Sistemul educational german si sistemul educational romanesc

(Asemanari si Deosebiri)

a)Am ales acest sistem de invatamant german deoarece eu consider ca el este cel mai
dezvoltat din lume ce le asigura copiilor multe beneficii.
Acesta diferenţiază foarte mult copiii cu o pregătire slabă, cei de nivel mediu şi
elitele. Diferenţierea aceasta a dus la un sistem educaţional segregat în funcţie de abilităţile
copiilor: o şcoală pentru cei mai slabi, o şcoală pentru elevii de nivel mediu şi una pentru
elite, special creată pentru a facilita accesul la o facultate. Desigur, există o îngrijorare în
societatea germană legat de această segregare a copiilor în funcţie de nivelul de inteligenţă şi
de pregătire, în principal fiindcă nu este o educaţie egalitară, elevii fiind practic etichetaţi.

b)Structura învățământului:
Asemanare: În învăţământul preşcolar atat in Germania cat si in Romania sunt incluşi
copii cu vârste cuprinse între 3 ani şi 6-7 ani.
Asemanare: Învăţământul obligatoriu debutează la vârsta de 6 sau 7 ani împliniţi şi
durează 9 sau 10 ani (în funcţie de stat). Apoi aleg filiere separate. Părinţii decid la acest
moment – pe baza sfatului profesorului – în privinţa tipului de şcoală pe care să o urmeze
copilul:
Germania Romania
Hauptschule Învăţământul primar

