu realizat in 2--+! staiunile turistice situate pe litoralul nisipos de aproape ,--- de /ilometrii al ;=rii E ee >i al ;=rii ;editerane! au fost <izitate de aproape 13 milioane de turisti str=ini. Este renumit= pentru pla7ele cu nisip >i cu apa m=rii turcoaz=! pentru comorile sale unice din anticDitate! pentru (o =iile naturale! pentru ospitalitatea pe care locuitorii s=i o arat= fa= de turi>ti! dar >i pentru (uc=t=ria sa! care deine unul dintre locurile frunta>e n lume. ;ulumit= condiiilor meteorolo ice fa<ora(ile! sezonul de <ar= ncepe cam pe la sf@r>itul lunii aprilie >i n unele locuri ine aprope p@n= la sf@r>itul lui octom(rie. 'el mai <izitat ora> >i totodat= staiune turistic= este AntalEa! dup= care urmeaz= AlanEa! 9emer! ;armaris! FetDiEe! Aodrum >i 'esme. 'ei mai muli turi>ti sunt din Rusia! :ermania >i Europa de Est! dar cre>te >i num=rul <izitatorilor ara(i. 'eea ce face AntalEa >i mai interesant= este! c= iarna se poate scDia n ;unii $aurus care ncon7oar= ora>ul! iar apoi se poate face o (aie n mare. Bn afar= de ora>ele de pe alun ul ri<ierei! o alt= destinaie foarte popular= in $urcia este Istan(ul! capitala cultural= a =rii! faimoas= nu numai din cauza (o =iei culturale >i a numeroaselor o(iecti<e turistice antice! medie<ale >i noi! ci >i pentru multitudinea restaurantelor! pa(urilor >i locurilor de distracie care ofer= o <iaa a itat= de noapte. Alte o(iecti<e turistice a reate din $urcia sunt6 #ra>ele <ecDi Izmir! $ro7a! Efes care ofer= turi>tilor ruinele ora>elor antice rece>ti0 %amu//ale ) cunoscut pentru cele mai mari (azine de calcar cu ap= termal= din lume precum >i 9appado/ia faimos pentru aran7amentele de case su(terane din pe>ter=. 3 Turcia este o republic democratic, laic,constituional al crei sistem politic a fost stabilit n 1923. Este un stat membru al ONU, N TO, O!"E, OE"#, O$" %i "onsiliul Europei. &n octombrie 2''( Uniunea European a desc)is ne*ocierile de aderare cu n+ara.
1 2

$urcia) :Did turistic! Editura ;eteor %ress! 2--F 0 Dttp6GGro.Hi/ipedia.or GHi/iG$urcia Dttp6GGHHH.uneC.mdGroG$urcia 3 Dttp6GGHHH.turcia)online.roG

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

II.

Deter)inarea i)p,rtan/ei turis)u'ui pre*u) 1i a i)pa*tu'ui a*estuia asupra e*,n,)iei /(rii

Industria turismului din $urcia s)a dez<oltat la sfarsitul anilor 13+- crescand considera(il in ultimii ani. *eniturile realizate in urma eCploatarii zonelor turistice au fost estimate in acea perioada la 2.--- de milioane de dolari. Atractiile includ zonele de coasta! o(iecti<ele istorice si arDitecturale! indeose(i in Istan(ul. F!. milioane de turisti <izita $urcia in anii I+-. $urcia este <estit= pentru pla7ele sale! pentru (uc=t=ria sa! pentru cultura >i pentru arta sa (o at=. Aceast= ar= este at@t tradiional=! c@t >i modern=! ceea ce st@rne>te interesul turi>tilor. Acti<it=ile ce se pot practica sunt dintre cele mai pl=cute >i mai atr= =toare6 sporturile de ap= >i EacDtin ul 1sunt cele mai practicate datorit= celor ,4-- /m de coast=2! raftin ul! alpinismul! ciclismul! scDiatul! (aloanele cu aer cald >i plim(arile pentru turi>tii mai puin dornici de adrenalin=. $oate aceste atracii au f=cut ca $urcia s= de<in= una dintre primele 1- destinaii turistice de top din lume. $urismul este unul dintre cele mai dinamice sectoare n curs de dez<oltare mai rapida si in $urcia. %otri<it a entiilor de turism $&I A: si $Domas 'oo/ ! 11 dintre cele mai (une 1-Doteluri din lume se afla n $urcia. 5um=rul de turi>ti care au ales ca destinaie de <acan= $urcia! a crescut su(stanial ntre 2--4 >i 2--,! de la 1+!. milioane de turi>ti la 2F!4 milioane! ceea ce a facut ca $urcia s= de<in= ara european= cu cel mai mare afluC de turi>ti. *eniturile! de 1, miliarde de J ncasate n 2--.! au clasat $urcia n topul 1- al =rilor cu cele mai mari <enituri pro<enite din turism din lume. In 2--F! au eCistat 24124.-1 <izitatori in ara! care au contri(uit cu 1,.2 miliarde dolari la <eniturile $urciei! *u , )e.ie a *2e'tuie'i',r .e 345 .,'ari pentru un turist. In 2--,! numarul de <izitatori a crescut la 3-323132! care a contri(uit cu 21.3 miliarde dolari la <eniturile $urciei. ?e)a lun ul anilor! $urcia a de<enit o destinatie turistica populara pentru multi europeni! concurand cu :recia ! Italia si Spania . Statiunile din pro<incii! cum ar fi AntalEa >i ;uKla au de<enit foarte populare printre touristi. 'itE European din AntalEa este o destinaie ma7or=! cu peste 1+- de statiuni de luC de la J 1-- mil la J 1!4 miliarde 1;ardan %alace2 asupra costurilor ;editerrenean. Bn eneral! num=rul turi>tilor s)a meninut n cre>tere! eCcepie f=c@nd anul 2--F! c@nd au a<ut loc o serie de atentate teroriste care au afectat se mentul turistic. L Un lan de atentate a ,*uduit Turcia, duminic noapte, e-plo,iile sold.ndu/se cu 20 de rnii. Trei dintre e-plo,ii s/au produs n sudul staiunii 1armaris, iar cea de/a patra ntr/un cartier re,idenial din $stanbul. 2rintre 3ictime se numar ,ece ceteni britanici .M4 Bn urma acestor e<enimente nepl=cute! $urcia a efectuat o promo<are a resi<= a turismului! de<enind o destinaie eCclusi<ist=! ce s)a aCat pe caz=ri luCoase >i pe o putere mare de cump=rare. Succesul campaniei de promo<are s)a reflectat n cre>terea num=rului de turi>ti n anii imediat urm=tori 12--+ >i 2--,2. Sectorul Dotelier a e<oluat eCtrem de fa<ora(il! tinand cont de numarul <izitatorilor straini. 5umarul total al turistilor cazati nopti in camera in 2--, s)a ridicat la aproCimati< ,F.F mn! in crestere cu aproape 128 fata de anul precedent. In acelasi trimestru! numarul de nopi turistice camera strine ) reprezent@nd aproCimati< F-8 din total ) a fost un 2F8 fata de anul precedent considera(ile .1.+mn nopi. %rin comparaie! in 2--+! numarul cazari pe noapte in camere turistice a crescut cu doar 18 fata de anul precedent.

