Sunteți pe pagina 1din 14

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Facultatea de Administratie Publica

Plan de campanie de relatii publice -


Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta

Student: Mleru Alexandru Valentin


Anul II, Grupa 3

Bucuresti, 2016

1
Cuprins

1. Organizatia
2. Analiza situatiei
3. Publicurile organizatiei
4. Axa campaniei
5. Strategia
6. Tehnici de PR si suporturi
7. Mesajul
8. Bugetul si calendarul
9. Evaluarea

Audacia et Devocio
2
1. ORGANIZATIA

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este o institutie publica ce se preocupa cu


msurile de protecie civil, stingere a incendiilor si managerierea situatiilor de urgenta
(calamitati naturale, epidemii, intervenia la accidente tehnologice, radiologice, nucleare,
biologice s.a.m.d.).

La data de 15 decembrie 2004, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari,


impreuna cu unitatile sale, fuzioneaza cu structurile din compunerea Comandamentului
Protectiei Civile, rezultand Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, inspectorate
judetene si cel al municipiului Bucuresti. Cele doua institutii comasate au mai functionat
mpreuna ntre anii 1933 si 1945. Fuziunea a fost prevazuta prin Ordonanta de Guvern 291/2000,
care nu a putut fi aplicata din cauza anumitor imperfectiuni, apoi de catre Ordonanta de Guvern
88/2001, act normativ completat si modificat n mai multe rnduri, ultima adaugire importanta
fiind facuta prin Ordonanta de Urgenta 25/2004, aprobata si modificata prin Legea 329/2004.
Aceasta a suferit, la rndul ei, modificari prin Ordonanta de Guvern 191/2005. Aplicarea
Ordonantei de Guvern 88/2001, cu suita de modificari si completari, n-ar fi fost posibila fara
stabilirea conceptiei si a cadrului general, dar specific, de organizare si functionare a Sistemului
National de Management al Situatiilor de Urgenta. Acest fapt s-a realizat prin Ordonanta de
Guvernul 21/2004, modificata si aprobata de Legea 15/2005, precum si de o serie de hotarri ale
Guvernului Romniei din 2004, cele mai importante fiind nominalizate la capitolul destinat
principalelor reglementari de organizare si functionare a Inspectoratului General pentru Situatii
de Urgenta si a serviciilor de urgenta profesioniste si voluntare, precum si de atributiile legale
care revin acestora si altor autoritati centrale si locale n managemntul situatiilor de urgenta.
Toate acestea, precum si asimilarea standardelor europene n domeniile apararii mpotriva
incendiilor si protectiei civile, fac din institutia serviciilor profesioniste de urgenta din Romania
una compatibila cerintelor Uniunii Europene.

3
Obiectivul fundamental al activitii desfurate de IGSU vizeaz eficientizarea aciunilor de
prevenire i gestionare a situaiilor de urgen, n vederea meninerii sub control a riscurilor i
asigurrii strii de normalitate a vieii comunitilor umane i este atins prin multitudinea de
activiti de prevenire i intervenie pentru stingerea incendiilor, descarcerare i prim-ajutor
SMURD, salvarea persoanelor i limitarea pagubelor produse de inunda ii, alunecri de teren,
micri seismice, epidemii, epizootii, nzpeziri, secet, asisten a persoanelor aflate n situa ii
critice, intervenia la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de
calamiti naturale sau antropice.

Inspectoratul general i structurile judeene au n componen 43 de centre operaionale i 280


subuniti operative, cu peste 3.500 mijloace tehnice de intervenie.

Cele apropape 30.000 de cadre ncadreaz n proporie de 97% unitile operative i 3%


structurile administrative: instituii de nvmnt, studii i cercetare, baze, ateliere i depozite de
asigurare tehnic, logistic i de reparaii.

n calitate de integrator al Sistemului Naional de Magagement al Situaiilor de Urgen, creat n


2004, IGSU coordoneaz aciunile instituiilor implicate n managementul situa iilor de urgen ,
asigurnd i funcia de punct naional de contact n relaia cu organiza iile interna ionale
guvernamentale i neguvernamentale cu responsabiliti n domeniu.

