Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA AFACERI INTERNATIONALE

SPANIA

PROFESOR COORDINATOR: DOBRE CLAUDIA DISCIPLINA: COMERT INTERNATIONAL

STUDENT: ATOMEI ANISOARA ANUL II, ID.

CUPRINS: 1. Scurta prezentare. 2. Etimologia numelui. 3. Geografia Spaniei. 1.1 Repere geografice. 1.2 Clima. 1.3 Geografie politica. 1.4 Vegetaia. 1.5 Fauna. 1.6 Relieful. 1.7 Reeaua hidrografica. 4. Istoria. 5. Demografia. 1.1 Sntatea. 1.2 Religia. 6. Politica. 7.Spania dup aderarea la UE. 8. Economia. 1.1 Turismul. 1.2 Transporturile. 1.3 Piaa imobiliara. 9. Relaii externe. 1.1 Relaiile dintre Romnia si Spania. 10. Criza economica in Spania.

REINO DE ESPANA ( REGATUL SPANIEI)

Drapelul Spaniei

Blazonul

1 SCURTA PEZENTARE
DEVIZA NAIONALA: PLUS ULTRA (MAI DEPARTE) IMN NAIONAL: MARCHA REAL (MARSUL REGAL) SITUARE: In S-V Europei (Peninsula Iberica) VECINI: Frana 623 km, Andora 63,7 km, Marea Mediterana 1670 km, Gibraltar 1,2 km, Oceanul Atlantic 1367 km, Portugalia 1978 km CAPITALA : MADRID DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 17 comunitati autonome SARBATOARE NAIONALA: 12 Octombrie (Ziua Hispanitatii) COORDONATE: 4025'00N 345'00V LIMBA OFICIALA: Spaniola SISTEM POLITIC: Monarhie Parlamentara REGE: JUAN CARLOS I PRESEDINTELE GUVERNULUI: JOSE LUIS RODRIGUEZ ZAPATERO SUPRAFATA 504.645 km %APA: 1,04 POPULATIE : 47.000.000 locuitori (loc 51 in lume)

DENSITATE: 93,1loc/km

PIB (NOMINAL) locul 8 TOTAL(2007) $1.359 de miliarde PIB PER CAPITA $ 30,289 PIB(PPC)loc 11 TOTAL(2007) $ 1.276 de miliarde PIB PER CAPITA $28.445 IDU(2007) 0,938(loc 19)-inalt MONEDA: EURO(,EUR)=100 EUROCENTI FUS ORAR UTC+1 VARA UTC+2 DOMENIU INTERNET: .ES PREFIX TELEFONIC: +34 PREFIX RADIOFONIC AMA-AOZ, EAA-EHZ COD ISO 724/ESP/ES STAT MEMBRU AL :ONU, EU (1986), OTAN (1982)

2. ETIMOLOGIE
Numele Spaniaeste derivat din Hispania, numele in latina cu care romanii se refereau la toata peninsula. Originea termenului Hispaniaeste atribuit fenicienilor, prima civilizaie non iberica care a ajuns in peninsula pentru a-si extinde comerul si care a fondat, intre altele, oraul activ cel mai vechi din Occident. In limba lor punica l-au numit Isephanim ,Coasta de iepuri.

3.GEOGRAFIA

Spania este poziionat n Europa Occidental i ocup cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, precum i dou arhipelaguri (Insulele Canare n Oceanul Atlantic, respectiv Insulele Baleare n Marea Mediteran) i dou orae (Ceuta i Melilla) n nordul Africii, precum i alte insule de dimensiuni reduse situate n vecintatea rii.

1.1REPERE GEOGRAFICE

Suprafaa sa total este de 504.782 km, din care 499.542 km reprezint uscat i 5.240 km ap. Din grania sa total de 6.882 km, 4.964 km (88%) reprezint ap i restul de 1.918 km este uscat (12%). Golful Biscaya (numit i Marea Cantabrian) se gsete la nord, mrile Mediteran i Balearic la est-sud-est, sud-est i sud, Portugalia i Oceanul Atlantic la vest, iar Frana i Andora la nord-est, de-a lungul lanului Munilor Pirinei. Coasta Mrii Mediterane este lung de 1.660 km, n timp ce coasta Atlanticului este lung de 710 km. Lanul Pirineilor se extinde pe ntreaga distan de 435 km dintre Mediteran i Golful Biscaya. n extremitatea sudic a Spaniei se gsete Strmtoarea Gibraltar, care separ Spania i restul Europei de Maroc, care se gsete n extremitatea nord-vestic a Africii. Cea mai scurt distan dintre Spania i Maroc este de doar 13 km.

1.2 CLIMA

Clima Spaniei este n principal temperat i mediteranean; exist veri calde n interior, mai degrab cu condiii moderate i nnorate pe coast. Iernile sunt nnorate i reci n interior, regiunile de pe coast fiind relativ temperate.n Spania, emisiile de CO2 au crescut, din anul 1996 indicele a crescut, Spania nereuind s respecte Protocolul de la Kyoto n legtur cu emisiile de gaze cu efect de ser. Rapoartele despre mediul nconjurtor au aprut datorit recomandrilor Organizaiei Naiunilor Unite.Spania este afectat de un fenomen de accentuare a secetei, ntre anii 1880-2000, mai mult de jumtate din aceti ani fiind foarte secetoi. Temperatura maxim: 47,2C, s-a nregistrat n Murcia, la data de 4 Iulie 1994. Temperatura minim: -32C, nregistrat n apropierea lacului Estangento (Lerida) pe data de 2 Februarie.