Dttp6GGHHH. ardianul.roG2--FG-,G23GeCternec3GlantNdeNatentateNinNturciaNturismulNesteNinNpericol)s,3.23.Dtml

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

1. In.i*at,rii prin*ipa'i Sejurul mediu (Sm) este un indicator al circulatiei turistice care arata numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr)o anumita zona sau unitate de cazare. Sejurul mediu in unitatile de cazare = total innoptari(total zile-turist)/total turisti cazati Anu ' 2--F 2--+ 2--, Turisti *a%ati Nr.inn,ptari Se:uru' )e.iu;%i'e<
2 .1=8.335 24.21=.588 6.525.152 234.151.6= 25=.>38.433 2=.8 8.18>

11.>= 16.82 16.>

Sursa6 Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trG%reOa(erAultenleri.doPidQ433 Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trG%reOa(erAultenleri.doPidQ1312 Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trG%reOa(erAultenleri.doPidQ3333

S)2663 7 2F+.131.-43G 23.14,.FF3Q 11..4 zile S)2664 7 234..F,.+FFG 2+.214.3,8Q 1-.,2 zile S)2668 7 324.,3,.1,.93-323132Q 1-.. zile ?in analiza efectuata se poate o(ser<a ca durata medie de se7ur in unitatile de cazare turistica in perioada 2--F 2--, a fost de 1-.,2 zile. Se poate o(ser<a de asemenea ca numarul turistilor a crescut de la an la an o data cu dez<oltarea industriei turismului! insa 2--F a fost anul in care se7urul mediu a inre istrat <aloarea cea mai mare de 11..4 zile. Acest lucru a fost determinat de promo<area a resi<a a turismului! asa cum am mentionat mai sus! din cauza unor atentate teroriste care au afectat se mentul turistic in acel an. Evolutia a numarului locurilor de cazare in perioada 2006 - 200

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Tipu' stru*turii Ootel ;otel Resort 'ase particulare 'ampin $a(ere 'ase proprii 'ase incDiriate Altele TOTAL

2663 33.F3F..2. 3+-.3,1 2.34+.+33 1..F+.,2. 43F.2-3 ,FF.112 ,3.313.3,. 1-.+4..F.+ FF.F4-..43 234.151.6=

2664 1-2.4+1.433 1.4.1.2,, 2..-1.-F3 2.33-.1-4 .22.,11 4.4.F.F 3+.+.3.4F13.3.-.414 +3.12+..31 25=.>38.433

2668 1-3.22F.F3. 2.23-.1F2 3.2-1.4F1 3.23+..3, 4,4.,-3,2.F1F 33.23,.F32 12.3,-.+-3 34.33..4.1 2=.8 8.18>

Sursa: www.turkstat.gov.tr/IcerikGetir.do?istab_id=69

'onstatam ca in functie de structurile de primire turistica numarul de locuri de cazare este fluctuant pe parcursul celor 3 ani inre istrand <alori tot mai mari in cazul structurilor de tip 4esort sau 1otel si <alori tot mai scazute in cazul structurilor de tip Tabere. 'elelalte structuri! pe parcursul celor 3 ani! inre istreaza <alori de crestere sau scadere ce se incadreaza intr)un Rre im normalM. 2. In.i*at,rii p,tentia'u'ui turisti* 5um=rul de turi>ti care au ales ca destinaie de <acan= $urcia! a crescut su(stanial ntre 2--4 >i 2--,! de la 1+!. milioane de turi>ti la 2F!4 milioane! ceea ce a facut ca $urcia s= de<in= ara european= cu cel mai mare afluC de turi>ti. *eniturile! de 1, miliarde de J ncasate n 2--.! au clasat $urcia n topul 1- al =rilor cu cele mai mari <enituri pro<enite din turism din lume.

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Milioane de turiti

Bulgari Italieni

Britanici Olandezi

Francezi Romani

Germani Rusi

5 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0

Bulgari Britanici Francezi Germ ani Italieni Olandezi Rom ani Rusi 2004 1310 43 13"#412 544"1! 3"#5141 31"00! 11""4!4 1 "34# 1 033!2 2005 1 21!04 1!5!#43 !011"0 4240122 401#52 1253##5 202 23 1# 4 #2 200 1!!"03 1 !##45 5!#5" 3! 24 " 4025!3 ""!4 245"41 1#53442 200! 123" ! 200# 1255343 21 ""24 ##500 4415525 002 1 11415#0 44!41" 2#!"2!#

1"1 130 ! #1 ! 414"#05 514#03 1053403 3"0505 24 533

Fi&ura 1 5r. de turi>ti dup= naionaliatate

Sursa+
urke!"s Statistica# $earbook% &00'

$uri>tii ermani au a<ut ponderea cea mai mare din totalul turi>tilor str=ini intrai n $urcia! >i cu at@t mai mult dup= 2--F! c@nd ara a de<enit o destinaie eCclusi<ist=. Bn acest clasament urmeaz= ru>ii! (ritanicii! (ul arii! olandezii! francezii! italienii! rom@nii! etc. Bn ceea ce pri<e>te anul 2--3! din cauza crizei economice! <enitul $urciei pro<enit din turism a fost de aproCimati< 1. miliarde de S. Bn primele + luni ale anului! $urcia nre istrand o cre>tere anual= de 1!18 a num=rului de turi>ti. ?intre ace>tia! ermanii ocup= tot primul loc! respecti<e 1F!.8 din cei 1. milioane de <izitatori. Anu' ?a*ante interne 2663 2664 3.,+2.+2 4.13+.3-+ T5acante interne pe parcursul a 3 ani
Sursa6 Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trGEilli/GstatNEear(oo/.pdf

2668 4..4,.,..

Anu' ?a*ante e@terne

2663 2664 4.-F3.1, 4.3.F.-F3 TRezidenti turci plecati in <acante eCterne

2668 4.,32.-+-

Sursa6 Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trG%reOa(erAultenleri.doPidQ3333 Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trG%reOa(erAultenleri.doPidQ433

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trG%reOa(erAultenleri.doPidQ1312

6"alcularea indicatorilor 3a fi facuta la ni3elul anului 2''7 itpA 7 intensitatea turisti*a a p'e*ari',r in Aa*anta reprezinta raportul dintre Utotal plecari in <acante 1turism internV turism emitator2 G populatia tarii din care pleacaW T1-itpA7 14.4,,..V4,32-+-2G 71.517.100 (100=9))09&5/71517100(100=13$2 itps B intesitatea turisti*a a p'e*ari',r in strainatate ) reprezinta raportul dintre 1total plecari in strainatate G pop.tarii din care pleaca2 T 1-itps7 4.,32.-+-G71.517.100 (100= $#4

In.i*at,rii .ensitatii turisti*e turisti sositi 2--, Q 3-.323.132 turisti . locuri de cazare 2--, Q X324.,3,.1,. locuri de cazare turisti s,siti 9 p,pu'atie

?ensitatea turistica in raport cu populatia7 Q3-.323.132 G 71.517.100 Q 6"= turistiGlocuitori

?ensitatea turistica in raport cu suprafata 7 turisti s,siti 9 supra-ata Q 3-.323.132 G +,-..,- Q 5.32 turistiG/m2 ?ensitatea turistica in raport cu populatia 7 ',*uri *a%areC166 9 p,pu'atie 7 Q 324.,3,.1,. T 1-- G 71.517.100Q 4.4.218

. In.i*at,rii spe*ia'i%arii 'ontri(uia turismului >i a c=l=toriilor n economie s)a manifestat prin cre>terea ponderii an a7=rilor care a a7uns la 1!3+.!--- de locuri de munc= n domeniu! n 2--3. Astfel! turismul acapareaz= F!48 din totalul ocup=rii forei de munc= >i 18 la fiecare 1..F posturi de munc= la 1!,11!--- locuri de munc=! +!38 din totalul forei de munc= sau 18 la fiecare 13., posturi p@n= n 2-13.F

Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trG%reOa(erAultenleri.doPidQ3333 HHH.Httc.or G $ra<el Y $ourism! Economic impact 2--3 in $ur/eE

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Fi&ura %onderea an a7=rilor n turism Indicatorul fortei de munca reprezinta raportul dintre6 ;pers.*are 'u*rea%a in turis) 9 ',*uri .e )un*a in turis)<C166 1.3+..---G1.,11.---T1--Q-.+F

=.In.i*at,rii *e re-'e*ta i)pa*tu' turis)u'ui

In*asarea )e.ie9Ai%itat,r ;D< 428 345 468 Nr. *etateni tur*i 4.-F3.1,9.9(8.'89 4.,32.-+C2e'tuia'a )e.ie9*etatean tur* ;D< 34> 3>8 414

Anu' 2''8 2''0 2''7

In*asari ;D< 1F.,.-.,,3.--F 1,.4,+.--,.-3, 21.31-.3F4.131

Nr. Ai%itat,ri 23.14,.FF3 2+.214.3,, 3-.323.132

C2e'tuie'i ;D< 2.+42.2F3.432 3.2(9.82(.'11 3..-F.44+..F2

Incasarea medieGturist reprezentand raportul dintre 6 t,ta' in*asari 9 t,ta' turitsti s,siti

20066 1F.,.-.,,3.--FG23.14,.FF3 Q424.5= D 200!" 1,.4,+.--,.-3,G2+.214.3,, Q345.25D 200 " 21.31-.3F4.131G3-.323.132 Q 468.=2D 'Deltuiala medieGturist reprezentand raportul dintre 6 t,ta' *2e'tuie'i 9 t,ta' turisti p'e*ati

