Locul turismului in economia Spaniei I.

Prezentare generala :
Spania reprezint pentru muli dintre noi un trm legendar, un loc n care soarele nu apune niciodat, un loc n care oamenii sunt calzi, primitori, energici, latini, nebuni, iubrei pna la refuz. Dar ceea ce se spune despre Spania nu e departe de adevr. Odat ajuni n Spania, parc intrm ntr o alt lume! o lume in care rigorile nu i au locul, n care punctualitatea nu reprezint un punct forte, iar glumele sunt la ordinea zilei, mai ceva ca target urile de atins din lumea germanic. "oate nici o alta tara europeana nu este atat de vie si de frumoasa precum Spania. #otul aici denota pasiune, nimic nu se intampla in liniste, fara sa rastoarne pamantul. $bericii au sangele ca vinul, iubesc muzica, dansul si femeile. %ici barbatii lupta cu taurii, creeaza opere nemuritoare sau contrariaza intregul continent cu teoriile lor nonconformiste, in timp ce doamnele lor ating nemurirea prin intermediul artei pe care o inspira. Dincolo de Spania istorica, a carei poveste ar necesita mii de pagini scrise sau nesfarsite balade orale, e&ista statul contemporan, in care monar'ia si a pastrat un rol important, desi foarte discret. $bericii din zilele noastre nu sunt cu nimic mai prejos decat predecesorii lor. %r'itectura spaniola este mai la moda ca oricand, cinematografia locala ocupa un capitol special in ar'ivele genului, iar bogatia culturala a acestei tari comple&e nu pare sa aiba de gand sa paleasca.$mpartita in mai multe provincii cu trasaturi specifice, Spania este un paradis turistic, oferind mai multe civilizatii la pretul uneia singure si necesitand saptamani intregi, daca nu c'iar luni, pentru a fi descoperita asa cum se cuvine.

1.1.Asezare geografica:
(egatul Spaniei )spaniol (eino de *spa+a, sau Spania )spaniol *spa+a, este o ar situat n sud vestul *uropei, membr a -niunii *uropene. .n nord est se nvecineaz cu /rana i %ndora de a lungul 0unilor "irinei. /ace parte din "eninsula $beric mpreun cu "ortugalia i 1ibraltar, avnd de asemenea dou ar'ipelaguri, situate unul n 0area 0editeran )$nsulele 2aleare, i cellalt n Oceanul %tlantic )$nsulele 3anare,. De asemenea, de Spania aparin dou mici teritorii din nordul %fricii )care includ oraele autonome 3euta i 0elilla,, precum i enclava 4livia .

Geografia politic Din punct de vedere administrativ Spania se divide n 56 comuniti autonome, o comunitate cu statut special i doua orae autonome! 3omunitile autonome din Spania %ndaluzia )%ndaluc7a, %ragon )%rag8n, %sturias )"rincipado de %sturias, 3antabria 3astilia i 4eon )3astilla 9 4e8n, 3atalonia 3astilia 4a 0anc'a )3astilla 4a 0anc'a, 3euta *&tramadura 1alicia $nsulele 2aleare )$slas 2aleares : $lles 2alears, $nsulele 3anare )$slas 3anarias, 4a (ioja 0adrid )3omunidad de 0adrid, 0urcia )(egi8n de 0urcia, ;avarra )3omunidad /oral de ;avarra : ;afarroa<o /oru =omunitatea, 0elila ara 2ascilor )"a7s >asco : *us<adi,
2

>alencia )3omunidad >alenciana : 3omunitat >alenciana,

-n nivel administrativ inferior este provincia, baza comunitii autonome. Din acest punct de vedere Spania este mprit n ?@ de provincii. 3euta i 0elila i zonele se suveranitate nu fac parte din aceste provincii. .n timpul celei de a doua (epublici s a introdus separarea Spaniei n AcomarcasA )departamente,."rimul astfel de departamen a fost 3atalonia, dar n decursul anilor B@ i alte comuniti au instaurat ca diviziune administrativ, de o mai mic sau mai mare relevan, departamentul. Departamentul este constituit din mai multe municipii vecine care mpart acelai trecut istoric, sau aceleai particulariti geografice sau care au interese economice comune. "entru a se pune de acord cu nomenclatura actuala a -*, se folosete sistemul supranumit ;-#S. %stfel, conform acestui sistem care stabilete rangul unei diviziuni administrative pe trei niveluri ierar'ice, provinciile corespund nivelului $$$, iar comunitile i oraele autonome corespund nivelului $$.

1.2. Mediu demografic

Se poate spune c Spania este compus din multe naii dar a adoptat cultura castilian ca s fie cea spaniol, dei e&ist o cretere a recunoaterii a altor naionaliti nuntrul rii, ca i a celei bate. .n anul C@@D, numrul de locuitori ai Spaniei era de EF,6?B,C?@. Densitatea populatiei este de 6G persoane:<m C . .n ceea ce privete componena populatiei 5E,EH ntre @ 5E ani, DBH ntre 5? DE ani i 56,DH peste D? ani. Durata de viaa in general 6G,?C de ani, la brbai este de 6D,5B de ani, iar la femei este de BF,@F de ani. (aportul natalitii este de 5@,5 nateri : 5.@@@ persoane, iar cel al mortalitii este de G,DF de decese : 5.@@@ persoane. 3ele mai
3

populate regiuni sunt cele dinspre 0area 0editeran 3atalonia avnd drept centru polarizator 2arcelona, >alencia, %ndaluzia,, precum i 3astilia ;oua )cu capitala, 0adrid,. 3ele mai puin populate sunt regiunile din interior )3astilia >ec'e, *&tremadura, 4eon, i regiunile montane nalte. Se poate spune c Spania este compus din multe naii dar a adoptat cultura castilian ca s fie cea spaniola, dei e&ist o cretere a recunoaterii a altor naionaliti nuntrul rii, ca i a celei bate "atru limbi importante sunt vorbite n Spania, care sunt limbi oficiale n anumite regiuni! spaniola )castellano sau espa+ol,, limb oficial n ntreaga Spanie. catalana )catalI sau valenciI, n 3atalonia )3atalun9a,, $nsulele 2aleare )$lles 2alears,, i pri ale comunitii autonome >alencia )>alJncia, unde limba este denumit valencian,. basca )eus<ara, n ara bascilor )*us<adi,, i pri din ;avarra. galiciana )galego, n 1alicia )1aliza,. 3atalana, galiciana i castiliana, mai comun denumit AspaniolA, sunt descendente ale limbii latine i au propriile lor dialecteK e&ist de asemenea i alte dialecte romanice, ca i asturiana sau 2able n %sturias i pri din 4e8n, aragoneza n o parte din %rag8n, i araneza )o variant gascono occitan, n >al dL%ran la nord vest de 3atalonia. Spaniola vorbit n %merici este descendent a dialectului spaniol vorbit n sud vestul Spaniei. ;umrul imigranilor n Spania a e&plodat n ultimii zece ani, ajungnd de la ?@@.@@@ n 5GGD la circa E,? milioane n C@@B, la o populaie de E? de milioane. .n aceast perioad, ara a cunoscut o cretere economic puternic.

1.3.Mediu Istoric
.ncepnd cu secol $M .Nr., celii, fenicienii, grecii i cartaginezii au intrat n "eninsula $beric, urmai de (epublica (oman, care a ajuns n secolul $$ .Nr.. 4imba de acum a Spaniei, religia i sistemul juridic dinuie din perioada roman. 3ucerit de vizigoi n secolul > d. Nr. i atacat de mai multe ori n 655 de maurii nord africani islamici, Spania modern a nceput s se formeze dup (econOuista, eforturile de a i elimina pe mauri, care au rmas aici pn n 5EGC. .n 5E6B (egina *lisabeta $ a 3astiliei a ntrit inc'iziia spaniol, instituie interzis abia n 5BFE, n timpul domniei *lisabetei a $$ a. .n 5EGC a fost finanat prima cltorie pe %tlantic a lui 3ristofor 3olumb, spre A4umea ;ouA. "n n 5?5C, unificarea Spaniei din zilele noastre a fost complet. #otui, proiectul monar'ilor castiliani a fost de a unifica ntreaga $berie, iar acest vis a prut aproape ndeplinit, cnd /ilip al $$ lea a devenit rege al "ortugaliei n 5?B@, i al celorlaltor regate iberice )colectiv cunoscute ca i ASpaniaA care nu era pe atunci un stat unificat,. .n 5DE@, poliia centralist a 3ontelui de Olivares a provocat rzboaie n "ortugalia i 3atalonia! "ortugalia a devenit un regat independent din nou, iar 3atalonia s a bucurat de o independen asistat de /rana, dar pentru scurt timp. .n secolul M>$, Spania a devenit cea mai puternic naiune din *uropa, datorit bunstrii derivate din colonizarea spaniol a %mericilor. Dar o serie de rzboaie lungi i
4

costisitoare i revolte a nceput declinul puterii Spaniei n *uropa. 3ontroversa asupra succesiunii la tron a consumat ara n secolul M>$$$ )vezi (zboiul Spaniol de Succesiune important, un stat spaniol centralizat a fost stabilit doar dup acest rzboi,, prin ocupaia din partea /ranei n timpul erei napoleonice la nceputul anilor 5B@@, i a condus la o serie de conflicte armate i revolte ntre liberali i suporterii >ec'iului (egim n mare parte a secolului M$MK un secol care a reprezentat i pierderea a mare parte din coloniile spaniole din %merici, culminate n (zboiul Spano %merican din 5BGB. Secolul MM iniial a adus puin paceK colonizarea Sa'arei de >est, 0arocului Spaniol i a 1uineei *cuatoriale a fost probat ca i un substitut al pierderilor din %merici. O perioad de dictatur )5GCF 5GF5, s a nc'eiat prin stabilirea celei de % Doua (epublic Spaniol.3reterea polarizrii politice, combinata cu cresterea violenei neverificate, a dus la izbucnirea (zboiului 3ivil Spaniol n iulie 5GFD. -rmnd victoria forelor sale naionaliste n 5GFG, generalul /rancisco /ranco a condus o naiune epuizat politic i economic. #otui, n anii 5GD@ i anii 5G6@, Spania a fost transformat gradual ntr o economie industrial modern cu un sector de turism n cretere. Dup moartea dictatorului 1eneralul /ranco n noiembrie 5G6?, succesorul su desemnat personal, "rinul Puan 3arlos i a asumat titlurile de rege i de conductor al statului. *l a jucat un rol important n g'idarea Spaniei spre un stat democratic modern, mai ales n opoziia unei ncercri de coup dLetat n 5GB5. Spania a aderat la O#%; n 5GBC i a devenit membr a -niunii *uropene n 5GBD. Dup moartea lui /ranco, vec'ilor naionaliti istorice ara 2ascilor, 3atalonia i 1alicia li s a dat o autonomie mare, care, s a e&tins spre toate regiunile spaniole. "eninsula $beric trecuse deja printr o lung istorie de locuire uman la sfritul secolului al $$$ lea a.3'r. , cnd romanii au subjugat celii, ibericii i bascii care triau aici. (egiunea a rmas o regiune roman pn ce vizigoii au invadat locul la nceputul secolului al > lea. De a lungul urmtoarelor trei secole, regiunea a devenit cretin, dar n anul 655 o invazie n 0arocul aflat la sud a pus bazele a ceea ce urma s fie o civilizaie islamic nfloritoare, care a durat ase secole.

1.4.Mediul Politic
Spania este o monar'ie constituional, cu o monar'ie ereditar i cu un parlament bicameral, 3ortes sau %nsamblul ;aional. "uterea e&ecutiv consist din 3onsiliul de 0initri prezidat de "reedintele 1uvernului )asemntor unui prim ministru,, propus de monar' i ales de ctre %nsamblul ;aional dup alegerile legislative. "uterea legislativ este format din 3ongresul Deputailor )3ongreso de los Diputados, cu F?@ de mebrii, alei prin vot popular pe liste bloc, prin reprezentarea proporional, destinai s serveasc timp de patru ani, i un Senat sau Senado cu C?G de locuri din care C@B formate din alei direci pe baza votului popular i ceilali ?5 trimi i de legislaturile locale pentru a servi tot timp de patru ani. .n C@@F, Spania discut cu (egatul -nit despre 1ibraltar, o mic peninsul care i a sc'imbat posesorul n timpul (zboiului Spaniol de Succesiune n 565E. Discuiile se refer la mprirea suveranitii asupra peninsulei, subiect al unui referendum constituional al gibraltarienilor, care i au e&primat opoziia fa de orice act de supunere fa de Spania.

Spania este, n prezent, statul autonomiilor, foral unitar, dar, de fapt, funcionnd ca o federaie de 3omuniti %utonome, fiecare cu puteri i legi diferite )de e&emplu unele au propriile lor sisteme educaionale i de sntate, altele nu,. *&ist unele probleme cu acest sistem, de vreme ce unele guverne autonome )acelea conduse de partide naionaliste, ncearc un tip mai federal de relaii cu Spania, n timp ce guvernul central ncearc s reprime ceea ce unii vd ca i o autonomie e&cesiv a unor conmuniti autonome )e&. ara 2ascilor i 3atalonia,. #erorismul este o problem n Spania de astzi, de cnd *#% )4ibertatea i "mntul 2asc, ncearc s ctige independena basc prin mijloace violente, incluznd utilizarea bombelor i a crimelor. Dei guvernul autonom basc nu asist o astfel de violen, diferitele aproprieri de problem sunt o surs de tensiune ntre guvernele central i basc.