1.3 GEOGRAFIE POLITICA.


Din punct de vedere administrativ Spania se divide n 17 comuniti autonome, o comunitate cu statut special i doua orae autonome: Andaluzia (Andaluca), Aragon (Aragn), Asturias (Principado de Asturias), Cantabria, Castilia i Leon (Castilla y Len), Catalonia, Castilia La Mancha (Castilla-La Mancha), Ceuta, Extremadura, Galicia, Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears), Insulele Canare (Islas Canarias), La Rioja, Madrid (Comunidad de Madrid), Murcia (Regin de Murcia), Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea), Melilla, ara Bascilor (Pas Vasco / Euskadi), Valencia (Comunidad Valenciana / Comunitat Valenciana). 6

1.4 VEGETATIA
Vegetaia este una dintre cele mai bogate din ntreaga Europ, incluznd aproape 8000 de specii de plante, dintre care multe au fost aduse n aceast ar din alte regiuni - mai ales speciile cultivate n agricultur. n nordul Spaniei sunt n special pduri de foioase i conifere. Speciile de plante cel mai des ntlnite sunt cele central-europene - stejarul, castanul i fagul, dintre arbori, i gherghinul, ilicele, socul i murele, dintre arbuti. Condiiile de clim din zon sunt foarte propice i pentru culturile de vi-de-vie. . Nu trebuie omii nici portocalii i lmii care cresc peste tot n Peninsula Iberic.

1.5 FAUNA
Fauna prezint un grad ridicat de diversitate. n Spania se pot ntlni, pe lng altele, o serie de specii care au disprut din alte ri europene.. De asemenea, un mare numr de specii ntlnite aici prezint influenele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufnia cu coarne, mangusta etc.), precum i un numr de specii endemice, ntlnite n Insulele Baleare i Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, aa cum s-a ntmplat n Antichitate cu iepurele de cas ("conejo", nume de la care se presupune c ar proveni i denumirea Spaniei, conform anumitor etimologi) i cu pasrea numit canar.

1.6 RELIEFUL
In relieful Spaniei se ntlnesc toate ciclurile orogenetice i sedimentare care s-au manifestat de-a lungul istoriei, determinnd forme specifice. Spania este o tara cu multe diferene de inaltime intre unele zone si altele, are destul de multe zone muntoase, mari cmpii si extinse depresiuni parcurse de lungi ruri.

Cea mai mare parte din Spania peninsular se suprapune Mesetei Centrale, o zon nalt, mrginit i strbtut de catene montane. Alte forme de relief includ nguste zone litorale i cteva zone depresionare axate pe cursul unor ruri, din care cea mai extins este Cmpia Andaluziei. ara poate fi mprit n zece regiuni i subregiuni: Meseta Central, Cordiliera Cantabric, zona Iberic, Munii Pirinei, zona Penibetic, Cmpia Andaluziei, Bazinul rului Ebro, cmpiile litorale, Insulele Baleare i Insulele Canare. Aceste regiuni se regsesc de obicei grupate n patru mari zone: Meseta Central asociat cu munii care o mrginesc i strbat, alte zone montane, zonele joase i insulele. RELIEFUL SPANIEI

1.7 RETEAUA HIDROGRAFICA


La fel ca i hidrografia oricrei alte ri, cea a Spaniei este determinat de dou tipuri principale de factori: climatici (repartiia i volumul precipitaiilor n timpul unui an) i geologici (relieful i solurile) Cele mal mari artere hidrografice sunt tributare Atlanticului: Duero (Douro), Tajo (Tejo), Guadiana, Guadalquivir s.a. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea mai mare suprafaa din peninsula. In est, Ebro dreneaz depresiunea Argonului si se vars in Mediterana, dup ce strbate printr-un frumos defileu, munii de pe coasta. In general, rurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate, cu terase largi in cursurile lor inferioare si mijlocii. Din cauza variaiilor de debit si a condiiilor de relief, rurile Peninsulei Iberice nu prezint importanta pentru navigaie; in schimb, ele sunt amenajate pentru irigaii si obinerea energiei electrice.

4. ISTORIA
ncepnd cu secol IX .Hr., celii, fenicienii, grecii si cartaginezii au intrat n Peninsula Iberic, urmai de Republica Roman, care a ajuns n secolul II .Hr.. Limba de acum a Spaniei, religia i sistemul juridic dinuie din perioada roman. Spania modern a nceput s se formeze dup Reconquista. n 1478 Regina Elisabeta I a Castiliei a ntrit inchiziia spaniol, instituie interzis abia n 1834, n timpul domniei Elisabetei a II-a. n 1492 a fost finanat prima cltorie pe Atlantic a lui Cristofor Columb, spre "Lumea Nou". Pn n 1512, unificarea Spaniei din zilele noastre a fost complet. n secolul XVI, Spania a devenit cea mai puternic naiune din Europa, datorit bunstrii derivate din colonizarea spaniol a Americilor. Dar o serie de rzboaie lungi i costisitoare i revolte a nceput declinul puterii Spaniei n Europa. Controversa asupra succesiunii la tron a consumat ara n secolul XVIII.