2006" 2.+42.2F3.432G4.-F3.1,- Q 34>D 200!" 3.2(9.82(.'11:9.9(8.'89 ; 3>8D 200 " 3..-F.44+..F2G4.,32.-+- Q 414D Indice raport scDim( se calculeaza6 in*asarea turist 9 *2e'tuia'a turist

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

2006" +2,GF+.Q 1.64 200!" F+3GF.,Q 1.6 200 " +-,G+1+Q 6.58 Ap,rtu' turis)u'ui 'a -,r)area PIE 're>terea economic= este un proces cantitati< ce poate fi m=surat prin intermediul indicatorilor macroeconomici6 %IA! %I5! %5A! %55! *5. ?intre ace>tia %5A)ul reflect= cel mai (ine <eniturile care r=m@n rezidenilor unei =ri pentru consumul prezent >i <iitor! potenialul uman >i (un=starea.+ ?e aceea! n ta(elul de mai 7os! sunt reprezentate ponderile turismului n formarea %IA)ului >i al %5A)ului., Anu ' 2--2--1 2--2 2--3 2--4 2--. 2--F 2--+ 2--, PIE ?enituri turis) CFt G Aenituri .in ;)i'. D< ;)i'. D< turis) *,ntri0uie 'a -,r)area PIE-u'ui 2F. + F3F 2!3 3,4 13F 1- -FF!. .!1 +3F 2311 3--!3 .!2 434 3-4 13 2-3!1 4!3 3-1 331. ,,+!+ 4!1 3,+ 4,1 1, 1.3!. 3!, 43+ .2F 1F ,.-!, 3!2 423 F4, 1, 4,+ 2!, +.4 +41 21 31-!3 3!+32

Sursa+ ;inistrE of 'ulture and $ourism! $ur/isD Statistical Institute! 'entral Aan/

Ta0e' 2 'ontri(uia turismului la formarea %IA)ului

%onderea incasarii din %IA2--, 7 ;in*asari .in turis) 9 PIE< C166 %onderea incasarii din %IA2--, Q21 31- 3--G+41 +32Q 2"5> 1X3!-2
Tponderea pt. 2'''/2''0 este calculata in tabel

Zames ;. 'EpDer and Zames [. ?iez! op.cit.! p. 4Dttp6GGHHH./ulturturizm. o<.trGE5G:enelGAel e:oster.aspCP 1+A1FAE3-.+2?3131'+?.12+F33F.A,E'A-.F2A+F1..,4EE
,

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

,----+----F----.----4----3----2----1----PIE 2666 23> 8= 2 53#4 1" !3 2661 1534 3 304"01 2304"4 2662 2 6=5= 266 6=561 266= 56 84 266> =81=54 2663 >23=25 2664 3=84>= 2668 4=1452 3"03#! 4#14"! 52 42"

%IB
!41!"2 4#!54

Gra-i* 1 ?istri(uia %IA)ului pe ani

?up= cum se poate o(ser<a n &ra-i*u' 1! n anul 2--1! %IA)ul a nre istrat o sc=dere! a7un @nd la aproCimati< 13F mld. J! din cauza crizei financiare! care a pro<ocat o inflaie de ,F8 >i deprecierea lirei turce>ti. %entru a contacara criza! u<ernul turcesc a lansat un proiect pentru a re lementa sectorul financiar! care n scurt timp a a<ut rezultate poziti<e! atr= @nd in<estitorii str=ini. Aceste in<estiii din ce n ce mai numeroase au determinat o e<oluie cresc@nd= a %IA)ului $urciei.
&

F . 4 3 2 1 -

'ontri(u)ia turismului *n +ormarea %IB,ului -&.

5,1

5,2 4,3 4,1 3,# 3,2 2,# 3

2,"

2---

2--1

2--2

2--3

2--4

2--.

2--F

2--+

2--,

Gra-i* 2 E<oluia contri(uiei turismului n formarea %IA)ului

Bn &ra-i*u' 2 este e<ident= ponderea de .!18 din anul 2--1 >i cea de .!28 din anul 2--2! care demonstreaz= contri(uia semnificati<= a turismului! mai ales n perioadele de criz=! c@nd acesta reprezint= sursa principal= de <enituri str=ine n $urcia. %onderea n sc=dere a contri(uiei turismului n formarea %IA)ului se datoreaz= unor e<enimente nedorite n lan! care au afectat acest se ment de acti<itate6 apariia unor epidemii 1 ripa a<iar=! apoi cea porcin=2! contro<ersele pe tema caricaturilor care l nf=i>au pe %rofetul ;aDomed >i uciderea unui preot italian! seriile de atentate teroriste! dezastre naturale 1ploi toreniale! inundaii! cutremure! etc.2. ECist= o serie de zone cu ie>ire la mare care depind de fluCurile de turi>ti >i care nre istreaz= cele mai mari <enituri din turism! pe (aza c=rora s)a atins ponderea de 38 din %IA n anul 2--,. Bn ceea ce pri<e>te <enitul din turism pentru anul 2--3! eCist= opinii conform c=rora! acesta ar sc=dea cu 1- 1.8 datorit= crizei economice care a afectat (u etul turi>tilor. 'u toate acestea se estimeaz= c= cifra de 21 mil. turi>ti <a fi atins= cu u>urin=! fa= de cifra de 2F mil.

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

turi>ti! care reprezenta o(iecti<ul ministrului turc al $urismului! Atilla 9oc. 3 %entru ca acest o(iecti< s= fie atins! s)au lansat o serie de campanii de promo<are a turismului! cum e cea care are slo anul L&nlimited $ur/eEM! care >i propune s= e<idenieze di<ersitatea atraciilor >i compleCitatea ofertei turistice a $urciei. Fa= de celelalte sectoare de acti<itate din $urcia! turismul se dez<olt= cel mai repede. El atra e cel mai mare procent din in<estiiile str=ine. Bn anul 2--,! in<estiiile str=ine au fost de 23 mld. J! din care 2G3 au re<enit turismului. \=rile care in<estesc cel mai mult n turismul $urciei sunt6 Statele &nite ale Americii! El<eia! :ermania! #landa! ;area Aritanie! etc. Ele sunt atrase de a<anta7ele de care pot (eneficia6 nu eCist= capital minim pentru in<estiie! orice form= de societate este acceptat=! turismul reprezint= sectorul cu cel mai mare potenial de cre>tere! in<estitorii str=ini >i cei autoDtoni sunt tratai la fel! destinaiile turistice au o infrastructur= (ine dez<oltat=! localizarea destinaiilor turistice este unic=! etc.1C,ntu' Sate'it a' Turis)u'ui ;CST< Ca'at,rii D 0n 266> $urism si calatorii in scop 21.4 personal $urism si calatorii in scop 4.F de afaceri 'orporati< :u<ernamental 'Deltuielile u<ernului 'Deltuieli cu turismul si calatoriile 'apital in<estit 1..1 Alte eCporturi 2.3 'ererea pentru turism si F3.. calatorii ?omeniul turismului si al calatoriilor :radul de an a7are in 1!2F2. 1!3-, 1!32,. + ...4 F..F 1!3F1. 4 +2.+ F4.2 F3.. 1!3+. 1!3,,.+ domeniul turismului si al F calatoriilor 'resterea productiei interne ...2 1F.F 3.FF.F 1+.1 3., ++.4 1,.1 4.2 ,F.. 12.F 3.3 +..3 14.2 3., ,2.4 3.. 1.1 -.1 13.+ 3.3 1.2 -.2 1,.. ..2 1.+ -.2 2-.F ..4 1.+ -.2 2... ..2 1., -.2 2....4 1., -.2 2..2 2663 23...1 2664 2,.. F.3 2664 31.. +.1 2665 2+.3 +.2616 41.4 +.3

Sursa6 Dttp6GGHHH.Httc.tra<elG(inGpdfGori inalNpdfNfileGtur/eE.pdf

3

Dttp6GGHHH.Hall)street.roGarticolGInternationalG133F3G?atoria)pu(lica)neta)a)$urciei)a)scazut)la)..),)din)<aloarea) %5A.Dtml 1Dttp6GGHHH.tur/ofamerica.comGindeC.pDpPItemidQ1+1YidQ231YoptionQcomNcontentYtas/Q<ieH

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

?in ta(elul de mai sus se pot o(ser<a fluctuatiile inter<enite in eCprimarea unor indicatori! pe o perioada de F ani si o estimare a acestora peste o durata de 1- ani. 'resc <alorile incepand cu anul 2--. si pana in anul 2-1- atat in ceea ce pri<este calatoria in scop personal! cat si cea in scop de afacere! ceea ce atra e dupa sine o in<estitie si implicare mai mare a u<ernului in or anizarea calatoriilor.

