Sunteți pe pagina 1din 20

Locatie: sud-vestul Europei, are tarmuri la Golful Biscaya, Marea Mediterana, Oceanul Atlantic de Nord, la sud-vestul Frantei Coordonate

geografice: 4000 lat. N, 400 long. V Capitala Spaniei: Madrid Suprafata: total: 504.782 km2, uscat: 499.542 km2, apa: 5.240 km2 Vecini: Andorra (63.7 km), Franta (623 km), Gibraltar (1.2 km), Portugalia (1.214 km), Maroc (Ceuta 6.3 km), Maroc (Melilla 9.6 km) Lungime frontiera: 1.918 km Lungime linie de coasta: 4.964 km Revendicari maritime: ape teritoriale: 12 mile marine, zona contigua: 24 mile marine, zona economica exclusiva: 200 mile marine (valabil la Oceanul Atlantic) Pozitia geografica si limitele Spania ocupa cea mai mare parte a Peninsulei Iberice. Ea se limiteaza in est si sud cu Marea Mediterana, iar in nord-vest si sud-vest cu Oceanul Atlantic.. In partea de vest se invecineaza cu Portugalia, iar pe o portiune din nord, cu Franta. Indinderea mare a teritoriului si expunerea acestuia unor fatade maritime diferite determina existenta unor caracteristici naturale diferentiale de la o regiune la alta. Caracteristicile fizico-geografice sunt influentate de altitudinea si modul de dispunere a reliefului. In afara spatiului continental, apartin Spaniei doua arhipelaguri mai importante: Insulele Canare din Oceanul Atlantic si Insulele Baleare din Marea Mediterana. Asezare geografica: in Europa de Sud-Vest; are iesire la Golful Biscaya, Marea Mediterana, Oceanul Atlanticului de Nord; se deli iteaza de !ranta prin untii "irinei; situata la sud-#est de !ranta$ %oordonate geografice: &'( N, &( V$ Suprafata: totala )'&,*+, - p, uscat &..,)&, - p, apa ),,&' - p$ E/ista doua orase autono e 0 %euta si Melilla 0 si 1* co unitati autono e, nu arand si insulele Baleare si %anare, si trei posesiuni spaniole de la Go era$ Orase: Madrid 4capitala, )$) ilioane de locuitori5, Barcelona 4&$. ilioane de ici in largul coastelor Marocului - 2slas %3afarinas, "enon de Al3uce as si "enon de Velez

locuitori5, Bil6ao 47)7,.)' de locuitori5, Malaga 41$7

ilioane de locuitori5,

Se#illa 41$+

ilioane de locuitori5, Valencia 4,$7

ilioane de locuitori5,

8aragoza 4+*1,''' de locuitori5$ Granite: total 1,.1*$+ .$9 - $ %oasta: &,.9& - $ :repturi ariti e: ape teritoriale 1, n, zona adiacenta ,& n, zona dintre care cu Andorra 97$* - , !ranta 9,7 - ,

Gi6raltar 1$, - , "ortugalia 1,,1& - , Maroc 4%euta5 9$7 - , Maroc 4Melilla5

econo ica e/clusi#a ,''

n 4se aplica nu ai la Oceanul Atlantic5$ ai te perate

%li at: te perat; in interiorul tarii, #eri senine si foarte calde, noroase si racoroase de-a lungul coastei$

si innorate de-a lungul coastei; in interiorul tarii, ierni reci si innorate, partial

;elief: de podis intins, de la plat la #ai, incon<urat de dealuri accidentate; untii "irinei in nord$ %ote e/tre e: cea cota: 7,*1+ ai ica cota: ' etri 0 Oceanul Atlantic; cea ai are

etri - "ico de =eide 4=enerife5 din insulele %anare$ inereu de fier, cupru, plu 6, zinc, uraniu,

;esurse naturale: car6une, lignit, tungsten, ercur, pirita, 3idroelectrice, teren ara6il$

agnezit, fluorina, g3ips, caolin, potasiu, resurse

2ntre6uintarea terenului: teren ara6il ,*$1+>, recolte per anente .$+)>, altele 9,$.*> 4,'')5$ =eren irigat: 7*,+'' - p 4,''75$ ;iscuri naturale: secete periodice$ "ro6le e actuale de ediu: poluarea Marii Mediterane din cauza de#ersarilor arine; calitatea si cantitatea apei la

petrolului si gazelor de la platfor ele

ni#el national; poluarea aerului; despaduririle; desertificarea$

"ozitia geo-strategica: asezare strategica de-a lungul cailor de acces spre Stra toarea Gi6raltar$ SPANIA-turism si cultura Situata in parte de SE a Europei, Spania este una dintre importantele tari de mare atractie turisti ca. In aceasta tara , predomina in special un potential turistic antropic legat de vestigiile istorice si arhitecturale. Spania de Nord este numita si Spania umeda datorita influentelor sale climatice. Muntii Pirinei, Cordiliera Canta rica si Masivul !alician sunt elemente importante ale potentialului antropic din aceasta "ona. Acestia formea"a un lant muntos continuu cu altitudini ce depasesc #$$$ metri. Se intalnesc o serie de formatiuni calcaroase care au determinat aparitia speoturismului. Centre turistice recunoscute sunt%Pamplona care este un oras foarte vechi ce datea"a din secolul # i.&r si unde sunt intalnite vestigii medievale. 'ara (ascilor are o populatie aparte.Centrul turistic de aici este (il ao fondat in secolul al )I* -lea. Pre"inta o arhoitectura neoclasica, iar ca monument se remarca Catedrala !otica ce datea"a din secolul al )I*-lea. +ecunoscut pentru ,estivalul de ,ilm S Mu"eul Naval, este centrul turistic San Se astian. In "onaMontana Santander predomina formele carstice, renumita fiind pestera Altamira. In Asturia se poate vi"ita Parcul National Pena Santa. In Asturia centre turistice sunt -viedo, fosta capitala a acesteia, si !i.on.!alicia, alta "ona turistica importanta, a fost populata mai intai de celti si apoi a fost puternic romani"ata. Centre turistice atractive din aceasta "ona sunt /a Corunaveche ase"are celtica, actualmente port0 dispune de foarte multe monumente istorice ce datea"a din perioadele% feniciana, greaca si romana. Santiago de Compostella in care predomina potentialul turistic antropic repre"entat de monumente istorice si religioase. Spania Centrala ocupa Messeta Spaniola si are mai multe provincii% I.Castillia *eche o "ona predominant agricola ce se impune prin pre"enta oraselor% (urgos- veghi oras medieval si resedinta regilor Castiliei0 totodta este si cel mai mare centru al artei gotice din Spania. Catedrala din secolul al )II-lea este considerata una dinte cele mai frumoase din lume 1Panteonul regilor Castiliei2. *alldolit- oras cladit pe o fortareata0 aici a murit Cristofor Colum in anul #3$4. Segovia-oras cucerit de romani si care pastrea"a Marele Apeduct de peste 5$$ metri lungime. Acest apeduct este cea mai mare lucrare de arta inginereasca pastrata din perioada romana. 'ot in acest oras e6ista si cea mai frumoasa piata din Spania, Sirenas ce adaposteste numeroase catedrale si monumente medievale. /eon - oras care este un amestec de vestigii medievale si romane. Salamanca- cel mai vechi centru universitar al Spaniei, ase"are celtica, ogat in monumente istorice din evul mediu. 2.Castilia Noua- principalul centru turistic de aici este Madridul mentionat ca fortareata su denumirea de Magrid. In Madrid sunt mai multe ansam luri, printre care cel al +egilor Catolici, ansam lul Mu"eului Prado, ansam lul 'oreadorilor. 7in piata centrala