Secolul XX iniial a adus puin pace; colonizarea Saharei de Vest, Marocului Spaniol i a Guineei Ecuatoriale a fost probat ca i un substitut al pierderilor din Americi. O perioad de dictatur (1923-1931) s-a ncheiat prin stabilirea celei de A Doua Republic Spaniol.Creterea polarizrii politice, combinata cu creterea violenei neverificate, a dus la izbucnirea Rzboiului Civil Spaniol n iulie 1936. Urmnd victoria forelor sale naionaliste n 1939, generalul Francisco Franco a condus o naiune epuizat politic si economic. Totui, n anii 1960 i anii 1970, Spania a fost transformat gradual ntr-o economie industrial modern cu un sector de turism n cretere. Dup moartea dictatorului Generalul Franco n noiembrie 1975, succesorul su desemnat personal, Prinul Juan Carlos i-a asumat titlurile de rege i de conductor al statului. El a jucat un rol important n ghidarea Spaniei spre un stat democratic modern.

5.DEMOGRAFIA.
n anul 2008, populaia Spaniei a atins oficial 46 milioane de locuitori, conform nregistrrilor din registrele municipale. Densitatea populaiei n Spania (91 loc./km) este mai redus dect n celelalte ri ale Europei de Vest, iar distribuia pe teritoriul rii este inegal. Cu excepia regiunii ce nconjoar capitala, Madrid, cele mai populate areale se gsesc de-a lungul coastei mediteraneene. Populaia Spaniei s-a dublat n timpul secolului XX, ndeosebi datorit spectaculosului "boom demografic" dintre anii 1960 si 1970. Conform INS, n anul 2005 sperana de via n Spania era situat ntr-o medie de 80,2 ani: 77 ani pentru brbai si 83,5 ani pentru femei. Numrul imigranilor n Spania a explodat n ultimii zece ani, ajungnd de la 500.000 n 1996 la circa 4,5 milioane n 2008, la o populaie de 45 de milioane. n aceast perioad, ara a cunoscut o cretere economic puternic.

10

1.1 SANATATE
n Spania exist 298 de spitale de stat i peste 450 de spitale particulare.

1.2 RELIGIA
76,7% din populaia Spaniei se declar catolic, 20% se declar atei, 1,6% se declar ca aparinnd altor religii (musulmani, ortodoci, protestani, evrei, etc.) i 1,7% din populaie se abine, conform unui chestionar realizat n anul 2008.

6 POLITICA
Spania este o monarhie constitutionala (ncepnd din 1978) cu un parlament bicameral - Cortes sau Ansamblul Naional. Succesiunea este ereditara, iar coroana spaniola se transmite in descendenta regelui Juan-Carlos I, in ordinea primogeniturii,. In cazul in care nu exista motenitori, deciziile privitoare la succesiunea coroanei vor fi luate de ctre Cortes. Puterea executiva consista din Consiliul de Minitri, prezidat de Preedintele Guvernului (asemntor unui prim ministru).Puterea legislativ este format din: Congresul Deputailor (Congreso de los Diputados) cu 350 de membrii i un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din alei direci pe baza votului popular i ceilali 51 trimii de legislaturile locale pentru a servi timp de patru ani. 7. SPANIA DUPA ADERAREA LA UE Odat cu intrarea Spaniei in Comunitatea Economica Europeana, predecesoarea UE, la 1 ianuarie 1986, a devenit necesara deschiderea economiei, modernizarea industriei, imbunatatirea infrastructurii si revizuirea legislaiei economice, pentru a ndeplini cerinele Uniunii Europene. Fcnd acest lucru, Spania a accelerat creterea Produsului Intern Brut (PIB), a redus datoria publica, rata omajului a sczut de la 23% la 15% in trei ani si a redus inflaia la mai puin de 3%. 11

Cele mai importante provocri pentru economia spaniola in ultimii 20 de ani au fost reducerea deficitului public, a ratei omajului, reformarea legilor muncii, reducerea inflaiei, creterea randamentului productivitii muncii si creterea nivelului PIB pe cap de locuitor. Chiar daca si in perioada dictatoriala pe care a cunoscut-o sub Franco, pana in 1977, economia a avut un sens ascendent, putndu-se afirma ca relaionarea cu Comunitatea Europeana a dat un puternic impuls de modernizare si eficientizare economica. In prezent Spania este a patra economie ca cifre absolute a zonei euro si prin urmare joaca un rol important in dezvoltarea monedei unice. Chiar daca performantele economice nu au ajuns la cel mai nalt nivel neajungnd la media europeana, potenialul de cretere este unul solid, dup cum cifrele ultimilor ani au artat-o. Apartenena de doua decenii la Uniunea Europeana, a fcut din Spania o tara indisolubil legata de valorile politice, economice si sociale ale acestei entitati suprastatale. Este semnificativa atitudinea cetenilor spanioli fata de integrarea tarii lor in UE la mplinirea a 20 de ani de la acest eveniment, la 1 ianuarie 2006.Un sondaj de opinie dat publicitatii de postul de radio Cadena Ser, in cadrul cruia au fost intervievate 1000 de persoane, releva ca 84% din cei ntrebai s-au declarat satisfcui in legtura cu aderarea tarii lor la Uniune, iar 79% au spus ca statutul de membru a reprezentat o dezvoltare pozitiva .Pedro Solbes, ministru al finanelor la Madrid in 2006, a aratat de asemenea ca puternica cretere economica spaniola este in fond direct legata de apartenena la comunitile europene. Cu aceeai ocazie, preedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, ddea ca exemplu de poveste de succes Spania in ceea ce privete procesul de extindere al UE. Intradevar in cei 20 de ani de apartenena la Uniune, Spania a beneficiat de un ajutor net de 100miliarde de euro.