1.5.Mediu Eco omic

*conomia Spaniei, la fel ca i populaia sa este a cincea economie a -niunii *uropene i n termeni absolui se afl printre cele mai mari 5@ economii ale lumii. .n termeni relativi, pierde cteva poziii n favoarea unor state mult mai populate. inta sa de cretere economic, c'iar dac moderat, le depete pe cele ale vecinilor si i asociailor europeni. Dup marea cretere economic de la sfritul anilor 5GB@, economia spaniol a intrat n recesiune n anul 5GGC. Odata cu intrarea Spaniei n 3omunitatea *conomic *uropean, predecesoarea -niunii *uropene, la 5 ianuarie 5GBD a devenit necesara desc'iderea economiei, modernizarea industriei, mbuntirea infrastructurii i revizuirea legislaiei economice, pentru a ndeplini cerinele -niunii *uropene. /cnd acest lucru, Spania a accelerat creterea "rodusului $ntern 2rut, a redus datoriile publice, rata omajului a sczut de la CFH la 5?H n F ani i a redus inflaia la mai pu in de F H.K cele mai importante provocri pentru economia spaniol sunt reducerea deficitului public, o reducere mai mare a ratei omajului, reformarea legilor muncii, reducerea inflaiei, creterea randamentului productivitii i creterea nivelului "rodusului $ntern 2rut pe cap de locuitor. *conomia se redreseaz ncepnd cu 5GG?, datorit creterii ncrederii consumtorilor si a consumului privat, desi aceast cretere a fost mai mic n ultimii ani. omajul nc reprezint o problem pentru spanioli n C@@?, rata omajului era de B,?H cu toate astea, cifra respectiv demonstreaz o situaie mai bun fat de nivelele anterioare. Devalorizarea pesetei de a lungul anilor 5GG@ a fcut mai competitive e&porturile, dar fora de care a dat dovad moneda euro de cand a fost adoptat )la sfritul lui C@@F, un euro avea ca ec'ivalent 5,C? dolari, a provocat ndoieli in legtur cu posibilitatea ca preurile s fie prea nalte pentru cumprtorii strini. %cest fapt s a vzut compensat de ctre facilitile comerciale ntre rile din zona euro. O problem cronic in Spania este aceea a creterii e&cesive a preului locuinelor, datorat speculei imobiliare generalizate, modei celei de a doua locuine, turismului rezidenial masiv de britanici i germani, splrii banilor de ctre mafii, creterii populaiei datorit imigraiei, a mririi finanrii primriilor etc. 3ontribuiile de capital de la -*, care au ajutat in mod semnificativ la cre terea economiei spaniole de la incorporarea n 3**, au nceput sa scad considerabil in ultimii ani, datorita efectelor marii e&tinderi a -*. "e de o parte, fondurile de la "%3 )"olitica %gricol 3omun, trebuie repartizate ntre mai multe ri )noile incorporate din *uropa de *st au un
6

sector agricol semnificativ,, pe de alt parte, fondurile de coeziune 9 fondurile structurale vor scdea n mod inevitabil datorita succesului economic spaniol )venitul pe cap de locuitor s a mrit mult n termeni absolui si Spania este a opta economie a lumii, si a incorporrii unor ri cu venituri mai mici, care provoac scderea mediei comunitare si face ca regiuni spaniole considerate srace s intre acum n media european. 3'iar daca in ziua de azi industria nu este la fel de importanta ca in secolul MM, zonele cele mai industriale din trecut si cele din prezent sunt!

1.!. I frastructura
Spania dispune de o infrastructur e&tins i foarte competitiv pe plan de circulaie i telecomunicaie, o parte dintre acestea fiind n proprietatea statului, iar celelate pri n proprietate privat. %utostrzile i oselele de vitez sunt cele mai rapide, acestea ocolesc oraele, sunt bine asfaltate, dispun de mai mult de dou benzi pe ambele sensuri de circulaie sensurile fiind separate prin bordur sau scoar i fac legtura ntre cele mai mari orae. "e unele dintre aceste autostrzi se percep ta&e de circulaie. Qoselele sunt i ele bine sfaltate, au una sau dou benzi de circulaie pe sens i fac legtura ntre orae ns pe acestea viteza ma&im permis este mai mic. Drumurile nguste de caliatea a doua sunt neasfaltate i sunt puin mai greu de parcurse, pe acestea viteza de circulaie este mult mai redus. S nu uitm nici de drumurile oreene, care n general sunt bine asfaltate. O trime a strinilor ajunge n Spania cu avionul. %nual mai mult de ?@ de milioane de turiti i cltori trec prin aeroporturile Spaniole. $mportana circulaiei aeriene fiind e&plicat prin aezarea stategic a rii din punct de vedere geografic i atractivitile turistice. #oate oraele mari au aeroport. 3el mai important este aeroportul 2arajas din 0adrid, urmat de aeroportul din 2arcelona, legtura dintre ele fiind asigurat de o curs local care anual transport mai mult de C,? milione de pasageri. 3ursele care duc spre insulele 2aleare i insulele 3anare sunt i ele importante din punct de vedere al traficului foarte dens. 0arile orae dispun de o reea e&tins de metrouri, care funcioneaz C@ de ore pe zi, de regul de la ora D.@@ pn n zori la ora 5.F@. "rin reeaua e&tins de autobuse se poate ajunge n orice ora. *&ist autogri separate pentru cursele internaionale, pentru cursele lungi i cele scurte interurbane. 3el mai comod dar i cel costisitor mod de transport este ta&iul #renul este i el un mijloc de transport foarte popular n Spania. (eeaua cilor ferate, ofer diferite servicii i acoper toat suprafaa rii. *&ist reele de ci ferate locale, trenuri regionale care duc spre numeroase obiective, trenurile de vitez i %>* ul care face legtura ntre 0adrid, SevillR i 4erida. Sunt n desfurare construirea altor linii de cale ferate pentru trenurile cu vitez cu traseele 4erida 2arcelona, 3ordoba 0alaga, 0adrid >alladolid i 0adrid 3omunitatea %utonom >alencia "orturile maritime din Spania sunt foarte bine specializate. 3ele mai active i cele mai ec'ipate docuri se gsesc n regiunile turistice. 3el mai mare volum de cltori l are portul din #arifa, urmat de 0allorca, >alencia, 2arcelona i #enerife. "ortul de la >igo are specific pescresc )defapt toate oraele de pe malul mrii au porturi pescreti, iar porturile din 2arcelona, 2ilbao, 4a 3oru+a i 1ij8n sunt de natur industrial. *&ist multe porturi destinate sporturilor maritime i petrecerii timpului liber.
7

1.".Mediu Mediul #ultural

3ultura spaniola este un amestec de traditii si influente diverse, de la cele latine si iberice, la catolicismul romano catolic sau universul islamic maur, o lume eclectica de minoritati si legende, cu o istorie indelungata si fascinanta. Din punct de vedere vestimentar de e&emplu, de a lungul istoriei diferitele regiuni ale Spaniei au adoptat porturi regionale specifice, si c'iar daca in prezent cei mai multi spanioli se imbraca la fel ca si ceilalti europeni, s au pastrat si aceste valori si traditii in diverse regiuni. $n *&tramadura si in alte mici localitati din 3astilia portul traditional a ramas si astazi auster si simplu, in timp ce in %ndaluzia 'ainele purtate la diverse ocazii festive sunt pretentioase si bogate, poate c'iar ostentative pentru oc'ii strainilor. 2arcelona este la randul ei unul dintre cele mai elegante si stilate orase din *uropa, desi mai putin e&travagant decat "aris sau 0ilano. 3ultura Spaniola este influentata din punct de vedere muzical de marii compozitori! $saac %lbSniz )compozitor si pianist,, 0anuel de /alla, *nriOue 1ranados, PoaOu7n #urina. .n pictura, Spania s a remarcat prin lucrarile "ablo "icasso , Diego >elRzOuez, Salvador Dal7 . "ablo "icasso artist plastic spaniol, a reusit sa cucereasca arta si iubitorul de arta prin frumos. %sa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, si opera lui "icasso este o oglinda care permite urmarirea artei n secolul al MM lea si totodata viata particulara a artistului. "nzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifica frumusetea si erotismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistica pictura, sculptura, poezie reflecta multilateralitatea creatiei lui "icasso care traieste pentru arta si prin arta. 3ei care ajung pentru prima oara in Spania vor avea supriza de a descoperi numeroase locuri si obiceiuri fascinante, aceasta tara fiind una dintre destinatiile turistice ideale, plina de curiozitati si traditii greu de ignorat. Spania este interesanta pentru istoria, cultura, poporul, geografia, artele si personalitatea sa. 3a un prim e&emplu, turistii care ajung in >alencia se pot bucura de /estivalul 4a #omatina, un eveniment neobisnuit si in egala masura amuzant, in timpul caruia participantii se lupta intr o maniera inedita, aruncand unii intr altii cu rosii bine coapte. /estivalul, care are loc anual, in ultima miercuri a lunii august, tranforma strazile orasului intr un camp de lupta plin de rosii strivite si luptatori acoperiti din cap pana in picioare de suc. %sa ca nu este de mirare ca un necunoscator sa se trezeasca prins in mijlocul conflictului. 4a 3ordoba, turistii pot vedea unul dintre cele mai interesante poduri din Spania, *l "uente (omano. Sau, la 2ilbao, poate fi vizitat 0uzeul 1uggen'eim, desc'is in 5GG6, unul dintre cele mai importante muzee de arta contemporana din lume. 4a Sevilia turistii se pot bucura de /eria de %bril, un festival in timpul caruia in diverse centre populare au loc demonstratii de dans traditional sau targuri populare. %stfel aici au loc lupte cu tauri, se pot gusta traditionalele paella sau pot fi admirati dansatorii de flamenco. 1ranada este un alt oras fascinant, care merita descoperit. %ici se gaseste 4a %l'ambra, o constructie deosebita, care combina arta islamica, ar'itectura si ornamentatiile bogate intr un proiect impresionant. $n partea de nord vest a tarii se gaseste "icos de *uropa, unul dintre cele mai interesante locuri din Spania, cu munti isi orase minunate.

$n timpul dupa amiezii, cand ar fi mai bine sa va rela&ati pur si simplu, asa cum este obiceiul, Spania pare atat de departe de agitatia obisnuita in alte orase europene. *ste Siesta, intervalul in care majoritatea muzeelor si magazinelor sunt inc'ise pentru doua trei ore, pauza din fiecare zi, un obicei care ar putea parea ciudat celor obisnuiti cu ritmul trepidant din alte tari. Dar viata de noapte incepe de la ora zece seara, cand orasele spaniole prind din nou viata si ofera tuturor distractiile dorite. 0ai mult, pe timpul noptii pana spre dimineata au loc petreceri si concerte in aer liber. $n decembrie 3raciunul cuprinde intreaga Spanie. "erioada de sarbatoare dureaza pana pe D ianuarie, dar poate ca cea mai importanta zi este CE decembrie, ;oc'e 2uena, cand familiile se reunesc pentru a se bucura de 3raciun. $n ziua de %nul ;ou, ;oc'e >ieja, petrecerile de toate felurile cuprind intreaga tara, pana la trecerea intr un nou an si mai departe. -na dintre traditii cere ca inainte de %nul ;ou fiecare sa manance 5C boabe de strugure, pentru a avea noroc in anul urmator. "e D ianuarie in Spania are loc sarbatoarea 3elor #rei (egi, in amintirea celor #rei 0agi, strazile fiind strabatute de multimi de oameni, iar copiii primesc dulciuri si cadouri.

II.Descrierea cererii si a ofertei turistice 2.1.#ererea $uristica

"rintre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulatiei turistice se folosesc! numarul turistilor, numarul mediu de turisti, numar zile turistK durata medie a sejurului, incasarile din turism, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor etc. O parte din acesti indicatori )numar turisti, numar zile turist, incasarile din turism, se obtin direct din informatiile furnizate de sursele amintite. $ndicatorul numar de turisti se obtine din cumularea informatiilor cuprinse in diferite documente statistice, calculandu se efectiv la sfarsitul anului calendaristic, dar si pe perioade mai mici, in functie de nevoile utilizatorului. %cest indicator se poate determina pe total circulatie turistica sau pe tipuri de actiuni, zone turistice etc. Circulatia turistica interna Anii 2007 2008 2009 Nr turisti sositi E6,BGB ?C.FC6 ?@.B?6 Nr turisti cazati Inoptarile . Total 0ijloace de transport Anii 2007 2008 2009 Masini 5CCD?6C5C 5FF?55G?? 5F?6F@B56 Autobuze 55@D6FC@ 55CBG56F 5@EF5?EE A ion 5EB6?GC6 5ED?B65E 5?C@DE?G altele GE?DBFE GFBFG66 5@?FEBCD Total 5?B@?6CGF 5DBBEFBC@ 565G@FDED

"rincipalele destinatii Anii An!alucia "alencia #atalu$a #astilla % Leon #astilla&La Manc'a Ma!ri! Total Turismul Emitator Anii Nr turisti sositi Nr turisti cazati Inoptarile Total 0ijloace de transport Anii Masini Autobuze A ion altele Total