a Madridului unde se afla Poarta Soarelui, pornesc principalele artere care sunt insotite de edificii medievale din secolele )I*-)*% Colegiul Sfintei Cruci, Colegiul Imperial, Palatul Postelor, Mu"eul Prado din secolul al )*III-lea 1ce adaposteste una dintre cele mai mari pinacoteci din lume cu picturi de +u ens, !oia, El !reco, 'it"ian2, El Escorialfosta resedinta a regilor Spaniei, a"i este mu"eu. 'oledo este un oras mu"eu declarat monument national0 este un mu"eu in aer li er de istorie si arta, fiind ase"at in cadrul unei cetati fortificate si in care se im ina cultura ara a cu cea hispanica. !udala.ara este un oras ce pre"inta o im inare de cultura romana, ara a si hispanica. 8.Estremadura din care se impun orasele% Merida cu cele mai multe vestigii romane din Spania si 'ru.iliounde s-a nascut ,rancesco Pi""aro. Spania de Sud se caracteri"ea"a prin peisa.e contrastante de la campia .oasa a !uadal9uivirului, la peste 2 3$$ metri cu peisa.e alpine si glaciare. Aceasta regiune cuprinde Andalu"ia si !ranada, am ele formand Spania Maura. Centre turistice ce se remarca in aceasta regiune sunt% Sevilla- fosta capitala a Andalu"iei, oras antic cucerit de romani, vi"igoti si mauri, apoi re cucerit de hispanici.In Sevilla, turistii ce vin aici pot vi"ita urmatoarele o iective% Catedrala !otica din secolul al )*-lea, care este si cea mai mare din Spania0 aici se gaseste mormantullui Colum . Piata Espania, !iralda Minaretul Moscheei, palatele Alca"ar, universitatea din Sevilla.Aici se practica si recunoscutele dansuri flamenco. Cordo a este un oras mu"eu recunoscut pentru industria pielariei0 a fost fondat de mauri, devenind astfel capitala regatului maur unde s-a construit si Marea Moschee. In secolul al )II-le a fost recucerit de crestini care au hotarat sa pastre"e toate cladirile din perioada maura% Moscheea din secolul al )-lea, ce pastrea"a o curte interioara in stil maur in care aleile sunt stra.uite de maslini si portocali. In centrul acestei Moschei se afla o catedrala in stil renascentist care datea"a de la inceputul secolului al )*-Iea- este singura iserica moscheeie crestina din lume. Alca"ar 1Palatul +egilor Crestini2 ocupa unul din malurile raului, palatul musulman fiind inlocuit de actualul Palat Episcopal construit in stil aroc. Palatul E6po"itiei construit in locul unei iserici, unde se pot admira fresce din secolul al )*-lea. Cartierul Evreiesc sta atut de o retea de stra"i inguste care pastrea"a stilul perioadei medievale si in care culoarea cladirilor este al a0 aici se afla o sinagoga de altfel si una dintre putinele sinagogi din Spania. Mu"eul Arheologic situat intr-un palat renascentist. Medina A"ahar 1Palatul Medina2- se numea -rasul *iselor0 este ruina unuia dintre cele mai impresionanate palate maure, cu o colectie de fantani de marmura cu amestec de plante medicinale. !radina (otanica care ga"duieste Mu"eul Etno otanic.

!ranada, alt centru turistic din Spania Sudica, este un oras preistoric coloni"at de romani si mauri care i-au atri uit si actualele denumiri. -rasul a fost recucerit de crestini in secolul al )*-lea. Ca o iective turistice in !ranada sunt% Alham ra sau Castelul +osu construit din caramida rosie cu "iduri fortificate, ce cuprinde in centrul sau un palat incon.urat de un mic orasel. Castelul a devenit resedinta regala in secolul al )*-lea, iar asta"i este un mu"eu care cuprinde cetatea, orasul si castelul. -rasul este locuit. Casa +egala este o grupare de palate si structuri din evul mediu, unde sunt intalnite% Palatul Musulman, !radina Martirilor si o fosta manastire a carmelitelor. In Palatul Musulman se afla un apartament ce se numeste Camera /eilor ce cuprinde unele dintre cele mai frumoase o iecte de arta musulmana. Palatul lui Carlos al *-lea 1Noua Casa +egala2 a fost construit cu scopul de a intrece Palatul Musulman, .umatate in stil italian, .umatate in stil clasic. *echiul Cartier Maur al orasului, din care a"i au mai ramas doar portile de intrare, precum si o iserica construita in locul vechii moschei. Mu"eul Arheologic care e6pune descoperiri feniciene si vi"igote. Spania de Est cuprinde 7epresiunea Aragonului si de asemenea pre"inta o mare diversitate peisagistica si un potential antropic ridicat. . /a :arago"a cele mai importante o iective turistice% Palatul Maur si Catedrala in stil gotic Catalonia populata ca si 'ara (ascilor de cataloni. Aici, de remarcat este peisa.ul Muntilor Pirinei cu relief alpin si glaciar si cu varfuri de peste 8$$$ metri. -ras renumit este(arcelona- capitala Cataloniei cu cele mai mari mu"ee dedicate lui Picaso si in care se remarca arta lui !audi, autorul cele rei Sagrada ,amilia, care este cea mai mare catedrala din Europa0 +am lasul este o strada turisti ca ce tine din port pana in Piata Catalonia. Alt o iectiv turistic intalnit in (arcelona este Catedrala !otica din secolul al )III-lea, ce face parte din unul dintre cele mai mari ansam luri gotice din Spania 1(arrigotic2, specifice fiind pietele medievale construite in stil gotic, piete ce au fantani in mi.loc si palmieri pe margini. Alte o iective sunt% Mu"eul Picaso, Mu"eul National de Arta al Cataloniei, Palatul !uelg construit tot de !audi, Palatul Episcopal, Parcul Ciutadela care adaposteste monumente din perioada moderna. Este cele mai mare parc al (arcelonei unde se afla si un mu"eu otanic. Insulele Canare se pre"inta ca un arhipelag atlantic, format din sapte insule mari si altele mai mici de origine vulcanica, cu munti de peste 8 5$$ metri. Aceste insule cuprind doua provincii% Santa Cru" de 'enerife si /as Palmas de !rand Canaria. Aceste insule au peisa.e fermecatoare si fenomene carstice precum pesteri si mari su terane. Cel mai important oras este Palma de Mallorca, fondat de romani in secolul al II-lea i.&r., cu vechi fortificatii si palate, dar si minunate pla.e. Mahon, oras de mare, pitoresc, cu pla.e frumoase. I i"a cu un frumos castel si o veche necropola. Insulele (aleare cuprind cele patru insule% I i"a, ,ormentera, Mallorca si Menorca. Accesul pe aceste insule se face din Marea (ritanie sau din nordul Europei.. I i"a a fost in trecut locul de refugiu al generatiei hippie, dar asta"i insula este populata datorita tineretului modern si al homose6ualilor. -rasul are doua pla.e mari- Ses Salinas si Es

