Repere epistemologice in geografia contemporana

In geografie , tematica postmoderna a aparut putin mai tarziu decat in celelalte stiinte sociale , in anii 1990 , raspandindu-se destul de rapid . Postmodernitatea , in geografie , poate insemna doua lucruri . Pe de o parte , poate insemna caracteristicile unei epoci , a epocii noastre , deci o factura obiectiva de lucruri , care ar putea sa priveasca georgrafia . Pe de alta parte , postmodernitatea desemneaza , in aceeasi masura o atitudine sau o mod de o gandi , un mod de a-ti modela gandirea si scrierea . Acest al doilea nivel de probleme trebuie sa fie luat in calcul separate , el se refera atat la geografie , la geografie fara capacitatea sa de a analiza lumea , cat si la capacitatea sa de a reflecta asupra ei insesi si de a construi propria sa epistemologie . Precizez rapid primul punct in ceea ce priveste postmodernitatea ca si caracteristica a epocii , ceea ce putem observa in mod particular la geografi ( insa nu doar la acestia , este o anume ambivalenta a pozitiilor , caci avem de a face in sfarsit cu descrieri destul de semnificativ diferite , egal diferite . !ele trei mari teme care transcende literature postmoderna ca o caracteristica a epocii , cele trei mari obiective de lucru care par sa transcende putin ansamblul stiintelor sociale , deci si geografia , sunt urmatoarele " prima tema , cea a identitatii , si mai pr#cis a incertitudinii fata de definirea identitatilor la orice dimensiune ar fi , o tema care traverseaza de asemenea psi$ologia , cat si antropologia si evident geografia % a doua tema , problema impre&urimilor din e'perieta lumii , unde gasim problema contractiei spatiu-timp , si unde regasim in aceeasi masura problema de cum am puteam denumi noi mediatisation , virtualizare , si dezvoltarea a ceea ce (audrillard denumeste simulacrele)% cea de a treia tema in cele din urma , cea a reprezentarii , sau a criticii reprezentarilor . (* Problema care se pune este aici caracterizarea realitatii si la posibilitatea de c$iar a caracteriza . Aceasta problema atinge , pentru geografi in particular , tematicile spatiale . Al doilea punct , care se refera la epistemologie , poate c$iar cel mai important , este cel al legitimitatii discursurilor . !onsecinta , fiind vorba de geografi ca si alti cercetatori in stiintele sociale , este de a reusi sa stabilesti o pozitie episteologica care sa nu fie de fatada) in raport cu obictele investigatiei . +aca e sa-l credem pe ,ean--rancois ./otard , pozitia postmodernismului nu e una conservatoare .) ( Postmodernismul si geografia . Elemente pentru o dezbatere , ,ean0arc (esse lucreaza cu obiecte despre care geografii francezi cred ca deseori nu au nici o legatura cu domeniul lor disciplinar . De exemplu , homosexualitatea . ( Ce putem face din geografia postmodernista? Beatrice Collignon , Jean-Francois tasza! , pag "# $ %ostmodernismul se poate defeni in doua cu&inte . %e de o parte se poate defini ca un obeiect , iar pe de alta parte ca o atitudine . %ostmodernismul poate fi definit ca un obiect , deoarece poate fi inteles ca o un obiect sau un lucru , obiect care se poate defini

Geografia postmodernista

ca o epoca . 'ceasta epoca este definita de lucruri precum literatura , arta si arhitectura si de diferite procese precum formele productiei capitalismului care rezulta in contextual gandirii postmoderniste . (n al doilea rand poate fi definit ca o atitudine sau un mod de a intelege lumea . )ai ales , lucrurile si procesele care caracterizeaza epoca postmedernismului poate re&igora postmodernismul ca si atitudine . 'ceasta atitudine poate fi inteleasa mai ales ca o miscare intelectuala care face rost de un set coerent de idei pentru a intelege lumea intr-un mod specific postmodernistilor . (n incercarea de a gasi legatura dintre postmodernism ca si obiect si postmodernism ca si atitudine , geografi precum )ichael Dear , au sugerat ca trebuie distins intre postmodernism ca epoca , postmodernism ca stil si postmodernism ca si metoda . tilul si epoca ne a*uta sa intelegem notiunea de postmodernism ca si obiect , pe cand motoda ne a*uta sa intelegem postmodernismul ca si atitudine . tilul postmodern poate fi inteles ca un lucru ce trebuie sa fie analizat si astfel de analize sugereaza ca a existat o schimbare atat in stilul , cat si in epoca societatilor contemporane din +est . Ca o metoda sau ca o atitudine intelectuala , postmodernismul este caracterizat de o reactie impotri&a unei asa-zise sigurante a progresului care a caracterizat fundatiile moderniste ale societatii intelectuale &estice . 'u existat dezbteri intense in ceea ce pri&este atat existenta postmodernismului ca obiect , cat si asupra &eridicitatii postmodernismului ca si metoda . %e deasupra , mai sunt si cei care accepta existenta postmodernismului ca o conditie ( stil si epoca $ , dar resping metoda pentru a intelege lumea . Dezbateri pe tema postmodernismului in ziua de astazi sunt aproape absente in geografie , deoarece multi geografi s-au redirectionat spre alte lupte intelectuale . ,ricum e bine de subliniat ca ma*oritatea au fost influentati - constient sau incontinent - de postmodernism ca metoda , epoca si stil . 1.a2rence (erg