ANALIZA PIETEI TURISTICE

I. ANALIZA OFERTEI

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

1. Prin*ipa'e'e .estina/ii turisti*e si atra*tii" resurse'e turisti*e natura'e 1i antr,pi*e" 0a%a )ateria'( a turis)u'ui" -,r/a .e )un*( $urcia este locul unde multe ci<ilizatii antice si)au pus amprenta. Aici s)au perindat multe popoare! printre care Dititii! persii! macedonenii! romanii si (izantinii! lasand in urma lor minunate <esti ii arDitecturale! arDeolo ice si istorice. Este o tara musulmana democrata! ale carei (aze au fost puse in 132- de ;ustafa 9emal Atatur/! primul presedinte al $urciei si din acest moment s) au petrecut in multe scDim(ari! dintre care cea mai insemnata fiind dez<oltarea economica rapida. In ciuda radacinilor islamice! $urcia este atat o tara cu <iziuni <estice! cat si candidata la aderarea in &niunea Europeana. 'ele mai importante orase ale $urciei sunt Istan(ul si An/ara! primul oras a<and numeroase moscDei si palate ce ascundeau (o atii fa(uloase! locul sultanilor puternici si a Daremurilor! iar An/ara este capitala tarii. Des*rierea prin*ipa'e',r .estinatii si atra*tii turisti*e .in Tur*ia Istan0u' Istan(ul 1fost 'onstantinopol! fost Aizan2 este cel mai mare ora> al $urciei. Sin urul ora> din lume ce se desf=>oar= pe malurile a dou= continente! Europa >i Asia! Istan(ulul are o populaie de aproCimati< 14 milioane de locuitori. #ra>ul a fost ntemeiat de mp=ratul roman 'onstantin cel ;are! pe locul fostei colonii rece>ti Aizan. Su( numele de 'onstantinopol! ora>ul a ser<it drept capital= a Imperiului Aizantin pentru mai (ine de un mileniu. Bn 14.3! a fost cucerit de turci! iar ulterior! a de<enit capital= a Imperiului #toman. A(ia la 2, martie 133-! numele oficial al ora>ului a de<enit Istan(ul.#ra>ul <ecDi se afl= pe malul str@mtorii Aosfor! care separ= Europa de Asia >i ;area 5ea r= ) de ;area ;armara. Bn ziua de azi! ora>ul este mult mai mare >i acoper= at@t partea european=! c@t >i cea asiatic=. ?e>i nu mai este capitala $urciei! Istan(ulul are o poziie ma7or= n economia >i cultura =rii! fiind cel mai important centru de comer internaional al $urciei.?enumirea popular= <ecDe a Istan(ulului este \ari rad O0ie*tiAe turisti*e 1osc)eia lbastra! construit= ntre anii 1F-3)1F1F pentru sultanul ADmet I de c=tre ;eDmet A a! unul din fii lui Sinan. In interior moscDeea este decorat= cu moti<e ar=(e>ti iar pereii sunt acoperii de moti<e florale. !f.nta !ofia, l=ca> de cult (izantin terminat in .3+ e.n. A fost catedrala <ecDiului ora> (izantin si transformat= in moscDeie dupa 14.3! anul in care 'onstantinopolul este cucerit de otomani . 'l=direa iniiala a fost distrusa in .32 intr)un incendiu. Bmp=ratul Iustinian I a ordonat reconstrucia catedralei care s)a terminat n .3+! cu toate c= finisa7ele au continuat p@n= n .F3. Astfel Sf@nta Sofia a de<enit un loc de pelerina7! >i a fost decorat= cu aur! mozaicuri! candela(re de crisal >i picturi reli ioase faimoase pentru fineea cu care au fost lucrate. Ea a fost transformat= n catedral= catolic= de c=tre primii cruciai din 12-4! a de<enit apoi ortodoC= n 12F1. Bn 14.3! Sf@nta Sofia a fost transformat= n moscDee! i s)au ad=u at minarete! aurul a fost furat! mozaicurile au fost acoperite cu ciment. A funcionat ca moscDee p@n= n 133-! iar n 133. a de<enit muzeu. 2alatul Top+api a fost re>edina sultanilor din anii 14F.)1,.3. 'ompleCul de cl=diri care alc=tuie>te %alatul $op/api >i ia numele de la L%oarta tunuluiM! care se =seste pe malul

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Aosforului! poarta pe care sultanul ie>ea din radina palatului si se putea plim(a pe Aosfor. 'onstrucia a nceput n 14.3 din ordinul sultanului ;eDmet II! cuceritorul 'onstantinopolului. In 1,.3! curtea re ala a fost mutata la %alatul ?olma(aD]e . ?upa ce a ser<it ca Darem p@na in 13-3! palatul a fost declarat muzeu in 1324 . $op/api a fost re>edina sultanului! a u<ernului si trupelor de elit= ale imperiului. 'l=dirile %alatului includ ^coala #toman=! ?i<anul! Oaremul. %rintre eCponate se asesc armuri! arme! (i7uterii! Daine scumpe! cel mai mare diamant din lume! tr=suri! tac@muri! mo(il= scump=. 2alatul #olmaba)<e a fost re>edina sultanilor dupa 1,.3. %rintre eCponate se numar= unul dintre cele mai mai candela(re din lume 1de 4 tone2! mo(il= ncrustat= cu filde>! picturi foarte <aloroase! co<oare persane! colecii de arme si armuri! (i7uterii. 2odul =alata peste Aosfor ) face le atura intre Asia si Europa . 'ea mai <ecDe institutie de in<atamant superior din Istan(ul este &ni<ersitatea 114.32. n+ara 1cunoscut= su( numele de An ora p@n= n 133-! >i n perioada clasic= AncEra2! este capitala $urciei >i al doilea cel mai mare ora> al =rii dup= Istan(ul. Are o populaie de 3.4,2.--- locuitori 12--32. Bn acela>i timp este capitala pro<inciei pro<inciei cu acela>i nume. An/ara este un important centru comercial >i industrial. ?e asemenea este centru de comer pentru zona a ricol= care o ncon7oar=. Bnainte s= de<in= capitala =rii! An/ara era faimoas= pentru l@na caprelor sale 1l@n= de An ora2. Situat= n centrul Anatoliei! este un important nod at@t la fi urat! pentru comer! c@t >i la propriu! fiind centrul drumurilor >i c=ilor ferate turce>ti. ?ispune de c@te<a uni<ersit=i! Ai(lioteca 5aional=! ;uzeul ArDeolo ic! ;uzeul Etno rafic >i ;uzeul 'i<ilizaiilor Anatoliene. ;ausoleu ;ustafa 9emal Atat_r/! personalitea cea mai important= a $urciei secolului ``! este de asemenea amplasat n An/ara. I%)ir ;odernul oras Izmir 1inainte SmErna2 este ora> >i port in <estul $urciei! capitala pro<inciei Izmir! a>ezat in olful cu acela>i nume. Izmir este unul dintre cele mai mari porturi din $urcia . Este unul din cele mai mari centre industriale! aici se produc Daine! s=punuri! alimente etc. Fondat in sec 11 I.Or. de catre Aeolieni ! un tri( recesc! orasul a fost cucerit de catre Ionieni aproC. F,, I.Or.. ;ai tarziu! in sec + I.Or. orasul a fost de<astat de catre [Edienii din Asia ;ica .Anti onus I! re ele ;acedoniei a restaurat orasul in sec 4 I.Or. #rasul a fost fortificat si im(unatatit de catre [isimacDos! unul din eneralii re elui AleCandru cel ;are. #rasul a fost cucerit si de catre romani si a de<enit unul din primele centre ale crestinatatii. In timpul celui de) al 4)lea secol e.n. orasul a facut parte din Imperiul Aizantin! si din sec 1. e.n. a fost condus de catre turci .In 14-2 Izmirul a fost de<astat de c=tre mon oli su( $amerlan si dupa 1424 a re<enit turcilor. ?upa %rimul Raz(oi ;ondial! recii au luat Izmirul. In anul 1322 turcii l)au recucerit! dupa tratatul de la [ausanne! ora>ul a re<enit $urciei.

