LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA SUEDIEI

Indicatorii cererii turistice................................................................................................................16

Indicatorii ofertei turistice...............................................................................................................18
Indicatorii relatiei cerere – oferta si oferta - cerere..........................................................................18
Indicatorii densitatii turistice...........................................................................................................18
Indicatorii potentialului turistic al pietelor......................................................................................19
Indicatorii fortei de munca...............................................................................................................19
Indicatorii efectelor economice........................................................................................................20
Indicele raportului de schimb...........................................................................................................21
♣ CAPITOLUL V..................................................................................21
♣ RELATIILE TURISTICE ALE SUEDIEI CU ROMANIA..........21

CAPITOLUL I
♣ PREZENTAREA GENERALA

S
uedia sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat în Europa de Nord, situat în partea
estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase
insule din Marea Baltică (Gotland, Oland ş.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest
(1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului împreună cu strâmtorile
daneze la sud-vest şi Marea Baltică la est. Are o suprafaţă de 449.964 km². Capitala Suediei se află în
Stockholm.
Scurt istoric
Probele arheologice dovedesc că teritoriul actualei Suedii era locuit în Epoca pietrei, odată cu retragerea
gheţii ultimei glaciaţiuni din interiorul peninsulei. Primii locuitori se presupune că au fost vânători, culegători,
trăind în primul rând din ceea ce Marea Baltică le putea oferi.
Există probe care susţin teoria conform căreia sudul Suediei a fost dens populat în timpul Epocii bronzului,
pentru că au fost descoperite rămăşiţe ale unor comunităţi bazate pe comerţ.
În secolul IX şi secolul X, cultura vikingă a înflorit în Suedia. Comerţul, atacurile şi colonizarea se
făceau în această perioadă către est, spre Statele Baltice, Rusia şi Marea Neagră.
În 1397, cele 3 ţări scandinave : Norvegia, Danemarca şi Suedia au fost unite sub un singur rege. Aceasta a
fost o uniune personală nu una politică, şi în secolul XV Suedia a rezistat încercărilor de conducere centralizată
ale regelui danez, chiar şi prin rebeliune armată. Coroana suedeză s-a despărţit în 1521 de această uniune
personală cînd viitorul (1523) rege Gustav I al Suediei a devenit regent.
Secolul XVII a fost martorul ridicării Suediei ca una dintre marile puteri ale Europei prin participarea la
Războiul de 30 de ani. În secolul XVIII Rusia a luat hăţurile Europei de Nord şi în cele din urmă, în 1809, a rupt
Finlanda din estul Suediei şi a declarat-o Mare Ducat rusesc.
Ultimul război purtat de Suedia a fost împotriva Norvegiei în 1814, ducând la crearea unei uniuni personale
cu aceasta din urmă. Uniunea a fost dizolvată în mod paşnic în 1905. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul
celor două războaie mondiale. A continuat să stea nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este astăzi membră
a nici unei alianţe militare (deşi a participat la antrenamentele NATO).

