Sunteți pe pagina 1din 22

SEBESTEAN MADALINA

SPANIA
Vecini
N-NV Oceanul
Atlantic
V Portugalia
S-E Marea
Mediterana
N Frata si Andorra
Informatii generale
Spania este o ar situat
n sud-vestul Europei, membr
a Uniunii Europene.
n nord-est se
nvecineaz cu Franta si
Andorra, de-a lungul Muntilor
Pirinei. Face parte din
peninsula Iberica mpreun
cu Portugalia i Gibraltar,
avnd de asemenea dou
arhiperlaguri, situate unul
n Marea Mediterana i
cellalt n Oceanul Atlantic.
De asemenea, de Spania
aparin dou mici teritorii din
nordul Africii (care includ
oraele autonome
Ceuta i Melilla), precum i
enclava Llivia din Pirinei.


Spania are o
suprafa de 504.645 km,
fiind a patra ar a
continentului dup
mrime, precedat
de Rusia, Ucraina i Frant
a. Cu o altitudine medie
de 650 de metri deasupra
nivelului mrii, este a
doua cea mai muntoas
ar a Europei dup
Elvetia. Conform
recensmntului din 2012,
populaia sa este de 47,27
milioane de locuitori.
Face parte
din spatiul
Schengen din 1991.

Scurta istorie
ncepnd cu secol IX .Hr., celii, fenicienii, grecii i cartagii au intrat n Peninsula Iberic,
urmai de Republica Roman, care a ajuns n secolul II .Hr
Cucerit de vizigoi n secolul V d. Hr. i atacat de mai multe ori n 711 de maurii nord-
africani islamici, Spania modern a nceput s se formeze dup Reconquista, eforturile de a-i
elimina pe mauri, care au rmas aici pn n 1492.Totui, proiectul monarhilor castiliani a
fost de a unifica ntreaga Iberie, iar acest vis a prut aproape ndeplinit, cnd Filip al II-lea a
devenit rege al Portugaliei n 1580, i al celorlaltor regate iberice (colectiv cunoscute ca i
"Spania" care nu era pe atunci un stat unificat).
n 1640, poliia centralist a Contelui de Olivares a provocat rzboaie n Portugalia i
Catalonia: Portugalia a devenit un regat independent din nou, iar Catalonia s-a bucurat de o
independen asistat de Frana, dar pentru scurt timp.
Totui, n anii 1960 i anii 1970, Spania a fost transformat gradual ntr-o economie
industrial modern cu un sector de turism ncretere. Dup moartea dictatorului Generalul
Franco n noiembrie 1975, succesorul su desemnat personale, Prinul Juan Carlos i-a
asumat titlurile de rege i de conductor al statului.
El a jucat un rol important n ghidarea Spaniei spre un stat democratic modern, mai ales n
opoziia unei ncercri de coup d'etat n 1981. Spania a aderat la OTAN n 1982 i a devenit
membr a Uniunii Europene n 1986. Dup moartea lui Franco, vechilor naionaliti istorice
- ara Bascilor, Catalonia i Galicia - li s-a dat o autonomie mare, care, s-a extins spre toate
regiunile spaniole.

Politica
Spania este o monarhie
constitutionala, cu o monarhie ereditar i cu
un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul
Naional. Puterea executiva consist din
Consiliul de Minitri prezidat de Preedintele
Guvernului (asemntor unui prim ministru),
propus de monarh i ales de ctre Ansamblul
Naional dup alegerile legislative.
Puterea legislativa este format din
Congresul Deputailor cu 350 de mebrii, alei
prin vot popular pe liste-bloc, destinai s
serveasc timp de patru ani i un Senat cu 259
de locuri din care 208 formate din alei direci
pe baza votului popular i ceilali 51 trimii de
legislaturile locale pentru a servi tot timp de
patru ani.

Comunitile
autonome ale
Spaniei

Spania este
divizat administrativ n 17
regiuni denumite
comuniti autonome.
Fiecare dintre ele dispune
de o anumit independen,
ntr-o msur asemntor cu
state federale, mai ales
deoarece competenele
descentralizate difer ntre
ele. Comunitiile autonome
sunt la rndul lor divizate n
provincii.
Relief
In Spania
predomin relieful de podi i
muntos, campia ocupand numai a-
10-a parte din teritoriu. Partea
central a Spaniei este format de
Podiul Meseta, care este
inconjurat de lanuri muntoase,
dup cum urmeaz:
la nord M-ii Cantabrici, paraleli
cu golful Biscayala;
la sud Cordiliera Betic cu M-ii
Sierra Nevada;
spre S-E Sierra Morena;
in interior Cordiliera Central
(Sierra de Gata. Sierra de
Gredos i Sierra de
Guadarrama);
In marginea N-E se afl lanul
Pirineilor (3478 m in Varful Pic
dAneto).
Clima
Deriv din poziia
peninsular, fiind expus maselor de
aer reci i calde, proporia dintre
acestea rezultnd ntr-un tip climat sau
altul. Astfel:
n nord se ntlnete un climat de tip
oceanic (mai rece i mai umed)
n est i sud unul de tip
mediteraneean (cu precipitaii mai
reduse i cu ierni mai calde),
n centru se ntlnete un climat
continental (cu precipitaii reduse i
temperaturi ridicate vara i sczute
iarna).
Demografia

Densitate: 90 locuitori / km
Numar de locuitori: 44,3
milioane
Densitate: 90 locuitori / km
Distributie: 78% urban / 22%
rural
Rata anuala de
crestere: 0.9%
Speranta de viata: Femei 84
ani / Barbati 78 ani
Religie: romano-catolica
Rata a analfabetismului: 2%



14%
69%
17%
Populatia
Sub 15 ani
15-64
peste 65
Limbile vorbite
n Spania sunt vorbite patru
limbi importante care sunt
declarate ca limbi oficiale n
anumite regiuni:
o spaniola (castellano sau e
spaol), limb oficial n
ntreaga Spanie.
o catalana (catal sau valen
ci)
n Catalonia (Catalunya),
Insulele Baleare (Illes
Balears), i pri ale
comunitatii autonome
Valencia (Valncia, unde
limba este denumit
valencian).
o basca (euskara) n Tara
Bascilor (Euskadi), i
pri din Navarra.
o galiciana (galego)
n Galicia(Galiza).