Ora%e 3ec)i ale Turciei $roia! oras al :reciei antice! situat la sud de Istan(ul! dup= Str@mtoarea 'ana//ale A fost fondat in Era Aronzului !aproC.3--- I.Or..#rasul $roiei a fost o(iectul Raz(oiului $roian ! descris in poeziile lui Oomer. #ra>ul a fost crezut o le end= p@n= n anul 1,+-! an n care arDeolo ul

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

OeinricD ScDliemann a nceput s=p=turile su( pereii actuali din piatr= a <ecDiului ora>. %er amonul! cunoscut si ca %er amos ! oras antic situat la aproC.t 2- /m de coasta de < a Asiei ;ici !capitala re atului antic %er amum 1 241)133 I.Or.2. #rasul s)a dez<oltat cand eneralul [EsimacDos a Dotarat ca orasul sa fie locul de depozitare a comorii lui . Su( un alt conducator Attalus %er amonul a de<enit centrul artistic si de in<atamant al Asiei ;ici .Fiul lui ! Eumenes II a reusit sa cucereasca o mare parte a Asiei ;ici .$ot el a dat ordin sa se construiasca Altarul lui 4eus !a construit o li(rarie care ri<aliza cu [i(raria din AleCandria .'ucerit de romani ! %er amonul a ramas unul din cele mai mari si frumoase orase a [umii Antice ! si a ramas capitala pro<inciei romane din Asia ;ica .%e locul <ecDiului oras ! acum se afla orasul Aer ama !care !cDiar in centru adaposteste unele din cele mai impresionante relic<e romane6 un teatru! un anfiteatru !un Dipodrom roman. E-es [a o distanta ne li7a(ila fata de marea metropola se afla un alt oras antic! Efesul! unul din cele 12 orase ale Ioniei din :recia antica lan a orasul Izmir .A fost un mare port la ura raului 9_]_/ ;enderes si a ser<it ca punct de plecare al cara<anelor ce faceau comert cu restul Asiei ;ici .Este faimos inca din anticDitate pentru $emplul dedicat 4eitei Artemisa! una din cele sapte minuni ale lumii antice .#rasul a fost unul dintre primele centre ale crestinatatii! do<ada fiind (is. Sf. Ion E<an Delistul din sec 4 e.n. (iserica reconstruita de Imparatul Aizantinristian Iustinian I in sec F e.n. . %ro(a(il fondat de ionieni in sec. 11 I.Or.! Efesul a fost cucerit de mai multe ori de catre lidieni si persani. 'Diar daca facea parte din Iperiul Atenian! s)a aliat cu spartanii impotri<a atenienilor in Raz(oiul %eloponez1431)4-4 I.Or.2. #rasul a fost cucerit de romani in 1,3 I.Dr. dar a ramas un important centru comercial. Sfantul %aul a infiintat aici o importanta con re atie crestina in sec 1 e.n. #rasul a fost cuerit de oti in 2F2 !dar desi a fost reconstruit !orasul nu si)a mai recapatat splendoarea de odinioara .In 431!la Efes s)a tinut al treilea Sinod Ecumenic .In sec.+ e.n. orasul a a<ut de suferit pentru ca a fost atacat de catre persani si de catre ara(i !dar a a<ut de a face si cu un cutremur de proportii care l)a distrus partial .Efesul a inflorit in sec 1-011 e.n. dar !in sec14 e.n. portul a inceput sa nu se mai foloseasca de catre comercianti !fapt care a dus la declinul orasului si la parasirea lu de catre locuitori. Sapaturile au inceput in anul 1,F3 >i au dat la i<eala o mare parte a orasului incluzand temple!cladiri pu(lice! ma azine! case! strazi! un teatru ma nific si (iserici. [ucrarile sculptorilor reci Fidias si %olEclitus au fost descoperite si restuarate. Mi'et Bn <ecinatatea Efesului este ;iletul! oras al <ecDii :recii pe coasta de <est a Asiei ;ici! cel mai prosper dintre cele 12 orase ioniene .;iletul era situat la ura uniu rau ce se <arsa in ;area ;armara! astfel s)a dez<oltat comertul pe apa! orasul a<and mult de casti at din acest lucru. #rasul era renumit pentru Dainele de lana fa(ricate aici !Daine de o calitate deose(ita. [ocuitorii ;iletului au sta(ilit cate<a colonii in nord6 %ropontis! EuCine care au a7utat la dez<oltarea economica a orasului. ;iletul a fost atacat de mai multe ori de lEdieni dar a reusit sa respin a atacurile! pana a fost cucerit de catre re ele 'roesus in sec.F I.Or..?upa aceea ;iletul a cazut prada persanilor .?upa incercari nereusite de a scapa de persani !;iletul a fost scapat de su( stapanirea persana si reconstruit in timpul romanilor .?eclinul sau a iceput cand tot portul orasului a fost scufundat intr)un <al urias .;ilet este ora>ul de ori ine ale unor personalit=i din :recia Antic=6 $Dales ! AnaCimandru! AnaCimenes.

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Orase/statiuni ale litoralului turcesc 'ele mai frumoase sunt #armaris si $emer)orase de pe malul ;arii ;editerane! care de prima<ara pana toamna sunt pline de turisti atrasi de a(undenta Dotelurilor si de frumusetea ;arii ;editerane . Situate aproape de orasele Izmir si respecti< AntalEa ! turistii pot <eni la 9emer sau ;armaris cu a<ionul. ?in aeroport sunt curse speciale care ii duc direct la Doteluri . ;a azine ! restaurante ! toate pline de o luminozitate aparte infrumuseteaza peisa7ul noptii de pe malul ;arii ;editerane .In fiecare zi !de pe mal pleaca sute de <aporase care fac eCcursii pe mare iar altele mer pana in Insula Rodos . %la7ele sunt intotdeauna pline! aceste localitati aducand <enituri importante $urciei . [a nord de ;untii $aurus ! la 14 /m de orasul ?enizli se intinde satul Pa)uHHa'e! o minune a naturii unica in lume. Apele calcaroase se ridica la suprafata la o temp. de 3. de rade celsius formaind stalactite de culoare al() al(uie de aceea locul se mai numeste si 'astelul de Aum(ac . %amu//ale se aseste la 13/m de orasul ?enizli! in <estul $urciei.# alta atractie a %amu//ale)ului o constituie si Dotelul construit cDiar lan a iz<oarele de apa termala care formeaza ade<arate piscine naturale.%e lan a relieful carstic!alta atractie a satului sunt ruinele Oierapolisului !oras antic construit in 13- I.Or . de catre re ele Eumenus al doilea !re e al %er amonului . %rintre ruine turistul <a putea o(ser<a ;ormantul Sf. Filip !un teatru !$emplul lui Apollo . [a . /m de %amu//ale se afla un centru termal care se numeste 9araDaElt unde apa atin e foarte mari concentratii de fier . F,rta .e )un*a .-8 din forta de munca fi ureaza in a ricultura. 3F8 din uscat este folosit pentru culturi! alti 118 pentru pasuni. %rodusele a ricole reprezinta 4+8 din eCporturi. In podis pamantul culti<at este folosit pentru cereale. Re iunile de coasta sunt cele mai fertile! unde se culti<a culturi pentru comert6 (um(ac! tutun! sfecla de zaDar! cereale! ceai! smocDine! masline! stru uri si nuci. ;atasea se produce la Aursa. $urcia este producator le al de maci de opiu pentru comertul farmaceutic. Animalele domestice sunt numeroase6 4- de milioane de oi. 13 milioane de capre! 12 milioane de <ite si cati<a cai! ma ari si (i<oli. 2F8 din suprafata este impadurita si cDeresteaua este importanta. $urcia are zacaminte (o ate de minereuri! desi multe nu sunt complet eCploatate. %este 1 milion de tone de crom se eCtra anual 1locul 4 in lume2 la ;aras si FetDiEe. Se mai eCtra . milioane de tone de car(uni! 4F de milioane de tone de li nit si . milioane de tone de minereuri de fier. %este 3 milioane de tone de petrol se eCtra lan a Siirt in sud)est! si o conducta se intinde la Is/enderun in sud. $urcia tre(uie sa eCporte pana la 1. milioane de tone de petrol anual. ?ez<oltarea industriala a crescut constant in ultimile doua decenii! dar in cea mai mare parte ea satisface piata interna. %relucrarea alimentelor! otelul! mineritul! cDeresteaua! produsele farmaceutice! sticla si constructiile utilizaza materii prime locale. 'entre de productie teCtila sunt Istam(ul! AEdin! ?enizli! Adana! :aziantep si 9aEseri. Ere li si Is/enderun au otelarii. [a Izmit! Izmir! ;ersin si Aatman se rafineaza petrolul. Industriile traditionale sunt confectiile de lana! co<oarele si ceramica. Ener&ia In ciuda numeroaselor dez<oltari recente! 7umatate din populatie utilizeaza lemnul ca sursa principala de com(usti(il. $ermocentrale care utilizeaza li nit sau petrol asi ura F28 din totalul