Sistemul Naional de Magagement al Situaiilor de Urgen a fost creat premergtor aderrii


Romniei la Uniunea European i reprezint o reea de comunicare permanent ntre autorit ile
administraiei publice i structurile abilitate n managementul situaiilor de urgen, constituite pe
niveluri i domenii de competen, i care dispun de infrastructura i resursele necesare pentru
reducerea pierderilor de viei omeneti i intervenia la diferitele tipuri de situaii de urgen.

Sistemul National are n compunere:

Comitete pentru situaii de urgen (la nivel naional, ministerial, al municipiului


Bucureti, judeean i local);
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen (rol integrator - asigur transmiterea
deciziilor luate de Guvern sau de ctre Comitetul Naional ctre autprit ile administra iei
publice centrale i locale);

4
Servicii publice comunitare profesioniste pentru situaii de urgen (inspectorate judeene
pentru situaii de urgen);
Centre operative pentru situaii de urgen (permanente sau temporare - se constituie n
cadrul ministerelor i celorlalte instituii din cadrul sistemului, pentru a asigura fluxul de
informaii anterior sau n momentul producerii unei situaii de urgen);
Comandantul aciunii (asigur coordonarea unitar la locul producerii evenimentului
excepional).

Pentru gestionarea situaiilor de urgen, IGSU i structurile judeene ndeplinesc misiuni de:

monitorizare, evaluare, cercetare a cauzelor producerii situaiilor de urgen;


informare i educare preventiv a populaiei i avertizare a acesteia, ntiin are a
autoritilor administraiei publice, despre posibilitatea/iminena producerii situaiilor de
urgen;
cutare, descarcerare i salvare a persoanelor;
evacuare a persoanelor, populaiei sau bunurilor periclitate, prin asigurarea msurilor de
evacuare, instalarea taberelor de sinistrai, participarea la transportul populaiei i al unor
categorii de bunuri;
distrugere a zpoarelor de ghea sau degajare a cursurilor de ap;
acordare a asistenei medicale de urgen prin module SMURD din cadrul serviciilor de
urgen profesioniste;
asigurare logistic a interveniei structurilor proprii i punere la dispoziia altor structuri,
a unor categorii de tehnic, materiale i echipamente;
stingere a incendiilor;
decontaminare a populaiei, cu mijloace specializate i/sau a punctelor de decontaminare
personal, tehnic i echipament recunoscute din timp n profil teritorial;
neutralizare a efectelor materialelor periculoase prin aciuni de asanare a muniiei
neexplodate din timpul conflictelor militare.

n cadrul inspectoratelor judeene pentru situaii de urgen funcioneaz Serviciul Medical de


Urgen, Reanimare i Descarcerare (SMURD), avnd ca operator aerian structurile de aviaie
ale Ministerului Afacerilor Interne, n colaborare cu spitalele judeene, regionale i cu autorit ile
publice locale.

n structura SMURD funcioneaz echipe integrate de descarcerare, reanimare, specializate n


acordarea asistenei medicale i tehnice de urgen, precum i echipe cu personal paramedical,
specializat n acordarea primului ajutor calificat.

5
Misiunile SMURD:

intervenia la cazurile n care una sau mai multe persoane se afl ntr-o situa ie cu risc
vital din cauza unei mbolnviri acute sau accidentri;
intervenia la cazurile care necesit acordarea primului-ajutor ntr-un interval scurt de
timp;
intervenia la cazurile care necesit descarcerarea sau alte operaiuni de salvare;
asigurarea proteciei medicale pentru personalul echipelor de intervenie ale IGSU la
misiunile specifice cu risc de accidentare;
intervenia la accidente colective i calamiti.