12

8.ECONOMIA.
Economia Spaniei este a cincea ca mrime intre economiile Uniunii Europene si, in termeni absolui, se afla printre cele mai mari 10 economii ale lumii. n termeni relativi, pierde cteva poziii n favoarea unor state mult mai populate. inta sa de cretere economic, chiar dac moderat, le depete pe cele ale vecinilor si i asociailor europeni. Resursele minerale sunt bogate si variate constnd in : crbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxita, wolfram, mercur, uraniu, fosforite, sare si sruri de potasiu etc. (concentrate in special in nordul Spaniei si Granada). Tara agrar-industriala, sectorul capitalist de stat deine un loc important in economie. Categoriile de teren ale Spaniei se mpart in : agricol 20615000 ha (40,7%), pasuni 9563000 ha (19%), pduri 13813000 ha (27,4%). In agricultura persista inca ramasitele feudale; marea proprietate funciara are o pondere importanta in structura proprietatii agricole (ndeosebi in Andaluzia, Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele : gru, orz, ovz in zona centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului, porumb in nord, orez in provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, mslini (ocupa locul 1 in lume la producia de mslini), bumbac, tutun, sfecla de zahar, plante citrice (pe litoralul mediteranean), vita de vie (producnd vinuri renumite :Xeres, Malaga, Alicante ), pomi fructiferi. Un alt domeniu important este industria de pescuit, industria care aduce un aport important la buget. Spania este tara europeana cu cea mai mare flota de pescuit, si a patra din lume. La mijlocul anilor 80, flota spaniola numra intre 13,800 si 17,500 de vase, care erau, insa, in mare lor majoritate, de mica capacitate si cu o vechime serioasa. In sectorul creterii animalelor, pe primul loc se afla creterea ovinelor; in nord si in nord-vest se cresc cornute mari, iar in Galicia, Extremadura, Catalonia porcine.

13

Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva si industria uoara (esturi de bumbac, lna, mtase). Este dezvoltata industria siderurgica (Bilbao, Sagunto), metalurgia neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria constructoare de maini (in special automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave, utilaj textil, energetic ), chimica. Industria alimentara produce vinuri, ulei de msline, conserve de fructe si de peste, zahar.Principalele produse vegetale : cereale (locul 5 in lume la orz), legume si zarzavaturi, masline (locul 1 in lume), struguri pentru vin, sfecla de zahar, citrice, alte fructe, plante industriale, arbori de pluta, flori.Principalele produse din zootehnie si pescuit : carne de vita, porc si pasare, produse lactate, peste.Principalele produse industriale : textile, incaltaminte, produse alimentare (locul 1 in lume la ulei de masline si locul 3 in lume la productia de vinuri), bauturi alcoolice, metale si produse din metal, produse chimice, nave si reparatii de nave, autoturisme, masini unelte, produse refractare, produse farmaceutice, echipamente medicale..Industrii de baza : metalurgia (fier, otel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului, industria chimica (foarte importanta si diversificata). Principalele regiuni industriale : Tara Bascilor, Catalonia, Madrid. Peste 87 de miliarde de euro si 5,5% PIB provin numai din industria de IT, trei din 5 avioane din lume utilizand la aterizare software de control aerian spaniol. Ocupa locul 3 in Europa si locul 7 in lume in ceea ce priveste industria constructoare de masini. Peste 82% dintre vehiculele produse in Spania sunt exportate in peste 90 de tari.

14

Date si cifre
PIB: la preuri de pia - 973.291 milioane de ( 2006 estimativ) PIB: paritatea puterii de cumprare - 1.145.078 milioane de $(2006 est.) PIB - rata de cretere real: 3,9% (2006) PIB - pe cap : paritatea puterii de cumprare - 24.500 $ USA (2005) PIB - compoziie pe sector:

agricultura: 3.5% industria: 28.5% servicii: 68% (2004 est.)

