SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

MASTER: DREPTUL COLECTIVITĂȚILOR LOCALE, ANUL II, ZI
DISCIPLINA: MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

Rolul Departamentului pentru Situații de Urgență în Sistemul Național de Management al

Situațiilor de Urgență. Studiu de caz Pandemia COVID-19

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf.univ.dr. Mădălina Cocoșatu

BUCUREȘTI

2023

Cuprins

1
Introducere............................................................................................................................................1

Definițiile termenilor............................................................................................................................2

Acțiuni si măsuri pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de
urgenţă..................................................................................................................................................5

Organizarea Sistemului Naţional de Management...............................................................................6

Stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.............7

Gestionarea pandemiei de Covid-19..................................................................................................10

Misiuni...............................................................................................................................................16

Concluzii și propuneri........................................................................................................................17

2
 Introducere

Managementul situației de urgență reprezintă un ansamblul de activități desfășurate și procedurilor

utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și
monitorizarea surselor de risc natural, tehnologic, evaluarea informațiilor și analiza situației,
elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul
restabilirii situației de normalitate.

Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național

funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea
resurselor umane, materiale, financiare și de alta natura necesare restabilirii stării de normalitate.
Sistemul Național este organizat de autoritățile administrației publice și se compune dintr-o rețea de
organisme, organe și structuri abilitate în managementul situațiilor de urgență, constituite pe
niveluri sau domenii de competenta, care dispune de infrastructura și de resursele necesare pentru
îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege Scopul este de a reduce efectele dăunătoare ale tuturor
pericolelor, inclusiv a dezastrelor.

Având în vedere epidemia de coronavirus ce se poate transforma într-o pandemie, prezentăm în

continuare, pe parcursul mai multor articole, Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de
Urgenţă din România, atribuţiile, competenţele acestuia, dar şi obligaţiile noastre în calitate de
cetăţeni într-o astfel de situaţie.

Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (Sistemul Naţional) este reglementat de

O.U.G. 21/ 2004 şi organizează şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de
urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare
restabilirii stării de normalitate.

Sistemul Naţional este organizat de autorităţile administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea de
organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe
niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructură şi de resursele necesare pentru
îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.

Definiţii

În sensul prevederilor legale, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) situaţia de urgenţă – evenimente excepţionale, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau
sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării

3
de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate
şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

b) amploarea situaţiei de urgenţă – mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia
în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic,
valorile şi interesele comunităţii;

c) intensitatea situaţiei de urgenţă – viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de

perturbare a stării de normalitate;

d) starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă – complex de factori de risc care, prin evoluţia
lor necontrolată şi iminenţa ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei,
valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;

e) iminenţa ameninţării – parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a unei
situaţii de urgenţă;

f) starea de alertă – se declară potrivit legii şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor
de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor
situaţiei de urgenţă;

g) managementul situaţiei de urgenţă – ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate

de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea
surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea
variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;

h) monitorizarea situaţiei de urgenţă – proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a

dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului,
evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse
pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;

i) factor de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu,
care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;

j) tipuri de risc – cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente,
explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii,
instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din
cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre
grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici;
grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condiţiile legii;

k) gestionarea situaţiilor de urgenţă – identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a

factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea,
înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs
de evenimentele excepţionale respective;

l) intervenţia operativă – acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în

scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor
acesteia;

4
m) evacuarea – măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori
producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi
afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de
populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a
persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:

a) previziunea şi prevenirea;

b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;

c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei

publice;

e) cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;

f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea
să nu conducă la agravarea efectelor produse;

g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul

autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale,
în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;

h) operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.

Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se

întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

a) avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;

b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;

c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz,
hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

d) intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru

limitarea şi înlăturarea efectelor negative;

e) acordarea de ajutoare de urgenţă;

f) instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României,
republicată;

g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;

h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice;

i) alte măsuri prevăzute de lege.

5
Pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de
forţă majoră.

Hotărârea de declarare a stării de alertă cuprinde:

a) baza legală;

b) perioada de aplicare;

c) măsurile dispuse;

d) obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în

folosul comunităţilor locale.

În funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă care a determinat declararea stării de alertă, durata sau aria
acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrânge, după caz.