Împărţire administrativă
În prezent Suedia este împărţită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou administrativ
(länsstyrelse) numit de guvern şi un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat în comune
(kommuner), în total, în 2004 existând un număr de 290 pe tot teritoriul Suediei.
În mod tradiţional Suedia este împărţită în trei regiuni istorice (landsdelar): Götaland, Svealand, Norrland.
Cea de a patra regiune istorică a Suediei a fost până în 1809 Österland, actuala Finlandă.
Până la reforma administrativă întreprinsă în anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizată în 25 de
regiuni (landskap).
Oraşe principale: Stockholm, Goteborg, Malmo, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Jonkoping.
Demografie
Conform unei statistici publicată de către agenţia guvernamentală Statistiska centralbyrån (SCB) în luna
aprilie a anului 2007, Suedia are o populaţie estimată la 9.131.425 de locuitori. Pragul de nouă milioane a fost
atins pentru prima dată în istoria ţării în august 2004. Conform aceluiaş studiu peste 12% dintre locuitori sunt
născuţi în afara graniţelor statului sau au cel puţin un părinte de origine străină. Acest lucru reflectă migraţia
dintre ţările nordice care a început de pe vremea primului război mondial. Ea s-a intensificat pe perioada celui
de Al Doilea Război Mondial din cauza refugiaţilor finlandezi. În anul 2006 imigraţia a atins cel mai înalt nivel
in istorie.
Imigraţia din celelalte ţări nordice a atins un nivel ridicat de-a lungul anilor 1970 când peste 40.000 de
oameni în căutarea unui loc de muncă se stabileau anual în Suedia. În anul 1967 guvernul de la Stockholm a
înăsprit legile referitoare la imigraţie, încercând astfel diminuarea acesteia. La sfârşitul anilor 1980 Suedia a
devenit una dintre ţările în care au sosit o multitudine de imigranţi din Asia şi America Latină în special din Iran
şi Chile. De-a lungul anilor 1990, după destrămarea guvernelor comuniste în Europa de est un nou val de
imigranţi a venit din fosta republică Iugoslavia.
În nordul ţării, există două grupuri de minorităti etnice: vorbitorii de finlandeză din nord-est şi populaţia
Sami (Laponii).
70% din teritoriu prezintă o densitate mai mică de 6 loc/km², dar în arealele urbanizate din părţile sudice si
centrale ale Suediei, densitatea populaţiei depăşeşte 150 loc/km², iar în nord densitatea cea mai ridicată este în
zonele miniere: 20 loc/km², iar pe litoral: 35 loc/km².
Populaţia urbană: circa 85%
Natalitatea: 14,3 ‰
Mortalitatea: 11 ‰
Speranţa de viaţă este mare:
 aproximativ 78 de ani pentru bărbaţi
 aproximativ 83 ani pentru femei

Limba vorbită
Suedeza este limba naţională (dar nu oficială) a Suediei, şi este vorbită de majoritatea populaţiei. Suedeza
aparţine ramurii limbilor germanice de nord, fiind foarte asemănătoare cu daneza şi norvegiana, dar diferă din
punct de vedere al pronunţiei şi al ortografiei. Norvegienii înţeleg suedeza cu un pic de dificultate iar danezii
mai greu decât norvegienii. În Suedia există cinci limbi care sunt cunoscute drept limbi minoritare în această
ţară (finlandeza, meänkieli, sami, romani şi idiş). Deşi este vorbită de către majoritatea populaţiei, suedeza nu
este limba oficială în Suedia. Pe data de 7 decembrie a anului 2005 parlamentul a supus acest lucru la vot, iar
rezultatul a fost considerat o eroare deoarece au fost exprimate 147 de voturi din 145 posibile.

Economie
Economie bazată pe industrie şi servicii.
PIB (1995): 2% agricultură, 32% industrie, 66% servicii.
Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier, şisturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu,
aur, argint.
Industrie avansată: extractivă, metalurgică (fontă, otel, aluminiu ş.a.), constructoare de maşini (nave,
avioane, automobile, material rulant ş.a.), energetică (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestieră,
de celuloză şi hârtie, chimică şi petrochimică, textilă, alimentară.
Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine, ovine, porcine, păsări) şi
producţia de cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi, sfeclă de zahar, legume, plante furajere.
Exportă nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere şi chimice, hârtie, materiale
lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
Importă combustibili, maşini şi utilaje industriale, fructe, legume.
Comerţ extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Franţa, Ţările de Jos, Finlanda
ş.a.
Monedă : coroană suedeză (SEK)|
Sunt prezente elemente: turism de amploare, pescuit maritim, flotă comercială maritimă, căi navigabile
interne.
Căi ferate: 11.285 km.
Căi rutiere: 135.859 km.
La începutul secolului XX, Suedia era o ţară preponderent agrară si una dintre cele mai sărace naţiuni
europene.
Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulică), au permis o
industrializare rapidă, care a transformat Suedia într-un modern stat al bunăstării.
Suedia este o ţară industrial-agrară dezvoltată, cu o puternică industrie extractivă, siderurgică, a metalurgiei
neferoase, iar construcţiile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg).
Suedia este bogată în păduri de conifere, în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu şi
alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol şi cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai
importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat şi sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere
ale Suediei, într-o bună combinaţie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate:
gatere, celuloză, hârtie şi produse finite pe bază de lemn. Suedia este un important furnizor de hârtie şi produse
lemnoase pe pieţele internaţionale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde
coroane suedeze.
Energia hidroelectrică ieftină a constituit un factor esenţial în dezvoltarea industrială a ţării. Aproximativ
15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizată de centralele hidroelectrice, aşezate pe râurile principale
din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consumă, iar cocsul si cărbunele importate asigură
7%. Cele 12 reactoare nucleare ale Suediei asigură peste 15% din energia totală a ţării sau 50% din energia
electrică. Restul energiei provine din combustibili biologici.
Cea mai importantă ramură industrială este construcţia de maşini (autovehicule, motoare diesel, aeronave,
ambarcaţiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras).
Suedia ocupă locul 4 pe glob în industria mobilei, locul 5 in producţia de cherestea şi locul 7 la plăci aglomerate
şi fibrolemnoase.
Stockholmul reprezintă un important centru industrial şi comercial al Suediei (industrie constructoare de
maşini, electrotehnică, şantiere navale, industrie poligrafică, chimică, uşoară, pielărie şi alimentară).
Una dintre cele mai favorabile dezvoltări au cunoscut sectoarele de înaltă tehnologie, precum
telecomunicaţiile şi industria farmaceutică, orientate către export.
Din 1995 Suedia este membră a Uniunii Europene.