Populaie n srcie relativ: 19,8% (2005) Taxe i impozite din i pe locuine n procentaj :

maxim 10%: 2,8% minim 10%: 25,2% (1990)

Rata de inflaie ( preuri de consum ) : 2,7% (2006) Ancheta de Populaia Activ (2005):
o o

Populaie inactiv: 15.530,2 mii de persoane Populaie activ: 20.885,7 mii de persoane Ocupai: 18.973,2 mii de persoane Dezocupai: 1.912,5 mii de persoane

Lucrtori - pe sector : (2005)


servicii 65,01% industria 17,2% construciile 12,5% agricultura 5,29%

15

Rata de omaj : 8,3% (al 4-lea trimestru din 2006) Balana de buget (2006 estimativ): 12.777 milioane de euro / 1,7 peste PIB Balana de buget (2007 estimativ): 9.531 milioane de euro / 0,9 peste PIB Electricitatea - producia : 179,468 mii de milioane KWH (1999) Electricitatea - producia n funcie de surs:

combustibil fosil: 48,23% Energia hidraulic: 19,16% Energia nuclear: 31,23% altele: 1,38% (1998)

Electricitate - consum: 218,400 mii de milioane de KWH (2004) Electricitate - export: 4,4 mii de milioane de KWH (2002) Electricitate - import: 9,9 mii de milioane de KWH (2002) Exporturi: $173.100 milioane de $ USA (f.o.b., 2004) Exporturi - producte: mainrii , vehicule motorizate ; alimente , alte bunuri de consum Exporturi - clieni: (2004)

3,90%

73%

2004

7%

65%

70% UE

75% AM. LATINA

80% SUA

85%

.Exporturi in 2004

Uniunea European 73%

16

Frana 19,3% Germania 11,8% Portugalia 9,6% Regatul Unit 9,1% Italia 9,1% America Latin 7% Statele Unite ale Americii 3,9% Importuri: $221.900 milioane de $ USA (f.o.b., 2004) Importuri - furnizori: (2004) Uniunea European 67% Frana 18% Germania 16,5% Frana 15,7% Italia 8,8% Regatul Unit 6,4% Benelux 4,8% Statele Unite ale Americii 6,2% OPEC 5% Japonia 2,9%America Latin 4,8%
Sute

100
100%

80 60
1% 0,06% 0% 0,03% 0,05%

UE SUA OPEC JAPONIA AM. LAT.

Coloan 3-D 1 Vest Nord

0%

40 20 0

2004

2004

Datoria - extern: 1.251.480 milioane de Euro (junio 2006 est.) Ajutor economic - donaii: ODA, $1,3 mii de milioane (1998) In concluzie, Spania, att prin poziia sa geografica prin spaiul pe care l ocupa si piaa de 44 de milioane de ceteni, reprezint o tara de prim rang a Europei.

1.1

TURISMUL
Cnd spui Spania, spui probabil numele tarii care atrage cei mai muli

turiti din ntreaga Europa. Este tara care se afla pe locul 2 dup Italia din punct de vedere al gzduirii numrului de UNESCOs World Heritage Sites. Daca din punct de vedere politic Spania este un regat, atunci fara nici o exagerare, din punct de vedere

17

turistic Spania este un regal ! Primete in fiecare an circa 80 milioane turiti, care aduc bugetului naional mari sume de bani. Spania ramane o tara si o cultura care a influenat si influeneaz multe alte naiuni ale lumii, dovada cele peste 400 milioane de vorbitori de limba spaniola din ntreaga lume. . ncepnd cu Madridul si spectacolele de corida, Costa del Sol care pornete din Barcelona, alergatul printre tauri din Pamplona, Ibiza, Pelerinajul la Santiago de Compostella, vizitarea viilor si pivnielor din La Rioja alturi de o excursie spre urmele dinozaurilor fosilizai din apropiere, drumeiile, schiatul si alpinismul din Pirinei, distraciile de zi si de noapte din Palma de Mallorca, plajele din Sitges, complexul monastic de la Montserrat, catedrala lui Gaudi, cartierul Bario Gotic, castelele (Spania are cele mai multe castele din Europa), catedralele, statuile, muzeele, Escorialul si casa memoriala Miguel Cervantes si multe, multe altele. Spania a fost in 2007 principala atracie turistica din UE, cu 272,8milioane de nnoptri in hoteluri, cu 2,3% mai mult dect in 2006, urmata de Italia, care nu si-a atins estimrile, insa a nregistrat 249,9milioane nnoptri, conform Eurostat. Conform previziunilor Organizaiei Mondiale a Turismului, numrul de turiti strini n Spania va crete n medie cu 5% pe an, de-a lungul urmtorilor 20 de ani, ceea ce ar nsemna 75 de milioane de turiti strini n 2020.

1.2 TRANSPORTURILE

18

. Astzi, lungimea total a cilor ferate spaniole este de 14.781 km, din care 8.791 sunt electrificate. Se folosete ecartamentul neuzual de 1.668 mm. Exist i 998 km de ci de ecartament normal i 1.954 de ecartament ngust. Spania va deveni liderul european n privina transportului feroviar de mare vitez, cu o reea de peste 2.000 de kilometri, o performan tehnologic generatoare de locuri de munc. Reeaua feroviar de mare vitez a Spaniei va depi 2.000 de kilometri, dup ce va fi deschis cea de-a patra rut, de 438 de kilometri, ntre Madrid i Valencia. Spre diferen, reeaua feroviar de mare vitez a Franei are 1.900 de kilometri, iar cea a Germaniei are o lungime de 1.300 de kilometri. La nivel mondial, Spania va fi ntrecut doar de China (peste 3.500 de kilometri) i Japonia (2.500 de kilometri). In ceea ce priveste transportul aerian are peste 105 aeroporturi amplasate n regiuni distincte, dintre care 33 sunt internaionale, unde opereaz mai mult dect 250 de linii aerene, cel mai important fiind aeroportul Madrid-Barajas. Dup amploarea, Barajas pretinde s fie unul dintre cele mai importante aeroporturi ale lumii avnd o capacitate de 70.000.000 de cltori (aproape 30 de milioane mai mult dect n 2005).