Ca alet.- iectivele turistice sunt Mu"eul de Arta Contemporana, Catedrala, Mu"eul d; Altvilla cu e6ponate din anul #4$$- perioada romana si ara a, si cu o iectivul Sa Pena. Este cel mai atractiv oras de pe insula. -rasul Nou este neinteresant, dar activ. Singura curio"itate este iserica El Salvador din Pl"a Canale.as8. Mallorca este, pro a il, cea mai speciala dintre insule, cu pla.e ultramodeme si un interes arheologic ridicat. Capitala sa este Palma de Mallorca si este unul din oraselele solide, industriale, cu port la mare. Principalele o iective turistice sunt% Catedrala, proiectata de Antonio !audi in stil gotic, Mu"eul 7iocesano, Palatul Almudaina, Mu"eul Mallorca si iserica Santa Eulalia. 'ot In Palma sunt si pla.ele Pla<a de la +eina si Audia, se pot vi"ita deasemenea si ruinele de la Castillo de (ulluer. Se pot face drumetii la ruinele de la Castello de Santelmo, la Algaida sau +unda .. Soller- oras ce cuprinde Mu"eul Principal si pla.ele Constitucion El !uida. Menorca, a doua insula ca lungime dintre Insulele (aleare, are un trecut istoric interesant si un pre"ent avanta.os. Mahon este capitala insulei. Principalele locuri pentru plim are sunt Pla"a Espana si Pla"a Carmen, cu o iserica a -rdinului Carmelitelor, care asta"i este mu"eu. Pe Pla"a de la Con9uista sunt doua iserici, Santa Maria, construita In #=25, si San ,rancisco. Se poate vi"ita Mu"eul Arheologic sau portul. /a sud de Mahon se afla *illa Carlos. Se pot vi"ita isericile asilice% San /uis, San Clemente. n secolul al XVI-lea, cea mai mare putere a lumii era Spania. Sus inut de un imperiu colonial impresionant, Spania Habsburgic a cunoscut n acea vreme perioada ei de glorie, rmas n istoria Spaniei ca Secolul de Aur !"!#-!$%%&. Imperiul colonial spaniol, unul din primele imperii globale din epoca modern, s-a ntins pe cinci continente i a avut o durat de aproape cinci secole, de la descoperirea americii n !'() p*n la independena ultimei colonii a+ricane spaniole, n anii ,$% ai secolului XX. Cea mai important unitate administrativ a acestui vast imperiu a fost viceregatul Peru, ce cuprindea aproape ntreaga Americ de Sud: din Panama n Nord pn n sudul continentului, din Peru n vest i pn la La Plata n est, cu excepia ra!iliei, "u#anei i $ene!uelei% &ra un teritoriu vast, 'ogat, care a pre!entat numeroase pro'leme de administrare% Cucerirea !onei ncepe n primele decenii ale secolului al ($)*lea% Prima tentativ +euat, de explorare i cucerire datea! din -./. cnd, dup cucerirea istmului Panama, conc0istadorii au primit informa ii n sud exist un stat mare i, nc i mai important, 'ogat n metale pre ioase% 1up e ecul primei ncercri de cucerire, intr n scene dou persona2e importante: 1iego Almagro i 3rancisco Pi!arro, cei care vor reui supunerea imperiului )nca n faa Spaniei% Pi!arro cltorete la sud de Panama n -./4 i o'serv 'og ia regiunii din punct de vedere al metalelor preioase% Se duce apoi n Spania, pentru a o'ine din partea Coroanei autori!aia oficial de cucerire a teritoriului, iar n -.5/ ncepe expediia, avnd la dispo!i ie foarte pu ini oameni% Spaniolii au

profitat de faptul c, la momentul respectiv, imperiul inca era consumat de un r!'oi civil nscut din luptele pentru tron dintre Ata0ualpa i 6uascar% n aceste condiii, statul inca era mult mai fragil i a putut fi cucerit mai u or% Spaniolii se implic n lupta pentru troni dintre cei doi fra i7 dup ce 6uascar e ucis la ordinul fratelui su, spaniolii l capturea! pe Ata0ualpa i, dup o nscenare 2udiciar, l vor executa% n -.55, ocup capitala imperiului inca, Cu!co, iar un an mai tr!iu fondea! oraul Lima% Pi!arro, cel care e a!i cunoscut ca i cuceritorul )mperiului )nca, a fost nso it n expediia de cucerire de 1iego Almagro i de fra ii acestuia% 1up cum era de ateptat, avnd n vedere tentaia repre!entat de 'og ia statului inca , a aprut rapid o rivalitate ntre Pi!arro i Almagro% ncepe astfel un r!'oi civil ntre conc0istadori, n perioada -.54*-.58, n urma cruia Almagro i parti!anii si vor fi nvini% 1up ce Almagro e executat, Pi!arro i ncredinea! lui Pedro de $aldivia misiunea de cucerire a teritoriilor din Sud% &xpediia ncepe n -.9:% n mod uimitor, $aldivia i oamenii si au reu it traversarea deertului Atacama, o aventur care i ast!i pune multe pro'leme celor care ndr!nesc s parcurg acel drum% $aldivia naintea! spre sud, spre C0ile de ast!i, i fondea! oraul Santiago% n -.9-, rencep luptele dintre Pi!arro i vec0ii parti!ani ai lui Almagro, condui de unul din fraii acestuia, ;&l <o!o=% Acesta reu e te s*l omoare pe Pi!arro, dar va fi ucis la rndul su de trimiii Coroanei +Carol ) trimite solda i n America de Sud pentru a asigura ncetarea luptelor dintre conc0istadori,% Luptele mpotriva incailor continu n tot acest timp i se vor sfr i a'ia n -.4/, odat cu moartea ultimului mem'ru al dinastiei ce conducea imperiul% >upac Amaru, nscut dup venirea spaniolilor pe continent, e capturat i executat de spanioli prin spn!urare% Pentru administrarea teritoriului i controlarea populaiei indigene a fost instituit un sistem de purta numele deencomienda% 3uncionarii regali acordau conc0istadorilor, n 'a!a unei Carte, anumite teritorii% Cel care primea teritorii de la rege, numit encomendero, tre'uia s asigure sigurana i 'unstarea indienilor +encomendados,ce locuiau pe teritoriile respective7 el avea, de asemenea, misiunea de a*i evang0eli!a pe ' tinai% Pentru protec ia oferit, indienii plteau un soi de tri'ut, su' diferite forme: 'ani +mai rar,, produse sau munc% Practic, sistemul ? care era de fapt un sistem de munc forat? continua tradiia existent n imperiul inca, ca popula ia s plteasc tri'ut su' forma muncii% Acei encomenderos i*au alungatpe indieni de pe terenurile fertile i i*au forat s munceasc pe terenuri proaste, de pe urma crora a'ia dac reueau s supravieuiasc% Pentru funcionarea sistemului i supunerea indigenilor, coloni tii au fost nevoii s cola'ore!e cu elitele locale +numii caci@ues sau curacas,% Acetia asigurau colectarea tri'uturilor de la 'tinai i l transmiteau mai departe ctre encomenderos%