Cultură
O specialitate culinară suedeză este kåldolmar, asemănătoare cu sarmalele româneşti, din carne de porc şi
frunze de varză. Mâncare tipică pentru zona est mediteraneană, sarmalele au fost aduse în Suedia în secolul
XVIII de către armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani în exil pe teritoriul Moldovei de
astăzi (oraşul Tighina). Pentru prima oară au fost menţionate într-o carte de bucate scrisă de Cajsa Warg în
1755. Atunci erau încă făcute cu foi de viţă, care au fost repede înlocuite cu foi de varză, acestea fiind mult mai
uşor de găsit în Scandinavia.

Religie
 Biserica suedeză este o Biserică evanghelică-lutherană.
Sărbători naţionale
 30 aprilie, Aniversarea zilei de naştere a regelui
 6 iunie, Ziua Drapelului Suedez

Sistem politic
Suedia este o monarhie constituţională. Parlamentul este unicameral. Primul ministru şi parlamentul
(Riksdag) cu 349 membri sunt aleşi pentru perioade de patru ani, prin vot direct şi reprezentare proporţionalã.
Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care îndeplineşte astăzi numai funcţii ceremoniale, în calitate
de Şef al Statului. Carl Gustav al Suediei, al cărui nume complet este Carl Gustaf Folke Hubertus Bernadotte
(născut pe 30 aprilie 1946), este fiul lui Gustav Adolf al Suediei (1906-1947) si al Sybillei de Saxe-Coburg-
Gotha (1908-1972). Carl Gustav al Suediei s-a căsătorit cu Silvia Sommerlath pe 19 iunie 1976, având trei
copii.

CAPITOLUL II
♣ DESCRIEREA CERERII ŞI A OFERTEI TURISTICE

Cererea turistica a Suediei

Cererea turistica a Suediei va fi reprezentata de cele doua fluxuri turistice majore, turismul emitator si turismul
receptor.

Plecarile turistilor suedezi in strainatate (calatori de vacanta) in 2004

Destinatie %
Finlanda 15,3
Danemarca 14,0
Spania 8,3
Norvegia 8,1
Germania 7,4
Marea Britanie 5,7
Grecia 4,0
 Plecarile turistilor suedezi in strainatate (turism de afaceri) in 2004

Destinatie %
Norvegia 14
Germania 13,7
Danemarca 13,7
Marea Britanie 9,5
Finlanda 9,5
Franta 6,6
Spania 3,8