Autorităţile şi organismele din componenţa Sistemului Naţional cooperează, în exercitarea

atribuţiilor specifice, atât între ele, cât şi cu alte instituţii şi organisme din afara acestuia, din ţară
sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

Organizarea Sistemului Naţional de Management

al Situaţiilor de Urgenţă

Sistemul Naţional are în compunere:

a) comitete pentru situaţii de urgenţă;

b) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

c) servicii de urgenţă profesioniste şi servicii de urgenţă voluntare;

d) centre operative şi centre de coordonare şi conducere a intervenţiei;

e) comandantul acţiunii.

Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:

a) Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;

b) comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţă;

c) Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;

d) comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă;

e) comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului

şi se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia impune.

În vederea planificării strategice, a monitorizării permanente şi evaluării factorilor de risc,

ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, precum şi pentru coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă
6
determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie şi funcţionează
Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare Comitetul naţional, sub
conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în calitate de preşedinte.

Vicepreşedintele Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă este ministrul afacerilor
interne.

Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă este un organism interministerial format din
miniştri şi conducători ai instituţiilor publice centrale, în funcţie de tipurile de risc gestionate sau
funcţiile de sprijin repartizate în competenţă în cadrul Sistemului Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă.

Suportul decizional al Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă se asigură prin
Centrul operaţional de comandă al Guvernului, care are în compunere experţi şi specialişti din
cadrul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi
subordonează operaţional toate centrele operative şi operaţionale constituite la nivel central şi local.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă,
asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional.

Pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă,

Comitetul naţional poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători
constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific.

Comitetul naţional şi grupurile de suport tehnico-ştiinţific, alături de reprezentanţi ai organizaţiilor

neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor
profesionale, sindicatelor, unităţilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor
culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei, formează
Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre.

La ministere şi la alte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă se

constituie şi funcţionează sub conducerea miniştrilor, respectiv a conducătorilor instituţiilor publice
centrale, comitete ministeriale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete
ministeriale.

Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului instituţiei publice
centrale, după caz, şi are în componenţă persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din
aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu
atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

În componenţa comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptaţi şi

reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniu.

La nivelul municipiului Bucureşti se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului

Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Din comitet fac parte primarul general, primarii de sectoare, şefi de servicii publice deconcentrate,
descentralizate şi de gospodărie comunală, manageri ai unor instituţii, regii autonome şi societăţi
comerciale care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi

7
manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial
generatori de situaţii de urgenţă.

Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului se stabilesc prin ordin al prefectului.

La nivelul judeţelor se constituie, sub conducerea prefecţilor, comitete judeţene pentru situaţii de
urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene.

Din comitetul judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate,
descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale
de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi
manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial
generatori de situaţii de urgenţă.

În cadrul comitetului judeţean, inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean

este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi
în realizarea intervenţiei.

Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor judeţene se stabilesc prin ordine ale prefecţilor.

La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se

constituie, sub conducerea primarului, comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în
continuare comitete locale.

Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau
municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi
economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai
agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul
activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.

Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor locale se stabilesc prin dispoziţie a primarului.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ca organ de specialitate din subordinea

Ministerului Administraţiei şi Internelor, asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor
de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.

În cadrul Inspectoratului General se organizează inspecţia de prevenire, centrul operaţional naţional

şi alte structuri adecvate pentru managementul situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal
specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice.

Centrul operaţional îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare,

avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivel naţional a situaţiilor de
urgenţă.

Inspectoratul General asigură, potrivit competenţelor legale, cooperarea şi reprezentarea la nivel

naţional în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionării situaţiilor de
urgenţă.

Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare

servicii de urgenţă profesioniste, constituite ca servicii deconcentrate, care funcţionează ca
8
inspectorate judeţene şi al municipiului Bucureşti, asigură în zonele de competenţă coordonarea,
îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.

În cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste se organizează inspecţii de prevenire, centre

operaţionale şi alte structuri adecvate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal
specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice.

Serviciile de urgenţă profesioniste, prin centrele operaţionale, asigură secretariatele tehnice

permanente ale comitetelor judeţene şi al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de
Urgenţă.