2007 C6B??G@D 5?656?EB C556BC5D 5D5@@@?B 55FD66D6 5@GEBD5E

2008 CBE?DEC@ 56FCFBBD CCBEFCGD 5DF6EEDG 5FF5CB5C 55@6?@D6

2009 CGCB?DFD 5B5D5CE@ CF@E6656 5DBGCF@B 55G5CECB 55@CF@G6

2007

2008

2009

2007 FF565?E 6@@CDC D?DBG?6 DBGC56 55C6??BG

2008 FFG@GE@ DECBF@ DE?EG?@ 6E@??? 55CCGC6?

2009 E@@F@CB 6FC@?D 6@CC?@E 5@GBCFF 5CB??BCC

"rincipalele destinatii Anii (uropa )niunea (uropeana

2007 BD?E5?D 6CCF6GG

2008 BDFDDDF 6CEDF@G

2009 GB6C6GG BEF@5?D

10

*ranta +estul europei ,ortu-alia America Total

CCC??BG 5EF@F?6 5FB??@C 5F5F@6D

CFGF?55 5FG@F?E 5FGD?E5 5FF5@@D

CBGDBG@ 5EECDEF 5E@G?EC 5?F?6DD

Turismul receptor Anii Nr turisti sositi Nr turisti cazati Inoptarile Total

2007 ?CBGGC6EC

2008 ???@ECCG5

2009 5F?6F@B56

0ijloace de transport Anii Masini Autobuze A ion altele Total

2007 5CCD?6C5C 55@D6FC@ 5EB6?GC6 GE?DBFE 5?B@?6CGF

2008 5FF?55G?? 55CBG56F 5ED?B65E GFBFG66 5DBBEFBC@

2009 5F?6F@B56 5@EF5?EE 5?C@DE?G 5@?FEBCD 565G@FDED

"rincipalele destinatii Anii #atalu$a #astilla % Leon

2007 5?CFF6CF 55D@@6@

2008 5EFEEFFF GGGFFE

2009 5C6DG5CG GBCF?B

.alicia Insulele /aleare

5@F@6CC GG?DECD
11

GFCB6@ 5@@C@6BC

6DCFEF G@F6FBD

Insulele #anare An!alucia Total

GE?EGBE BECG??D E?CD?EB5

GF?DDE5 6G6?C@C EFDCG5DC

BC@F?D5 6F?GED? FG55ECEC

Anii 0!i'na 1"acanta Turism !e afaceri ,ersonal2 izita ru!e1prietenii..3 Alte moti e *ara specificari Total la

2007 E66?5?EG ?C6?EE? F656FE@ 5EB??5E EF?D?D ?BDD??@E

0otivatiile calatoriei 2008 2009 ED6FCDDE EC?GC5E6 ?C6@G?@ FCDDGCB 5E5B6FC ?@C6FG ?65GC@5F EFFE66F FFGFE66 5?FF5FB F66?DF ?CCF5@GB

2.2 %ferta turistica: &esurse turistice aturale

&eliefu: 3ea mai mare parte din Spania peninsular se suprapune 0esetei 3entrale, o zon nalt, mrginit i strbtut de catene montane. %lte forme de relief includ inguste zone litorale i cteva zone depresionare a&ate pe cursul unor ruri, din care cea mai e&tins este 3mpia %ndaluziei. ara poate fi mprit n zece regiunii subregiuni! 0eseta 3entral, 3ordiliera 3antabric, zona $beric, 0unii "irinei, zona "enibetic, 3mpia %ndaluziei, 2azinul rului *bro, cmpiile litorale, $nsulele 2aleare i $nsulele 3anare. %ceste regiuni se regsesc de obicei grupate n patru mari zone! 0eseta 3entral asociat cu munii care o mrginesc i strbat, alte zone montane, zonele joase i insulele.
12

0eseta 3entral i munii asociai acesteia. 0eseta 3entral )sau "odiul 3entral,este o vast zon de podi aflat n centrul Spaniei peninsulare i are o nlime cuprins ntre D5@ i 6D@m. .ncadrat de catene montane, 0eseta 3entral prezint o pant uoar, pe direcia est vest )direcia de curgere a majoritii rurilor care o strbat,. 3ordiliera 3entral )supranumit i coloana vertical a 0esetei 3entrale, mparte 0eseta 3entral ntr o regiune nordic i una sudic, cea dinti fiind mai mic ca suprafa, dar mai elevat dect cea din urm. 3ordiliera 3entral strjuiete capitala 0adrid ctre nord, cu vrfuri ce ating C.E@@m i d pentru aceast zon o pant general nord sud. .n vest de 0adrid, 3ordiliera 3entral atinge i cea mai nalt altitudine a sa, n vrful "ico %lmanzor, C.?GCm. 0unii din 3ordiliera 3entral, care se ntind spre vest pn n "ortugalia, prezint i cteva caracteristici glaciare )n cele mai nalte dintre vrfuri zpada persist o bun parte a anului,. .n ciuda nlimii sale, acest sistem montan nu creeaz o barier important ntre partea de nord i cea de sud a 0esetei 3entrale, cteva pasuri fiind strbtute de osele i ci ferate care leag cele dou regiuni. "artea de sud a 0esetei 3entrale este este mprit mai departe de dou masive asemntoare! 0unii #oledo spre est i Sierra de 1uadalupe spre vest. %ceste masive prezint vrfuri care nu depesc 5.?@@m n altitudine. 3u numeroase pasuri i trectori, inclusiv cele care fac legtura dintre 0eseta 3entral i 3mpia %ndaluziei, 0unii #oledo i Sierra de 1uadalupe nu prezint un abstacol n calea liniilor de transport i comunicaie. 3ele dou masive sunt separate de 3ordiliera 3entral de ctre cel rul cu cel mai lung curs din ntreaga peninsul $beric, #ago. Tonele montane ce mrginesc 0eseta 3entral sunt formate din! Sierra 0orena, 3ordiliera 3antabric i 0unii $berici. Sierra 0orena, care formeaz limita de sud a 0esetei 3entrale se unete ctre est cu 0unii $berici, iar ctre vest se prelungete pn n "ortugalia. .n partea de sud este mrginit de valea rului 1uadalOuivir, iar nspre nord se ntinde pn la rul 1uadiana, care i separa Sierra 0orena de 3ordiliera 3entral. .n ciuda altitudinii reduse, care rareori depete 5.F@@m, 0unii Siera 0orena prezint un relief foarte accidentat. 3ordiliera 3antabric, o formaiune calcaroas, se gsete n partea de nord a Spaniei, paralel cu golful 2iscaia. 3el mai nalt vrf al ei este "ico de *uropa, C.D@Em. 3ordiliera 3antabric se ntinde de a lungul a 5BC<m i scade brusc cu 5.?@@m la apro&imativ F@<m fa de coasta nordic a Spaniei. 3tre vest se gsete o zon deluroas, iar ctre est se gsesc 0unii rii 2ascilor, care leag acest sistem montan de "irinei. /r o legtur direct cu 0eseta 3entral, pe teritoriul acestei ri se afl 0un ii "irinei )n partea de nord est, i 3ordiliera "enibetic )n partea de sud est,. 0unii "irinei, care se ntind ctre vest pn la 3ordiliera 3antabric, iar ctre est pn la 0area 0editeran, formeaz o important barier natural ntre Spania, /rana i %ndora, care de a lungul istoriei au izolat efectiv aceste zone. osele i cile ferate strbat aceti muni doar prin partea de vest i de est a lor, acolo unde altitudinile sunt mai coborte, iar trecerea mai
13

uoar. .n partea central ns pasurile i trectorile sunt foarte rare, iar vrfurile dep esc frecvent F.@@@m )cel mai nalt fiind "ico de %neto, F.E@Em,. 3ordiliera "enibetic se ntinde dinspre cea mai sudic parte a Spaniei peninsulare ctre nord est, mergnd paralel cu zona de coast, pn cnd se unesc cu cea mai sudic parte a 0unilor $berici, n apropierea rului Pucar. Sierra ;evada, parte a 3ordilierei "enibetice i care se ntinde la sud de 1ranada, are i cel mai nalt vrf de pe teritoriul ntregii peninsule $berice! >f. 0ul'acen, F.E6Gm. %lte vrfuri din regiune trec de asemenea de F.@@@m. (egiunile joase 3ea mai important dintre acestea este 3mpia %ndaluziei, n partea de sud vest, bazinul rului *bro )3mpia %ragonului, n nord est, precum i numeroase fii, de o mai mic sau mai mare e&tindere, litorale. 3mpia %ndaluziei este n esena o vale larg ce de ntinde de o parte i de cealalt a rului 1uadalOuivir. %ceasta vale crete n lrgime dinpre est spre vest )pe direcia de curgere a rului,, atingnd cea mai larg poiune n apropierea golfului 3adiz. 3mpia %ndaluziei este mrginit n nord de Sierra 0orena, iar n sud de 3ordiliera "enibetic, ngustndu se mult ctre est, unde cele dou lanuri montane se unesc. 2azinul rului *bro, sau 3mpia %ragonului este format din valea rului *bro i este strjuit n trei pri de siteme montane! 0unii $berici ctre sud i vest i "irinei ctre nord i nord est. *ste de menionat faptul c numeroase alte zone joase, depresionare, se gsesc pe cursurile rurilor #ago i 1uadiana. Tona litoral se prezint sub forma unor fii nguste litorale, mrginite spre interior de sisteme montane. 3ele mai e&tinse astfel de fii se ntlnesc de a lungul 1olfului 3adiz, unde 3mpia %ndaluziei se unete cu cea litoral. 3ea mai ngust zon de cmpie litoral e gsete de a lungul golfului 2iscaia, unde 3ordiliera 3antabric se termin brusc n apropierea rmului. $nsulele

14

3ele mai importante dintre insulele ce aparin Spaniei sunt cele 2aleare )localizate n 0area 0editeran, i cele 3anare )localizate n Oc. %tlantic,. $nsulele 2aleare cuprind o zon de apro&imativ ?.@@@ de <ilimotri ptrai, B@<m est de coasta estic a Spaniei peninsulare. (elieful acestor insule este destul de variat. %stfel, n partea de nord a insulei 0allorca se afl Sierra de #ramuntana cu vrfurile cele mai nalte din acest ar'ipelag )"uig 0ajor, 5EE?mK "uig de 0assanella, 5FEBmK "uig del #ossals >erds, 555?mK "uig #omir, 55@Fm etc,. .n partea de sud est a insulei se afl Sierra de 4evante cu vrful Sa #alaia )?D5m,. $nsulele 0enorca i $biza prezint un relief aproape plan, cu dealuri i coline ce nu depesc ?@@m n nlime. $nsulele 3anare se afl situate n oceanul %tlantic, n apropierea rmului african. %r'ipelagul este de origine vulcanic, e&istnd diverse teorii cu privire la formarea acestuia. $nsulele se caracterizeaz prin nlimi foarte ridicate, dat fiind suprafaa relativ redus a acestora. Dac ar fi s msurm de la fundul oceanului, atunci acestea ar depi D@@@ de metri n nlime. 3ele mai vec'i dintre aceste insule sunt cele situate n estul ar'ipelagului i prezint att roci sedimentare ct i coraligene, pe cnd cele vestice sunt alctuite preponderent din roci vulcanice. "rincipalele vrfuri sunt! #eide )F65Bm,, "ico >iejo )F5F?m,, 2lanca )C6?@m,, %lto de 1uajara )C65Bm, i (oOue de la 1rieta )C?6Dm, n insula #enerife, "ico de las ;ieves )5GEGm,, (oOue ;ublo )5B5Fm, i (oOue 2enta9ga
15

)5E@Em, n insula 1ran 3anaria, respectiv (oOue de los 0uc'ac'os )CECDm, n insula 4a "alma. #lima: Spania, datorit poziiei sale geografice interesante )prin strmtoarea 1ibraltar sunt numai 5E<m pn n %frica,, nu are o clim unitar. 0rturia acestui lucru este i faptul c, aici putem ntlni deerturi, semideerturi, vi umede ale rurilor, dar i coridoarele uscate ale acestora, litoral stncos i mlatini. %notimpurile n Spania 3ea mai cald regiune este litoralul 0rii 0editerane, respectiv , partea de sud i de est a Spaniei. %ici este o clim mediteranean subtropical, majoritatea zilelor fiind nsorite. #emperaturile oscileaz n jurul valorilor de C? pn la F@ U3, aa c, se poate vorbi de temperaturi plcute de var. $ernile sunt blnde. Despre o iarn adevrat la nite tempeaturi de B 5?U3, nici nu se poate vorbi. 3ele mai multe averse se produc n perioadele de pimvar i de toamn, ns acestea nu sunt numeroase. %versele de ploaie sunt mai dese n zonele de litoral. .n interiorul rii vremea este mai aspr. %ici iernile sunt cu mult mai reci i de multe ori nsoite de zpad. .ntre zi i noapte, e&ist dierene de temperatur mai mari dect suntem obinuii. Diferene de temperaturi se nregistreaz i ntre masivele muntoase i zonele de es. %ici, clima este continetal. #emperaturile medii i e&tremele termice n Spania 3ea mai cald regiune a Spaniei este %ndaluzia, din sud. .n lunile iulie i august, temperatura medie a aerului oscileaz ntre C6 i CGU3, iar a apei mrii ntre CC i CFU3. .n insulele 2aleare, n lunile de var, temperatura mri este de circa C?U3, iar cea a aerului de CGU3. 'au a: 3a i n cazul florei, fauna Spaniei se remarc prin prezena unor specii tipice att pentru regiunile central europene, ct i pentru cele din nordul %fricii. .n nordul rii triesc mai ales animale de tip central european. .n 0unii "irinei sunt porci mistrei, lupi, ibe&, capre negre i ri. Dintre psrile de prad merit menionate speciile de vulturi. .n munii din partea central a Spaniei triesc i vulpi, bursuci, crtie i numeroase specii de roztoare. #ot n centrul rii, n regiunile joase de step, cele mai des ntlnite animale sunt iepurii de cmp, iepurele de vizuin i oarecii de cmp. Sudul Spaniei se remarc prin prezena unor specii caracteristice faunei nord africane, printre care i porcul spinos, nevstuica, acalul,prepelia i unele oprle mari. "e stncile 1ibraltarului triete magotul singura specie de maimu din *uropa. (urile Spaniei sunt bogate n pete putei pescui pstrvi, somoni V n apele din 3antabria, calcani i scobari. .n anumite zone triesc i sturioni sau mrene. Dac dorii s pescuii n apele mrii, putei prinde macrouri, cod, ton sau languste. "e $nsulele 3anare triesc un mare numr de reptile V n total ?B de specii )3anarele se afl pe locul al doilea n *uropa din acest punct de vedere, fiind depite numai de 1recia,. 'lora
16