2. ANALIZA SITUATIEI

Din cauza mai multor probleme de comunicare din cadrul institutiei, dar si prezentarea succinta a
atributiilor IGSU, aceasta organizatie a capatat pe alocuri o imagine proasta. Acest fapt a
determinat pierderea increderii romanilor in aceasta instutie, atat de importanta in cazurile
urgentelor majore sau a calamitatilor naturale, tot mai dese in Romania. Ca si in cazul Politiei
Romane, nainte de 1989 ncrederea n pompieri era ridicata, in prezent asistm la o scdere
drastic a ncrederii respective in ambele autoritati.

Totodata, presa a avut un rol important, aceasta prezentand zile la rand situatiile in care apar
anumite greseli in misiunile IGSU, si mai putin situatiile in care eroii mor in timpul urgentelor,
incercand sa salveze alte vieti.

Ce ramane, astfel, de facut? Exista varianta ca romnii sa aiba neaprat nevoie de o


,,interpretare profesionist a evenimentelor cotidiene i nu ii pot extrage singuri esen a
informaiei furnizate. Cum ar putea pompierii att la nivel organizaional, ct i individual s
contracareze prin fapte i atitudini prezentarea situaiei operative prin utilizarea unor accente
apocaliptice?

In anul 2015, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta a desfasurat urmatoarele proiecte:

Proiectul strategic Monitorizarea comun a riscurilor n zona de grani, pe timpul


situaiilor de urgen, n valoare de 11.508.928 Euro, finanat prin Programul de
Cooperare Transfrontalier Romnia - Bulgaria 2007 2013;

6
Proiectul strategic mbuntirea capacitii de rspuns SMURD n zona comun de
grani Romania - Ucraina - Republica Moldova n valoare de aproximativ 5.5 mil.
Euro, finanat prin Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia Ucraina -
Republica Moldova 2007 2013;
Proiectul EMERSYS - pentru un sistem transfrontier, integrat de detecie i proceduri
armonizate de rspuns rapid la situaii de urgene nucleare, radiologice, biologice,
chimice - derulat n cadrul Programului de Cooperare Transfrontier Romnia - Bulgaria
2013-2015;
Proiectul Sprijin pentru ndeplinirea condiionalitii ex-ante 5.1. evaluarea riscurilor
la nivel naional (RO-RISK), valoarea total eligibil a proiectului fiind de
32.165.716,84 lei, finanat prin Programul Operaional POCA 2014-2020;
Proiectul Rspunsul Eficient Salveaz Viei - autospecialele, utilajele i echipamentele
achiziionate prin acest proiect fiind distribuite tuturor celor 42 de uniti operative
subordonate, cu accent pe zonele n care frecvena producerii i amploarea inundaiilor
sunt semnificative.

n anul 2016 mbuntirea imaginii instituiei devine prioritar pentru creterea nivelului de
ncredere n relaia de colaborare pompier/salvator cetean. Implementarea unui plan de
marketing viabil i realist, cu rezultate clare i msurabile, poate susine politica de marketing a
institutiei.

n anul 2015, activitatea Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen s-a axat pe ndeplinirea
obiectivelor instituionale subsumate salvrii vieii i asigurrii proteciei comunitilor.
Consolidarea segmentului preventiv, mbuntirea tacticilor, tehnicilor i procedurilor de
aciune, concomitent cu asigurarea unei dotri performante prin proiecte europene, organizarea
mai bun a activitii, asigurarea unor drepturi mai bune personalului propriu, precum i nnoirea
cadrului legislativ au fost liniile de aciune care au asigurat creterea performantei instituionale,
elemente destinate asigurrii climatului de securitate la nivelul comunitilor, salvrii semenilor
aflai n dificultate i mobilizrii resurselor i tehnicii necesare eficientizrii misiunilor specifice.
Acest efort instituional a vizat creterea gradului de siguran al ceteanului i asigurarea unei
protecii mai bune a comunitilor n condiiile unei creteri cantitative i calitative a aciunilor,
dar i a exigenei cetenilor manifestat fa de activitatea instituiei. Complexitatea, intensitatea

7
i dinamismul situaiilor de urgen au impus o adaptare rapid a personalului pe cele dou
paliere eseniale de activitate: prevenire i intervenie.