19

1.3 PIATA IMOBILIARA


Conform datelor emise de Banca naional spaniol , Spania avea la finele anului 2005 23.700.600 de construcii de locuine , peste un total de 15,39 milioane de locuine spaniole . Aceste cifre indic o medie de 1,54 construcii de locuine la o locuin , rata cea mai ridicat din lume . Conform acelorai surse , 85% din construciile de locuine sunt proprietate personal i doar 15% se folosesc n regim de nchiriere .Preul mediu al noilor construcii de locuine n Spania este de 2.510 euro pe metru ptrat , conform datelor transmise de Societatea de Evaluri, la 31 decembrie 2005. i totui , preul construciilor de locuine variaz n funcie de zon: comunitile autonome i capitalele de provincie. n primul trimestru din 2008, sectorul imobiliar din Spania s-a confruntat cu o scdere "brutal" a activitii, marcat la nceputul anului 2008 de scderea cu 200.000 de uniti a ritmului anual de apariie a antierelor, de trei ori mai puin fa de aceeai perioad din 2007. Numrul de tranzacii imobiliare a sczut cu 60% n primul trimestru din 2008 n Spania, iar preurile au nregistrat o scdere de pn la 20%, existnd posibilitatea desfiinrii a 250.000 de locuri de munc n acest sector n 2008. Aceast criz, ce s-a acutizat din toamna lui 2007, este considerat ca fiind sursa ncetinirii ritmului de cretere economic, cauza creterii ratei omajului i a sporirii excedentului bugetar, ntr-o ar n care boom-ul imobiliar a susinut activitatea economic timp de zece ani.

9. RELATII EXTERNE.

20

Inceputul secolului XXI s-a caracterizat, din punct de vedere economic, print-o crestere a economiei americane cifrata la 5%, a celei chineze care detine o crestere economica extraordinara, ponderata de oficialii chinezi, fiind dusa la 6%, si o crestere exploziva a economiilor emergente. De asemenea tigrii asiatici si-au continuat creterile puternice care le-au avut si in anii 90. Pentru Europa insa situaia nu a fost la fel de fericita, tarile europene fiind confruntate cu o perioada de recesiune si creteri economice foarte sensibile cifrate chiar la 1-2% in cazul Germaniei , cea mai puternica economie europeana si a treia din lume. Spania nu a fcut nici ea excepie dar creterile economice au fost peste cele ale partenerilor ei europeni. In anul 2004, Spania a avut o cretere economica de 3,1% prin comparaie cu media europeana care a fost de 2,4%.Insa trebuie menionat ca la ridicarea coeficientului european au participat si tarile central si est europene care au economiile aflate in plina viteza cu creteri economice de 5%. Conform IMF, Spania a fcut fata recesiunii economice intr-un mod remarcabil. Prin comparaie cu celelalte tari europene , Spania a avut creteri mai bune dublate de scderea omajului. Performanta Spaniei este fundamentata de doi stlpi importani:o politica fiscala orientata spre stabilitate in conformitate cu Pactul de Stabilitate si Dezvoltare, al crui prevederi au fost incalcate de alte state europene din zona euro, si o reforma solida, PIB-ul pe cap de locuitor reprezint in Spania aproximativ 80% din cel al tarilor dezvoltate din UE. . n ceea ce privete relaiile economice externe, ponderea principal o ocup rile din Uniunea European, cei mai importani parteneri fiind Frana, Germania, Italia, Marea Britanie i Portugalia. Ali parteneri comerciali importani sunt SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia si Elveia. Dintre rile din Europa Central i de Est, primul partener este Polonia, urmat de R. Ceh, Ungaria, Romnia, Slovacia i Bulgaria. .

n ultima perioad, Spania a devenit unul dintre importanii investitori mondiali Principala destinaie a investiiilor o constituie rile din UE 15 cu aproape