Madrid-capitala
oraul a devenit capital
n 1561
populatia oraului este n
jur de patru milioane
metroul madrilen este una
dintre cele mai extinse i
mai rapid dezvoltate reele
de metrou din lume
se afl 4 zgarie-nori cu
nlimi cuprinse ntre 250 i
236 metri.
Cele mai importante orase
Barcelona

Granada



Barcelona este, fara
indoiala, cel mai popular oras in
topul preferintelor turistilor. Acesta
impresioneaza prin arhitectura si
viata vibranta a orasului.
Orasul este faimos datorita
constructiilor istorice din vremea
maurilor, dar si din perioada gotica si
renascentista. In plus, Granada este
celebra pentru nenumaratii artisti care
canta la chitara intr-un mod uimitor.
Sevilia

Valencia

Sevilia este unul dintre cele
mai fierbinti orase din Spania.
Pe timpul verii, temperaturile
ajung cu usurinta la 40 de
grade.
Poti vizita:
Sagrada Familia
Acvariul din Barcelona

Palatul Regal

Pestera de la Altamira

Carnavaluri in Spania

In Spania, februarie
este luna in care putem
asista la cele mai
extravagante carnavaluri
din lume. Acestea sunt
sarbatorite in diferite parti
ale tarii, care urmeaza
diferite traditii pentru a
face aceste carnavaluri cat
mai placute vizitatorilor.
Festivitati spectaculoase in Spania

Festivalul San Fermin - luptele cu tauri

San Fermin este printre cele mai
populare evenimente sarbatorite in
Spania. De la Sfantul Fermin care a fost
tarat de tauri pe strazile din Pampola
provine acest eveniment de o mare
insemnatate. Festivitatile au loc din 6 iulie
de la pranz pana in 14 iulie. Evenimentul
este inaugurat cu lansarea unei rachete, un
act cunoscut popular ca Chupinazo.
Evenimentul curselor cu tauri
incepe la 8 dimineata in ziua de 7 iulie,
cand este lansata torpila, care indica
eliberarea taurilor. Acest eveniment are
loc pana in 14 iulie. Dupa fugarirea
taurilor, acestia sunt readusi la arena din
Pamplona, unde sunt ucisi in luptele
specifice. Aceasta este partea cea mai
periculoasa si intriganta. Multi tauri sunt
omorati iar oameni sau toreadorii care
participa la acest eveniment pot plati, de
asemenea, cu viata lor.

In afara de luptele cu tauri,
exista si alte festivitati care se organizeaza
in aceasta perioada, cum ar fi ridicarea
pietrelor, ridicarea baloturilor de fan
presat si taierea lemnului. San Fermin se
numara printre cele mai asteptate
evenimente ale anului, la care asista nu
numai localnicii ci si turisti din intreaga
lume.
Tomatina - festivalul luptelor cu tomate

Cunoscut ca Tomatina,
acest faimos eveniment de lupte
cu tomate are loc in Bunyol, in
ultima miercuri a lunii august.
Oameni din diferite parti ale
Spaniei se aduna in Bunyol si
arunca in jur 100 de tone de
tomate unii in altii. Rosiile sunt
cultivate special pentru acest
eveniment si sunt zdrobite
inainte de lupte pentru a evita
eventualele lezini. Multi
participanti sunt preventivi
purtand ochelari de protectie si
manusi in luptele cu tomate care
dureaza pana la 1 ora.
Parada de Paste in Spania
Sarbatoarea
de Paste incepe cu
Duminica Floriilor si se
incheie in Lunea
Pastelui . O multime de
oameni transporta
frunze de palmier si
viziteaza biserica pentru
a fi binecuvantati de
catre preot. Multe
biserici organizeaza, de
asemenea, o parada care
marcheaza sosirea lui
Isus.
Craciunul

In Spania traditia
difera putin. In Ajunul
Craciunului, pe 24
decembrie, oameni aprind
focuri in aer liber si
amplaseaza lumanari in afara
caselor. Multi oameni
participa la masa de Craciun
si se bucura de diversele
bucate de Craciun in acea zi.
In ziua urmatoare, au loc
reuniunile de familie si
schimbul de cadouri intre
prieteni, familie si vecini.

Mancare traditionala
TORTILLA
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/
Spania
http://ro.wikipedia.org/wiki/
Geografia_Spaniei
http://www.slideshare.net/Bo
rdiciucAlexandru/spania-
7973204
http://www.referat.ro/referat
e/Spania_f7713.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/
Demografia_Spaniei#Structur
a_popula.C8.9Biei_pe_v.C3.A
2rste
http://www.roportal.ro/artico
le/festivitati-spectaculoase-in-
spania-4373.htm
http://timp-
liber.acasa.ro/vacante-
calatorii-291/cele-mai-
frumoase-orase-din-spania-
170483.html
http://www.directbooking.ro/
obiective-turistice-spania.aspx
https://www.google.es/#q=co
mida+tradicional+de+espa%C
3%B1a