Sistemul impo!itului n munc ? denumit mita ? a fost, dup cum am spus, preluat din tradiia precolum'ian% Acesta a fost preluat de spanioli n vederea valorificrii resurselor noului teritoriu% Potrivit acestui sistem, indienii erau o'ligai s munceasc o anumit perioad de timp +A luni n agricultur, -: luni n minierit, pentru coloni ti% Circa -B5 din totalul populaiei masculine adulte era recrutat pentru a munci n cadrul acestui sistem7 muncitorii +numii mitaios, primeau o anumit sum pentru munca prestat% >eritoriile cedate conc0istadorilor s*au transformat rapid n propriet i ereditare ale acestora, spre nemulumirea Coroanei spaniole, care a ncercat s ia msuri n acest sens pentru a evita formarea unei clase feudale puternice ce putea u!urpa autoritatea central% 1e asemenea, Coroana a vrut s ia msuri i mpotriva exploatrii 'tinailor prin munca for at% S*a ncercat limitarea drepturilor conc0isdatorilor printr*o lege +din -.5A, prin care teritoriul dat unui conc0isdator era acordat familiei sale pentru / genera ii +el i primul su urma,7 dup aceea, teritoriul urma s revin n proprietatea Coroanei% Apoi, n -.9/, sunt adoptate legile cunoscute su' denumirea de Le#es Nuevas, prin care s*a ncercat ameliorarea sistemului encomienda% n primul rnd, a fost inter!is transmiterea pe cale ereditar a teritoriilor date de Coroan% n al doilea rnd, s*a urmrit o mai eficient planificare a misiunilor de evang0eli!are i aprarea indienilor mpotriva muncii for ate% Legile nu au fost ns aplicate din cau!a unei revolte a coloni tilor ce se opuneau msurilor impuse de Coroan% )!'ucne te un adevrat r!'oi civil ntre coloniti +condui de "on!alo Pi!arro, fratele vitreg al lui 3rancisco, i trupele trimise de mprat% $iceregele e executat de ta'ra coloni tilor, iar "on!alo Pi!arro e proclamat vicerege% &l va conduce practic Peru*ul ntre anii -.99*-.98, pn cnd Coroana va reui s*l elimine% 1in cau!a revoltei conc0isdatorilor i a opo!iiei ferme a acestora, Carol ) a dat napoi i a acceptat resta'ilirea caracterului ereditar al teritoriilor acordate prin sistemul encomienda% Clterior, administraia viceregatului nu va cunoa te sc0im'ri semnificative% 1up D!'oiul de Succesiune pentru tronul la Spaniei i venirea our'onilor la conducerea imperiului, se va ncerca implementarea unor reforme% ns spre sfritul secolului al ($)))*lea numrul revoltelor crete semnificativ +se remarc rscoala condus de un 'tina care i*a luat numele de >upac Amaru al ))*lea,, iar n prima parte a secolului al ()(*lea +-8/9, Peru i ctig independena +recunoscut de Spania a'ia n -84E,% Din 1950 pn n 2000, statele dezvoltateau cptat un ritm mediu anual de cretere a populaiei de 6 ntre 19 5 i 1990 i de !,2 ntre 1990 i 2000, "a de 21, respectiv 1 n cazul statelor sla# dezvoltate i n curs de dezvoltare$ %voluia istoric a populaiei &paniei, ntre 1950 i 2000 a nre'istrat o cretere cuprins ntre 25(50, print(o du#lare a numrului de

locuitori, ca urmare a e)ploziei demo'ra"ice spectaculoase din anii 1960 * !0$+00$000 loc$, i nceputul anilor 19 0$ Dac n 19-0 populatia spaniol era de circa !2$500$000, n anul 199+ a a.uns la !9$+!+$000$ /n ciuda "aptului c populaia s(a du#lat pe parcursul secolului al 00(lea, modelul de cretere a "ost e)trem de ine'al din cauza mi'rrii la scar lar' , att interne *din interior spaiilor rurale n oraele industriale,, ct i e)terne, un "enomen care s(a ntmplat mai trziu dect n alte ri din %uropa de 1est$ 2u mai puin de unsprezece dintre cele cincizeci de provincii din &pania au vzut un declin a#solut al populaiei peste secol$ Dac densitatea populaiei n anii 3 -0 era de cca$ ! loc$45mp, n anii 3 90 a a.uns la - loc$45mp, la ora actual densitatea populaiei a atins 91$+ loc$45mp, ns con"orm recensmntului din 200-, densitatea populaiei spaniole este mai mic dect n celelalte state occidentale europene$ /n urma revoluiei industriale, s(a constatat o dezvoltare la nivel economic n cadrul spaiului ur#an$ Din acest motiv, n cutarea unui trai mai #un i a locurilor de munc, populaia se ndreapt de la mediul rural la mediul ur#an$ 6r#anizarea este de"init ca procesul de cretere a ponderei populaiei care triete n mediul orenesc, de cretere a numrului de orae i d eridicare a 'radului de civilizaie a tuturor aezrilor$ /n prezent &pania #ene"iciaz de un ur#anism ridicat de peste -07$ 8ezrile ur#ane sunt caracterizate prin coe)istena mai multor "uncii$ 9e msura evoluiei oraului, se o#serv o tendin de se're'are spaial ntre zonele rezideniale i cele de activitate social(economic$ 8centuarea acestei tendine a "ost sporit prin intermediul procesului de industrializare i evoluie a cilor de comunicaie$ :ele mai mari orae ale &paniei #ene"iciaz de acest statut datorit "unciilor pe care le dein$ ;ie sunt orae universitare, "ie sunt orae porturi, "ie sunt zone "eroviare, aeriene, industriale$ 8cestea sunt< =adrid *5$60!$2-5 loc$,, >arcelona *+$66 $1!6 loc$,,1alencia *1$6 1$1-9 loc$,, &evilla *1$+99$6 ! loc$,, >il#ao * 950$-29 loc$,, =?la'a * -9 $56! loc$,, 8sturias *@i.An ( Bviedo, *-5 $0 9 loc$,, &a#adell i Cerrassa * -1 $6+1 loc$,, 8licante ( %lcDe * +-$565 loc$,, Eara'oza * !1$-0! loc$,, 1i'o * 662$+12 loc$,, Fas 9almas de @ran :anaria * 616$90! loc$,, >aDGa de :?diz *:?diz( Herez de la ;rontera, *615$+9+ loc$,, &anta :ruz de Ceneri"e * 5 !$-25 loc$,, =urcia * 56!$2 2 loc$,, 9alma de =allorca *+ +$0!5 loc$,, @ranada * + 2$6!- loc$,, &an &e#asti?n *+02$16- loc$,, Carra'ona * +06$0+2 loc$,, 8 :oruIa * +0!$00 loc$,, 1alladolid *+00$+00 loc$,, &antander J Correlave'a * !91$+-0 loc$,, :ordo#a * !2!$600 loc$,, 9amplona *!09$6!1 loc$,$ :ele mai populate re'iuni sunt cele dinspre =area =editeran * :atalonia( >arcelona, 1alencia, 8ndaluzia ,, precum i :astilia 2ou *