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

alimentatiei cu curent electric si Didrocentralele produc restul de 3,8! in special la 9e(an pe rul Eufrat. 2. In-rastru*tura - serAi*ii'e .e transp,rt

Sistemul de transporturi este indispensa(il omului cotidian! care din dorina de a se deplasa c=tre destinaii mai ndep=rtate >i luCoase! a fost ne<oit s= di<ersifice modalitatea de a c=l=tori. $urcia dispune de o infrastrucur= compleC= pentru desf=>urarea acti<it=ilor n domeniul turistic! ceea ce creeaz= o palet= di<ersificat= pentru confortul turistului! costul c=l=toriei implicit ad=u @ndu)se la cre>terea economic=. 're>terea real= a ratei turismului Y c=l=toriilor pe an n $urcia 2--. %ersonal de c=l=torie Y turism ,!3..24 '=l=torii de afaceri n turism )14!.32, 'Deltuieli u<ernamentale n turism In<estiii de capital ECporturile de <izitatori Alte eCporturi 'onsumul de c=l=torii Y turism 'ererea turism Y c=l=torii F!+1--4 4!F2++, 3!1,.+, )3!,,123 3!.33F3 3!2F31F 2--F .!21,33 +!+3+,F 3!-,-33 +!.3+42 2--+ 2--, 4!3F3-. 1!2-F,4 )1!3,,F3 )+!2.,1F 3!,+.34 )-!.+314 )3-!3F++ 2!3.1F+ -!2.-33 . 3!--+F4 )-!-F -!33-4, , 2--3 )-!-2 3!4.31. 2!F-3-3 ) 1-!2144 ) 1!2,.31 .!31333 )-!13.2 ) 1!+42,,

),!34+F. ).!+F3FF 2-!13.1 3!2.4.2 )-!33142 -!-4 2!3114, )+!4+F.

Sursa+ )ttp>::???.?ttc.or*:en*:Tourism@4esearc):Tourism@$mpact@#ata@and@Aorecast@Tool:

Ta0e' = Rata turismului >i c=l=toriilor

$urcia a in<estit n transporturi pentru desf=>urarea normal= a acti<it=ii economice! prin construcia de >osele! 42F!3.1 /m de c=i rutiere 12--F2! ocup@nd locul 12 n lume! c=i fero<iare prezint= o dispunere de ,!F3+ /m! locul 23 n lume! cu un ecartament de 1!43. de metri standard dintre care 1!32- /m electrificai n 2--, >i 12-- /m c=i na<i a(ile! locul F- n lume. '=ile aeriene sunt >i ele numeroase pentru a nlesni deplasarea >i 7oac= un rol fundamental n pro resul economic! $urcia situ@ndu)se pe poziia .3 cu un num=r de 1-2 aeroporturi mpra>tiate pe ntre teritoriul $urciei. Este e<ident c= pro resul teDnic nflueneaz= n mod (enefic acti<itatea turistic= a $urciei ntruc@t >i media de c)eltuire a turi%tilor internaionali n anul 13,, era de 4.- de dolari! cresc@nd la 3.- de dolari n 2--4 >i ulterior nre istr@nd un re res la ,.- dolari. %e <iitor! respecti< 2-1F se preconizeaz= c= persoanele dornice de un se7ur petrecut n aceast= ar= a constrastelor! <or cDeltui n medie ,2- dolari. %rintre porturi >i noduri flu<iale se num=r= lia*a, #ilis+elesi, $,mir, Bocaeli C$,mitD, 1ercin Eimani, Nemrut Eimani iar n marina comercial= n 7urul c=reia se def=>oar= acti<it=i economice de mare an<er ur= se concentreaz= F12 marine cu di<erse roluri! precum tancuri petroliere! <ase pentru transportul pasa erilor! pentru transportul azului licDefiat >i a petrolului n containere.

II. Ana'i%a *ererii

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

$urcia a fost una din cele mai solicitate destinatii turistice din ultimii ani. Desi pa*2ete'e a'' in*'usiAe si u'tra a'' in*'usiAe sunt *uprinse intre >66 si 1.866 .e eur, per se:ur . 'alitatea ser<iciilor si preturile medii la Dotelurile de 3)4 stele au dus la cresterea cererii de locuri de cazare. In <ara anului 2--, s)au inre istrat cele mai multe cereri <enite din partea cetatenilor romani! nemti! rusi! en lezi. Bn pofida crizei! se constata din ce in ce mai mult o orientare a turistilor catre structuri de cazare de 3 si 4 stele si catre ser<icii de calitate. 'lientii a entiilor asteapta! e<ident! cel mai (un raport calitate)pret. Bn pri<inta turis)u'ui 0a'ne, si .e SPA! anul 2--3 este! poate! primul an in care a entiile de turism o(ser<a o tendinta catre pre<enire si refacere si nu neaparat catre tratament. ;edia de <@rsta a clientilor statiunilor (alneare 1in special cele modernizate2 a scazut considera(il! iar preferintele lor se orienteaza catre Dotelurile modernizate! de 3 si 4 stele. M,tiAatii pt *a'at,rie 'alatorie de placere 'ultura E<enimente Sporti<e *isitare rudelor si prietenilor ;oti<e medicale 'umparaturi 266> 3 3-. 43, 1 31- -,2 243 +F. 1 4,- -F+ 1F4 .3, 1 -,. ,-2 2663 , .23 ,31 --, .13 1+3 413 1 323 ,-1.3 ,3. 1 13. 2+3 2664 1- ,3- F4, 1 1.4 F24 3-3 -,3 2 -F, 3-+ 1.4 F-3 1 -33 3,2 F.+ 342 2668 12 +-3 2F, 1 3,, ,.32F 2-1 2 411 +.2 1F2 4,F 1 -42 2.1 F24 F-,

'onferinte! 'ursuri! Seminarii 41- 32F 443 .-Sursa6 Dttp6GGHHH.tur/stat. o<.trGEilli/GstatNEear(oo/.pdf

?upa cum se poate o(ser<a din ta(elul de mai sus moti<atiile celor care calatoresc in $urcia sunt di<erse si iar numarul turistilor fluctueaza de la an la an. Spre eCemplu in cazul persoanelor care calatoresc de placere! in concediu sau in <acante! a scazut destul de mult in anul 2--F bD5EN$TUE cDT$12UE E$FE4