Spania constituie o punte ntre continentul european i cel african, aa c nu este deloc de mirare faptul c diversitatea vegetaiei reflect i ea felul n care se mbin aici mai multe culturi cu totul diferite. /lora Spaniei este o combinaie de specii mediteraneene, central europene i nord africane. >egetaia este una dintre cele mai bogate din ntreaga *urop, incluznd aproape B@@@ de specii de plante, dintre care multe au fost aduse n aceast ar din alte regiuni mai ales speciile cultivate n agricultur. .n nordul Spaniei sunt n special pduri de foioase i conifere, majoritatea acestora din urm crescnd n 0unii "irinei. Speciile de plante cel mai des ntlnite sunt cele central europene stejarul, castanul i fagul, dintre arbori, i g'erg'inul, ilicele, socul i murele, dintre arbuti. #ufriul este alctuit de iarba neagr i de ferigi. .n sud vestul Spaniei se afl n majoritate pajiti i puni, cu vegetaia lor caracteristic. 3resc aici i numeroase specii de plante medicinale. "odiul central 0eseta este acoperit de ierburi specifice zonelor de clim uscat, tufiuri aromatice i arbori epoi. .n regiunile secetoase alterneaz suprafeele ntinse de iarb neagr cu desiuri de merior )cimiir, sau ferigi. .n zonele nalte cresc pe alocuri salcia polar i unele plante scunde arbuti i tufiuri care nu nfloresc. /ructele i legumele se cultiv mai ales n regiunile de coast, unde aprovizinarea cu ap nu constituie o problem. Dintre arbori vei ntlni cel mai adesea diverse tipuri de pini, stejari, rocovi, leandri, mirt i palmieri pitici, iar dintre plantele aromatice levnica, salvia, cimbrul i menta. 1ranada se remarc prin vegetaia de tip nord african t'uia, mslinii, etc. ;u trebuie omii nici portocalii i lmii care cresc peste tot n "eninsula $beric. 3ondiiile de clim din zon sunt foarte propice i pentru culturile de vi de vie. &eeaua (idrografic: 4a fel ca i 'idrografia oricrei alte ri, cea a Spaniei este determinat de dou tipuri principale de factori! climatici )repartiia i volumul precipitaiilor n timpul unui an, i geologici )relieful i solurile,. +4urile Din cele apro&imativ 5.B@@ de ruri i pruri din Spania, doar #ago are un curs mai lung de 5.@@@ de <m i doar G@ au mai mult de 5@@<m. 3elelalte sunt ruri scurte i cu un debit neregulat! de cele mai multe ori seac n perioadele secetoase i se umfl i provoac inundaii locale n timpul ploilor toreniale. 0ajoritatea rurilor care i au obria n munii ce mrginesc sau strbat 0eseta 3entral curg spre vest de a lungul podiului i strbat "ortugalia pentru a se vrsa n oceanul %tlantic. O e&cepie semnificativ o constituie rul cu cel mai mare debit din peninsula $beric i anume *bro, care se vars n marea 0editeran dup ce strbate vest est cmpia %ragonului. (urile din partea de nord a rii i care izvorsc din 3ordiliera 3antabric sunt scurte i tumultuoase, debund n golful 2iscaia sau oceanul %tlantic, genernd un relief specific )rmuri cu rias n nord vest,. $nsulele sunt lipsite de ruri cu un caracter permanent, singurele e&cepii fiind 4a "alma i 1omera."rincipalele ruri ale Spaniei. Lacurile 4ipsa unor vaste depresiuni interioare lipsite de drenaj, fora eroziv a rurilor precum i evapotranspiraia e&cesiv prezent n cea mai mare parte a Spaniei au determinat ine&istena unor lacuri cu o suprafa mare, dei e&ist dovezi c in trecutul geologic al regiunii )#eriar, au e&istat astfel de lacuri n vec'i depresiuni endoreice )0eseta 3entral i
17

3mpia %ndaluziei,. %ceste depresiuni au disprut pe msur ce rurile au reuit s treac de sistemul montan ce le imprejura. 4acurile e&istente n Spania se pot mpri n trei mari categorii! lacuri de origi e e doreic )tecto ice i *ulca ice+. Sunt destul de rare i reduse ca suprafa, cel mai mare fiind 4aguna de la Panda )3adiz,, F@ E@<mW n momentele de ma&im e&tindere, dar cu o adncime foarte redus, de apro&imativ 5m. lacuri de origi e e,oge )glaciare- carstice- eolie e i litorale+. 3ele de origine glaciar se ntlnesc doar n munii nali, cum ar fi "irinei )*stan9 BB@m n diametru i B@m adncime, 4ago de (ius 5.D@@m n diamentru i C?m adncime, *l #ort C.E@@m n lungime i GDm adncime etc,, 3ordiliera 3entral )n Sierra de 1uadarrama i 0asivul 1redos,, n 0unii $berici i n Sierra ;evada )cum ar fi lacurile Teguas i 3aldera, situate la peste C.6@@m nlime,. 4acul de origine glaciar 4aguna 1rande de "e+alara, n Sierra de 1uadarrama )0adrid, 3ele mai importante lacuri carstice sunt! 4aguna de (uidera i 3iudad (eal. 4acurile de origine eolian se gsesc n zona de coast a 1eronei i au o suprafa redus. 4acurile i lagunele maritime se ntlnesc n zona de vrsare a rurilor 1uadalOuivir i *bros, precum i a altor lacuri de dimensiuni reduse. lacuri de origi e mi,t )tecto o.carstice+ sunt rare i reduse n suprafa, fiind greu de determinat preponderena fiecrui factor n formarea acestora. lacuri de origi e a tropic. %cestea au fost create de ctre om, mai ales n decursul ultimului secol, cu scopul regularizrii unor ruri, precum i pentru a stoca importante rezerve de ap necesare irigaiilor i alimentrii marilor orae. %stfel de lacuri )baraje, se gsesc mai ales pe cursul rurilot mari! #ago, *bro, Duero, 1uadiana, 1uadalOuivir etc.

&esurse turistice a tropice

;umeroase muzee, in permanenta asaltate de vizitatori veniti din intreaga lume atrasi de varietatea si raritatea colectiilor, intregesc peisajul Spaniei. /ie ca vorbim despre 0uzeul "rado sau despre #'9ssen 2ornemisza, Spania are ce oferi tuturor.

Ma!ri!

18

El Prado ! 0uzeul "rado a fost comparat adesea cu 0uzeul 4uvru sau cu ;ational 1aller9 din 4ondra, si pe buna dreptate. %vand la baza colectia casei regale spaniole, acesta este cu siguranta cel mai interesant si important muzeu spaniol, avand peste B?@@ de picturi diverse, intre care panze foarte rare, semnate de mari maestri. 3olectia de pictura nu poate fi evaluata, iar tablourile imprumutate in afara Spaniei altor muzee, pentru e&pozitii temporare, au fost de fiecare data primite cu elogii. ;u este de mirare pentru o colectie ce include, in afara unor capodopere ale artei spaniole, arta italiana, flamanda, franceza, germana si nu numai. 4a 0uzeul "rado se gasesc si unele dintre cele mai bune colectii Diego >elasOuez, 1o9a si *l 1reco, ce includ piese deosebit de rare. Museo Reina Sofia Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia ! sau 0uzeul 3entrului ;ational de %rta (egina Sofia, o institutie aparte, foarte importanta pentru spanioli, dar si AinimaA artei moderne spaniole. -nul dintre cele mai populare si apreciate muzee din Spania, prezinta in colectiile sale o interesanta panorama a artei spaniole )si nu numai, din secolele M$M MM$, de la pictura, sculptura si grafica la instalatii si creatii multimedia, reusind sa armonizeze surprinzator de inspirat tendintele si valorile clasice cu cele postmoderne si avangardiste. /iecare etaj al cladirii este o incursiune fascinanta intr o anumita etapa din istoria artei ! la etajul al doilea veti descoperi o foarte buna selectie de arta cubista si suprarealista, in timp ce la etajul patru intram in universul "op %rt si al artei abstracte. Operele lui "ablo "icasso, Salvador Dali, 4uis 2unuel, Puan 1ris, Poan 0iro pot fi admirate aici in toata splendoarea. -n muzeu e&traordinar si o destinatie obligatorie pentru oricine ajunge in Spania. Muzeul Th ssen ! "ornemisza ! pornind de la una dintre cele mai buna colectii particulare de arta )cu siguranta cea mai mare din Spania,, 0uzeul #'9ssen 2ornemisza s a impus rapid ca una dintre cele mai prestigioase institutii culturale. Daca la 0uzeul "rado vizitatorii pot admira aproape e&clusiv lucrari de arta spaniola, la 0uzeul #'9ssen 2ornemisza colectia este alcatuita in principal din arta flamanda, italiana sau germana. De la creatiile unor mari maestri la panzele unor artisti practic uitati, varietatea si calitatea lucrarilor de aici nu pot fi contestate. %coperind o perioada foarte lunga din istoria artelor plastice, de la piese de secol >$$$ la creatii "op %rt, o vizita la #'9ssen 2ornemisza ec'ivaleaza cu un curs intensiv de istorie a artei occidentale.
19

Plaza Ma or, o piata mare din centrul orasului 0adrid este foarte populara printre turisti si localnici deopotriva. "iata rectangulara are o ar'itectura uniforma, foarte asemanatoare cu piata >osgilor din "aris. $n *vul 0ediu locul acesta era doar o piata de bunuri de consum din afara zidurilor orasului. $n 5?D@ (egele /ilip al $$ lea l a rugat pe Puan de Nerrera, ar'itect al bisericii *scorial sa tranforme targul intr o piateta adevarata. %bia in anul 5D56, in timpul domniei (egelui /ilip al $$$ lea, constructia noii "laza 0a9or a inceput. -rmand indicatiile seccesorului lui Nerrera, Puan 1omez de la 0ora, piata a fost terminata in numai doi ani. % rezultat o piata foarte mare, ce masoara 5C@ de metri lungime si G@ de metri latime. % fost inconjurata de cladiri in lemn, unele dintre ele inalte de sase etaje. $ncendiile au distrus toate cladirile din "laza 0a9or de trei ori de a lungul istoriei! in 5DF5, 5D6C si 56G@. De fiecare data au fost reconstruite, ultima oara dupa proiectul lui Puan >illanueva. 3onstructiile ridicate dupa ultimul incendiu pot fi admirate si astazi. De cand a fost facuta, "laza 0a9or a fost centrul multor festivitati, lupte cu tauri, incoronari si e&ecutii. 4a aceste evenimente asistau c'iar si peste ?@.@@@ de spectatori. *ste folosita si in zilele noastre pentru anumite evenimente. $n centrul pietei se gaseste o statuie de bronz a (egelui /ilip al $$ lea al Spaniei, ridicata in anul 5D5D de sculptorii italieni 1iovanni de 2ologna si ucenicul sau "ietro #acca. $n 5BEB a fost mutata de la 3asa de 3ampo in "laza 0a9or. #ot in aceeasi perioada, piateta a fost redecorata cu gradini care au fost inlaturare in anul 5GFD. 3ea mai importanta cladire din "laza 0a9or este 3asa de la "anaderia, sediul breslei brutarilor. %ceasta cladire a fost terminata in 5?G@, c'iar inainte de a se infiinta piata. %ctualul design cu turnuri simetrice dateaza dupa ultimul incendiu din 56G@. "eretii cu un colorit deosebit au fost adaugati abia mai recent in anul 5GGC.

20

Par#ue del "uen Retiro este cel mai popular parc din 0adrid. "oate fi foarte aglomerat in special in Xee<enduri cand famiile madrilene ies la o plimbare prin parc si muzicantii, pictorii, g'icitorii, jonglerii sau artistii stradali animeaza multimea. "arcul (etiro a fost creat pentru a fi un parc regalK a apartinut de "alatul (eal Sitio del 2uen (etiro. $n anul 5DFC, palatul a fost construit de (egele /ilip al $> lea ca o oaza de rela&are pentru familia regala. (etiro inseamna retragere, de aici venind si numele parcului si al palatului. $n acea vreme parcul se gasea cu mult in afara zidurilor orasului, dar acum orasul 0adrid a inconjurat complet parcul (etiro. "arcul de 5F@ de 'ectare a fost desc'is publicului in anul 5BDB. $n parte este aranjat intr un stil formal frantuzesc in timp ce alte parti sunt ceva mai naturale. Din palatul original numai doua cladiri au supravietuit, restul fiind distruse in timpul razboaielor napoleoniene. -na dintre cladirile care au supravietuit gazduieste astazi 0useo del *jercito, un muzeu militar. 0uzeul prezinta istoria militara a Spaniei si are si o frumoasa colectie de armuri. 3el mai important e&ponat al colectiei este sabia lui *l 3id sau 4a #izona. ;u este c'iar o arma dar un alt e&ponat foarte important al muzeului este crucea pe care 3olumb a luat o cu el in 4umea ;oua. 3ealalta cladire care a supravietuit este 3ason del 2uen (etiro unde e&ista un alt muzeu cu o colectie de picturi din secolele 5G si C@ inclusiv opere ale lui PoaOuin Sorolla. %proape de intrarea din partea de nord a parcului (etiro se afla un lac artificial foarte mare! *stanOue del (etiro. De aici se pot inc'iria barci cu vasle, o distractie foarte cautata in special in Xee<end. O statuie ecvestra mare a (egelui %lfonso al M$$ lea veg'eaza asupra lacului. 0onumentul ridicat in 5GCC de mama (egelui %lfonso consta dintr o colonada semicirculara cu o statuie ecvestra a regelui in fata. $n partea de sud se gaseste un alt lac mult mai mic. "e malul lacului se poate zari o cladire superba din sticla, "alacio de 3ristal. 3onstruita in 5BB6 de (icardo >elazOuez 2osco dupa "alatul de 3ristal din 4ondra, cladirea a fost folosita initial pentru a gazdui plante e&otice aduse din /ilipine. %cum este folosita in special pentru e&pozitii temporare. #ot in aceasta zona se afla si un alt pavilion, "alacio de >elazOuez, proiectat in 5BBE de acelasi ar'itect. %cum si acesta este folosit pentru e&pozitii temporare, fiind initial folosit pentru o e&pozitie a mineritului, metalelor, sticlei si industriei ceramice.