cu =adridul ,$ :el mai puin populate sunt re'iunile din interior * :astilia 1ecDe, %)tramadura, Feon , i re'iunile montane nalte$ 8cest lucru se datoareaz n primul rnd relie"ului, n componena cruia intr lanurile muntoase, cu altitudini ridicate * =unii 9irinei( n nord, =unii :anta#rici, =unii :astiliei, =unii &ierra =orena, dispuse aproape paralel cu vi i podiuri ntinse, a climei * climat continental( partea interioar, climat oceanic( partea de nord(vest, climat mediteraneam( partea dinspre =area =editeran,$ Dinamica populaiei unui anumit teritoriu este determinat de com#inarea a dou elemente< #ilanul natural i #ilanul mi'ratoriu$ ;iecare dintre acestea cuprinde dou componente( una activ i una pasiv$ Fa nivel 'lo#al, dinamica populaiei este rezultatul e)clusiv al #ilanului natural$ >ilanul natural este rezultatul di"erenei dintre natalitate * componenta activ , i mortalitate *componenta pasiv ,$ 8cesta poate "i pozitiv, asi'urnd un spor * e)cedent , natural, sau ne'ativ, n acest caz putndu(se vor#i de un de"icit natural$ !oldmund% #-autostra"ile au un rol strategic pentru o tara, regiune. In ca" de calamnitate naturala, pe autostrada se pot transporta in timp record oameni si mi.loace tehnice pentru o regiune>oras. 2- comparatia cu Spania de e6. mi se pare un pic e6agerata% Spania e o tara cu o economie de"voltata, cu un turism foarte de"voltat, dar nu este tara de tran"it1decat spre Portugalia, o tara mica2. 7aca Spania nu ar fi avut infrastructura foarte de"voltata1ca acum2 nu ne putem imagina unde ar fi aceasta tara a"i. Cert este ca de e6. firma Audi1*?2 produce masiv in Spania ansam luri pentru a fi montate in u"inele din !ermania. Ciclul de productie e unul ;.ust-in-time;, ceea ce ar fi imposi il fara autostra"i.... Cand france"ii au facut o greva generala si au locat cateva autostra"i de tran"it, u"inele Audi si *? din !ermania au mai avut re"erve de piese din Spania doar pentru trei "ile... 8-un turism de"voltat nu poate fi conceput fara o infrastructura moderna, de la trenuri rapide, la aeroporturi moderne si autostra"i. Asta nu inseamna ca daca avem o infrastructura de"voltata vor fi si turisti. 7ar fara o infrastructura moderna nu este posi il o de"voltare a turismului. @-de"voltarea economica a unei regiuni nu este posi il in lipsa autostra"ilor - care sa lege regiunea de alte regiuni mai de"voltate economic. Informatii generale% suprafata, populatie, forma de guvernamant, economie.Spania, a doua mare putere turistica a lumii, are o suprafata de 3$@.5A2 Bm.2 si o populatie de8=.AA5.43# locuitori. 7in punct de vedere administrativ teritoriul Spaniei este impartit in #5 provinciiautonome si doua orase autonome, Ceuta < Melilla fiecare avand guvern propriu, iar din punct de vederelegislativ avand independenta partiala de guvernul de la

Madrid. 7ensitatea medie a populatiei este de 5=locuitori>Bm2Spania ocupa A3C din Peninsula I erica, AAC din perimetrul sau fiind incon.urat de apa% coastamediterana masoara #.44$ Bm. lungime, iar cea atlantica 5#$ Bm. lungime. Este situata in e6tremulsudoccidental al continentului, limitata de Marea Canta rica si ,ranta in partea de nord, Marea Mediteranain est si sud, Portugalia si -ceanul Atlantic in partea de vest.Clima este de tip mediteranean, marcata de temperaturi e6treme, in general, cu precipitatii insuficiente,e6ceptand partea de nord care este mult mai umeda.+egimul politic al Spaniei este acela de monarhie parlamentara, care, desi actualmente sim olica este oreala forta care unifica natiunea.,amilia regala spaniola se ucura de o larga popularitate in randul maselor, datorita comportamentuluimodest si fara ostentatii. Cei trei fii ai regelui Duan Carlos si ai reginei Sofia au primit o educatie profundcivica, neavand nimic comun cu vechea aristocratie. Casatoria mostenitorului tronului, printul ,ilip cu otanara "iarista /eli"ia -rtE" care nu apartine aristocratiei demonstra"a deschiderea catre modernism aCoroanei.Parlamentul este icameral, format din Congres si Senat, iar alegerile au loc la fiecare patru ani. Inmartie 2$$@ au avut loc alegeri guvernametale, acestea fiind castigate de partidul socialist.Puterea reala in stat este detinuta de primul ministru actualmente DosF /uis +odrEgue" :apatero,,leaderul Partidului Socialist, partid de orientare centru-stanga si care detine ma.oritatea in coalitiaguvernamentala. Partidul popular aflat la putere pana in martie 2$$@ este cel mai puternic partid dinopo"itie al carul leader este actualmente Mariano +a.o<. Partidul Popular s-a aflat la putere timp de A ani,Prim Ministru fiind DosF Maria A"nar./im a oficiala in stat este lim a spaniola, dar pe teritoriul Spaniei se vor esc inca @ lim i sinumeroase dialecte. 'rei dintre acestea deriva din latina, respectiv catalana, care se vor este in ProvinciaCatalonia, valenciana, vor ita in Provincia *alencia si in Insulele (aleare, galiega, vor ita in Provincia!alicia. /im a vor ita in 'ara (ascilor nu este de origine latina, necunoscandu-se e6act de unde provine.E6ista o anume asemanare intre aceasta lim a si lim a georgiana veche, vor ita in +epu lica !eorgia, din*echea Gniune Sovietica.Pana in #=3$ agricultura a fost suportul principal al economiei spaniole, dar, incepand cu aceasta datas-a trecut la industriali"area tarii. +amurile cu cea mai importanta pondere in PI( sunt% agricultura,pescuitul, turismul, industria, telecomunicatiile. 'urismul contri uie cu #2C la PI(. 2./egislatie turistica.-rgani"area sectorului turistic%organi"area institutionala1nivel ce ntral si teritorial2 asociatii, agentii de turism. Administratia de stat in domeniul turismului in Spania este repre"entata de urmatoarele institutii%-Institutiile Centrale de Stat-Administratia locala Pi

Spania tocmai a iesit din recesiune dupa doi ani


Economia spaniola a iesit din recesiune in al treilea trimestru al anului, intrucat a inregistrat o crestere de 0,1% intre lunile iulie si septembrie, dupa noua trimestre de scaderi consecutive, anunta miercuri media spaniole, potrivit datelor prezentate de Banca Spaniei in monitorul economic corespunzator lunii octombrie. Potrivit datelor mentionate, cresterea PIB-ului se datoreaza cresterii exporturilor - cu 0, % -, depasind nivelul cererii interne, care a scazut cu 0,!% in al treilea trimestru al anului. In plus, mai arata aceleasi date, pe piata "ortei de munca s-a inregistrat o moderare a deteriorarii situatiei, cu o scadere de 0,1% in al treilea trimestru. #aca aceste ci"re se con"irma, pe termen lung ar indica $rata %evolutiei soma&ului, n.r.' cea mai putin de"avorabila de la inceputul crizei economice$, mai arata Banca Spaniei.

Economia Spaniei va suferi o contractie de pana la 1,5% in 2013


Ministrul spaniol al economiei si concurentei, Luis de Guindos, considera ca economia Spaniei se va contracta anul acesta cu un procent cuprins intre 1% si 1,5%. Nivelul indicat pentru restrangerea economiei spaniole este de aproape trei ori mai mare decat cel prevazut in proiectul de buget pentru anul 201 , observa sursa spaniola citata, dupa cum a declarat intr!un interviu acordat "#e $all Street %ournal, si citat de &tve.es. 'n plus, (e Guindos a con)irmat ca vineri, 2* aprilie, e+ecutivul spaniol va prezenta noi masuri de austeritate si re)orma. ,e de alta parte, ministrul spaniol al economiei a e+plicat de asemenea ca in 201-, cel putin in parte, se va reveni la nivelul impozitelor din decembrie 2011, dinainte de decizia e+ecutivului de la Madrid de a creste aceste ta+e .n.r. printre care si impozitul pe venit/ temporar, vreme de doi ani.