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

POLITICA TURISTIC!" ANALIZA S#OT $I PROPUNERI

III. I)p'i*area statu'ui In turis) B ,r&ani%are" re&'e)entare si p,'iti*a turisti*a

;inistrul culturii si turismului a ela(orat aStrate ia de turism pentru $urcia)2-23a pentru a crea un cadru potri<it pentru in<estitorii ce au in plan in<estitii in $urcia. In acest cadru! u<ernul urmareste eCploatarea maCima a potentialului turistic al tarii si totodata ofera diferite forme de spri7in. %ana la ora actuala! turismul in $urcia a insemnat! de cele mai multe ori! turismul pe coasta. # eCtindere a turismului pe litoral este in continuare asteptata! dar se constata si un potential considera(il in ceea ce pri<este turismul (alnear si maritim)(alnear 1ape minerale! termale! centre de spa! cura climaterica! Delioterapie! (ai de mare! namol terapeutic2! turismul montan si de scDi 1drumetii! turism climateric! sporturi de iarna2! turismul comercial 1tar uri! eCpozitii2. Bn $urcia! dez<oltarea turismului a nceput s= se simt= mai puternic n 13,- ) perioad= n care statul a ela(orat o strate ie pe mai muli ani referitoare la modul n care se <or pune (azele acestui sector. In<estitorii pri<ai au fost ncura7ai s= <in= c=tre aceast= zon=! datorit= facilit=ilor fiscale oferite. Astfel! a nceput o eCpansiune puternic=! unit=i Doteliere ntinse pe zeci de Dectare ridic@ndu)se pe terenurile puse la dispoziie de administraia turc=. [e islaia n <i oare specifica faptul c= aceste p=m@nturi r=m@n n proprietatea statului! companiile pri<ate partenere a<@nd dreptul doar asupra cl=dirilor ridicate. ^i destinaia acestor imo(ile! cea turistic=! a fost re lementat= prin le e! n acest mod fiind e<itate orice speculaii imo(iliare. %rofitul rein<estit a fost scutit de impozit >i a>a s)a a7uns la afaceri n turism de miliarde de euro. Bns= nu doar acest sector a atras (anii pro<enii din or anizarea <acanelor. ^i n<==m@ntul a a<ut de c@>ti at! multe dintre companiile posesoare de RresorturiM prefer@nd s=)>i descDid= >coli n care s=)>i formeze personalul. 5u mai mir= pe nimeni c= acum licee >i facult=i din $urcia poart= acela>i nume cu Doteluri cunoscute. $oat= aceast= construcie s)a f=cut cu spri7inul statului. %ri<aii au adus capitalul! iar u<ernul a ela(orat cadrul le al pentru ca in<estitorii s= simt= c= sunt a7utai s=)>i eCtind= (usiness)ul. 'ola(orarea stat)pri<at a fost marele a<anta7 al $urciei! care ast=zi a a7uns s=)>i (azeze o mare parte din %IA pe turism. Anul trecut! aproape 11 milioane de str=ini au <izitat aceast= ar=! c@>ti ul ncasat a7un @nd la 1. miliarde de euro. Intr)un articol recent pu(licat pe Forumul Economic ;ondial)2--3 pri<ind pro(lema raportului de competiti<itate a turismului! a fost ilustrata importanta parteneriatului dintre stat si pri<at ca factor cDeie in stimularea cererii in mediul economic curent. In mod con<entional! rolul sectorului pu(lic a fost esential pentru dez<oltarea si promo<area turismului. In prezent! un parteneriat de succes intre sectorul pu(lic si cel pri<at! in care pro(lemele principale ale industriei sunt a(ordate in mod corespunzator si in care cadrul le al este in conformitate cu dez<oltarea industriei! poate da un impuls su(stantial pentru un <iitor pro res al industriei. In particular! pe pietele emer ente 1in tarile mai putin dez<oltate2! acest impuls poate a<ea un efect mai puternic datorita potentialului de crestere a economiei per total.

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

Sti)u'ente a'e GuAernu'ui ECista numeroase stimulente pentru in<estitii cuprinse in le ea pentru incura7area turismului 1le ea nr 2F342. %rintre acestea se numara6 )Alocarea terenurilor pentru in<estitii in turism6 Spatiile pu(lice pot fi alocate! in scopul facilitarii turismului! pe o perioada de pana la 43 de ani! cu preturi con<ena(ile )An a7area de personal strain6 &nitatile de turism certificate pot an a7a pesonal strain calificat si specialisti in domeniu cu acordul ;inisterului $urismului si ;inisterului de Interne. %re<ederile le ale pri<ind tranzactiile si ser<iciile care urmeaza sa fie efectuate in $urcia de catre cetatenii turci nu se aplica personalului strain. $otusi! numarul total de persoane straine an a7ate nu poate depasi un procent de 1-8 din numarul total de an a7ati. Aceasta <aloare poate fi marita pana la 2-8 de catre ;inisterul $urismului. %ersonalul strain poate incepe munca in unitatea respecti<a cu 3 luni inainte de inceperea operatiunilor comerciale. Incadrarea in munca a personalului in <arsta de mai putin de 21 de ani la unitatile de turism certificate si re lementate de le ea numarul 2..3 pri<ind atri(utiile si competentele politiei tre(uie sa fie supusa autorizarii preala(ile de catre cea mai inalta autoritate ci<ila din zona locala. )Facilitarea comunicarii6 $oate procedurile de facilitare a ser<iciilor de comunicare 1linie telefonica! faC2 cerute de unitatile de turism certificate sunt tratate in re im prioritar. )&n tratament fa<ora(il ca eCportatori6 ?intre unitatile de turism ceritifcate! cele care casti a o parte din sumele specificate anual de catre ;inister in acest scop in <aluta sunt considerate ca eCportatori. )Imprumuturi pentru turism6 Aanca de $urism a $urciei poate o(tine imprumuturi in <aluta de la surse eCterne pentru alocarea de fonduri catre in<estitori certificati ce in<estesc in statiuni sau zone turistice si in centre de turism. &n proiect de le e a fost ela(orat cu scopul de a reduce costurile utilitatilorpentru unitatile de turism. Strate ia de $urism pentru $urcia ) 2-23 $urismul pe coasta este la ora actuala cel mai dez<oltat in $urcia. %e lan a turismul de pe litoral! $urcia (eneficiaza de cate<a oportunitati unice pentru diferite tipuri de turism! precum turismul (alnear si maritim)(alnear! turismul (azat pe sporturi de iarna! drumetii! conferinte! con rese! eCpozitii! croaziere! EacDtin ! olf etc. $otusi! o mare parte din acest potential nu este inca eCploatat. %entru a crea un cadru con<ena(il utilizarii acestor alternati<e! ;inisterul 'ulturii si $urismului a ela(orat aStrate ia de $urism pentru $urcia ) 2-23a! cu intentia de a Dida industria in estionarea productiei si in punerea in aplicare a di<ersilor pasi! prin re lementarea si anticiparea unei dez<oltari a acestui sector. %rin intermediul acestui pro ram! acei in<estitori care au in plan in<estitii in sectorul turismului sunt spri7initi de catre u<ern in ceea ce pri<este planificarea! alocarea de spatii! si proiectele de turism in sine. 'aracteristicile si formele acestor stimulente sunt sta(ilitate anual. OealtDY$Dermal $ourism 1$urismul (alnear si maritim)(alnear26 &rmatoarele 4 re iuni ale $urciei sunt potri<ite pentru turismul (alnear si maritim)(alnear6

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

);armara de Sud6 Aali/esir! 'ana//ale si balo<a )re iunea de sud a ;arii E ee6 AEdin! ?enizli! ;anisa si Izmir )re iunea Fri ia6 AfEon! An/ara! &sa/! Es/iseDir si 9utaDEa )Anatolia centrala6 A/saraE! 9irseDir! 5i de! 5e<seDir si boz at $urismul montan si de scDi $urismul sporturilor de iarna <a functiona mai (ine cu un acces mai (un prin infrastructura si instalatii corespunzatoare. 5oi facilitati de cazare <or fi oferite pentru a asi ura o capacitate turistica mai mare. %artiile de scDi <or fi aduse la standardele acceptate pe plan international! iar numeroase concursuri de iarna si e<enimente <or fi spri7inite. :olf $ourism 4one propice pentru olf <or fi identificate si noi terenuri de olf <or fi amena7ate de catre Federatia $urca de :olf si de catre ;inisterul 'ulturii si $urismului Sea $ourism # sin ura autoritate <a fi responsa(ila pentru toate procedurile de intrare pentru EacDturile straine semnalizate. $oate <eniturile enerate din eCploatarea turismului de aEacDtin a <or fi in<estite pentru dez<oltarea infrastructurii pentru acest sector. *or fi finantate tar uri si <a fi incura7ata dez<oltarea clu(urilor de EacDtin . [e islatia <a fi re lementata astfel incat EacDturile cu <ele <or plati impozite mai mici decat cele cu motor. Standardele teDnice <or fi im(unatatite pentru eficientizarea prelucrarii apei de santina si a eliminarii deseurilor solide. ?e asemeni! <or fi luate masuri pentru or anizarea de formari profesionale pentru lucratorii din sectorul turismului de aEacDtin a. 'on ress and ECpo $ourism ;inisterul 'ulturii si $urismului <a or aniza reuniuni pentru a forma cadrul necesar pentru con rese si turism aeCpoa6 Istan(ul! An/ara! AntalEa! Izmir! Aursa! 9onEa si ;ersin. Ecotourism and %lateau $ourism 1Ecoturism si turism cultural2 [ocalnicii <or fi instruiti! iar muzeele! monumentele istorice precum si cele arDitectonice <or fi spri7inite. II. Analiza S"#$ a $urciei ca destinatie turistica %uncte tari ?isponi(ilitatea unui litoral eCcelent! o ama lar a de atractii naturale! situri istorice si arDeolo ice unice si un climat adec<at $raditia in ospitalitate Forta de munca (ine pre atita Spri7in u<ernamental puternic in spatele industriei