Realschule  Învăţământul secundar inferior

Gymnasium  Învăţământul secundar superior

Asemanari: Urmează gimnaziul real sau uman pentru copiii din Germania care sunt
foarte buni sau școala secundară pentru copiii cu performanțe mai scăzute.  Gimnaziul se
absolvă cu Abitur (bacalaureat) și cine dorește dă examen la Uni (teorie pt.masterat, doctorat)
sau la Fachhochschule (studiu aplicat pentru o anumită meserie, de ex. construcția de mașini).
Asemanare In Germania ca si in Romania există și opțiunea de a aplica dupa clasa a
10- a la diverse firme, unde copiii sunt școliți ca Azubi (practicant) în diverse domenii,
primind calificări de la tutore. La sfârșitul practicii (2-3 ani) dacă ești bun rămâi la firma
respectivă și avansezi în grad și salariu, dacă nu îți încerci norocul la altă firmă unde faci
Ausbildung în alt domeniu.
Deosebire: Fata de sistemul de invatamant romanesc in Germania
sistemul de formare dual le oferă elevilor o bază solidă, teoretică şi practică, pe care ei o pot
valorifica apoi într-o carieră de succes. Prin acest program, tinerii liceeni au portunitatea de a
dobândi experienţa în cadrul unei companii internaţionale.
Deosebire: In Germania elevii beneficiaza de oportunitatea de a
se inscrie la o „Şcoala de Carte şi Meserii”, un program de formare profesională, care le oferă
absolvenţilor de şcoală gimnazială oportunitatea de a se pregăti pentru meseria de
comerciant-vânzător, odată cu începerea liceului.
 Deosebire: In România, autoritatea centrală pentru
învăţământul preşcolar este Ministerul Educaţiei Naționale, iar în Germania, educarea,
creşterea şi supravegherea copiilor revin, în principal, ministerelor sociale, Ministerului
Familiei, Vârstnicilor, Femeilor şi Tineretului, iar la nivelul landurilor, Ministerelor de
Tineret şi Asistenţă Socială, şi doar în parte Ministerului Educaţiei.
Deosebire: În Germania nu există un plan de
învăţământ comun şi obligatoriu pentru toate landurile, oferind mai multă libertate în conţinut
şi structură. În România, există un plan de învăţământ construit în funcţie de tipul de program
al grădiniţei şi de tipurile de activităţi de învăţare, însă acest plan de învăţământ permite
parcurgerea interdisciplinară, integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului
didactic în planificarea activităţii zilnice cu preşcolarii.
Deosebire: La fiecare grupă de copii
formată în Germania, educatoarea este însoţită de un ajutor, în timp ce în România, cu clase
suprapopulate, mai ales în zonele urbane, cadrul didactic trebuie să facă faţă singur
numeroaselor sarcini ce se impugn. Deosebire: În general, în
România, programul zilnic de funcţionare este acelaşi pentru fiecare tip de grădiniţă, în timp
ce, în celălalt stat, dovedesc mai multă flexibilitate şi deschidere faţă de nevoile familiilor,
adaptând programul pentru a satisface necesităţile beneficiarilor. Deosebire: Personalul
didactic din sistemul de învăţământ preşcolar german nu au statutul de profesori. În timp ce
educatoarele (erzieher) din Germania au mai mult pregătire în specializarea „Asistenţă
socială”, cadrele didactice din România au o pregătire didactică din ce în ce mai temeinică,
cu studii specializate în „Pedagogia învăţământului preşcolar”. Deosebire: Zilele
de studiu sunt mai puţine în ţara noastră (aproximativ 175 de zile); în unele landuri ale
Germaniei se învaţă 188 de zile pe an (câte 5 zile pe săptămână), în altele se studiază 208 zile
(doar 2 săptămâni din lună se învaţă 5 zile pe săptămână, în rest, 6 zile). Deosebire:
Anul şcolar se derulează în Germania între 1 august şi 31 iulie, în România între 1 septembrie
şi 31 august. Deosebire:
Sistemul educational german pune foarte mult accent pe psihicul copilului. Avantajul este că
astfel cresc copii cu o încredere în sine viguroasă, stăpâni pe sine, nu timorat într-un sistem
rigid ca in sistemul educational romanesc. Dezavantajul este că încep cu învățarea sunetelor
și abia apoi a literelor. La început ei scriu cum se aude, nu cum este corect gramatical.
Deosebire:
Grupele constituite în învăţământul preşcolar german, în contextul învăţării centrate pe copil,
încurajează eterogenitatea. Nu se adoptă criteriul vârstei, ci mai degrabă se respectă cerinţele
unui model „de tip familial”.  În ţara noastră, grupele sunt omogene: grupa mică, grupa
mijlocie, grupa mare . Asemanare
intre cele doua sisteme de invatamant: dacă copilul este bolnav, suni la secretariat în dimineață
respectivă. A două zi suni iar dacă nu s-a însănătoșit. Nu trebuie scutire medicală, scrii doar motivul
absenței în caietul copilului. Numai după o absență îndelungată, de peste o săptămână, trebuie să
aduci de la medic adeverință că e apt de școală.
Deosebire : Siguranța în școală: sunt porți, părinții îi așteaptă afară pe copii, iar dacă
te plimbi fără programare prin școală ești luat la întrebări,in timp ce in Romania unii elevii
pot sa absenteze de la ore fara ca gardianul scolii sa le puna intrebari si sunt pusi de serviciu
pe scoala adica pierd ziua de cursuri.
Deosebire:In Germania cursurile au loc cu un număr mic de studenţi
Asemanare: materii care au foarte mare legatură cu ceea ce se confruntă un
absolvent la loculde muncă;
Deosebire: în ultimul rând timpul de studiu este mult mai redus ca la o
facultate/universitate normala
c)Sistemul de notare:

Deosebire:Sistemul de notare german cuprinde note de la 1 pentru foarte bine până la 5

pentru insufficient. Pentru o mai bună diferenţiere a meritelor se pot acorda şi note cu
zecimale, astfel:

