Forma de guvernmnt: monarhie constituional Suprafaa: 449 964 km Limba de stat: suedeza Religie: evangheliti luterani (94%); romano-catolici.

Capitala: Stockholm Moneda: Coroana suedeza (SEK) Ziua naionala: 30 aprilie (ziua de natere a regelui ); 6 iunie (Ziua Drapelului) Fus orar: GMT +1

Prezentare generala
Suedia are un rol important in Europa, cautandu-si o identitate proprie si independenta de trecutul in care era o mare putere la Marea Baltica. Desi Suedia a reusit in mare masura sa evite marile conflicte ale secolului XX, renumitul "model suedez" al statului providential isi are si limitele sale. Pe de alta partea, suedezii sunt foarte pasionati de noile tehnologii motiv pentru care tara s-a transformat intr-un adevart lider in domeniul tehnologiei informatiei. In ciuda acestei desvoltari, exista si inegalitati, lipsa perspectivelor economice indemnandu-i pe multi suedezi din nord sa migreze in sud pentru a gasi un loc de munca mai bun. Suedia are granite cu Norvegia, Finlanda iar coasta sa la Marea Baltica masoara peste 2400 km lungime. Ca parte a Scutului Baltic, Suedia are unul dintre cele mai vechi teritroii din Europa. Mult timp teritoriul actual al Suediei a fost acoperit de ghetari care prin topirea lor au modelat relieful actual al tarii si au lasat in urma numeroase lacuri, bazine si depresiuni. Suedia, conform unui sistem mai vechi de cartografiere, este impartita in trei mari zone: Norrland(zona de nord), Svealand (Suedia centrala) si Gotaland(partea de sud a tarii). In nord se afla o parte a Alpilor Scandinavi cu ianltimi de peste 2000 metrii (vf kebnekajse 2111m). Patele acestor munti sunt strabatute de nenumarate izvoare ce se varsa in Golful Botnic si care, prin cascadele de pe cursurile lor, produc energie electrica in hidrocentrale asigurand o parte importanta din energia tarii. Catre sud locul muntilor este luat de depresiuni si lacuri, aici aflanduse si cele mai multe lacuri din tara printre care sunt si Vaner, Vatter si Hjalmar. Zona de coasta este caracterezita de prezenta fiordurilor si a multitudinii de insule si insulite stancose care se gasesc cu zecile de mii in sudul Suediei. Acest tip de litoral este specifi coastelor scandinave ale Marii Baltice.

Scurt istoric
Primul imperiu suedez a fost intemeiat in secolul VI, de catre tribul germanic svear care a coborat dinspre nord si a subjucat populatia gauth aflata mai la sud. De aici se vine si numele Suediei de azi Sverige (Svea Rike). Incepand cu secolul IX vikingii suedezi cunoscuti sub numele de varegi, au pornit o campanie de cucerire a teritoriilor de la est si sud-est. Desi Suedia a fost complet crestinizata in 1164, unitatea politica a fost greu de realizat datorita in mare parte revoltelor si disputelor asupra tronului. Independeta Suediei avea sa ia sfarsit in anul 1397, odata cu Uniunea de la Kalmar, cand aceasta a fost alipita altor doua ragate scandinave, Norvegia si Danemarca. In 1520, in urma unor executii in masa a nobililor suedezi, suedezi au pornit o revolta sub conducerea lui Gustav I, revolta ce avea sa se termine prin declararea independentei Suediei si incoronarea lui Gustav I ca rege. Acesta a realizat in anii sai de domnie, ample reforme in administratie si finante, transformand Suedia intr-o adevarata putere.

Populatie Suedia
o o o o o o o
Numar de locuitori: 9,1 milioane Densitate: 20loc./km Distributie: 83% urban, 17% rural Rata anuala de crestere: 0,2% Speranta de viata: Femei 83 de ani, barbati 79 de ani Religie: Protestanta(luterana evanghelica) Limbi vorbite: suedeza (limba oficiala), finlandeza si lapona(regional)

Suedia este o tara cu o societate si o economie aflate in plin progres. Egalitatea dintre femei si sistemul sau de invatamant sunt luate ca exemplu in intreaga lume. In ciuda progresului sau si al mentalitaii extrem de avandgardiste si liberale, Suedia a stiut sa-si pastreze traditiile si obiceiurile. Imaginea unei tari inghetate e foarte departe de adevart, suedezii stiind sa se distreze. Acest lucru este vizibil in nenumaratele festivitai si festivaluri care au loc de-a lungul anului, mai ales primavara, zilele fiind mai lungi. Pana la jumatatea secolului al XX-lea populatia Suediei a fost in mare msaura omogena, insa de atunci numarul strainilor a crescut cu aproximativ 5%. Aceasta crestere este datorata in principal afluxului de muncitor dupa Al Doilea Razboi Mondial, dar faptului ca Suedia a devenit in ultimul timp o destinatie favorita pentru nenumarati refugiati de pe intreg globul. Politica liberala de imigratie si-a atins ulterior insa limitele, guvernul suedez inasprind limitele de imigrare la sfarsitul anului 1990. Majoritatea oraselor mari ca Stockholm, Gteborg, Malm, Uppsala si Linkpping ridica gradul de urbanism al tarii la 83%. Majoritatea populatiei se afla in sudul tarii, acest lucru transformand vaste teritorii din nordul tarii in zone slabe populate. De-a lungul anului, in Suedia, au loc o multime de sarbatori legate in special de anotimpuri. Astfel la sfarsitul lui ianuarie de tine festivalul traditional al zapezii numit Kiruna, iar pe 30 aprilie e sarbatorita cu mult entuziasm venirea primaverii prin Noaptea Valpurgiei. In iunie, in cea mai lunga zi a anului, suedezii serbeaza mindsommar iar pe 123 decembrie are loc Sf. Lucia o sarbatoare ce anunta venirea Craciunului.

Economie

Dispune de nsemnate zcminte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint. Industrie avansat: extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de maini (nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestier, de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic, textil, alimentar. Agricultur specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine, psri) i producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar, legume, plante furajere. Export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice, hrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Import combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume. Comer extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Frana, rile de Jos, Finlanda .a. Moned : coroan suedez (SEK)| Turism de amploare. Pescuit maritim. Flot comercial maritim. Ci navigabile interne. Ci ferate: 11.285 km. Ci rutiere: 135.859 km.

Cultur O specialitate culinar suedez este kldolmar, asemntoare cu sarmalele romneti, din carne de porc i frunze de varz. Mncare tipic pentru zona est mediteranean, sarmalele au fost aduse n Suedia n secolul XVIII de ctre armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani n exil pe teritoriul Moldovei de astzi (oraul Tighina). Pentru prima oar au fost menionate ntr-o carte de bucate scris de Cajsa Warg n 1755. Atunci erau nc fcute cu foi de vi, care au fost repede nlocuite cu foi de varz, acestea fiind mult mai uor de gsit n Scandinavia.