Analiza SWOT:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


- Existenta unui personal calificat cu dispoziie - imaginea negativ a IGSU;

spre autoperfecionare continu; - Deficitului de personal in structurile operative

- O flota impresionanta de vehicule si aeronave care se acoper cu munca suplimentar neplatita

special echipate pentru a interveni in situatiile de sau compensat cu timp liber corespunztor;

urgenta majora; - Salariile sunt nemotivante, in raport cu munca si

- descentralizarea activitii IGSU prin pericolul la care personalul este supus.

delegarea de competene i sarcini ctre compo-

nentele operative, n vederea asigurrii unei fle -

xibiliti sporite i creterii autoritii acestora i,

implicit, consolidrii ordinii publice.

- performanta sistemului informatic.


OPORTUNITATI AMENINTARI
- legturile operative dintre autoritile romne - scderea ncrederii cetenilor n forele de

competente i autoritile cu aceeasi competenta, ca ordine public;

si IGSU, din strintate (MIC, NATO, EADRCC,


- creterea numrului de calamitati naturale, dar si
INSARAG);
infractiuni ce pot duce la aparitia unei situatii de
- colaborare cu Politia Romana, Serviciile Judetene
urgenta ce necesita nu doar interventia Politiei sau
de Ambulanta, Jandarmeria Romn.
a Jandarmeriei, ci si a IGSU.

8
3. PUBLICURILE ORGANIZATIEI:

Marele public al acestei campanii l costituie personalul Inspectoratului General pentru Situatii
de Urgenta din domeniul relaiilor publice, mass-media i cetenii. Exist, ns, dou mari
categorii de public vizate: publicul intern si publicul extern, cel dintai fiind repartizat astfel:

lucrtorii care i desfoar activitatea n cadrul M.A.I., I.G.S.U, SMURD, Serviciul de


Ambulanta sau pn la cea mai mic subunitate;
pot fi lucrtori, conductori, manageri, administratori, personal contractual, personal
civil.

Publicul extern vizat poate fi mprit n mai multe categorii:

comunitatea toi cetenii care triesc ntr-o societate, ntr-o zon i sunt sau nu afectai
de modul n care institutia noastra i desfoar activitatea;
publicul special persoanele care provoaca o actiune ce determina interventia serviciilor
de salvare, ct i prile vtmate;
mass-media presa local i naional, scris i audiovizual, specializat sau generalist,
paginile de internet si retelele de socializare (Facebook, Twitter, Instagram s.a.m.d.);
instituiile i organismele puterii de stat i ale administraiei de stat (preedinie,
parlament, guvern, prefecturi, primrie, administraie financiar, gard financiar i alte
organisme care administreaz treburi publice i impun respectarea de acte normative;
partidele politice i orice alte grupri de interese politice i civice, care au un mod special
de a se exprima n funcie de interesele pe care le au.

4. AXA CAMPANIEI:

Tema acestei campanii o constituie implicarea absolut a Inspectoratului General pentru


Situatii de Urgenta, mass-mediei i a cetenilor pentru mbuntirea imaginii
autoritatilor ce au ca obiectiv salvarea cetatenilor, att pe plan naional ct i
internaional.
Sloganul acestei campanii este urmtorul: Curaj si devotament, pentru o tara mai
sigura.