21

O alta parte a parcului este 1radina de #randafiri, (osaleda. -na dintre cele mai remarcabile statui din parcul (etiro este cea numita *l %ngel 3aido. Statuia este dedicata lui Satana si este probabil singura astfel de statuie din *uropa. "arcul (etiro este situat la est de centrul orasului, un departe de muzeul "rado. $ntrarea principala este aproape de "oarta %lcala, in "laza de la $ndependence. Plaza de Espana este una dintre cele mai mari si importante piete din 0adrid. $ntr o zi insorita de vara este plina de vanzatori ambulanti, turisti si localnici. "iata este situata la sfarsitul superbei 1ran >ia, una dintre cele mai aglomerate strazi din 0adrid. "iata verde este inconjurata de strazi si cu toate acestea este inca un loc foarte rela&ant in timpul zilei. O fantana mare si o frumoasa statuie care l onoreaza pe scriitorul spaniol 3ervantes impodobesc piateta. Situata in apropiere de "alacio (eal, piata era ocupata inainte de o cazarma. Dupa ce a fost demolata, a fost creata aceasta piata publica. % devenit un loc popular de intalnire in anii 5G?@ dupa ce doua dintre cele mai mari cladiri ale orasului 0adrid au fost construite! *dificio de *spana si #orre de 0adrid. %mbele cladiri au fost construite de dezvoltatorul 0etropolitana si au fost proiectate de fratii Otamendi. *dificio de *spana a fost construit intre anii 5GE6 si 5G?F si este cel mai elegant dintre cei doi zgarie nori. *ste alcatuit dintr un turn central, inalt de C? de etaje, flancat de doua aripi. #orre de 0adrid a fost construit in 5G?6. $n acea vreme era cea mai inalta cladire de beton din lume cu o inaltime de 5EC de metri. "oreclita 4a Purafe )girafa,, a fost cea mai inalta cladire din 0adrid pana in anul 5GBG cand a fost ridicat #orre "icasso. 3el mai important obiectiv din "laza de *spana este monumentul inc'iat memoriei lui 0iguel de 3ervantes, autor al povestii lui Don Yui&ote de la 0anc'a si credinciosului sau insotitor Sanc'o "anza, poveste cunoscuta in toata lumea. #uristii se ingramadesc sa se fotografieze cu statuile de bronz ale lui Don Yui&ote si Sanc'o "anza. $n spatele lor este o tatuie a lui 3ervantes care veg'eaza asupra creatiilor sale. Plaza de Ci$eles! 3ea mai frumoasa piata dintre multele piete din 0adrid este "laza de 3ibeles. "iata foarte aglomerata este inconjurata de cladiri maiestuoase. $n centru se afla /uente de la 3ibeles. %ceasta fantana numita dupa 3ibele )sau 3eres,, zeita romana a naturii, este unul dintre cele mai importante simboluri ale 0adridului. /antana 3ibeles o reprezinta pe
22

zeita intr un car tras de doi lei. % fost construita intre anii 5666 si 56BC de >entura (odriguez. De fiecare data cand ec'ipa (eal 0adrid castiga cate un trofeu, suporterii se aduna in jurul fantanii pentru a se bucura impreuna de succesul ec'ipei. 3ea mai proeminenta cladire din "laza de 3ibeles este "alacio de 3omunicaciones )"alatul 3omunicatiilor,. 3ladirea ce seamana cu o catedrala a fost construita intre 5G@? si 5G56 de %ntonio "alacios pentru a fi sediu central al serviciului postal. 3ladirea a gazduit 0uzeul "ostei si #elecomunicatiilor pana in anul C@@6 cand a devenit primaria orasului 0adrid )%9untamiento de 0adrid,. "este drum de primarie se gaseste 2anco de *spana, sediul central al 2ancii Spaniei. 3ea mai vec'e parte a acestei cladiri imense a fost construita intre 5BBC si 5BG5, fiind mai apoi e&tinsa in 5GFD si in 5G6?. $n interior, la F@ de metri sub pamant se afla locul unde banca centrala isi tine rezerva de aur. $nainte ca masuri moderne de securitate sa fie instalate, camera tezaurului era inundata in caz de pericol. #ot aici se gaseste si "alacio de 4inares. 3ladirea in stil baroc a fost construita in anul 5B6F de un banc'er foarte bogat, Pose de 0urga. -n secol mai tarziu cladirea se degradase foarte tare pana in anul 5GGC cand a fost renovata. $n prezent gazduieste 3asa de %merica, un centru cultural si galerie de arta concentrata mai mult pe arta din %merica 4atina. Se spune ca aceasta cladire este inca bantuita de spiritul primului sau proprietar care si a facut averea in 4umea ;oua. /ilbao Muzeul %uggenheim ! in 2ilbao veti gasi 0uzeul 1uggen'eim, gazduit de un impresionant sediu realizat de ar'itectul /ran< 1e'r9, ansamblu de titan, sticla si piatra, un mi&aj de forme creative si contururi inedite, usor de remarcat din orice parte. 0uzeul 1uggen'eim este locul unde arta moderna si contemporana este pusa in valoare mai bine decat oriunde altundeva in Spania, de la pictura si sculptura sau grafica la instalatii e&perimentale, adesea socante sau prezentari multimedia. -nul dintre punctele de atractie este sala /is', o galerie unde se gasesc mai multe sculpturi din fier, realizate de (ic'ard Serra, cea mai importanta colectie a lucrarilor artistului aflata intr un muzeu. "alencia Museu de les Ciencies Pr&ncipe 'elipe ! 0uzeul Stiintei "rintul /elipe se gaseste la mica distanta de Orasul %rtelor si Stiintelor din >alencia, fiind unul dintre cele mai bune muzee dedicate stiintelor. *ste un muzeu foarte modern, unde itnreaga evolutie a te'nologiilor este prezentata in detaliu, inventie cu inventie, descoperire cu descoperire, punandu se accent in special pe interactivitate. Daca in alte muzee este cu desavarsire interzis sa atingi orice e&ponat, la 0uzeul Stiintei din >alencia este aproape obligatoriu sa e&perimentezi si sa descoperi cum functioneaza fiecare inventie, fiecare mecanism, fiecare motor, cum se realizeaza un e&periment stiintific. De asemenea, periodic au loc seminarii si prezentari pe diverse teme din istoria stiintei, ceea ce face ca popularitatea muzeului sa fie in crestere, mai ales printre copii.

23

Catedrala din (alencia este unul dintre cele mai importante lacasuri catolice de cult, aici gasindu se Sfantul 1raal, cupa folosita la 3ina cea de #aina, dupa cum sustine >aticanul. Si daca este doar o legenda, catedrala atrage in fiecare an nenumarati pelerini. 3onstructia acestui colos a inceput in secolul M$$$, fiind terminata in secolul M>. $n principal in stil gotic, 3atedrala a ajuns in final un amestec de stiluri, predominand goticul, barocul si romanul. "uteti vizita catedrala, sub indrumarea unui g'id, in cursul dupa amiezii. 3atedrala are si un impresionant, desi micut muzeu, numit 0useu de la Seo, cu o vasta colectie de comori artistice adunate in timp de biserica, intre care si lucrari de 1o9a. $n afara de muzee, >alencia are si numeroase monumente si cladiri impozante, multe adevarate opere de arta ar'itecturala, precum "alacio de la 1eneralitat, sediul guvernului, o cladire in stil renascentist, cu influente orientale. 3el putin la fel de interesante sunt #orres de Serranos #urnurile Serranos construite in secolul M$> si care faceau parte in trecut din sistemul defensiv al orasului, gazduind astazi 0uzeul 0aritim. #orret de Yuart #urnurile de Yuartz se gasesc in partea de vest, fiind construite in secolul M>. "iata centrala, cunoscuta sub numele de 0ercado 3entral, este una dintre cele mai mari piete acoperite din *uropa, cu o suprafata de peste B@@@ metri patrati.

Mala-a Museo Picasso Malaga ! pentru cei interesati de viata si opera lui "ablo "icasso, totul ar trebui sa inceapa cu o vizita la 0uzeul "icasso din orasul copilariei originalului artist 0alaga. 3ladirea muzeului se gaseste la mica distanta de casa memoriala "icasso ce poate fi de asemenea vizitata iar institutia a fost desc'isa datorita eforturilor mostenitorilor artistului, care au donat o buna parte din lucrarile si obiectele personale ale lui "icasso. 3olectia 0uzeului "icasso este bogata si variata, cu siguranta cea mai mare din lume, incluzand pictura, grafica, sc'ite, gravuri, obiecte de ceramica, sculptura, pe scurt o prezentare e&'austiva a etapelor, temelor si te'nicilor care l au preocupat pe "ablo "icasso. /arcelona MuseoPicasso ! nu este de mirare ca in Spania veti gasi mai multe muzee "icasso, raspandite pretutindeni, iar 0uzeul "icasso din 2arcelona este unul dintre cele mai valoroase, avand o colectie foarte bogata. "unand accent pe perioada de inceput a lui "icasso, pana la
24

formarea stilului sau matur, purtand inconfundabila amprenta cubista, muzeul are cea mai importanta selectie de opere din "erioada %lbastra, alaturi de alte raritati putin cunoscute, intre care seria de reinterpretari a celebrelor 4as 0eninas, semnate Diego >elasOuez. "arri %othic din 2arcelona este cartierul gotic al orasului, o zona caracterizata prin cladiri vec'i si inalte, strabatuta de stradute inguste si pline de istorie. "icasso a trait si a lucrat in 2arri 1ot'ic si de asemenea Puan 0iro s a nascut si a trait in tinerete aici. 2arri 1ot'ic este situat in partea dreapta a celebrei 4a (ambla cum privesti spre "laca de 3atalun9a. 2arri 1ot'ic este considerat centrul partii vec'i a orasului 2arcelona si cu e&ceptia unor modificari aduse in secolul al M$M lea si inceputul secolului al MM lea, majoritatea cladirilor dateaza din timpuri medievale. *&ista unele cladiri inca de pe vremea cand romanii stapaneau 2arcelona. (amasite ale zidului roman pot fi inca vazute in 2arri 1ot'ic. *l 3all, cartierul medieval evreiesc este si el situat in aceasta zona. 2arri 1ot'ic este practic un labirint de stradute ce converg in piatete. O mare parte a cartierului gotic este inc'isa traficului cu e&ceptia ve'iculelor care se ocupa cu aprovizionarea si ta&iurilor. $n 2arri 1ot'ic e&ista o serie de cladiri ce merita vazute cum ar fi 2asilica 4a 0erce si "rimaria 2arcelonei )3asa de la 3iutat,. Muzeul National de Arta Catalana este gazduit de un palat magnific ce se afla deasupra fantanilor din 0ontjuic. *ste catalogat de multi drept cel mai bun muzeu din 2arcelona iar o vizita merita intr adevar. %ici sunt e&puse opere de arta catalana in stil gotic renascentist si romanesc dintre secolele al M$ lea si al M>$$$ lea. 0uzeul este foarte interesant de vazut insa vizitarea sa poate dura foarte mult intrucat este foarte mare. 0;%3 e&pune toate formele de artaK sculptura, pictura, obiecte de arta, desene, gravuri, fotografie si o colectie numismatica. "rincipalul obiectiv al muzeului este sa detalieze istoria generala a artei catalane de la perioada romanesca pana la jumatatea secolului trecut. 4a 0;%3 sunt e&puse opere ale unor mari pictori cum ar fi *l 1reco, (ubens, Turbaran, >elazOuez, 3ranac'. 0uzeul trateaza toate formele de arta si insista cum era de asteptat asupra artistilor catalani. )a Pedrera este una dintre operele ar'itectonice ale lui %ntoni 1audi. 3asa 0ila a
25

fost imediat numita Z4a "edrera[ V cariera de piatra, datorita fatadei sale e&terioare ce aduce cu o stanca. *&ista multe terorii referitoare la sursa de inspiratie a lui 1audi cand a proiectat 4a "edrera de la valurile oceanului pana la anumiti munti. $ndiferent de izvorul de inspiratie ce a stat la baza crearii acestei capodopere, cladirea pare o sculptura plina de contraste intre zonele cu piatra pala si cele cu fier inc'is la culoare, de curbe si concavitati. 2alcoanele sunt din fier forjat si au fost proiectate de un prieten al lui 1audi, Posep 0aria Pujol, care a mai colaborat si in alte ocazii cu celebrul ar'itect. /iecare dintre balustrade este diferita de celelalte. 3asa a fost contruita intre 5G@D si 5G5@ pentru familia 0ila si reprezinta una dintre cele mai pline de imaginatie cladiri din istoria ar'itecturii, fiind de fapt mai mult o sculptura decat o cladire in sine. %utoritatile acelei perioade s au opus multor aspecte ale constructiei si au dat proprietarilor mai multe amenzi, ba c'iar au ordonat demolarea cladirii. Din cauza aceasta unele dintre detaliile proiectului lui 1audi nu au fost respectate pana la capat. %utoritatile au refuzat sa aprobe amplasarea unei statui gigant in varful cladirii care o reprezenta pe zeita "amantului, 1aia. 3asa 0ila este cu siguranta un obiectiv turistic de vizitat intr o vacanta in 2arcelona, fiind locul cel mai potrivit pentru a afla cateva lucruri foarte interesante despre opera lui %ntoni 1audi.

*i-ueres Muzeul!Teatru *ali ! o opera de arta suprarealista in sine, unul dintre cele mai importante muzee din Spania este un spectacol pentru cei interesati de personalitatea lui Salvador Dali. %cest e&travagant teatru transformat in muzeu suprarealist a fost proiectat de insusi Dali, avand cea mai bogata colectie de lucrari semnate de unul dintre cei mai controversati si originali artisti din toate timpurile.