Marxismul
0ar'ismul , ca si o filosofie politica si ca un cadru pentru a intelege cum functioneaza societatea , are originile in teoriile lui 3arl 0ar' , un german e'ilat din tara sa , care si-a petrecut aproape toata viata sa ca adult in 0area (ritanie . 0ar' este considerat a fi un filosof , un economist , un teoretician al politicii , un istoric , un &ournalist si un revolutionar . Pentru prima data ideile lui 0ar' au fost e'plorate de niste geografi umanisti la inceputul anilor 1940 , dupa 5azboiul din 6ietnam , au dorit sa inteleaga geografiile economica si sociala e'istente in &urul lor si sa faca din lucrarile lor academice marea &ustitie sociala a momentului . Intersectarea ideilor lui 0ar' cu geografia poate fi considerat un mod de a mar'ifica geografia si de a-l spatializa pe 0ar' . +esi geografii au adoptat teoria mar'ista pentru a e'plica lumea din &urul lor , in acel proces au vazut o disciplina conservatoare care sustinea status quo . Acestia s-au luptat pentru a intelege mai bine cum geografia capitalista este implicate in operatia acumularii relatiilor sociale , desi au e'istat diferente considerabile in etapele care au precedat acel moment . 0ai intai , au e'istat dezbaterii pe tema relativei importante , pentru a defini geografia capitalismului , pe cea a structurilor economice in societatea capitalista , ceea ce insemna de fapt apropierile care erau mai structuraliste in natura decat acelea care erau mai voluntare in natura . Acest efort de a e'plora relative importanta a structurilor si a agentiei umane a fost cunoscuta din 1970 ca dezbaterea structura8agentie . 9 mare parte