21

75% din totalul investiiilor nete (74,47%, respectiv 14.858 milioane euro n 2003). n continuare, se plaseaz SUA, cu 1.361 milioane euro (6,82%), urmate de rile din zona Americii Latine, cu 906 milioane euro (4,54%). De remarcat c pe aceast zon investiiile au o tendin de scdere (79,85% fa de 2002). Regiunile care prezint un interes crescnd pentru investitorii spanioli sunt Europa Central i de Est, rile din nordul Africii Maroc, Algeria, Tunisia, precum i rile din Extremul Orient, n special China. Investiiile nete spaniole n noile state membre UE s-au cifrat n 2003 la 889,74 milioane euro, nregistrnd o cretere de peste 20 ori fa de anul precedent. Dintre rile central europene, primul loc n investiiile spaniole l ocup rile Grupului de la Vigrad, ns, n ultimul timp, se exprim din ce n mai des ideea c aceste ri au fost deja saturate (este cazul investiiilor germane n Polonia), capitalul spaniol cutnd noi teritorii. n aceast situaie, Romnia a devenit un nou pol de atracie pentru investitorii spanioli. Legislaia comercial, n general, i cea privind comerul exterior, n particular, sunt cele existente n Uniunea European i se caracterizeaz printr-o liberalizare cvasi-total a circulaiei produselor i a preurilor. Principalele produse de export sunt : vehicule i componente, produse chimice, fructe i legume proaspete. Spania exporta produse agro-alimentare (portocale, msline si ulei de msline, vinuri, legume, orez, fructe, conserve), minereuri, metale neferoase (mercur, plumb), produse chimice, produse textile, pluta. . La import predomina : vehicule i componente, combustibili i lubrefiani, produse chimice, electronic i informatic, produse siderurgice.

Structura pe grupe de produse a comerului exterior al Spaniei in anul 2005 = in milioane euro = Sold Exporturi Importuri 22

TOTAL Bunuri de consum Alimente, bauturi, tutun Autoturisme Produse energetice de consum Alte bunuri de consum Bunuri intermediare Produse agricole Produse energetice Produse industriale Bunuri de capital Utilaje si echipamente Materiale de transport Alte bunuri de capital

-77812,6 -7391,5 4648,4 854,8 847,8 -13742,4 -57975,9 -3621,7 -26655,9 -27698,3 -12445,2 -9763,9 -28,0 -2653,3

153559,0 59596,0 18678,0 19346,5 1001.2 20570,4 79107,3 695,5 5302,0 73109,8 14855,6 6297,5 7540,3 1017,9

231371,6 66987,5 14029,5 18491,7 153,5 34312,8 137083,2 4317,1 31957,9 100808,1 27300,9 16061,4 7568,3 3671,2

1.1

RELATIILE COMERCIALE DINTRE ROMANIA SI SPANIA La 21 ianuarie 1977 se restabilesc relaiile diplomatice ntre Romnia i

Spania. Dup revoluia din 1989, guvernul spaniol a artat o susinere necondiionat pentru procesul de reforme democratice din Romnia i pentru integrarea rii noastre

n structurile europene i euro-atlantice. Dialogul politic ntre cele dou ri i vizitele bilaterale au cunoscut o evoluie ascendenta. In iulie 1993 intr n vigoare Tratatul de prietenie i cooperare ntre Spania i Romnia, semnat la Madrid, la 4 februarie 1992, de ministrul romn al afacerilor externe, Adrian Nstase i de omologul su spaniol, Francisco Fernandez Ordoez. Acorduri economice: Acord de cooperare economic i industrial dintre Romnia i Spania, semnat la Madrid la 18 aprilie 1990, n vigoare la 3 octombrie 1991, Acord ntre Romnia i Spania privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor, semnat la 25 ianuarie 1995, n vigoare la 7 decembrie 1995. La 12 iunie 2003, Camera de comer i industrie a Romniei i a Municipiului Bucureti i Consiliul Superior A Camerelor de Comer i Industrie spaniole au semnat, la Bucureti, Acordul de constituire al Consiliului de Afaceri romno spaniol.

23

Datele statistice consemneaz faptul c, n anul 2005, schimburile comerciale cu Spania au cunoscut cea mai rapid cretere (44% exportul i 26% importul) i au atins cea mai mare valoare (1266,7 milioane euro, din care 539,8 milioane euro exportul i 726,9 milioane euro importul) din istoria relaiilor bilaterale, contribuind la diminuarea, fa de anul 2004, a soldului nefavorabil al balanei comerciale, att ca valoare, ct i ca pondere. La 31 martie 2006, volumul total al schimburilor comerciale ale Romniei cu Spania a fost de 359,75 milioane euro (cu o pondere de 2,43% n totalul comerului exterior romnesc), din care 162,36 milioane euro exportul (cu o pondere de 2,61% din totalul exporturilor romneti - locul 10 n topul partenerilor Romniei) i 197,39 milioane euro importul (cu o pondere de 2,30% - locul 14), soldul nefavorabil fiind de -35,03 milioane euro (marcnd o accentuat descretere). Comparativ cu primele trei luni ale anului 2005, au fost nregistrate creteri importante ale comerului bilateral : 48,44% pe total schimburi, 61,65% la export i 39,08% la import.

Dinamica schimburilor comerciale romno-spaniole n perioada 2004-2009 (milioane euro) An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 30 sept 1.133,7 597 536,7 60,3

Total Export Import Sold

952,7 374,9 577,8 -202,9

1.266,7 539,8 726,9 -187,1

1.558,8 605,75 953,05 - 347,3

1.712,28 678,3 1.033,98 - 355,68

1.872 775,9 1.096,1 -320,2

24

La 30 septembrie 2009, volumul schimburilor comerciale a fost de 1.133,7 milioane euro, cu o pondere n comerul exterior al Romniei de 2,30%. Exportul a fost de 597 milioane euro, iar importul a fost de 536,7 milioane euro. Balana comercial a nregistrat un excedent de 60,3 milioane euro, pe fondul diminurii considerabile a importurilor din Spania. Conform evidenelor Oficiului Naional al Registrului Comerului la 30 noiembrie 2009 erau nregistrate n Romnia 3.698 societi mixte romno-spaniole cu un capital investit de 663,6 milioane euro (locul 10). Conform datelor statistice, n 2009, comunitatea de romni din Spania a nregistrat o diminuare fa de anul precedent, cifrndu-se, n prezent, la 675.481 persoane. ncepnd cu 1 ianuarie 2009 guvernul spaniol a ridicat restriciile privind accesul pe piaa spaniol a muncii a cetenilor romni.