Alicante
26

Muzeul de Arheologie din Alicante ! c'iar daca imaginea unui muzeu de ar'eologie clasic poate parea prafuita, muzeul din %licante a reusit sa devina o institutie moderna, ce are nu doar o colectie de invidiat, dar si numeroase e&ponate interactive, diorame fantastice, proiecte audio vizuale ce evoca istoria antica, totul sprijinit pe te'nologia de ultima generatie.

Se illla %iralda, turnul in care se afla clopotul 3atedralei din Sevilia este cel mai celebru obiectiv turistic din Sevilia, fiind o adevarata emblema a orasului. #urnul a fost initial construit la sfarsitul secolului al 5C lea, fiind atunci minaretul unei mosc'ei foarte mari ridicate de 0auri. $n secolul al 5C lea dinastia %lmo'ad care dominea intreaga regiune a ridicat o noua mosc'ee in Sevilia. 3onstructia minaretului acestei mosc'ei a inceput in anul 55BE sub indrumarea inginerului 1ever care a proiectat o structura ingenioasa cu doi pereti legati intre ei printr o rampa interiora. 3onstructia minaretului a fost finalizata in anul 55GB. "ietre de la monumente vec'i din timpul $mperiului (oman au fost folosite pentru a construi acest turn. 4a baza turnului 1iralda se mai pot vedea inca inscriptii ce dateaza inca din vremea $mparatului %ugustus. $n anul 5F?D, dupa recucerirea Seviliei de catre crestini, mare parte a mosc'eei a fost distrusa de un cutremur de amploare. Doar doua parti din structura originala au supravietuit nevatamate! "atia de los ;aranjos )o curte, si minaretul 1iralda. (estul cladirii a fost inlocuit de o catedrala in stil gotic.
27

$n secolul al 5E lea, sferele de bronz din varful turnului au fost inlocuite de simboluri crestine. $nfatisarea actuala dateaza din 5?DB cand Nernan (uiz a adaugat superba clopotnita ce poate fi admirata si in zilele noastre. $n mod surprinzator, stilul renascentist al acestei clopotnite se imbina foarte armonios cu restul structurii in stil maur. Statuia ce reprezinta credinta, infatiseaza o femeie intr o roba romana, ce tine in mana dreapta un scut iar in stanga o ramura de palmier. 1iralda este unul dintre cele mai celebre turnuri din lume si a servit ca model pentru mai multe turnuri printre care si fostul turn 0adison SOuare 1arden din ;eX \or<, care acum este demolat, #urnul de la /err9 2uilding din San /rancisco si cel de la ]rigle9 2uilding din 3'icago. $n turn se poate ajunge din interiorul 3atedralei din Sevilia. Dupa un urcus obositor scarile duc in clpotnita de unde se poate admira o panorama de FD@ de grade a intregului oras al Seviliei. De aici se pot vedea cu usurinta alte atractii importante cum ar fi (eal %lcazar, "laza de *spana si "laza de #oros de la 0aestranza.

Real Alcazar este Palatul Regal al Se+iliei , un comple& magnific de curti, terase si sali in diferite stiluri ar'itectonice, de la mudejar )stilul ar'itectonic maur, la gotic. $n centrul comple&ului se afla "alatul (egelui "edro $, care si a ridicat aici resedinta regala in 5FDE pe locul unui vec'i palat maur. %stazi, "alatul %lcazar este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Sevilia si intr o vacanta in acest oras andaluz, o vizita a acestui palat nu trebuie ratata sub nicio forma. (eal %lcazar este una dintre atractiile orasului si localnicii se mandresc cu acest loc care sta marturie pentru istoria bogata a orasului lor. 4a scurta vreme dupa ce dinastia maura %lmo'ad a preluat controlul Seviliei in anul 55D5, au inceput sa fie puse in aplicare o multime de proiecte ar'itectonice foarte ambitioase. %u fost construite bai, turnuri, o mosc'ee si un palat cu aspect de fortareata ce a fost numit %l 0uXara< )cel binecuvantat,. Dupa (econOuista din anul 5FDE V recucerirea Spaniei maure de catre crestini V (egele "edro $ a poruncit constructia unui nou palat, "alacio "edro $, pe locul vec'iului palat maur, %l 0uXara<. 0esteri din toata %ndaluzia au realizat interiorul in stil mudejar si au construit gradini si terase foarte frumoase. De a lungul anilor alti monar'i au continuat sa e&tinda palatul, rezultatul fiind un comple& in care se ameste o multitudine de stiluri ar'itecturale. *tajul superior al palatului este inca folosit de /amilia (egala a Spaniei. $n palat se poate intra prin "laza del #runfo prin "uerta del 4eon )"oarta 4eului,. %ceasta poarta mare facuta intr un zid masiv cu rol defensiv este decorata cu un leu 'eraldic.
28

"oarta duce la 1radina 4eului, iar drumul duce mai departe spre o alta curte, "atio de la 0onteria. %ceasta si a primit numele de la vanatorii )monteros, care se intalneau aici cu regele inainte de a pleca la vanatoare. #ot aici se gaseste si "alacio "edro $, a carui fatada este decorata in stil 0udejar cu arcade inalte. Dupa intrare turistii se gasesc in "atio de las Doncellas, curtea principala a palatului. %cesta era centrul vietii publice in palatul lui "edro $. Dupa piata care si trage numele de la domnisoare )doncellas, ce isi petreceau mare parte a timpului aici, se pot vizita mai multe dintre sali! Sala (egilor, Sala lui 3arlos al > lea si Sala %mbasadorilor. 3ea din urma era folosita pentru evenimente si ceremonii. 3unoscuta sub numele de Salon de *mbajadores, aceasta sala este cea mai frumoasa parte a comple&ului regal. Sala a fost construita in stil maur de un mester sevilan numit Diego (uiz iar imediat sub domul din lemn se pot vedea portretele regilor Spaniei. >iata de zi cu zi in "alatul lui "edro $ se desfasura in jurul curtii numite "atio de las 0unecas, ce duce spre dormitoare si camerele private. O sala mica este inconjurata de o galerie cu coloane din marmura si arcade rotunde. ;umele de "atio de las 0unecas )papusi, vine de la cele patru capete mici care decoreaza una dintre arcade. -n stil ar'itectural complet diferit poate fi vazut in Salonul 3arlos al > lea unde sala in stil gotic este decorata cu tapiterii si azulejos. O alta sala interesanta este situata in partea de vest de la "atio de la 0onteria. Sala %miralilor )3uarto del %dmirante, este locul in care navitorii isi planificau calatoriile spre %merica. $ntr o mica capela de langa 3asa de la 3ontratacion il infatiseaza pe 3ristofor 3olumb langa /ecioara 0aria. O vizita la (eal %lcazar va permite si vizitarea gradinilor regale. Suprafata foarte mare este impartita in mai multe gradini separate, unele dintre ele fiind terasate. Decorarea acestor gradini s a facut in mai multe stiluri francez, italian si arab. /iecare gradina are o denumire cum ar fi 1radina Dansului, 1radina Doamnelor si 1radina "rintului. 1radina $azului are o arcada mare pe marginea unui bazin, cunoscut sub numele de $azul lui 0ercur. $n mijlocul acestui bazin e&ista o mica fantana cu statuia lui 0ercur, mesagerul zeilor. O vizita la "alatul %lcazar, unul dintre cele mai frumoase comple&e regale din *uropa poate constitui o modalitate e&celenta de petrecere a unei zile in vacanta la Sevilia. Catedrala din Se+ilia este una dintre cele mai mari si impresionante biserici din lume. % fost construita in secolul 5? pe locul unei mosc'ei din secolul al 5C lea. $n interiorul catedralei se gaseste un altar spectaculos din aur, (etablo 0a9or. %stazi este un obiectiv major al orasului Sevilia, o atractie turistica vizitata de foarte multi turisti in fiecare an. 3atedrala din Sevilia este alaturi de turnul 1iralda, singurul ramas in picioare din vec'ea
29

mosc'ee, un punct turistic important al orasului Sevilia de astazi. $ndiferent de afinitatile religioase 3atedrala din Sevilia este o capodopera ce trebuie vizitata daca va aflati in oras. 3onstructia catedralei a inceput in prima parte a secolului al 5? lea pe locul mosc'eei ce fusese construita de mauri in secolul 5C. 0osc'eea fusese distrusa de un cutremur in luna iulie a anului 5E@5. %tunci s a luat 'otararea de a se construi peste ruinele mosc'eei o mare catedrala. 3ei care au decis asta se spune ca ar fi zis ca A>om construi o biserica atat de mare incat cei care o vor vedea terminata ne vor considera nebuniA. $n anul 5CEB, la scurt timp dupa recucerirea orasului de catre crestini, mosc'eea fusese ridicata la rang de catedrala. Dupa cutremur mare parte din vec'ea mosc'ee se prabusise dar parti din ea au ramas in picioare, inclusiv minaretul care astazi este partea de jos a cunoscutului turn al catedralei V 1iralda V si "atio de los ;arajos, o curte foarte mare. 3onstructia noii biserici a inceput in anul 5E@C dupa un proiect al lui %lonso 0artinez, iar constructia a fost terminata in anul 5?56. 0unca titanica la interiorul bisericii nu a fost insa terminata decat in secolul C@. 3atedrala este una dintre cele mai mari din lume. $nteriorul este enrom si are cinci naosuri ample. 3ladirea are 5CD de metri lungima si BF latime, iar acoperisul ajunge la o inaltime de F6 de metri. $nteriorul 3atedralei din Sevilia este cu adevarat minunat, cu numeroase capele, un cor e&traordinar, arcade si vitralii remarcabile. "rintre capelele ce trebuie vazute se numara 3apela (egala, 3apela Sf "etru si 3apela Sf %ntoniu. %cestea au niste picturi superbe ce dateaza din secolul al 5D lea. 3eea ce trebuie insa neaparat vazut in 3atedrala din Sevilia este superbul altar sculptat si mormantul lui 3ristofor 3olumb. 0ai multe morminte celebre pot fi gasite in cripta de sub altar, unde regi si regine crestine din secolele 5F si 5E au fost inmormantate. 0uzeul catedralei e&pune o serie de picturi foarte valoroase dar si c'ivotul mare de argint. 3ea mai spectaculoasa parte a interiorului 3atedralei din Sevilia este fara indoiala (etablo 0a9or, altarul din aur al bisericii, din capela principala. %ceasta capodopera a fost proiectata de maestrul flamand "ierre Dancart care a munci EE de ani la reliefurile prezente pe altar, incepand cu anul 5EBC. %ltarul a fost in cele din urma finalizat in 5?DE cu ajutorul altor artisti. -n grilaj faurit intre 5?5B si 5?FC separa vizitatorii de altar. (etablo 0a9or, cel mai mare altar din lume, este format din FD de parti sculptate in relief, ce infatiseaza scene din vec'iul testament si din viata sfintilor. 4a altar, in fata unui zid din aur se gaseste statuia ce o infatiseaza pe Santa 0aria de la Sede, sfantul ce patroneaza 3atedrala. 0ormantul lui 3ristofor 3olumb $n apropiere de intrarea in catedrala se gaseste monumentul funerar al lui 3ristofor 3olumb care se presupune ca adaposteste trupul celebrului e&plorator. #rupul sau a fost adus aici din Navana la sfarsitul anilor 5BG@. Sarcofagul lui 3olumb este sustinut de patru statui mari, ce reprezinta regatul de %ragon, 3astilia, 4eon si ;avara. $nitial mormantul lui 3olumb a fost tinut in Navana, dar atunci cand 3uba si a declarat independenta a fost mutat in Sevilia. "atio de los ;aranjos "atio de los ;aranjos )3urta portocalilor, a fost initial curtea fostei mosc'ei. O poarta mare numita "uerta del "erdon, construita in secolul al 5C lea de catre mauri duce spre aceasta curte. $n centrul acestei curti se gaseste o fantana de piatra care dateaza inca de pe vremea vizigotilor sau c'iar a romanilor.
30

-sile 3atedralei din Sevilia -n numar important de usi impresionante asigura accesul in 3atedrala. 3ea mai cunoscuta usa este "uerta de los "alos, din apropierea #urnului 1iralda. %ceasta este decorata cu un basorelief ce infatiseaza Zadoratia magilor[, creat de 0iguel /lorentin anul 5?C@. #ot el a facut si decoratiunile de pe "uerta de las 3ampanillas, ce l infatiseaza pe 3ristos intrand in $erusalim. "oarta principala a 3atedralei din Sevilia, "uerta de la %suncion, se afla pe %venida de la 3onstitution. %ceasta a fost facuta in 5BFF si este decorata cu statui ale unor sfinti si cu un basorelief ce se afla deasupra usii ce reprezinta %dormirea 0aicii Domnului.