Spania nu scapa de probleme economice. PIB ul a sca!ut cu 0,"% in #3


0conomia Spaniei isi continua contractia pentru al cincilea trimestru. 'n trimestrul trei din 2012, ,'1!ul a scazut cu 0,-% )ata de trimestrul doi, iar 1anca Spaniei estimeaza o reducere cu 1,2% )ata de trimestrul trei din 2011. (esi analistii preconizau o reducere mai mare a ,'1!ului, de 0,2%, incertitudinile privind Spania persista, iar presiunile cresc asupra premierului Mariano &a3o4 pentru a cere un plan de salvare european, scrie 1loomberg, citata de 5gerpres. 6,rogresele nu sunt convingatoare, e+ista in prezent incertitudini ample privind Spania, legate de sectorul bancar, situatia )inantelor publice si )undamentele economice, ceea ce sugereaza ca se apropie data cand Spania va solicita a3utor international6, a declarat economistul 0bra#im &a#bari, de la 7itigroup, in Londra. Spania8 Mood49s retrogradeaza cinci regiuni, printre care 7atalonia &andamentele obligatiunilor spaniole pe zece ani au crescut marti dimineata cu sase puncte de baza, la 5,52%, )ata de nivelul record de 2,25% inregistrat in 22 iulie, la o zi dupa ce Spania a semnat documentul ce stabileste conditiile acordarii liniei de credit de 100 miliarde de euro pentru

banci. 0conomia spaniola s!a contractat probabil cu 1,2% in trimestrul trei din 2012 comparativ cu perioada similara din 2011, din cauza nivelului ridicat al soma3ului, a estimat marti 1anca Spaniei. 67ererea interna slaba si accesul di)icil la credite descura3eaza investitiile si aceasta ameninta redresarea economica

Spania ne$ocia!a un nou pro$ram de reforme economice cu %E


0+ecutivul spaniol negociaza la 1ru+elles un nou program de re)orme economice, care ar urma sa )ie prezentat saptamana viitoare la Madrid, asa cum a anuntat ministrul spaniol al economiei, Luis de Guindos. 5cest nou pac#et de re)orme nu ar presupune taieri de la buget, insa noi masuri de acest gen ar putea )i cerute ulterior in octombrie, pentru reducerea de)icitului, precum si ca e+ecutivul spaniol ar incerca sa negocieze o interventie )inanciara 6moderata6 din partea :0, scrie ;inancial "imes .;"/. Surse din Ministerul spaniol al 0conomiei au e+plicat pentru ;" ca acest nou pac#et de re)orme nu este legat de cerinta unei noi linii de interventie )inanciara, pe langa cea solicitata si aprobata de3a pentru sectorul )inanciar si bancar din Spania, si ca nu presupune noi reduceri bugetare sau impozite crescute si nici modi)icari in sistemul de pensii ! desi acestea ar putea )i solicitate ulterior de 1ru+elles, pentru respectarea tintei de de)icit stabilite pentru anul acesta, de *, % din ,'1. Spania traieste un tsunami economic8 7are sunt e)ectele 'n privinta unei interventii )inanciare 6moderate6 din partea :0, publicatia citata arata ca guvernul de la Madrid ar incerca sa convinga 1ru+ellesul sa poata cumpara din datoria suverana cu ceea ce ramane din suma totala de 100 de miliarde de euro ! aprobata de3a de institutiile comunitare pentru restructurarea si recapitalizarea sectorului bancar. ,osibilitatea este prevazuta in acordul semnat cu ;ondul 0uropean...

Indatorarea Spaniei va urca la aproape &0% din PIB


Nivelul de indatorare al Spaniei va creste de la *<,5 % din ,'1 anul trecut la 2=,<% in acest an, ma+imul pentru cel putin din 1==0, in conte+tul adancirii recesiunii si a cresterii costurilor de imprumut. (atele au )ost prezentate marti, odata cu detalii privind bugetul pentru acest an, de catre ministrul "rezoreriei, 7ristobal Montoro. 5vansul indatorarii alimenteaza pesimismul re)eritor la economia tarii, lovita de reducerea c#eltuielilor de catre guvern pentru atingerea tintelor de de)icit bugetar cerute de :0. 1ugetul vizeaza economii de 22 de miliarde de euro, pe langa reducerile de c#eltuieli adoptate pana in prezent de guvernul condus de premierul Mariano &a3o4. 6,rovocarea acestui buget este de a redobandi increderea partenerilor europeni, institutiilor europene si investitorilor6, a spus Montoro.

7resterea datoriei ca procenta3 din ,'1 a se datoreaza costurilor ridicate de imprumut, c#eltuielilor cu )ondul de spri3inire a sectorului bancar, precum si cu )ondurile pentru limitarea tari)elor la energie, pentru a3utarea autoritatilor regionale sa plateasca )urnizorii de servicii, dar si a contributiei la pac#etul de a3utor )inanciar pentru Grecia. 'ncrederea investitorilor in Spania s!a imbunatatit in ultimele luni, ca urmare a aprobarii celui de!al doilea pac#et de a3utor )inanciar pentru statul elen. Spania trebuie sa!si reduca de)icitul bugetar de la <,5% anul trecut la 5, % din ,'1 in acest an si sa a3unga subpragul european de % in 201 .

PIB ul Spaniei a sca!ut cu 1,&% in #1


0conomia spaniola a inregistrat in primul trimestru din 200= cea mai dura comprimare din ultimii 50 de ani, con)orm datelor o)iciale, ceea ce indica o agravare a recesiunii ce a cuprins economia tarii, scrie &euters, mentioneaza Ne>s'n.,rodusul intern brut al Spaniei a scazut cu 1,<% in primul trimestru )ata de cel anterior, dupa o comprimare cu 1% in ultimele trei luni din 200<, arata datele preliminare ale institutului spaniol de statistica al tarii.(e asemenea, economia spaniola a scazut cu 2,=% )ata de primul trimestru din 200<. Spania se a)la in recesiune, dupa ce economia s!a comprimat timp de doua trimestre consecutiv, la s)arsitului lui 200<, dupa 15 ani de crestere economica puternica.Numarul somerilor, un alt indicator al deteriorarii climatului economic, a crescut in primul trimestru la - milioane de persoane, aproape dublu )ata de aceeasi perioada a anului trecut, din cauza recesiunii care duce la disparitia locurilor de munca mai rapid decat in toate celelalte tari europene.Guvernul spaniol, care a lansat un program de stimuli de 20 miliarde euro, a estimat ca numarul de someri va atinge un ma+imum de - milioane, insa, cum numarul somerilor a atins de3a aceasta valoare si s)arsitul recesiunii pare a )i departe, analistii considera ca nivelul ma+im al soma3ului va )i mult mai mare.