Un aspect important legat de ncrederea opiniei publice fa de serviciile profesioniste pentru


situaii de urgen l reprezint ultimul sondaj efectuat de ctre INSCOP Research n perioada 26

9
noiembrie 2 decembrie 2015, la capitolul ncrederii n instituiile executive prima poziie fiind
ocupat de pompieri (instituie msurat pentru prima oar n sondajele INSCOP), cu 77,5%
capital de ncredere, urmai de armat (75,4%), jandarmerie (65,8%), DNA (61,2%), SRI
(51,3%), SIE (50,9%) i poliie (48,9%). Prin aceasta campanie se doreste, astfel, cresterea
procentului increderii cetateanului. Desi pompierii se afla pe prima pozitie, este important ca
fiecare cetatean sa aiba incredere ca cineva va interveni in cazul unei urgente.

5. STRATEGIA:

Strategia prezentei campanii este una de tip S-O (Strength Opportunities), construit pe
punctele tari ale instituiei i profitnd de oportunitile existente (prezentate in analiza SWOT
pagina 7).

Pentru a realiza o comunicare bun cu mass-media, specialitii n relaii publice din Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta trebuie s cunoasc specificul sistemului mass-media i s se
adapteze acestuia. Conform Anexei nr. 2 la Hotrrea Guvernului nr. 1.490/2004 (Organigrama
IGSU), Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta are in componenta sa un birou de
informare si relatii publice, un centru de informatica si comunicatii, dar si publicatii de
specialitate, cum ar fi Revista Pompierii Romani sau Revista Protectie Civica. Astfel, mesajul
trebuie s fie adecvat suportului mediatic, iar stilul n care este elaborat trebuie s corespund
principiilor generale ale scriiturii elevate, jurnalistice.

Trebuie stabilite, astfel, relaii personale bune, ce se vor baza pe respect reciproc cu personalul
din mass-media. Biroul de presa trebuie s fie capabil s furnizeze presei informaii, idei,
perspective inedite asupra unui subiect de actualitate si, totodata, ei trebuie s fie capabili s
reziste presiunilor clasice ale presei i s nu furnizeze informaii neverificate, materiale care nu
au fost discutate i aprobate de conducerea organizaiei sau opinii neacoperite de fapte. Desi
asteptarea aprobarii conducerii poate dura, prin oferirea de informatii precise se va castiga
incredere, atat fata de cetatean, cat si fata de institutiile de presa.

Este necesar ca in aciunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei i de


formare a acesteia nu se vor neglija nici factorii psihologici cum ar fi emoiile sau sentimentele,
deoarece acetia contribuie la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor sntoase ale acestora
i la transformarea lor n norme de via civilizat.

10
Inspectorul General al IGSU va trebui sa mentina o relatie permanenta cu Ministrul Afacerilor
Interne, dar si cu Inspectorul General al Politiei, Jandarmeriei, Ministrul Sanatatii si alte
autoritati impicate in cazul unor situatii de urgenta.

Se vor organiza ntlniri cu presa (briefing-uri sau conferine de pres) saptamanal, prezentand
actiunile in care IGSU a fost implicat in saptamana anterioara, precum si eventuale planuri
pentru saptamana curenta. Dac situaia impune acest lucru (in cazul unei calmitati sau urgente
majore) conferintele de presa se vor organiza si de doua ori pe zi. Astfel, se asigura, pe ct
posibil, o atmosfer deschis, propice dialogului.

Se va realiza o campanie ce se desfaoar pe o perioad de trei luni (preferabil in lunile iunie,


iulie, august fiind o perioada mai relaxata, in care mai multi oameni au concedii) prin care se
vor recruta voluntari din rndul cetenilor ce vor primi lectii de prim ajutor si cum sa
managerieze o situatie de urgenta pana la interventia autoritatilor.

Se va realiza un program de impartire de flyere informative in care sunt prezentate instructiuni


de evacuare si prim ajutor, dar si numerele de urgenta sau adresele spitalelor din apropiere..
Acestea se vor imparti in locatiile unde sunt prezente mase importante de oameni cum ar fi
stadioanele, salile de sport, scolile, concerte, fie in interior sau in aer liber, si oricare alta
activitate care implica adunarile de oameni, expuse la un eventual pericol.