10. CRIZA ECONOMICA IN SPANIA


Spania nregistreaz cea mai mare rat a omajului din Uniunea European, aceasta atingnd 17,9% n mai, potrivit statisticilor UE. Comisia European estimeaz c nivelul omajului va depi 20% n 2010, cnd Spania preconizeaz o revenire la cretere economic. Numrul de omeri din Spania va rmne peste nivelul de 4 milioane n 2010, ns este puin probabil s depeasc 5 milioane, n contextul n care economia va ncepe s-i revin, a declarat, pentru cotidianul El Publico, ministrul spaniol al Economiei, Elena Salgado. Guvernul spaniol prevede o cretere economic de 1,8%, n 2011, i de 2,7%, n 2012, a mai spus aceasta. "Economia Spaniei continu s evolueze sub potenial i, chiar dac ritmul comprimrii ncetinete, nu putem s fim prea entuziasmai de povestea revenirii economiei", a declarat MarkWall, economist n cadrul Deutsche Bank 25

Previziunile sunt mai optimiste dect cele ale Comisiei Europene, care estimeaz c Spania va fi ultimul stat din UE ce va reveni la cretere economic trimestrial, probabil n 2011. Cele mai multe semnale pozitive ale economiei Spaniei din ultimele luni au fost alimentate de un masiv plan de stimuli, n cadrul cruia s-au cheltuit circa 15 miliarde euro n prima jumtate a anului. Planul de stimuli, unul dintre cele mai mari din lume, raportat la economie, se va ridica la peste 4% din produsul intern brut (PIB) n perioada 2008-2010 i include de la reduceri de taxe la programe de lucrri publice. Guvernul socialist spaniol a creat n iunie un fond de nou miliarde euro prin care va putea intra n acionariatul companiilor care se confrunt cu dificulti financiare. Scopul acestui fond este reorganizarea sectorului financiar spaniol, mai ales segmentul bncilor regionale.

Guvernul spaniol taie salariile bugetarilor cu 5% i va disponibiliza 13.000 de angajai anul acesta. Din 2011, vor fi ngheate pensiile i, tot de la anul, nu se va mai acorda prima de natere de 2.500 de euro. Sunt doar cteva dintre msurile de austeritate anunate de premierul Jose Luis Zapatero, pentru reducerea deficitului bugetar i evitarea unei crize financiare de amploare precum cea din Grecia. De asemenea, guvernul de la Madrid ia n considerare nghearea angajrilor n sectorul public.. Guvernul spaniol sper ca, prin noile msuri, deficitul s fie redus cu aproape 5 procente pn la sfritul lui 2011.

26

BIBLIOGRAFIE:

Ambasada Romniei la Madrid MONEY.ro - tirea de business a momentului Ministerul Afacerilor Externe i Cooperrii al Spaniei 2011 Ziarul Financiarul The Economist Statele Lumii

27

28

29

. . . . Acest aspect a determinat pe secretarul de stat pentru afaceri europene, Alberto Navarro, sa afirme ca reprezinta mai mult decat orice Plan Marshall. Dar inceputul a fost traumatic deoarece somajul a atins 20% pe fondul reducerii pierderilor companiilor de stat prin reduceri de personal. Se vorbea de un posibil exod al fortei de munca spaniole in tarile Comunitati Europene, despre o infrastructura slab dezvoltata su despre o inflatie ridicata (10%) . In 2006 Spania a ajuns sa genereze 7% din PIB-ul UE, peste 70% din exporturi mergeau in tarile UE, iar 60% din importuri proveneau de acolo. Se remarca mari schimbari in domeniul infrastructurii de transport. Soferii pot parcurge drumul de la Madrid pana la granita cu Franta, pe autostrazi administrate in regim de parteneriat public-privat, fara sa opreasca la vreun semafor. Ce inseamna un drum de zece ore, acum poate fi parcurs in doar cinci. Primul proiect AVE, tren de mare viteza, ce leaga Madridul de Sevillia si inaugurat in 1992, a facut posibil ca 471 de km sa fie parcursi in 2 oresi 15 minute.O a doua astefel de linie finalizata in 2004, leaga Madridul de Barcelona, via Zaragoza, interconectata cu o alta linie ce leaga Capitala catalana de Franta, cu celebrul TVG.Ba mai mult spaniolii doresc sa lege, in viitor, in viitor Madridul de capitala portugheza Lisabona.Trenurile spaniole respecta o buna traditie de punctualitat. In concluzie se poate spune ca Spania ar putea servi ca exemplu Romaniei in materie de integrare europeana.

30