lOMoARcPSD|4954149

Eseu Etică si Deontologie - Plagiatul

Etica si integritate academica (Universitatea din Bucuresti)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Manea Martha (martha.manea@gmail.com)
 lOMoARcPSD|4954149

Universitatea din București

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Etică și Deontologie Academică

Plagiatul și Autoplagiatul

Master: Evaluare și Intervenție Psihologică în Domeniul Educațional

Raluca Valeria Mînzat

București

2019

Desc?rcat de Manea Martha (martha.manea@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4954149

Plagiatul este un fenomen deloc străin zilelor noastre, datând încă din antichitate, urmându-și
cursul prin Renascentism ca mai apoi să fie observat și în perioada interbelică, iar în cele din
urmă să ne ⹂surprindă” ca un tsunami, mai puternic și mai des întâlnit, în prezent.

Dar ce înseamnă mai exact acest termen? Conform DEX Online, PLAGIÁT1, plagiate, s. n.
Acțiunea de a plagia; plagiere. ♦ (Concr.) Operă literară, artistică sau științifică a altcuiva,
însușită (integral sau parțial) și prezentată drept creație personală. [Pr.: -gi-at] – Din fr. plagiat.

De-a lungul timpului au fost demarate diverse studii pe tema plagierii, în țări precum China,
Marea Britanie, Australia și în America de Nord, în urma acestora constatându-se faptul că mai
mult de 30% dintre studenții universităților acestor țări, admit comiterea actului de plagiat fără să
fie conștienți de acest lucru, iar 20% dintre aceștia admit faptul că plagiază cantități
semnificative de text (Enrich, Howard, Mu și Bokosmaty, 2016).

Enrich și colab. (2016), au realizat un studiu, comparând atitudinile studenților australieni și

chinezi asupra plagierii. Participanții erau studenți aflați în programul de licență, dintre care
australieni 131, preponderent femei și chinezi 173, preponderent bărbați. Toți participanții
australieni erau încadrați în specializarea Educație, pe când cei chinezi erau încadrați atât în
Educație cât și în Bussiness și Științe. Rezultatele studiului au arătat trei mari divergențe între
studenții australieni și cei chinezi. Prima ar consta în faptul că 20% dintre studenții chinezi au
considerat că plagierea lucrării unui alt student cu permisiune este acceptabilă, în comparație cu
doar 5% dintre studenții australieni care au fost de acord cu această afirmație. Cercetătorii
consideră că aceste rezultate sunt datorate diferențelor cross - culturale, demonstrându-se acest
lucru și în alte studii anterioare. O a doua divergență, de asemenea cross - culturală, este dată de
comportamentul plagierii, mai exact, mai mult de o cincime dintre studenții chinezi au indicat
faptul că plagiatul poate fii justificat prin cantitatea mare de muncă pe care o au de făcut,
comparativ cu doar 1% dintre studenții australieni. Aceasta se poate datora diferențelor cross -
culturale semnificative dintre cantitatea mult mai mare de muncă pe care o au de făcut studenții
chinezi față de studenții australieni. Iar o a treia divergență, deși aflată în contrast cu atitudinile
permisive asupra plagiatului ale studenților chinezi, aceștia au considerat într-o proporție mai
mare decât studenții australieni, că predarea unei lucrări plagiate ar trebui pedepsită.

Concluziile acestui studiu au constat în mare parte în atitudini împotriva plagierii atât din partea
studenților chinezi cât și din partea studenților australieni, dar o mică parte dintre studenți au

Desc?rcat de Manea Martha (martha.manea@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4954149

prezentat anumite percepții îngrijorătoare și neînțelegeri ale plagierii. Recomandarea

cercetătorilor a fost, și consider că este valabilă oriunde în lume, ca profesorii/educatorii să nu se
axeze chiar atât de mult pe conținutul pe care îl predau, cât pe instruirea, învățarea efectivă a
studenților cum să preia idei, gânduri, texte, de la alte persoane, într-o manieră care să conducă la
inspirație mai mult decât la copiere, reproducere a aceleiași idei. Studenții ar trebui învățați cum
să utilizeze ideile altora, ar trebui învățați abilități academice și ce constituie mai exact plagierea.