6. TEHNICI DE PR SI SUPORTURI:

Pentru a se realiza o comunicare eficient cu mass-media Inspectoratul General pentru Situatii de


Urgenta va utiliza urmtoarele tehnici i instrumente de comunicare:

Comunicate de pres;
Dosare de pres;
Conferine de pres;
Dezbateri publice;
Revista presei;
Cltorii de pres;
Alte modaliti (ex.: interviul);

Comunicarea intern, cu salariaii, administratorii, diverse comitete interne etc. Se va realiza


prin urmtoarele modaliti:

11
mijloacele de informare n mas centrale i locale ale IGSU;
ordine i buletine informative;
afie, pliante, postere, panouri, aviziere, tabele electronice;
casete video, CD-uri sau alte suporturi fizice electronice.

Comunicarea extern se realizeaz direct, unde intervine un inspector, dar i indirect, unde
intervine mass-media ca intermediar ntre institutie i ceteni. Comunicarea indirect sau
interpus poate fi:

scris i imprimat (presa scris, rapoartele, afiele, materialele publicitare);


nregistrat (band magnetic, filmul, CD-ul, DVD-ul);
prin fir (telefonul, faxul, e-mail-ul, pagini web, cablul).

7. MESAJUL:

Tinand cont ca aceasta campanie vizeaza cresterea increderii cetatenilor prin schimbarea imaginii
Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, mesajul potrivit este Curaj si devotament,
pentru o tara mai sigura. Mesajul va fi insotit de stema IGSU.

8. BUGETUL SI CALENDARUL:

Nr. Buget
Activitatea
crt. (lei)
1. Brour de prezentare a I.G.P.R. 1500
2.
Realizarea de pliante informative 2000

3. Conferine de pres -

5. Interviuri televizate/ radiodifuzate -


6.
Realizarea proiectului prin care cetatenii
primesc lectii de prim ajutor 3500

Proiecte de rspuns la materialele aprute n


7. presa central, care prejudiciaz n mod -
nejustificat imaginea instituiei;
TOTAL 7000

12
Iunie Iulie August
Saptamana
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Activitati

Conferine de pres
Proiecte de rspuns la
materialele aprute n
presa, care prejudiciaz
n mod nejustificat
imaginea instituiei;
Brour de prezentare a
I.G.S.U
ORIDECATEORI EXISTA UN EVENIMENT DE
Pliante de informare
AMPLOARE
Actualizarea permanent
a site-ului www.igsu.ro
Comunicatul de presa
Interviuri TV/radio
Monitorizarea
materialelor publice
aprute n mass-media
Monitorizarea percepiei
populaiei,dup apariia
materialelor n mass-
media ce redau aspecte
pozitive ale IGSU
9. EVALUAREA:

Etapa de evaluare se va efectua n doua etape:

Prima etapa se va desfasura n timpul campaniei. Se va lua in evidenta pertinena


mesajelor, dac informaiile sunt suficiente, ca i eficiena strategiilor alese. De
asemenea, va fi observat reacia publicurilor-int i participarea publicului-int;
A doua etapa se va desfasura dup campanie, utilizndu-se n principal tehnica
sondajului pentru o evaluare cantitativ a mesajelor emise, a impactului lor asupra
publicurilor.

Au fost monitorizate 15 publicaii (11 cotidiene si 4 sptmnale), printre cele mai


importante, din presa scris, alese in functie de numarul de cititori. Astfel, n rezultatele
obinute s-a urmrit: reflectarea evenimentelor referitoare la Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta n presa scris pe zile, interesul acordat de pres temelor urmrite n

13
vederea elaborrii analizei, interesul principalelor cotidiene acordat instituiei, reac ia
publicului la aciunile ntreprinse n cadrul campaniei.

14