din dezbatere se afla c$iar in lucrarile lui 0ar' , tinand cont ca el a evidentiat structura si agentia in diferite conte'te si la momente diferite . In al doilea rand , in timp ce multi geografi au ales ideile mar'iste pentru a incerca sa inteleaga geografia economica a capitalismului , altii s-au c$inuit sa inteleaga relatia dintre ideologie si practicile culturale si structurile societatii caitaliste . In al treilea rand , geografii au incercat sa inteleaga legatura dintre procesele de acumulare capitalista , pe de o parte , iar pe de cealalta parte , cum sunt realizate peisa&ele economice , care inseamna ca se luptau sa e'amineze relatia dintre relatiile sociale si structura spatiala a societatii . :eografia capitalista a fost vazuta ca rezultatul luptelor socio-spatiale dintre capitalism si muncitorime , lupte care la randul lor au fost definite de organizarea geografica a capitalismului . !unoscuta ca geografie a ;;muncii;;( labor geograp$/ , aceasta apropiere sustinea ca muncitorii si capitalistii aveau adesea diferite interese in ceea ce priveste definirea peisa&ului economic al capitalismului % capitalistii aveau nevoie sa creeze peisa&e de acumulare , in timp ce muncitorii aveau nevoie sa creeze peisa&e de munca <si este foarte important sa teoretizezi cum muncitorii incearca sa implementeze , in peisa&ul economic , spatii pe care le vad ca fiind avanta&oase pentru interesele lor . =copul final in aceasta intreaga teorie a fost sa dezvolt o apropiere materialista istorio-geografica pentru a intelege societatea , o societate in care fiintele sociale sunt vazute ca fiind active in spatiu si timp in acelasi timp .)Andrew Herod prin intermediul lucrarilor geografilor mar'isti si ca o parte a unei mai mari critici asupra stiintei spatiale care a inceput sa se dezvolte in timpul anilor 1940 . Aceasta critica a inclus lucrul geografilor umanisti care erau interesati sa largeasca aria de cunostiinte a intelegerii umane limitate asupra stiintei spatiale . :eografii marxisti au respins aceasta naiva citire a umanistilor si , in sc$imb , si-au indreptat atentia spre descoperirea adacimilor geografiei economice sau a peisa&ului social . Importul adus de structuralism , in special structuralismul mar'ist , in geografie a lasat loc criticilor empiriste a proiectului stiintelor spatiale . In acele critici , unii geografi structuralisti au sugerat ca ideologia si limba , si organizarea acestor formatiuni sociale in anumite con&uncture spatio-temporale , erau componente importante in crearea peisa&ului cultural . Ar putea fi argumentat c> aceste lecturi speciale ale structuralismului in geografie sugerau cai alternative de a conduce studii geografice si c> acest lucru a desc$is posibilitatea ca o pletor> de imagini, cum ar fi picturi peisagistice , fotografie, ?i art>, au fost legitime zonele geografice de anc$et>, ceva @n care geografii feministi au devenit interesati @n timpul anilor 1970 ?i 1990. An plus, lecturile structuraliste a peisa&ului sugereaz> modurile importante @n care ideologiile dominante funcBioneaza pentru a naturaliza relaBiile de putere, prin producBia de peisa&e care ascund la fel de mult cat lasa la vedere. 0o?tenire de durat> a structuralismului in geografie, cu toate acestea, a fost interesul care a dus la limba ?i discurs . +e?i structuralismul in geografie propriu-zisa a fost @n mare m>sur> l>sat @n urm> ca urmare a apariBiei teoriei structuralismului , realismului ?i poststructuralismului , importanBa de a e'amina discursul, limba, puterea ?i ideologia r>mCne. Astfel, provoc>rile legate de structuralism au incura&at poziBia mar'istilor , ?i mai tCrziu feminismul ?i alti geografi radicali, interesati @n interogarea structurilor subiacente care produc ?i reproduc dominatie, dezvoltare inegal> ?i relaBii sociale inec$itabile. ( Enciclopedia Geografiei Umane , 6incent +el !asino , pag "./

Structuralismul a intrat pentru prima data in geografie

Geografia feminista
Geografia feminista , in sens strict , nu este postmodernista .( Ce putem face din geografia postmodernista? , Beatrice Collignon , Jean-Francois tasza! $ :eografii feministi susBin c> geografie ca disciplina a considerat si teoretizat inadecvat relaBiile de putere dintre se'e care influenBeaz> @n mod semnificativ viaBa de zi cu zi , instituBiile , mediile , economia ?i politica . Anc> de la origine, @n anii 1940, geografia feminist> a crescut @ntr-o important> forB> ?i a afectat in mod fundamental toate domeniile de geografie uman>. +e fapt, este imposibil s> fie verificata orice subdisciplina sau revist> @n geografie uman>, f>r> s> vezi contribuBiile geografiei feministe ?i modul @n care anc$etele lor au modificat teoriile, practicile ?i metodele geografiei . D'ista cCteva e'emple care pot servi pentru a evidenBia zone in care geografia feminist> si-a adus contribuBiile de practic> ?i de studiu in geografie uman>. :eografii feministi au atras atentia asupra e'istentei unui mare numar de femei in geografia umana ca profesie , in special in comparatie cu alte stiinte sociale precum sociologia si antropologia . Di au sugerat ca numarul mare de barbati din geografia umana , in special in trecut dar continuand si astazi , a influentat ce a fost studiat in geografie . 0ulti pretind ca asta a insemnat ca problemele particulare ale femeilor si studiul relatiilor dintre se'e au fost in mare parte negli&ate in studiul geografiei . (a c$iar , feministii sustin ca dominatia masculine in geografie si lipsa de interes asupra studiului problemelor si vietii femeilor le descura&eaza pe acestea sa intre in domeniu . :eografii feministi duc mai departe critica lor asupra profesiei pana la a prezenta masculinitatea ei . Acest lucru se refera la cum initial aceasta disciplina a servit intereselor barbatilor si cum initial a lucrat cu paradigme masculine care subliniau obiectivitatea lor asupra unor probleme e'istente in lume , care foloseau numai anumite metodologii , care observau un ideal al distantei profesionale fata de activismul politic si care cereau separarea vietii personale de cea publica . -eministii sugereaza ca aceste lucruri au facut ca femeile sa se indeparteze de profesia de geografi si de aceea doresc sa se asigure ca in viitor aceste lucruri nu se vor mai intampla . :eografii feministi au avut succes in incercarile lor . Astazi este mult mai greu sa ignori argumentele lor sau sa nu iei in calcul contributiile lor . +in pacate , succesul lor nu este deplin fata de ;masculinism; si gegrafii feministi continua sa lupte pentru ca femeile sa se intereseze de aceasta disciplina . !ercetarile pe care geografii feministi le-au facut au fost influentate de trenduri mai mari din teoria sociala si feminista , de aceea este foarte important ca geografiile feministe sa fie plasata intr-un conte't al dezvoltarii feminismului de-a lungul timpului . :eografii feministi au adus , oricum , multe contributii datorita perspectivei lor unice de lucru asupra se'elor si vietii femeilor . In special , au investigat diferentele dintre lumile materiale ale femeilor si barabatilor . 0otivatia lor este sa arate ca femeile traiesc , produc si negociaza in locuri total diferite fata de spatiile folosite de barbati . +e asemenea , ei mai spun ca identitatile femeilor se realizeaza prin diferitele intelesuri sociale dintre se'e asupra spatiului si mediului . D'emplul locului de munca al femeii arata cum spatiile sunt aran&ate prin procese si probleme comple'e . +ar ar fi o greseala sa presupunem ca toate locurile de munca ale femeilor sunt locale precum casa % de e'emplu , cazul locului de munca a oferit , de asemenea , geografilor feministi un mod de