'ate $enerale despre (e$atului Spaniei


Regatul Spaniei (Reino de Espaa)
(rapel

Stema

Deviz naional ,lus :ltra Imn naional Marc#a &eal )*ar+ul (e$al,

urmeaz? a )i identi)icat? o #art? politic? color @i #arta politic? a Spaniei .cu demarcarea regiunilor autonome/
Capital Limba oficial Sistem politic ! &ege ! ,rim!ministru ;ormare Sup afa ! "otal ! 5pa .%/ !opulaie ! "otal? ! (ensitate "oned #us o a -2.000.000 = ,1 loc.HFmG 0uro :"7I1 50-.*-5 FmG 1,-% Madrid spaniol? monar#ie parlamentar? %uan 7arlos ' %osA Luis &odrBguez Capatero Secolul DE

va

:"7I2

Domeniu Inte net .es! efi$ telefonic I -

&egatul Spaniei .spaniol? &eino de 0spaJa/ sau Spania .spaniol? 0spaJa/ este o Kar? situat? Ln sud!vestul 0uropei, membr? a :niunii 0uropene. Mn nord!est se Lnvecineaz? cu ;ranKa @i 5ndora de!a lungul MunKilor ,irinei. ;ace parte din ,eninsula 'beric? Lmpreun? cu ,ortugalia @i Gibraltar, avNnd de asemenea dou? ar#ipelaguri, situate unul Ln Marea Mediteran? .'nsulele 1aleare/ @i cel?lalt Ln Oceanul 5tlantic .'nsulele 7anare/. (e asemenea, Spaniei aparKin dou? mici teritorii din nordul 5)ricii .care includ ora@ele autonome 7euta @i Melilla/, precum @i enclava Llivia din ,irinei. IS()*I+ *E,+(-.-I SP+/IEI MncepNnd cu secol 'D L.Pr., celKii, )enicienii, grecii @i cartaginezii au intrat Ln ,eninsula 'beric?, urmaKi de &epublica &oman?, care a a3uns Ln secolul '' L.Pr.. Limba de acum a Spaniei, religia @i sistemul 3uridic d?inuie din perioada roman?. 7ucerit? de vizigoKi Ln secolul E d. Pr. @i atacat? de mai multe ori Ln 211 de maurii nord!a)ricani islamici, Spania modern? a Lnceput s? se )ormeze dup? &econQuista, e)orturile de a!i elimina pe mauri, care au r?mas aici pNn? Ln 1-=2. Mn 1-2< &egina 0lisabeta ' a 7astiliei a Lnt?rit inc#iziKia spaniol?, instituKie interzis? abia Ln 1< -, Ln timpul domniei 0lisabetei a ''!a. Mn 1-=2 a )ost )inanKat? prima c?l?torie pe 5tlantic a lui 7risto)or 7olumb, spre 6Lumea Nou?6. ,Nn? Ln 1512, uni)icarea Spaniei din zilele noastre a )ost complet?. "otu@i, proiectul monar#ilor castiliani a )ost de a uni)ica Lntreaga 'berie, iar acest vis a p?rut aproape Lndeplinit, cNnd ;ilip al ''!lea a devenit rege al ,ortugaliei Ln 15<0, @i al celorlaltor regate iberice .colectiv cunoscute ca @i 6Spania6 care nu era pe atunci un stat uni)icat/. Mn 1*-0, poliKia centralist? a 7ontelui de Olivares a provocat r?zboaie Ln ,ortugalia @i 7atalonia8 ,ortugalia a devenit un regat independent din nou, iar 7atalonia s!a bucurat de o independenK? asistat? de ;ranKa, dar pentru scurt timp. Mn secolul DE', Spania a devenit cea mai puternic? naKiune din 0uropa, datorit? bun?st?rii derivate din colonizarea spaniol? a 5mericilor. (ar o serie de r?zboaie lungi @i costisitoare @i revolte a Lnceput declinul puterii Spaniei Ln 0uropa. 7ontroversa asupra succesiunii la tron a consumat Kara Ln secolul DE''' .vezi &?zboiul Spaniol de Succesiune ! important, un stat spaniol centralizat a )ost stabilit doar dup? acest r?zboi/, prin ocupaKia din partea ;ranKei Ln timpul erei napoleonice la Lnceputul anilor 1<00, @i a condus la o serie de con)licte armate @i revolte Lntre liberali @i suporterii Eec#iului &egim Ln mare parte a secolului D'DR un secol care a reprezentat @i pierderea a mare parte din coloniile spaniole din 5merici, culminate Ln &?zboiul Spano!5merican din 1<=<. Secolul DD iniKial a adus puKin? paceR colonizarea Sa#arei de Eest, Marocului Spaniol @i a Guineei 0cuatoriale a )ost probat? ca @i un substitut al pierderilor din 5merici. Mn 1= 1 are loc victoria Ln alegeri a partidelor republicane. Spania este p oclamat epublic i noul guvern re)ormeaz? viaa politic?8 se introduce votul universal, se separ? biserica de stat, are loc secula iza ea ave ilo mnsti e%ti& Mn 1= * au loc noi alegeri, la care cLtig? ;rontul ,opular de stLnga, dar urmeaz? insurecia militar? i naionalist? a generalului ;ranco. Mntre anii 1= *!1= = se declaneaz? un r?zboi civil sNngeros .*00,000 de mori/. Mn acest r?zboi civil, ;ranco este susinut de Germania i 'talia, puteri )asciste, iar republicanii de c?tre :&SS, Me+ic i brig?zile internaionale. ;ranco devine e) al statului pe via? ('caudilo') cu un partid unic i un regim dictatorial. (up? moartea lui ;ranco .1=25/, este proclamat ege (uan Ca los de )u bon ((uan Ca los I), care conduce ara de la regimul dictatorial spre democraie. 0ste dizolvat partidul lui ;ranco ("i%ca ea *aional) i sunt legalizate partidele de stNnga. Se )ac alegeri pentru 7ortesuri .,arlamentul/, cNtigate de +niunea Cent ului Democ atic .prim!ministru 5dol)o SuSrez/. Mn 1=22 sunt eliberai deinuii politici. Mn 1=2< se adopt? o nou? 7onstituie care restabilete instituiile reprezentative i )ormeaz? guverne reprezentative Ln cele 12 regiuni ale ?rii. Mn 1=<1 regele %uan 7arlos ' dezamorseaz? o tentativ? de lovitur? de stat militar?. Mn 1=<2 Spania intr? Ln N5"O iar Ln 1=<* devine membr? a 700.

0)1-/I(23I.E +-()/)1E +.E *E,+(-.-I SP+/IEI

Spania este compus? din 12 comunit?Ki autonome .comunidades aut-nomas/. 5ndaluzia ..ndaluc/a/ 5ragon ..ra$-n/ 5sturias .Principado de .sturias/ 'nsulele 1aleare .Islas Baleares 0 Illes Balears/ Tara 1ascilor .Pa/s 1asco 0 Eus2adi/ 'nsulele 7anare .Islas 3anarias/ 7antabria )3antabria, 7astilia!La Manc#a .3astilla 4a *anc5a/ 7astilia!Leon .3astilla 6 4e-n/ 7atalonia .3atalu7a 0 3atalun6a/ 0+tremadura )E8tremadura, Galicia )9ali!ia, Madrid .3omunidad de *adrid/ Murcia .(e$i-n de *urcia/ Navarra .3omunidad :oral de ;avarra 0 ;afarroa2o :oru <omunitatea/ Ealencia .3omunidad 1alenciana 0 3omunitat 1alenciana/ La &io3a )4a (io=a, 0+ist? @i cinci locuri de suveranitate .pla!as de soberan/a/ pe @i lNng? coasta a)rican?8 ora@ele 7euta @i Melillasunt administrate ca @i ora@e autonome, un regim administrati!intermediar Lntre ora@e @i comunit?KiR insulele din ar#ipelagul 'slas 7#a)arinas, ,eJUn de 5l#ucemas, @i ,eJUn de EAlez de la Gomera se a)l? sub directa administraKie spaniol?.