Nota-puncte Modul de notare

1,0-1,5 Excelent
1,6-2,5 Foarte Bine
2,6-3,5 Bine
3,6-4,5 Suficient
4,6-5,0 Insuficient
La universităţile care au ca şi condiţie de admitere Numerus Clausus (adică numărul delocuri
este limitat) sistemul de notare diferă, după cum urmează:
Nota-puncte Modul de notare
16-18 Excelent
13-15 Foarte Bine
10-12 Bine
7-9 Satisfacator
4-6 Suficient
1-3 Insuficient
In timp ce in Romania sistemul de notare se face de la 1 la 10.
Asemanare: În ambele sisteme, metodele de lucru sunt determinate de abordarea
holistică a copilului. Accentul se pune pe: metoda proiectelor, învăţarea prin joc, munca în
echipă, experiment, explorarea, asigurând copiilor libertatea de a se exprima, de a alege,
creând situaţii cât mai diverse de învăţare;
Deosebiri: In invatamantul educational german nu există teme pentru acasă. Numai
dacă n-a reușit să facă în clasă își ia caietul și termină acasă până la semnul Stop! pus de
profesor. În rest li se recomandă să citească cărți din biblioteca școlii. După ce termină de
citit, intră pe un site, răspund la niște întrebări și primesc puncte. Copiii cu cele mai multe
puncte primesc premii.In schimb in Romania elevul este suprasolicitat cu teme pentru a doua
zi. Deosebiri In Germania există evaluarea de la jumătatea anului. Copilul are de
răspuns la aproximativ 60 întrebări și își face autoevaluare. Apoi învățătoarea face evaluarea
ei pe aceeași foaie. Urmează o discuție învățătoare – copil la care părintii sunt spectatori.
Copilul este întâi lăudat pentru tot ce merge bine, apoi acolo unde a gresit, i se cere copilului
să vină cu propuneri de ce se poate face, se trece soluția pe foaie și se semnează. Dupa
parerea mea discutia dintre invatatoare si copil este una foarte avantajoasa.In schimb ,in
Romania acest lucru nu se aplica
d)Forme de evaluare
Deosebire: Sistemul de evaluare a performanţelor preşcolarilor germani este foarte
slab dezvoltat. În România se pune mare accent pe sistemul de evaluare (iniţială, formativă,
sumativă). Portofoliile copiilor stochează toate datele semnificative pentru copil, progresele
sau regresele înregistrate, măsurile adoptate, rezultate concrete ale muncii preşcolarilor
(lucrări, creaţii, fişe de lucru individual etc.). Fişele psihopedagogice întocmite de cadrele
didactice la sfârşitul grădiniţei sunt un instrument foarte util în munca profesorilor pentru
învăţământul primar care vor prelua copiii în clasa I, având un tablou al cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor copiilor.
Deosebire: In invatamantul german se pune accentul pe practică şi mai puţin pe teorie
in timp ce in Romania acest lucru este invers.
Asemanare: Testarile nationale: In ultimul an de liceu, elevii sustin examene scrise
numai pentru disciplinele din profilul ales. Media generala este formata pe baza notelor din
examene si notele obtinute din ultimii 3-4 ani de studiu. Dupa sustinerea cu succes a
examinarilor finale se obtine diploma Abiturzeugnis(diploma de bacalaureat), care reprezinta
diploma de studii liceale din Germania. Acest document este necesar, dar nu intotdeauna
suficient, pentru continuarea studiilor la o universitate sau o alta institutie de invatamant
superior. In functie de destinatia universitara si de domeniul ales de studiu, va fi necesara
sustinerea unor examene de admitere si diferite alte conditii pot fi impuse.
Aproape jumătate din landurile din Germania efectuează o evaluare a muncii şi a
Comportamentului social al elevilor din şcoala primară.Germania alansat evaluarea elevilor
pe baza standardelor naţionale din învăţământ în 2005.Standardele adoptate în Germania în
2004 au fost implementate prin testarea naţională înînvăţământul secundar în toate landurile
în 2005-2006pentru aajuta laacordarea
certificatelor, precum şi la notarea elevilor şi la trecerea lor în noul stadiu de învăţământ.

Etică în loc de religie

In invatamantul german in loc de religie se face etică, o materie complet diferita fata
de invatamantul romanesc. Elevii aprind o lumânare și se gândesc la bunicii morți. După
aceea își trimit gândurile bune la cer pentru cei vii: sănătate, prosperitate,  etc. La Sfârșitul lui
noiembrie au Laternenfest – ies toți cu lanternele după 17:00 când e întuneric și fac turul
școlii/grădiniței cântând, după care se face foc de tabără cu prăjituri și punci. De Nikolaus
primesc dulciuri. Înainte de Crăciun fac Plätzchen (niște prăjiturele de Crăciun).

e)Concluzii: Sistemul educational german se distinge semnificativ de alte sisteme de

invatamant, dar angajeaza elevii intr-o schema performativa, astfel incat, la absolvire, acestia
sa aiba un nivel academic foarte ridicat. Diferente de curriculum exista intre land-urile
germane, datorita functiei de control pe care statele federale o au asupra sectorului
educational.
 Sunteți angajat de ONU să optimizați software-ul care se ocupă de programarea
vorbitorilor în plen. Pentru următoarea sesiune, se înscriu o serie de vorbitori, identificați
prin țara de unde provin și numărul de minute pe care estimează că îl vor vorbi.