a critica apropierile traditionale in ceea ce priveste spatiile globale si procesele economiilor , folosirea resurselor si politicile la o scala mai larga . :eografii feministi studiaza de asemenea subiectivitatea sau cum femeile gandesc despre ele sau cum isi formeaza identitatea . Einand cont de faptul ca geografii feministi au demonstrat ca locul , spatial si se'ul sunt legate intre ele , cu siguranta legatura dintre loc si spatiu si cum femeile isi formeaza identitatea si cum identitatea lor afecteaza productia lor de spatiu si loc e'ista . Pe deasupra , geografii feministi se intreaba cum de femeile rezista adesea relatiilor rasiste si se'iste care le influenteaza productia de identitatea si spatiu . :eografii feministi au e'aminat identitatile observand unele situri in care cele doua se'e convietuiesc , precum case, orase si locuri de munca si spatii care spar cele doua se'e , precum natiunea , natura , urbanul , locurile private si publice . Aceste apropieri ridic adesea intrebari asupra faptului ca femeile e'perimenteaza locurile si spatiile intr-un mod unic , ca de e'emplu frica femeilor de crima sau perceptia asupra spatiului urban sau cum femeile creaza spatii pentru ele , precum case sau cartiere . Insa geografii feministi nu se concentraza doar asupra diferentelor dintre barbate si femei sau asupra investigatiilor a diferitelor locuri specifice unui gen . +e aceea , geografii feministi studiaza atat alte practice de identitati bazate pe rasa , varsta , etnie si se' , cat si cat de diferit trebuie sa se comporte femeile in cazuri de rasism si $omofobie . :eografii feministi au inceput , de asemenea , sa se gandeasca la identitatea se'ului masculin si la masculinitate . D'ista studii legate de sanatate , dizabilitati sau boli , care arata modul in care gandesc femeile si barbatii despre propriul lor corp si cum persoanele bolnave sau cu dizabilitati nu sunt acceptate in diferite locuri si cum femeile si barbatii reactioneaza la asemenea discriminari . Dste foarte important de subliniat ca spatiile sociale sunt intotdeauna construite din punct de vedere social , ridicand intrebarea de cum , cand si de ce femeile rezista unor norme si idealuri cu care sar putea sa nu fie de acord . Mary Thomas 0%rintre aceste probleme , geografia feminista si problema sexului . Bineinteles , in termeni teoretici si epistemologici , putem sustine ca geografia feminista si postmodernismul sunt termeni antonimi . Dar acestia sunt legati de un liant obiecti& . ( Postmodernismul in geografie , Jean-Francois tasza! , pag 1.$

Bibliografie :
1. Eciclopedia Geografiei Umane , Barne2 3arf , 4##. , age %ublications 4. Postmodernismul si geografia . Elemente pentru o dezbatere , Jean-)arc Besse , 4##" 5. Postmodernismul in geografie , Jean-Francois tasza! , 4##" ". Ce putem face din geografia postmodernista? , Beatrice Collignon , Jean-Francois tasza! , 4##"