/aza te( ico.materiala a turismului:

2aza te'nico materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. $n acest conte&t sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri. $n cadrul bazei te'nico materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial. >alorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. $mbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea flu&urilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr o calatorie de vacanta. "entru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic, potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale! sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti )istorice, cultural artisitce etc.,K sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr un cuvant de baza materiala si de infrastructura necesara pentru a asigura activitatile turistice. Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul e&igentelor contemporane si in pas cu mutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale, nu se poate realiza prin urmare fara e&istenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri te'nice si sociale adecvate, care sa puna in valoare resursele turistice si antropice de care dispune un teritoriu. Spania este ara care i ntmpin oaspeii cu braele desc'ise. %ici turismul reprezint o parte component a economiei naionale, i totul are legtur cu acest lucru, inclusiv cazarea. .n Spania, vei avea la dispoziie n jur de 5@ mii de uniti de cazare. "utei s alegei dintre cele mai ieftine, mergnd pn la cele mai lu&oase 'oteluri. Spania se numr printre rile cele mai ieftne din *uropa de >est, drept pentru care, 5@H dintre turitii care merg n stritate, se duc acolo pentru a se bucura de un confort mai ridicat. 0 itati de cazare Notelurile i apartamentele n Spania
31

Notelurile sunt evaluate dup numrul de stele , de la una la cinci, i sunt indicate cu litera N. Stelele se acord mai mult pentru dotrile din camere dect pentru calitatea serviciilor. (esturantele 'otelurilor sunt n marea lor majoritate, accesibile i turitilor care nu stau n 'otel. -nele dintre unitile de cazare nu sunt dotate cu un restaurant propriu. %ici e&ista 'oteluri N( )Notel (esidencia,, sau Ns( )Nostal (esidencia,. .n acestea nu se servesc mncruri calde dar adeseori, este oferit micul dejun. Dac dai ntietate unei atmosfere mai familiare putei alege dintr o reea vast de apartamente. .n Spania, e&ist dou tipuri! N% )Notel %artamentos, sau (% )(esidenci %partamentos,. %partamentele se afl n zonele mai linitie ale oraelor sau staiunilor. .n aceast ar, glgia nu este considerat a fi un motiv pentru reclamaii. "aradores O alt modalitate de cazare, o reprezint "aradores ;acionales. %cestea sunt 'oteluri de stat, care au ntre F i ? stele, fiind destul de lu&oase i scumpe. "rimul parador a aprut n anul 5GCB. .n prezent le putem ntlni att n zona continental ct i pe insule. Sunt uor accesibile. %deseori, sunt reedine nobiliare renovate, castele din *vul 0ediu i 'oteluri vec'i. %lte posibiliti de cazare 3ele mai fastuoase 'oteluri se afl pe 3osta del Sol sau n $nsulel 2aleare. #uritii i pot alege din ntreaga ar, dintr o gam larg de centre de cazare i pentru diverse ocazii, de la sejururi de scurt durat pn la apartamente c'iriate pe durat mai ndelungat. 3azri mai eftine ofer pensiunile, campingurile, diverse cmine sau casa rurales, care pot fi csue familiale provinciale, cu o atmosfer intim sau reedinte nobiliare. I stalatii de tratame t #urismul de tratament si de cura balneo medicala este o forma speifica a turismului de odi'na, care s a dezvoltat considerabil in ultimele decenii, odata cu sporirea stresului si a bolilor profesionale provocate de ritmul vietii moderne din marile aglomeratii urbane. #urismul balnear reprezinta deplasarea unor persaone de diferite varste, se&e si profesii in statinuni balneoclimaterice sau climatice, ori in locatii cu factori naturali de cura pentru ingrijirea sanatatii, odi'na, cura cu substante balneare naturale)ape minerale sau termominerale, namoluri terapeutice, mofete, etc.,, cu e&tracte sau medicamente pe baza de plante, pentru profila&ie, intinerire, infrumusetare sau numai pentru turism. -n alt punct de vedere prezinta turismul balnear ca fiind Zun ansamblu de mijloace si dotari turistice menite sa puna in valoare factorii balneari naturali)apele minerale, namolurile, gazele terapeutice, litoralul cu comple&ul sau de factori terapeutici si altele,[ $n unele tari europene )/ranta, Spania, $talia s.a., turismul balnear se refera in primul rand la turismul de litoral, avand ca motivatie odi'na, noi vom e&clude aceasta acceptiune, atribuind turismului balnear motivatii precum odi'na,ingrijirea sau refacerea sanatatii si repunerea in forma, precum si utilizarea factorilor naturali de cura )inclusive in zonele de litoral,. $n zilele noastre se cauta solutii pentru modificarea si activizarea fortelor fizice si morale de care dispune individual, pentru a si recapata ec'ilibrul si a redobandi sanatatea. "erfectionarea asistentei medicale este ceruta de progresul stiintei si te'nicii, de confruntarile tot mai acute in adaptarea organismului uman la noile procese de munca si viata. Omul modern este un om active, de aceea mentinerea capacitatii sale de munca, cu implicatii sociale
32

si economice majore, este o preocupare nu doar a individului, ci si a numeroase organisme nationale sau internationale inclusive a Organizatiei 0ondiale a Sanatatii. Spania este o destinaie renumit pentru turismul balneoclimatic. ,alma !e Mallorca "alma de 0allorca este capitala provinciei si comunitatii autonome $nsulele 2aleare )$lles 2alears, din Spania. %re in jur de F?@.@@@ locuitori )C@@F,, aproape jumatate din populatia totala a insulei 0allorca. Orasul a fost intemeiat de fenicieni si avea numele de "alma. "ortul este dominat de catedrala 4a Seu, de la belvedere primind forma unei fortificatii. "alma de 0allorca este o importanta statiune balneara. in oras se afla si una din resedintele de vacanta ale familiei regale spaniole, palatul 0arivent. Ibiza $biza este o insula care apartine Spaniei situata in vestul 0arii 0editerane si care face parte din insulele 2aleare. *ste o insula preferata de turisti datorita climei sale primavaratice, dar si pentru siturile ar'eologice. Sora mai mica a insulei "alma de 0allorca, $biza, botezata dupa ar'itectura sa A$nsula %lbaA, este a treia insula ca marime din ar'ipeleagul 2alearelor si impreuna cu vecina sa mai mica /ormentera, alcatuieste comple&ul $nsulelor "itiuse sau ^$nsulele pinilor[. "ortul este un golf natural, unde s au stabilit initial primii locuitori ai insulei. %cesta este principala cale de acces spre oras )socotind in aceasta categorie si aeroportul,. 0unicipalitatea insulei asigura vizitatorilor posibilitatea practicarii diverselor sporturi tenis, ciclism montan, golf, calarie, Xindsurfing, navigatie, scufundari, Ouad, <arting si activitati culturale. Ser+iciile turistice 3omparand ofertele turistice spaniole cu cele ale (omaniei observam ca tara noastra este cu mult in urma Spaniei.$ncepand de la calitatea si confortul oferit de 'otelurile din Spania si terminand cu raportul calitate pret putem afirma ca turismul romanesc este cu mult in urma celui spaniol,din aceasta cauza se subintelege ca o comparatie la asemenea nivel nu e&ista. 'orta de munca in turism #urismul este considerat ca fiind unul din domeniile de activitate mare consumator de munc. n acelai timp, el genereaz i un mare numr de locuri de munc. Studiile elaborate pn acum pe acest subiect au demonstrat c, din punctul de vedere al capacitii de a crea noi locuri de munc, turismul este superior altor ramuri ale economiei naionale. 3u toate acestea, trebuie s facem distincie ntre ceea ce am putea numi angajare direct de for de munc i angajare indus sau indirect. n mod normal, prin angajare direct nelegem fora de munc prezent n unitile cu profil turistic, pe cnd angajarea indus sau indirect desemneaz efectul pe care turismul l produce n toate celelalte ntreprinderi furnizoare de produse pentru turism. 3u alte cuvinte, aceasta desemneaz o angajare indirect prin locurile de munc
33

adiionale create n interiorul ntregului sistem productiv, prin creterea cererii de produse necesare ntreprinderilor turistice. Datorit importanei factorului determinant al activitii economice, fora de munc n turism, aceasta prezint o serie de trsturi specifice, mai puin ntlnite n alte sectoare de activitate. %stfel, n domeniul turismului, pentru realizarea obiectivelor propuse i a eficienei scontate, este necesar s se in seama n permanen de obiectivele financiare i morale, etice pe care le are operatorul de turism. 3alitile personalului din turism sunt n bun msur determinate i de natura serviciilor prestate. .n turism, n sensul cel mai larg al cuvntului, se disting urmtoarele feluri de activiti! servicii de primire i cazareK organizarea alimentaiei turitilorK servicii de distracie i agrementK organizarea de servicii de transportK prestarea de servicii suplimentare legate de specificul diferitelor forme de turism. %naliza forei de munc ocupat n sectorul turistic se poate realiza printr un sistem de indicatori statistici, ce pot fi structurai astfel! indicatori ai structurii forei de munc pe categorii! socio profesionale, se&, vrst, precum i indicatori de dinamic. $ndustria turismului creaz o mulime de posturi de calitate n mai toate domeniile de angajare. -nul dintre elementele c'eie ale evolutiei turismului in conte&tul globalizarii este cel care vizeaza modul de angajare, de instruire, de relationare in sfera resurselor umane. 3ele 5,EC6,@@@ locuri de munca din $ndustria #_3 a Spaniei reprezinta D,G H din totalul angajarilor din C@@B si se estimeaza o cresterea a acestora la 5,DC@,@@@ locuri de munca sau D.6H din total pana in anul C@@B. 3ontributia *conomiei #_3 la angajari se asteapta sa creasca de la F,DB6,@@@ locuri de munca in anul C@@B, adica 56,6 H din totalul angajarilor, sau 5 la fiecare ?.D angajari, la E,FD@,@@@ locuri de munca, 5B H in totalul angajarilor sau 5 la fiecrae ?.D angajari pana in C@5B.

$n perioada C@@F C@@B, totalul angajarilor pe fiecare an in parte nu a inregistrat nici o scadere, din contra, pe an ce trece, in industria turismului este nevoie de mai multe persoane . $n clasamentul angajarilor din economia #_3, din 56D de tari participante, Spania ocupa locul F?, cu un procent de 56.6 H din totalul angajarilor din tara. 1recia se afla inaintea
34

Spaniei in clasament,pe locul F@, cu un procent de C@.G ?, iar dupa Spania regasim tari precm /ranta, $talia, 1ermania

35

III.*ormele !e turism practicate5

/rumuseea unic` i asezarea sa geografic` privilegiat`, ntre *uropa i %frica, au f`cut din aceast` ar`, nc` din antic'itate o r`scruce, un punct de ntlnire ntre est i vest. Diversitatea cultural`, amestecul de civilizaii care i au g`sit aici un loc ideal, au l`sat n urma lor o cultur` original` unic`, un e&periment admirabil. Spania, att de des cucerit`, dar n final o cuceritoare, a reuit s` i adune dispersatele vestigii, ntr o ar` modern`, ai c`rei locuitori, mndri de trecutul lor, s au decis s` accepte i provoc`rile viitorului. Spania este o ar` variat` i foarte diferit`! ;ordul umed i verdeK 3entrul es, rar populatK 3oasta 0editeraneean` fertil` i str`lucitoareK Sudul )%ndalusia, cel mai renumit, uscat i fierbinte, luminos ca vopseaua alb` cu care sunt pictate caseleK cele dou` ar'ipelaguri, 2aleare i 3anare, ca dou` surori dar destul de diferite. #uritii vor g`si aici o reea de 'oteluri, pensiuni i case rurale, toate dotate cu servicii deosebite, adaptate cerinelor celor mai variate categorii de turiti. Spania dispune, alturi de $talia, /rana i S-%, de cea mai dezvoltat industrie turistic din lume. %nual, ara este ^inta[ vacanelor a circa ?@ milioane de persoane )prioritar din rile -* 1ermania, 0area 2ritanie, /rana, rile nordice, veniturile din activitile turistice depind F@ mld -SD n anul C@@@ i contribuind semnificativ la ameliorarea balanei de pli. "rincipalele forme de turism practicate n Spania sunt! turism de circulaie cu valene culturale i de tranzit, odi'n, cur balnear i cur 'eliomarin,turism natural si antropic,turism de sejur,turism de afaceri. 6. Turismul rural 1 natural 7i antropic .n ultimele decenii ale secolului MM, turismul rural s a impus n zone din ce n ce mai noi. %stfel, el se manifest viguros n Spania )1ranada, %lmeria, 0alaga, 3adiz, Nuelva, Sevilla, 3ordoba, i Paen, Dup anii aD@, omenirea a nceput s fie tot mai preocupat de inta )destinaia, vacanelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activiti economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendine de petrecere tot mai frecvent a vacanelor n mijlocul naturii, din ce n ce mai muli turiti i au dorit petrecerea clipelor de rela&are n mediul )spaiul, rural. 3a obiective turistice bine cunoscute se numar $biza, "alma de 0allorca, #oledo, 3uenca, Salamanca, 3ordoba, 2arcelona, Santiago de 3ompostela, Salou, 0adrid, >alencia, 1ranada, Sevilla, 0arbella.Tone turistice! (7as 2ai&as,"irinei,$nsulele 2aleare,$nsulele 3anare, 3osta 2rava,3osta Dorada, 3osta del Sol, 3osta de la 4uz,3osta 2lanca i Sierra ;evada.