De asemenea, în România și în țările est - europene, nivelul plagiaturii este foarte ridicat,
comparativ cu țările din vestul Europei. Peste 50% dintre tezele și lucrările redactate în România
sunt plagiate. În special în domeniul educației se pot găsi exemple multiple, de la elevi și studenți
care își plagiază proiectele, eseurile, rezumatele, comentariile,tezele de licență/dizertație/doctorat
până și testele (copiind unii de la alții), până la învățători și profesori de
gimnaziu/liceu/universitari care își plagiază și autoplagiază propriile teze și cărți scrise, propriile
publicații științifice.

Pentru a susține această idee, a fost realizat un studiu la sfârșitul anului 2018 despre percepțiile
studenților asupra politicii plagiatului în învățământul superior, implicând o comparație între
Marea Britanie, Cehia, Polonia și România. Studiul a explorat relația dintre cultura națională și
percepția studenților privind accesul la politica de plagiat, adecvarea suportului și a detaliilor,
asigurând coerența implementării la universitatea lor. S-a găsit o diferență semnificativă între
Marea Britanie și celelalte trei țări est - europene, privind conștientizarea politicii plagiatului/a
lipsei de onestitate academica, procedurilor conexe și disponibilitatea acestora. S-a constatat
faptul că studenții din Marea Britanie au un nivel de conștientizare mult mai ridicat asupra
politicilor si procedurilor de plagiat (83-93%), pe lângă studenții din Polonia și România, unde
nivelul lor de conștientizare a acestor politici este mai mic de jumătate (47%).

România a avut cel mai scăzut scor național pentru individualism și s-a anticipat că acest lucru ar
însemna că studenții s-ar baza mai mult pe instituție pentru a le oferi sprijin. Constatările au
confirmat această ipoteză, cea mai mare parte a studenților din România (86%) spun că ar dori
mai multă instruire pentru a evita plagiatul. Pe lângă nivelurile mai scăzute ale individualismului,
poate că nevoia de instruire mai mare a studenților din România ar putea fi atribuită nivelurilor
ridicate de corupție percepută în România și practicile zilnice asociate care, fără pregătire și

Desc?rcat de Manea Martha (martha.manea@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4954149

modelare a practicilor adecvate, pot continua să se perpetueze ( Glendinning și colab., 2013,

2018 citat în Mahmud și colab., 2018).

În concluzie, elevii și studenții din România, ar trebui să fie învățați cum să învețe, cum să se
inspire, cum să creeze conținut propriu/original și cum să utilizeze în mod adecvat ideile altor
persoane. Consider că ar trebui implementate cursuri obligatorii de abilități academice încă din
liceu, nu doar la facultate, pentru ca elevii să se poată familiariza cu un anumit format de
gândire, de utilizare a resurselor academice, chiar și pentru a-și putea forma o gândire critică.

Este știut faptul că, referitor la cantitatea de informație pe care o învață/stochează elevii români,
suntem cu mult înaintea celor din occident, dar cu riscul de a mă repeta, avem nevoie să îi
învățăm pe copii cum să învețe, cum să înțeleagă informațiile pe care le memorează, cum să
gândească mai degrabă decât cât și cum să memoreze informațiile date, fără a le înțelege. Iar
părerea mea este că, dacă se va ajunge la performanța aceasta, nivelul plagiatului și
autoplagiatului în România și în multe alte țări va scădea semnificativ pe viitor.

Desc?rcat de Manea Martha (martha.manea@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4954149

Bibliografie
DEX Online

Ehrich, J., Howard, S. J., Mu, C. & Bokosmaty, S. (2016). A comparison of Chinese and
Australian university students’ attitudes towards plagiarism. Studies in Higher Education, 41 (2),
231-246.

Saadia Mahmud, Tracey Bretag, Tomas Foltýnek (2018). Students’ Perceptions of Plagiarism
Policy in Higher Education: a Comparison of the United Kingdom, Czechia, Poland and
Romania. Journal of Academic Ethics. https://doi.org/10.1007/s10805-018-9319-0

Desc?rcat de Manea Martha (martha.manea@gmail.com)