Serviciile publice de urgenţă asigură, potrivit competenţelor legale în unităţile administrativ-

teritoriale în care funcţionează, cooperarea în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva
incendiilor şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

La nivelul ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de

urgenţă, al municipiilor – cu excepţia municipiului Bucureşti -, oraşelor, sectoarelor municipiului
Bucureşti şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în
continuare centre operative.

La ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea

şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se
constituie ca structuri cu activitate permanentă.

Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităţilor
publice centrale sau locale.

Gestionarea operaţională a situaţiilor de urgenţă la nivel naţional se realizează prin Centrul naţional
de coordonare şi conducere a intervenţiei, constituit la nivelul Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă, care asigură permanent fluxul informaţional pentru Centrul operaţional de
comandă al Guvernului.

La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti se înfiinţează centrele de coordonare şi conducere a

intervenţiei care asigură analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie şi
asigură suportul decizional al comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Centrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei

pentru situaţii de urgenţă au în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de
urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes
local care asigură funcţii de sprijin.

Centrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei îşi

desfăşoară activitatea în spaţii puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale
sau de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti.

În funcţie de aria şi complexitatea situaţiei intervenite se pot crea centre de coordonare şi conducere
a intervenţiei la nivel zonal, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de
stat, şeful Departamentului pentru situaţii de urgenţă.

9
În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se
realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel naţional, judeţean sau al
municipiului Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor
de forţe concentrate.

Comandantul acţiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulţi comandanţi ai
intervenţiei aflaţi la locul producerii evenimentului excepţional, de grupa operativă şi de punctul
operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare.

Desemnarea şi competenţele comandantului acţiunii şi comandantului intervenţiei se stabilesc prin

hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor de risc.

Structura, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative se stabilesc pe baza

regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi de stocare a datelor necesare funcţionării

Sistemului Naţional se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului Afacerilor Interne, ale celor
din dotarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale
şi ale altor componente ale sistemului naţional de apărare şi securitate naţională.

Modalităţile de utilizare a sistemului se stabilesc prin protocoale de colaborare.

Principalele funcţii de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale şi unele
organizaţii neguvernamentale, în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, în cadrul
managementului tipurilor de risc, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Studiu de caz

GESTIOANAREA PANDEMIEI DE COVID-19 / CAMPANIA NAȚIONALĂ DE

VACCINARE ÎMPOTRIVA COVID-19

a. Misiunile IGSU, executate în contextul epidemiei COVID 19

* Desfășurarea a 100 ședințe ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență și au

fost adoptate 100 Hotărâri CNSU, care au vizat:

- prevenirea și gestionarea pandemiei de coronavirus (SARS-CoV-2) la nivel național;

- acordarea de asistență internațională, cu titlu gratuit, în contextul prevenirii și

combaterii pandemiei de coronavirus (SARS-CoV-2), atât prin mobilizarea de delegații, cât și

prin oferirea de materiale și echipamente medicale;

10
- aprobarea demarării procedurilor necesare repatrierii cetățenilor români din țările

puternic afectate de pandemia de coronavirus (SARS-CoV-2), ca urmare a suspendării

zborurilor directe cu această țară;

* S-au desfășurat 6058 ședințe extraordinare în scopul prevenirii și limitării infecțiilor

cu noul coronavirus, la nivelul Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență/Comitetului

Municipiului București pentru Situații de Urgență.

* La nivelul CNCCI au fost gestionate 12.933 de solicitări de transfer inter-spitalicesc

pentru pacienți confirmați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2.

* În anul 2021 au fost emise în cadrul CNCCI un număr de 626 Ordine ale

Comandantului Acțiunii, privind:

- detașarea/delegarea personalului medical / paramedical / auxiliar specializat din

sistemul public pe perioada stării de alertă la nivel național, în contextul pandemiei generate de

virusul SARS-CoV-2;

- instituirea carantinei/izolării la domiciliul declarat pe o perioadă de 14 zile, începând

cu data intrării pe teritoriul României;

- stabilirea repartiției echipamentelor de protecție și dezinfectanților achiziționate/

primite prin donație/sponsorizare de IGSU;

- măsura carantinării unor zone/cartiere;

- desemnarea unor unități sanitare pentru acordarea asistenței medicale pacienților

confirmați cu virusul SARS-CoV-2;

- repartizarea studenților voluntari pentru desfășurarea activităților de îngrijire a

pacienților confirmați cu virusul SARS-CoV-2, conform OUG 197/2020.