2. Turismul !e se8ur
36

#uritii prefer s fac un sejur de srbtori n Spania din dorina de a vizita locuri noi, de a intra n contact cu o alt cultur. Spania este o ara accesibil din punt de vedere economic romnilor, tocmai de aceea, turismul n Spania s a dezvoltat n mare masur datorit numarului mare de romni ce muncesc dar i viziteaz n fiecare an aceast ar. 9. Turismul !e afaceri *ste o ar ce favorizeaz dezvoltarea turismului de afaceri deoarece este o ar dezvoltat din punct de vedere economic, ofer cadrul necesar realizrii afacerilor att de ctre turitii romni ct i de turitii strini. Spania are contact cu diferite ri, acest luru influennd n mod direct desfaurarea turismului de afaceri. "e litoral, putei alege dintr o palet larg de sporturi!scufundri, Xindsurfing, plimbri cu barca, golf, drumeii sau tenis. -nele dintre 'oteluri, pregesc pentru clieni diverse programe, cum ar fi! seri festive, concursuri, spectacole folclorice, aerobice, nautice i altele. 0unii "irinei i, respectiv, Sierra ;evada, cu staiuni montane i de sporturi de iarnK

37

I".Determinarea si circulatiei turistice5

interpretare e olutiei principalelor

in!icatori ai

38

".+elatiile turistice ale Spaniei cu +omania5

3etatenii romani pot calatori in Spania, fara viza, in scop turistic, pentru o perioada de cel mult G@ de zile in D luni, calculate de la data intrarii. "entru sederi mai lungi de G@ de zile, cetatenii romani trebuie sa obtina vize de intrare, de la oficiile consulare ale Spaniei din strainatate. >izele se acorda in functie de scopul declarat si dovedit al sederii. $n cazul in care se depaseste sederea cu o singura zi peste cele G@ de zile, sederea devine ilegala. 4a punctele de trecere a frontierei spaniole desc'ise traficului international, agentii de frontiera pot solicita fiecarui cetatean strain sa specifice motivul intrarii in Spania si sa prezinte documente care sa justifice sau sa confirme autenticitatea motivului invocat. ,entru calatoriile in scop turistic sau pri at1 autoritatile spaniole pot solicita1 !upa caz5 rezervarea confirmata a cazarii la un 'otel, pe intreaga durata a sederii declarateK confirmarea de rezervare a unui pac'et de serviciiK biletul de intoarcere sau de circuit turisticK invitatie valabila, autentificata la notar, primita din partea unei persoane particulareK dovada detinerii mijloacelor financiare suficiente pentru asigurarea sederii, in cuantum de 5@@ *uro pentru fiecare zi de sedereK asigurare medicala de calatorie, valabila pe teritoriul tuturor statelor din spatiul Sc'engen. ,entru calatoriile cu caracter profesional pot fi cerute1 !upa caz5 invitatie din partea unei firme : autoritati pentru a participa la reuniuni cu caracter comercial, industrial sau de afaceriK documente din care sa rezulte ca e&ista relatii comerciale sau de afaceri, bilete de acces la targuri, e&pozitii sau congrese. ,entru calatoriile !e stu!ii pot fi cerute1 !upa caz5 document de admitere pentru a participa la studii intr un centru de invatamant public sau privat, legal recunoscutK carnet de student sau certificat de studii valabil. 3amera de 3omer $ndustrie i #urism (omno Spaniol a fost constituit n data de 5C aprilie C@@B, la 2arcelona, i i a nceput activitatea n luna iulie C@@B. Obiectul de activitate al 3amerei este promovarea relaiilor comerciale ntre Spania i (omnia n domeniile industriei, agriculturii, comerului, turismului i finanelor.

39

"I.,rezentarea international5

a cinci elemente

care

!efinesc Spania la ni el

6.*lamenco /lamenco este o arta cu doua variante ! muzica si dans. $n muzica, cantecul si c'itara ocupa rolul principal, desi e&ista si alte instrumente )cum ar fi cele de percutie, si acompaniamente )bataile din palme, foarte importante. Dansul este foarte e&presiv, fiecare parte a corpului miscandu se intr un ritm foarte bine coordonat! picioarele, soldurile, talia, bratele, mainile, degetele, umerii, capul. Spaniolii spun ca pentru a invata flamenco sunt necesare doua ingrediente! te'nica si pasiune, de care ei dispun din plin. ;u este usor, totusi, pentru ca e&ista cel putin ?@ de stiluri de flamenco. "entru a simplifica, vom mentiona numai doua mari grupe! flamenco jondo, un stil care e&prima sentimente profunde, adesea tragice, si care trateaza teme precum dragostea, inselarea, pedeapsa si, respectiv, flamenco festero, mai vesel, cu acelasi patos, folosit cu precadere la fiestele din %ndaluzia. 3a e&emple de jondo, va sugeram! 2ulerias, /arruca, 0artinete, 0inera, "etenera, SoleR si #iento, iar din cea de a doua categorie ! las Sevillanas, la (umba, los #angillos si las %legr7as. Desigur, e&ista numeroase stiluri si interpretari, care nu sunt usor de catalogat. 3eea ce au toate in comun este sentimentul, pasiunea. "entru lectii si spectacole de flamenco, cel mai recomandabil este sa vizitati %ndaluzia, pe malurile raului 1uadalOuivir, taram ce este considerat leaganul flamenco ului. 0uzica de aici comporta numeroase influente, dintre care le mentionam pe cea maura si cea tiganeasca. O intalnire intre culturi care a marcat si flamenco.

ramas

si
40

%ndaluzia a astazi capitala

flamenco ului. $n afara concertelor, aici se poate asculta acel flamenco pur, intr un cerc restrans de prieteni, unde se afla numai c'itara, vocea si dansul pana la dimineata. Si asta este ceea ce spaniolii numesc ^una juerca flamenca[. 2.#ori!ele 3oridele, dei blamate de culturi diferite, sunt considerate un produs al artei pure n Spania. 3orida nseamn victoria omului asupra unuia dintre cele mai de temut animale! taurul. #otul conteaz, conduita celor care se afl n aren dar mai ales egalitatea ntre fore. Din aceast cauz taurul este rnit la nceputul fiecrei lupte, pentru a egala astfel ansele ntre lupttori.. Originile coridelor dateaz din secolele al M>$ lea i al M>$$$ lea, foarte sprijinite pe atunci de 3asa de %ustria. /elipe al > lea, primul rege 2urbon, educat la >ersailles a fost primul rege antitaurinK dar succesorul su, /ernando al >$$ lea a fost cel care a ncurajat colile de toreadori )*scuelas de #auromaOuia,. 4ocul n care se desfoar coridele se numete A4a 0aestranzaA sau "laza de #orros, iar aici, iei pe poarta prinului )4a puerta del "rincipe,, purtat pe umeri, este cea mai mare aspiraie a unui toreador profesionist. .n zilele noastre acest lucru se ntampl atunci cnd un toreador se retrage din activitate, moment n care i taie i codia, pe care majoritatea toreadorilor o poart ca un simbol al toreadorilor. Sezonul coridelor ncepe n Duminica .nvierii i tine pna n toamn, n ziua Sfin ilor 0i'ail i 1avril, n Spania San 0iguel. 3ei mai celebri toreadori lupt n fiecare an n special n timpul celei mai renumite srbtori, 4a /eria de %bril. O corid cunoate E etape! .n prima faz, toreadorii merg n capela din interiorul incintei i se roag, dup care intr n ring. 4upta propriu zis cunoate i ea trei etape! intr n ring ^vara[, cel care testeaz puterea taurului )acesta este clare,, acesta i slbete puterile taurului cu nite sbii speciale. $ntra apoi n ring ^los tercios de banderillas[ cei care testeaz starea animalului dup pedeaps. .n faza a treia, care se numete ^muletas[ matadorul i taurul stau fa n fa n ring.

41

#oi cei care particip la corid se numesc toreadori, nsa cel care aplic lovitura de graie i ngenunc'eaz taurul este matadorul. Dupa fiecare victorie, matadorul taie urec'ile taurului i le prezint publicului. 3ea de a patra etap a coridei este etapa premiilor. "ublicul tace n semn de pedeaps sau ignorare a matadorului dac acesta nu a avut o evoluie spectaculoas, sau este primit cu urale sau cu trandafiri aruncai spre el. 9./arcelona&Sa-ra!a *amilia 2arcelona este si probabil va fi mereu de acum incolo sub puternica impresie a operei lui %ntoni 1audi. "e langa operele sale ar'itectectonice bine cunoscute in intreaga lume, 2arcelona are de oferit turistilor care ii calca pragul o multime de alte obiective turistice. 2arcelona este cu siguranta o destinatie de vacanta ideala si datorita plajelor sale la 0area 0editerana. %tractiile si obiectivele turistice din 2arcelona sunt foarte diversificate si in mod cert pot garanta o vacanta de neuitat, c'iar si pentru cei mai pretentiosi turisti. Sagrada 'amilia, capodopera neterminata a lui %ntoni 1audi este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale 2arcelonei. 3onstructia cladirii este preconizata sa dureze cel putin pana in C@E5, dar deja a devenit poate cel mai reprezentativ obiectiv turistic al orasului. $deea de a construi catedrala a fost lansata de o organizatie religioasa care avea ca scop oprirea decristianizarii locuitorilor 2arcelonei, ce incepuse sa se manifeste odata cu industrializarea si inavutirea orasului. O parcela de pamant a fost cumparata in 5B66 iar ar'itectul /rancisco de "aula del >illar a proiectat catedrala neo gotica si a condus lucrarile care au inceput in 5BBC. -n an mai tarziu ar'itectul modernist %ntoni 1audi a preluat lucrarile ca ar'itect sef la varsta de F5 de aniK se spune ca primul ar'itect avea cosmaruri in legatura cu constructia deoarece era total depasit de amploarea sa. Din acel moment 1audi si a dedicat aproape tot
42

restul vietii constructiei bisericii. *l nu a respectat proiectul original, ci a preferat sa l sc'imbe intr un mod foarte radical. Stilul neo gotic conceput de 1audi pentru constructia capodoperei sale se bazeaza pe forme ce se regasesc in natura. 3and 1audi a murit in 5GCD, numai o fatada, un turn si cripta erau finalizate. Din cauza ca 1audi improviza in permanenta si modifica mereu proiectul in timp ce lucrarile erau in desfasurare, au ramas foarte putine dintre sc'itele si mac'etele sale. 0ulte dintre cele care au supravietuit au fost distruse in timpul razboiului civil din 5GFD. 3u toate acestea, ar'itectii din zilele noastre au o idee clara asupra a ceea ce a vrut sa realizeze 1audi. -ltima versiune a proiectelor sale infatiseaza o biserica de G? de metri inaltime si D@ de metri latime. 2iserica va putea primi 5F@@@ de oameni. 3and va fi finalizata, Sagrada /amilia va avea nu mai putin de 5B turnuri. 3ate patru turnuri pe fiecare dintre cele trei fatade, vor reprezenta cei 5C apostoli. %lte patru turnuri vor reprezenta cei patru eveng'elisti. %ceste turnuri vor inconjura cel mai inalt dintre turnuri, dedicat lui $sus 3ristos. 3el de al 5B lea turn va fi ridicat deasupra altarului si va fi dedicat /ecioarei 0aria. Desi este departe de a fi finalizata, Sagrada /amilia merita cu siguranta sa fie vizitata. "oate fi vizitata cripta unde 1audi este inmormantat. -n muzeu este dedicat vietii acestui mare ar'itect ce a fost %ntoni 1audi si istoriei bisericii. De asemenea pot fi vizitate turnurile. -n lift va poate duce intr unul din turnuri de unde poate fi admirata intraga 2arcelona. -rcusul nu este recomandat celor se tem de intaltime sau celor ce sufera de claustrofobie. :.Ma!ri!&,alatul +e-al "alatul (egal sau "alacio (eal este cel mai mare si cu siguranta unul dintre cele mai impresionante palate din *uropa. %re peste C@@@ de camere decorate in modul cel mai lu&os cu putinta, dintre care ?@ pot fi vizitate. *ste situat in estul centrului istoric al orasului 0adrid si destul de aproape de "laza de *spana. 4a scurta vreme dupa ce /ortareata (egala a ars din temelii in ajunul 3raciunului din anul 56FE, (egele /ilip al > lea a vrut sa inlocuiasca fortareata cu un palat contruit din piatra si granit pentru ca acesta din urma sa nu mai arda asa usor. "alatul urma sa fie asemanator cu "alatul >ersailles de langa "aris, unde /ilip al > lea isi petrecuse o mare parte din tinerete. 3onstructia palatului a inceput in anul 5GFB pe baza unui proiect al ar'itectului italian Puan 2autista Sac'etti. Dupa CD de ani si trei regi mai tarziu, imensul palat ce se intindea pe o suprafata de 5F?.@@@
43

metri patrati, a fost finalizat. % mai durat inca o suta de ani pana ce toate camerele au fost decorate. >izitatorii intra in "alatul (egal prin "laza de la %rmeria. "rintre camerele somptuoase accesibile vizitatorilor se numara o sufragerie de E@@ de metri patrati, Sala de "orcelana )camera c'inezeasca, si Salon del #rono )camera tronului, cu pereti din matase rosie. "alatul include si %rmeria (eal, 0uzeul %rmatei (egale. %cesta din urma contine o colectie superba de armuri, inclusiv armura (egelui 3arol al > lea. (egele 3arol al $$$ lea fiul (egelui /ilip al > lea s a mutat in noul palat in anul 56DE. "alacio (eal a fost principala resedinta a regilor Spaniei pana in 5GF5, cand regele %lfonso al M$$$ lea a fost e&ilat dupa ce republicanii au castigat alegerile si i au cerut sa abdice. %stazi, /amilia (egala traieste in "alatul Tarzuela, un palat mult mai mic care a fost o resedinta de vanatoare din afara orasului 0adrid. "alatul (egal este inca folosit pentru ceremonii oficiale si receptii. "alatul este invecinat la est cu 3ampo del 0oro, un parc foarte mare care se intinde de la (io 0anzanares pana la "alatul (egal. De pe gazonul verde de la intrarea in parc, turistii se pot bucura de o priveliste superba, neobturata asupra palatului. $n fata "alatului (egal se afla "laza Oriente, o piata superba cu o statuie ecvestra a lui /ilip al $> lea. "alatul (egal avea initial acelasi nume cu piata, "alacio Oriente, sau "alatul de *st. Statui ce infatiseaza diverse regine ale Spaniei se gasesc peste tot in piata. $deea a fost ca aceste statui sa fie plasate pe acoperisul palatului dar erau prea grele si s a 'otarat sa fie plasate in piata in fata palatului. ;. Mi-uel !e #er antes Sa e!ra 0iguel de 3ervantes Saavedra )n. CG septembrie 5?E6, %lcalR de Nenares d. CC aprilie 5D5D, 0adrid, a fost un romancier, poet i dramaturg spaniol. * considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut n primul rnd ca autorul romanului ^*l ingenioso 'idalgo don Yuijote de la 0anc'a[, )^'idalgo[ este un reprezentant al micii nobilimi, pe care muli critici literari l au considerat primul roman modern i una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. % fost supranumit ^"rincipele ingeniozitii[.

"II.<arti
44

1arta fizica a 2pa iei

45

1arta politica a 2pa iei

46