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

%uncte sla(e %returile medii sunt mai mici decat in tarile <ecine! si nu eCista o concurenta acer(a intre preturile celor mai multi competitori de pe piata turca 'resterea costurilor de intrare $ranzactii neinre istrate si e<aziune fiscala printre companiile mai mici si mai putin or anizate din domeniul afacerilor #portunitati %otential nefolosit! nu numai in domeniul turismului de coasta! dar si in di<erse alte tipuri de turism! incluzand resursele termale si de sanatate! sporturile de iarna! olful! EacDtin ul ?isponi(ilitatea fortei de munca tinere si (ine pre atite 'ontinuarea li(eralizarii pietei in domeniul a<iatiei ?esemnarea Istan(ulului ca si 'apitala Europeana a 'ulturii in anul 2-1Amenintari 'onsolidarea lirei turcesti fata de alte <alute principale 5i<el ridicat de impozit pe consumul de alcool 38 impozit pri<ind tarifele de cazare de zi cu zi III. %ropuneri de crestere a potentialului turistic Strate ii de dez<oltare a turismului6 )Strate ie pri<ind cercetarea si dez<oltarea in domeniul turismului6 %rioritizarea eforturilor de cercetare si dez<oltare a industriei turismului in randul sectorului pu(lic si pri<at In turism! cercetarea este punctul de plecare al dez<oltarii competitiei! cola(orarii si al pro resului in ceea ce pri<este cererea de ser<icii si produse. Studii cu pri<ire la cererea eCistenta pe piata! consolidarea personalului calificat si specializat din domeniul turistic! cola(orarea intre di<ersele institutii si ino<atia tre(uie incura7ate constant. ;ecanismele ce asi ura cola(orarea intre stat si pri<at <or fi ela(orate de catre am(ele parti! precum si de or anizatii non) u<ernamentale! demonstrandu)se astfel o atitudine colecti<a in acti<itatile de mar/etin . # (aza de date a turismului la ni<el national ar putea fi ela(orata si pu(licata pe internet cu scopul unei mai (une informari a companiilor interesate de in<estitii in sectorul turistic. Astfel! se <a crea o ima ine clara a turismului turcesc! care poate ser<i drept suport pentru atra erea de noi in<estitii. $otodata! companiile pot folosi informatiile furnizate pentru a fi la curent cu demersurile necesare ce tre(uie facute de catre companii pentru a fi in conformitate cu strate ia nationala si pentru a se alinia la standardele lo(ale. #r anizatii precum ;inisterul 'ulturii si $urismului! 'onsiliul 5ational si cel [ocal pentru $urism! dar si or anizatii de tip non) u<ernamental ar putea oferi suport pentru companiile din fiecare re iune turistica importanta! pentru a asi ura in<estitii continue pe di<erse se mente de piata. )Strate ie pri<ind transportul si infrastructura6 Im(unatatirea infrastructurii si eliminarea pro(lemelor de transport in zonele turistice cele mai populate si cu un potential de dez<oltare ridicat Studii amanuntite pentru a identifica deficitele in infrastructura zonelor cu potential turistic ridicat pot fi efectuate de catre ;inisterul 'ulturii si $urismului in cola(orare cu administratiile locale.

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale

%entru o eficientizare a solutionarii pro(lemelor de transport! se poate pune accentul pe infrastructura turismului de pe coasta! zona dintre ;area ;editerana si ;area E ee prezentand prioritate! deoarece potentialul turistic este la un ni<el foarte ridicat. %entru aceasta zona se pot proiecta si construi o ama lar a de utilitati! cum ar fi sisteme de filtrare a apei pentru o(tinerea de apa pota(ila! sisteme de canalizare!se pot aplica noi metode de tratare a apelor reziduale si de colectare a deseurilor solide! asi urandu)se pe aceasta cale im(unatatirea facilitatilor atat pentru localnici! cat si pentru numarul semnificati< de turisti. &n rol esential pentru pro resul turismului il are transportul aerian! dez<oltarea lui fiind cea mai (una solutie! luand in considerare distanta considera(ila dintre $urcia si pietele internationale de turism! frontierele ei lar i si restrictiile eo rafice 1teren stancos si accidentat2. In perspecti<a! transportul fero<iar! considerat ca fiind foarte con<ena(il in comparatie cu transportul rutier! poate fi im(unatatit prin construirea de cai ferate de mare <iteza care sa faca le atura intre zonele turistice ma7ore! pe lan a rea(ilitarea celor de7a eCistente. $otodata! consolidarea retelei actuale de autostrazi! concomitent cu crearea de noi drumuri! poate fi un pas ma7or pentru industria turismului! im(unatatind si uranta si calitatea retelei de drumuri si asi urand o durata prelun ita a se7ururilor petrecute de turisti in tara. %entru eficientizarea transportului de turisti in zonele cu potential turistic crescut! se pot folosi na<e de croaziera! atat timp cat ancorarea in porturi se poate face in conditii de si uranta! iar pentru aceasta se pot rea(ilita porturile de a rement. )%romo<area turismul (azat pe <alorile culturale! prin or anizarea de e<enimente ce pun in <aloare traditiile culinare sau dansurile turcesti! cu ocazia sar(atorilor le ale! cum ar fi Anul 5ou sau Festi<alurile Reli ioase. Se poate pune accent atat pe istorie! cat si pe cultura! pentru o prezentare mai completa a caracteristicilor fiecarei re iuni in parte in cadrul festi<alurilor si tar urilor! pentru a atra e turisti. %entru o mai (una prezentare a re iunii! se pot or aniza competitii de foto rafie ce ofera premii celor mai ori inale poze si mi7loace ce pun in <aloare atractiile tarii )Se pot! de asemenea! face demersuri pentru or anizarea de competitii si acti<itati care sa atra a turisti din randul iu(itorilor sporturilor de iarna )'onstruirea de sali si centre de conferinte distri(uite uniform in zonele cu potential turistic! in <ederea atra erii <izitatorilor straini aflati in calatorii de afaceri )Educarea localnicilor cu pri<ire la turism prin comunicarea audio)<izuala! prin canalele de tele<iziune 1documentare! filme2! radio! prin panouri pu(licitare etc. %entru rezultate mai (une! inca din scoala! tinerii ce do<edesc o andire descDisa catre ino<atie tre(uie incura7ati si moti<ati prin oferirea de (urse si de formari profesionale! pentru ca pe <iitor! competentele lor sa se transforme in ade<arate resurse pentru dez<oltarea sectorului turistic. ;ai mult decat atat! uni<ersitatile pot oferi studii de specialitate! creand departamente specializate pe administrarea afacerilor in domeniul turismului. In acest mod! se poate atra e atentia asupra importantei calitatii ser<iciilor inca de la inceputul studiilor )Strate ie de mar/etin si de promo<are6 Acti<itatile de promo<are a ima inii $urciei si a ser<iciilor oferite se pot (aza pe studii de specialitate pri<ind cererea consumatorilor! facandu)se neaparat o diferentiere clara intre diferitele piete si diferitele se mente de piata. %entru o cat mai eficienta comunicare! sectorul pri<at si pu(lic deopotri<a pot in<esti in dez<oltarea de noi teDnolo ii pentru a se adresa potentialilor consumatori <ia mi7loace electronice! cum ar fi ae) promotiona!a e)mar/etin a si ae)commercea1 e)promo<are! e)mar/etin si e)comert! prin intermediul mediului electronic2.

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaii Economice Internaionale Dttp6GGHHH.fao.or G?#'RE%GAR$I'[EG"F'G`IIG-+-,)A1.O$; Dttp6GGHHH.in<est. o<.trGen)&SGinfocenterGpu(licationsG?ocumentsG$#&RIS;.I5?&S$Rb.%?F Dttp6GGHHH./ulturturizm. o<.trG enelGteCtGen G$S$2-23.pdf