* CNCCI și-a desfășurat activitatea în regim continuu, fiind încadrat cu un număr

cuprins între 25-30 reprezentanți în funcție de volumul de muncă și evoluția pandemiei.

Centrul a fost încadrat cu specialiști din cadrul următoarelor instituții: Ministerul Afacerilor

Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Externe,

Institutul Național de Sănătate Publică, Serviciul de Telecomunicații Speciale. În aceste

condiții, personalul IGSU a depus un efort considerabil pentru asigurarea încadrării CNCCI,

11
îndeplinind în paralel și atribuțiile specifice fiecărei linii de muncă din cadrul IGSU.

* CNCCI a asigurat suportul decizional pentru comandantul acțiunii și implementarea

măsurilor stabilite prin ordine, precum și prin celelalte acte normative emise pentru prelungirea

stării de alertă pe teritoriul României.

* Conducerea CNCCI a fost asigurată de IGSU/DSU, la nivel șef direcție/inspector

șef/șef serviciu. Pentru monitorizarea situației în timp real și asigurarea suportului decizional

optim pentru comandantul acțiunii, activitatea CNCCI a constat în:

- asigurarea unui flux informațional continuu între componentele Sistemului Național

de Management al Situațiilor de Urgență;

- monitorizarea evoluției pandemiei la nivel internațional;

- informarea autorităților statului cu privire la evoluția răspândirii virusului SARSCoV-2, dar și

despre măsurile dispuse pentru gestionarea situației generate, prin întocmirea

Notei de informare a Centrului național de coordonare și conducere a intervenției privind

stadiul infecției cu covid-19 la nivel național;

- coordonarea și acordarea asistenței tehnice de specialitate privind solicitările primite

de la CJCCI-uri;

- soluționarea solicitărilor de clarificare a măsurilor instituite, atât prin e-mail cât și

telefonic, prin formularea răspunsurilor către instituții, operatori economici și persoane fizice

privind modul de gestionare a unor situații punctuale privind repatrierea cetățenilor români, de

tranzitare a teritoriului României de către cetățeni străini, ori alte situații particulare privind

raporturile de muncă/juridice aplicabile;

- monitorizarea resurselor necesare îndeplinirii misiunilor pentru combaterea COVID19;

- consemnarea acțiunilor și măsurilor întreprinse în Jurnalul Acțiunii Operative;

- gestionarea transporturilor de materiale de protecție achiziționate, recepția și

distribuirea acestora către județe;

- asigurarea suportului necesar și monitorizarea desfășurării misiunilor internaționale

de asistență umanitară și de transport materiale de protecție achiziționate prin RescEU;

- a fost asigurată funcția de Host Nation Suport pentru facilitarea distribuirii produselor

12
primite ca donație din partea unor state membre UE;

- analizarea situației la nivelul unităților sanitare, realizarea și emiterea ordinelor

comandantului acțiunii cu privire la detașarea personalului medical necesar pentru

suplimentare în zonele afectate;

- realizarea și administrarea bazelor de date specifice pandemiei COVID-19 care

conțin: cazuri confirmate, cazuri vindecate, decese, paturi ATI, ventilatoare, materiale de

protecție, spații de carantină;

- gestionarea bazelor de date cu privire la persoanele pentru care s-a instituit măsura

izolării la domiciliu sau carantinei instituționalizate, indiferent de cetățenia acestora;

- diseminarea evidențelor cu persoanele asupra cărora s-a instituit măsura izolării la

domiciliu sau carantinei instituționalizate, prin grija centrelor județene, către inspectoratele

județene de poliție, direcțiile județene de sănătate publică, primarul unităților administrativ

teritoriale pe raza căreia persoanele au domiciliul (Flux de lucru MAI nr. 11577/2020 MS nr.

458/2020);

- analiza și dispunerea unor măsuri pentru gestionarea transferul pacienților între

spitale, prin asigurarea de forțe și mijloace necesare;

- monitorizarea la nivel național/județean a măsurilor dispuse în contextul stării de

alertă;

- elaborarea unor analize de risc și prognoze pentru fundamentarea deciziilor CNSU,

precum și pentru fundamentarea necesității emiterii unor acte normative privind prelungirea

stării de alertă;

- realizarea de manevre de forțe și mijloace la nivel național;

- coordonarea unor misiuni de repatriere persoane în România.