Date gene ale

*ume oficial, &egatul Spaniei Info maii gene ale, Limba oficial, limba spaniol? sau castelan? este singura limb? o)icial? pentru toat? Kara @i este vorbit? de marea ma3oritate a populaKiei spaniole .2-%/. Limbi egionale co-oficiale, 7onstituKia &egatului Spaniei din decembrie 1=2< a recunoscut trei limbi regionale8 catalana .Ln 7atalonia @i 'nsulele 1aleare/, eus.e a .Tara 1ascilor @i nordul 7omunit?Kii ;oral de Navarra/ @i galiiana .co!o)icial? Ln Galicia/. /alenciana este limba co!o)icial? a 7omunit?Kii Ealenciana din 1=<2. Mmpreun? cu catalana @i castelana0 limba a anes este limba o)icial? din Eal dV 5ran din 2< iunie 1==0. Capitala, Madrid . ,2 milioane locuitori/. 1lte o a%e ma i, 1arcelona .1,* milioane locuitori/, Ealencia .<1- mii/, Sevilia .20 mii/, Malaga .5*< mii/, Caragoza .*2- mii/, 1ilbao . 5- mii/. 2mp i ea administ ativ , 34 comuniti autonome8 5ndalucia, 5ragon, 5sturias, 'nsulele 1aleare, 'nsulele 7anare, 7antabria, 7astilla!La Manc#a, 7astilla 4 Leon, 7atalonia, 7omunitatea Ealencian?, 0+tremadura, Galicia, La &io3a, Madrid, Murcia, Navarra, Tara 1ascilor %i 5 o a%e autonome .7euta @i Melilla/R Ora@ele autonome 7euta si Melilla, precum @i cele trei mici insule .'slas 7#a)arinas, ,enon de 5l#ucemas @i ,enon de Eelez de la Gomera/ sunt administrate direct de c?tre Guvernul central spaniol @i sunt denumite 4.ocuri de Suveranitate5. 7omunit?Kile autonome se divid Ln 67 p ovincii .-2 provincii Ln Spania peninsular? @i provincii Ln Spania insular?/. ;iecare provincie este condus? de un Guvernator civil @i de o

(eputaKie provincial?. ,rovinciile se Lmpart 8n sectoa e 9u idice, iar acestea Ln municipii& :iua *aional, 12 octombrie .WCiua Pispanit?KiiX/ D apelul, trei benzi orizontale de culoare ro@ie .sus/, galben? @i de l?Kime dubl? .la mi3loc, cu stema pe )ond ro@u/ @i ro@ie .3os/. Constituia, aprobat? la * decembrie 1=2< @i Ln vigoare de la 2= decembrie 1=2<. Sistemul de d ept, sistemul de drept civil, cu aplicaKii regionale.

D ept de vot, universal, la Lmplinirea vNrstei de 1< ani. Religia, &omano ! 7atolica =-%, alte religii *%. Spania nu a e eligie oficial& Limbi oficiale egionale, catalan? Y valencian? .12%/, galiKian? .2%/, basc? .2%/. ; adul de alfabetiza e, =<,=% Situa e geog afic0 sup afa0 elief %i clim 1%eza e, Ln Sud!0stul 0uropei, Ln ,eninsula 'beric?, Lncon3urat? de Oceanul 5tlantic, Gol)ul Eizca4a, MunKii ,irinei @i Marea Mediteran?. Sup afaa total, 50-.2<2 Fm2, din care partea continental? reprezint? -==.5-2 Fm2iar partea insular? 5.2-0 Fm2, )iind )ormat? din 'nsulele 1aleare, 'nsulele 7anare @i micile insule 'slas 7#a)arinas, ,enon de 5l#ucemas @i ,enon de Eelez de la Gomera .situate Ln largul coastelor Marocului/. Spania este a treia tar? din 0uropa ca m?rime a supra)eKei .dup? ;ederaKia &us? @i :craina/. # ontie e te est e, 1=12,< Fm, din care8 cu 5ndora * ,2 Fm, cu ;ranKa *2 Fm, cu Gibraltar 1,2 Fm, cu ,ortugalia 121- Fm, cu Marocul .7euta/ *, Fm si cu Marocul .Melilla/ =,* Fm. # ontie e ma itime , -.=*- Fm. Clima8 e+trem de divers? pe Lntreg teritoriul, predominNnd cea mediteranean?. :n climat de coast? mediteranean pe coasta de sud, la Marea Mediteran? @i Ln Ealea GuadalQuivir, clim? continental mediteranean?, mai e+trem?, Ln interior .cu temperaturi sc?zute Ln timpul iernii, crescute pe timpul verii @i ploi abundente/R Relieful, platouri Lnalte Lncon3urate de dealuri, iar Ln partea de nord de MunKii ,irinei. ,odi@ul .Meseta/ ocup? circa 0.000 Fm.

Resu se natu ale .relativ reduse Ln raport cu supra)aKa t?rii @i necesit?Kile economiei/ ,c?rbune, lignit, KiKei, minereu de )ier, cupru, plumb, zinc .locul < Ln lume/, uraniu, tungsten, mercur .locul 1 Ln lume/, pirite, )luorina, ipsos, sepiolit?, caolin, potasiu. +tiliza ea te enului, 20,5 milioane #a .-1%/terenuri arabile, 1*,5 milioane #a . .1 %/ p?@uni @i )NneKe, *,< milioane #a .1 %/ supra)eKe cu alte destinaKii. <e enu i i igate, *.-00 Fm2. Lipsa acut? de ap? pentru agricultur? a determinat realizarea unor sisteme de irigaKii bazate pe cele mai moderne te#nici @i crearea unor mari )erme pentru legume, orez @i citrice. Catast ofe natu ale, perioade Lndelungate de secet?. "ediul 8ncon9u to , Spania esteparte semnatar? a 2 de acorduri internaKionale pe diverse tematici de ocrotire a mediului Lncon3ur?tor. 1ltitudini ma$ime, .21< m Ln vNr)ul ,ico de "eide ."eneri)e/ din 'nsulele 7anare, iar Ln Spania continental? MunKii ,irinei a3ung la -0- m Ln vNr)ul ,ico de 5neto @i MunKii Sierra Nevada ating -2< m Ln vNr)ul Mul#acen. %/ p?duri, *,2 milioane #a

Demog afie !opulaia, -*.=*1.000 de locuitori .estimare 2010/ Densitatea medie a populaiei, =1 locuitoriH Fm2..una dintre cele mai locuite K?ri europene/ #o a de munc .total anga3aKi Y 200=/, 1<.<<< mii .din care 2.225 mii in industrie @i 1 .- < mii Ln sectoarele de servicii/. Locu i de munc nou c eate, *15.000. .estimare 2010/ 1nga9ai afiliai la 1sigu ile Sociale, 1< 0 000! total .2010/ =ome i, -.=2<. 00 de persoane. .septembrie 2011/, Rata %oma9ului, 21,52% .septembrie 2011/ Sala iul luna minim, * , 0 euro .2010/.

Rata anuala a inflaiei, 0,<% .2010/, 2% .se prevede pentru 2011, peste media zonei euro8 1,5%/ St uctu a populaiei pe g upe de v> st .estimativ 2011/, 0!1- ani8 15,1%, 15!*- ani8 *2,2% @i peste *5 ani8 12,1%. Rata na%te ilo , 10,** la 1000 de locuitori .2011 est./ Rata deceselo , <,< la 1000 de locuitori .2011 est./ "o talitatea infantil8 , = decese la 1000 de copii n?scuKi vii..estimare 2011/ Spe ana de via, 2<,1* ani la b?rbaKi si <-, 2 ani la )emei .estimare 2011/ !e soane infectate cu SID1, 150.000 .estimat la 2010/.