Date de intrare

Pe fiecare linie se va afla un nume de țară a vorbitorului și o durată în minute, număr

întreg, separate prin spațiu. Numărul de vorbitori înscriși este necunoscut.

Date de ieșire

Programați vorbitorii, afișând pe fiecare linie țara din care fac parte și durata
discursului, separate prin virgulă, astfel încât discursurile cele mai lungi să fie programate
înaintea celor mai scurte. Dacă două discursuri au aceeași durată, se vor programa în
ordinea alfabetică a țării de unde provin vorbitorii. Pe ultima linie de la ieșire se vor afișa
durata totală a conferinței și durata medie a unui discurs, număr fracționar cu două
zecimale, separate prin spațiu.

(13p) Datele de intrare specificate mai sus vor conține garantat nume de țări unice
formate dintr-un singur cuvânt, și durate de timp întregi în intervalul [10; 60] de minute.

Exemplu intrare

Franta 30

Olanda 15

Belgia 20
 Romania 45

Ungaria 15

Germania 10

Suedia 15

Exemplu ieșire

Romania,45

Franta,30

Belgia,20

Olanda,15

Suedia,15

Ungaria,15

Germania,10

150 21.43

(3p) Delegațiile din anumite țări sunt extrem de prost organizate, astfel încât se
înscriu mai mulți vorbitori din aceeași țară, cu propriile discursuri. Acest lucru nu este posibil
și deci trebuie selectat un singur vorbitor din fiecare țară, și, pentru a nu decala
programările ulterioare, se va alege discursul de durată maximă din fiecare țară prezentă.
Datele de intrare specificate mai sus pot conține acum aceeași țară de mai multe ori.
Exemplu intrare:

Franta 30

Ungaria 15

Olanda 15

Romania 30

Belgia 20

Romania 45

Ungaria 15

Germania 10

Ungaria 10

Suedia 15

Exemplu ieșire

Romania,45

Franta,30

Belgia,20

Olanda,15

Suedia,15

Ungaria,15
 Germania,10

150 21.43

(3p) Anumiți demnitari au completat greșit datele de înscriere, astfel încât durata
discursului lor este ori mai mică decât 10 sau mai mare decât 60 (de minute), caz în care
aceștia vor fi eliminați din conferință.

Exemplu intrare

Franta 30

Croatia -5

Olanda 15

Lituania 3

Belgia 20

Romania 45

Ungaria 15

Germania 10

Bulgaria 76

Suedia 15

Exemplu ieșire
 Romania,45

Franta,30

Belgia,20

Olanda,15

Suedia,15

Ungaria,15

Germania,10

150 21.43

(3p) La conferință s-au anunțat în ultimul moment și participanți din Marea Britanie
și invitați din Arabia Saudită, caz în care acum la intrare pot exista țări cu nume formate din
mai multe cuvinte.

Exemplu intrare

Franta 30

Olanda 15

Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord 20

Romania 45

Ungaria 15

Germania 10
 Republica Moldova 15

Exemplu ieșire

Romania,45

Franta,30

Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord,20

Olanda,15

Republica Moldova,15

Ungaria,15

Germania,10

150 21.43

(3p) Dacă durata totală a conferinței este mai mare de 8h, se vor elimina în ordine
din vorbitorii cu durata cea mai mare de discurs, în ordinea programării de la primul
subpunct, până când durata conferinței scade sub 8h inclusiv (adică se acceptă și o
conferința de fix 8 ore).

Exemplu intrare

Brazil 45

Colombia 29
Netherlands 44

Indonesia 60

Mexico 20

Japan 56

France 54

Bahrain 47

Tanzania 60

Vietnam 55

China 55

Italy 25

Madagascar 58

Honduras 43

Poland 52

Gambia 41

Mongolia 60

Philippines 55

Lithuania 29

Uzbekistan 21

Paraguay 44

Thailand 40

Botswana 15

Kyrgyzstan 23
Ukraine 59

Ethiopia 39

Lebanon 46

Kenya 18

Sweden 49

Panama 15

Portugal 50

Russia 57

Ecuador 26

Afghanistan 53

Exemplu ieșire

Netherlands,44

Paraguay,44

Honduras,43

Gambia,41

Thailand,40

Ethiopia,39

Colombia,29

Lithuania,29
Ecuador,26

Italy,25

Kyrgyzstan,23

Uzbekistan,21

Mexico,20

Kenya,18

Botswana,15

Panama,15

472 29.50