* La nivelul județelor și municipiului București și-au continuat activitatea Centrele de

Coordonare și Conducere a Intervenției (CJCCI/CMBCCI), prin care a fost asigurată analiza,

evaluarea situației și coordonarea misiunilor specifice pandemiei de COVID-19, precum și

asigurarea suportului decizional pentru Comitetele Județene pentru Situații de Urgență,

respectiv al municipiului București (CJSU/CMBSU).

13
* Pentru asigurarea intervenției operative a serviciilor de urgență profesioniste în

vederea combaterii infectării cu virusul SARS-CoV-2, în perioada 01.01 – 31.12.2021,

efectivele IGSU au executat 157.198 misiuni, astfel: 3107 misiuni de transport persoane

suspecte; 24.859 misiuni de transport persoane confirmate; 916 misiuni de transport/distribuire

echipamente de protecție și mijloace de intervenție; 4107 misiuni de prim ajutor calificat la

persoane suspecte; 29.251 de decontaminare (misiuni decontaminare personal, misiuni

decontaminare tehnică de intervenție și ambulanțe, respectiv misiuni decontaminare

terenuri/clădiri); 94.961 alte misiuni asociate COVID-19 (ex: transport probe, instalare corturi,

amenajarea, operaționalizarea și administrarea unor facilități temporare pentru izolarea și

tratamentul pacienților confirmați COVID-19 etc).

* Acțiuni de verificare și sancționare pentru societăți comerciale și autorități/instituții

publice cu privire la respectarea recomandărilor/interdicțiilor pe timpul stării de alertă: 38.780

acțiuni de verificare a societăților comerciale cu privire la respectarea

recomandărilor/interdicțiilor pe timpul stării de alertă în urma cărora au fost aplicate un număr

de 7.819 sancțiuni contravenționale, 7.430 acțiuni de verificare a autorităților/ instituțiilor

publice cu privire la respectarea recomandărilor/interdicțiilor pe timpul stării de alertă.

* În perioada 01.01-31.12.2021 inspectoratele pentru situații de urgență au desfășurat

un număr de 46.210 acțiuni de verificare a respectării măsurilor de protecție sanitară instituite

de autorități, în cadrul cărora au fost aplicate 14.871 sancțiuni contravenționale, astfel: 14.362

avertismente și 509 amenzi în cuantum de 656.861 lei.

Categorii de produse stocuri de urgență medicală,

de strictă necesitate achiziționate în anul 2021:

Nr.crt. Obiectul contractului de achiziție publică U/M Cantitatea

1. Cutii de transport produse medicale cu data logger buc 200

2. Ventilatoare cu ventilație non-invazivă buc 1.500

3. Seringă 1 ml cu ac de unică folosință și ace de rezervă buc 9.000.000

4. Seringă 3 ml cu ac de unică folosință buc 1.000.000

5. Chit de urgență EPIPEN buc 500

14
6. Ser fiziologic 90mg/10ml buc 60.000

7. Ser fiziologic buc 198,600

8. Halate impermeabile buc 1.300.000

9. Seringă 3 ml buc 440.000

10. Cutie transport produse medicale buc 1.800

11. Saci negri pentru deșeuri menagere buc 750.000

12. Ace injecție buc 20.000.000

13. Saci galbeni buc 75.000

14. Termometru buc 1.000

15. Pulsoximetru buc 5.000

16. Seringă 1 ml buc 6.000.000

17. Dispozitive de oxigenoterapie umidificată cu flux crescut buc 1.000

18. Plasture buc 2.600.000

19. Rolă leucoplast alb buc 95.000

20. Tampon alcoolizat buc 25.000.000

21. Tăvițe renale buc 360.000

22. Halate impermeabile buc 1.500.000

23. Sac galben cu pictogramă produse biologice buc 675.000

24. Cutie de carton buc 425.000

25. Ser fiziologic ( monodoze minim 2- maxim 10 ml.) buc 1.741.400

26. Plasturi buc 22.400.000

27. Măști chirurgicale buc 35.000.000

28. Ser fiziologic 90mg/10ml solvent pentru uz parenteral buc 970.000

29. Mănuși de protecție per 4.000

30. Chit de urgență-EPIPEN buc 7.500

31. Seringă 3 ml cu ac de unică folosință buc 410.000

32. Seringă de 1 ml cu ac de unică folosință cu volum irosit buc 12.282.400

33. Recipiente rigide pentru obiecte înțepătoare/tăietoare buc 680.000

15
34. Cutii de carton prevăzute în interior cu sac galben marcat pericol biologic buc 280.000

35. Ac pentru injecție intramusculară buc 10.769.200

36. Dispozitiv de oxigenoterapie umidificată cu flux crescut buc 600

MISIUNI

V.1. Prevenirea situațiilor de urgență

Față de anul anterior, în anul 2021 acțiunile Inspecției de Prevenire au fost planificate,

organizate și desfășurate în condiții de normalitate, fără a fi întreruptă activitatea de control de

prevenire a situațiilor de urgență, iar pe fondul prelungirii stării de alertă pe întreg teritoriul

României raportat la evoluția situației epidemiologice, s-a avut în vedere continuarea acțiunilor

specifice limitării și gestionării pandemiei Covid-19.

Pe perioade ale anului 2021 activitatea preventivă a fost orientată atât contextualizat

celor dispuse de la central , cât și ca urmare a situației operative înregistrate la anumite

categorii de obiective, dispunându-se măsuri de control și verificare la nivel național pentru:

* aplicarea planului sezonului rece, la începutul anului 2021, lunile ianuarie și

februarie;

* diminuarea riscurile generate de infrastructura sanitară învechită prin implicarea

activă a inspectoratelor pentru situații de urgență atât cu personal din cadrul

inspecțiilor de prevenire, cât și cu personalul operativ.

* desfășurarea de activități de colaborare cu APIA și GNM în vederea diminuării

numărului de arderi necontrolate pe terenurile agricole. În anul 2021 s-a desfășurat

și prima campanie radio cu această tematică.

* executarea controalelor de prevenire conform precizărilor transmise de IGSU, prin

ordinul director pentru anul 2021;

* aplicarea planului sezonului estival;

* pentru aplicarea planului de prevenire/limităre a răspândirii noului coronavirus

SARS-CoV-2 și reducerea efectelor asupra populației.

16
De asemenea, Inspecția de Prevenire a acționat, conform atribuțiilor specifice,

pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor stabilite ori care se impuneau pentru prevenirea

incendiilor, a dezastrelor naturale și tehnologice și pentru gestionarea segmentului avizareautorizare

și reglementări, rezultatele activităților obținute în perioada de referință fiind prezentate, pe forme
ale activității preventive, în continuare.

Concluzii și propuneri

Pandemia de Covid-19 a fost un test foarte greu pentru intreaga planetă, dar în cele din urmă aceasta
a fost combătuta.

Până ca aceasta pandemie sa fie oprita omenirea a înregistrat foarte multe pierderi deoarece cred ca
autoritățile în primă fază nu au luat în serios această boală, iar dupa ce au fost aplicate toate
măsurile necesare stopării răspândirii virusului au existat si un numar semnificativ al populației care
nu au fost conștienți de gravitatea acestui virus și nu au respectat măsurile minime de siguranță.

Au fost o serie de măsuri foarte bune care au reușit sa opreasca pandemia precum : Coordonarea
măsurilor privind călătoriile, Furnizarea de vaccinuri sigure și eficace împotriva COVID-19,
Sprijinirea sistemelor de sănătate ale UE, Protejarea la locurile de muncă, Sprijinirea țărilor UE să
își finanțeze răspunsul la COVID-19, Stimularea solidarității europene, Sprijinirea sectoarelor
economice cele mai afectate.

17
Bibliografie

1. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/10-things-against-covid-19/
(accesat la 06.02.2023)
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_situa%C8%9Biilor_de_urgen%C8%9B
%C4%83 (accesat la 06.02.2023)
3. http://opinianationala.ro/sistemul-national-de-management-al-situatiilor-de-urgenta/
(accesat la 06.02.2023)
4. https://www.igsu.ro/Resources/Documente_Generale/Raport%20de%20activitate
%20al%20IGSU%20%C3%AEn%20anul%202021%20(1).pdf (accesat la 06.02.2023)
5. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/51410 (accesat la 06.02.2023)
6. https://www.igsu.ro/Resources/COJ/ProgrameStrategii/pdf24_merged.pdf (accesat la
06.02.2023)

18