Destinatiile principale de calatorie pe tot parcursul anului sunt Tarile Nordice vecine, Germania si Tarile
Baltice.Clima umeda, racoroasa, precum si lipsa soarelui din marea parte a anului ii determina pe nordici sa
prefere, in mod special, ca loc de petrecere a vacantelor zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului si
Turciei.
Calatorii de vacanta:
 motivatie de calatorie: soare si plaja (21 %), vizita rudelor si a prietenilor (22 %), relaxare (21.5
%), cumparaturi (9.3%), etc.
 mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (27%), avion – curse charter (21%); autoturism
(26.4%); ferry-boat (13.1%), tren (3.0%), autobuz (7.7%).
Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 774 SEK
Turism de afaceri:
 motivatie de calatorie: afaceri personale (67%); participare la conferinte, congrese si simpozioane
(21,4%); deplasari la locul de munca (13,8%); studii (2,6%); participari la targuri si expozitii (3,4%);
 mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (61,9%), avion – curse charter
 (10,1%); autoturism (15,5%); ferry-boat (6,4%), tren (2,3%), autobuz (2,4%).
Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 3.370 SEK.
Iulie şi august sunt lunile preferate de călătorie ale turiştilor suedezi. Aceste 2 luni însumeaza 25% din
fluxul de outbound, în timp ce pentru primele trei luni acesta este relativ scăzut. Spania este vizitată în special în
lunile martie, aprilie, octombrie şi decembrie. Mai şi iunie sunt destul de slabe pentru piaţa spaniolă, în timp ce
primele 3 luni nu sunt un sezon bun nici pentru piaţa germană.
Datorita devalorizarii monedei Tarilor Scandinave au crescut preferintele pentru destinatii mai ieftine,
respectiv Litoralul Romanesc si cel Bulgaresc. Dar, spre deosebire de Romania care a intrat in ofertele marilor
tour-operatori doar cu 4 ani in urma, Bulgaria este deja prezenta de 7-8 ani, ceea ce o situeaza mult mai bine in
cadrul numarului de inscrieri.
Alte produse turistice foarte cautate sunt:
1 - croazierele;
2 - vacantele de week-end in capitalele europene: Londra, Paris, Praga, Roma;
3 - circuitele tematice.
Dat fiind poziţia periferică faţă de destinaţiile turistice preferate mai mult de 51% din suedezi au utilizat
avionul ca mijloc de transport. Călătoria cu autoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijloc de transport ca
importanţă (22%).

Oferta turistica a Suediei

Resursele naturale ale Suediei
Potenţialul turistic natural al Suediei este reprezentat de către elementele de relief, climă, hidrografie şi
vegetaţie.
Relief predominant de platou şi de câmpie, cu următoarele particularităţi:
În vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt.
2111 m). Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).
Spre est munţii sunt mărginiţi de un podiş, care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice,
unde se află Golful Botnic. În partea sudică a ţării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă,
podişul Smaland (alt. 377 m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile şi peisaje asemanatoare Danemarcei
învencinate. Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a ţării. Din
cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) şi Mälaren (1140 km²).
Zonele mlăştinoase acoperă peste 10% din suprafaţa ţării.
Capitala Suediei, este situată de o parte şi de alta a strâmtorii Norrström, care leagă lacul Mälaren de Marea
Baltică şi pe câteva insule ale lacului Mälaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin intermediul a nu
mai puţin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în
interiorul ţării. Mişcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălţat pamânturile despărţind apele golfului
de cele ale Balticii, formând lacul Malaren. Între lac şi mare se formează un cordon litoral care nu mai permite
accesul corăbiilor spre interior şi obligă crearea unui punct de tranzit pe uscat. Aşa a apărut oraşul Stockholm la
zona de contact dintre mare şi uscat cu un dublu rol: economic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent) şi
strategic (constituind un obstacol în calea piraţilor care urmăreau şi prădau corabiile negustoreşti). Legătura
lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrström fiind vitală.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km),
dar cu debite bogate şi un potenţial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) şi de cele circa 96.000
lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri şi râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai
cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea de sud a Suediei şi face legătura între lacuri si râuri pe o
distanţă de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm.
Fluvii şi râuri principale: Klarälven, Österdal, Indalsälven, Ångerman, Ume, Pite, Lule, Torne. Lacuri: Vänern,
Vätern, Mälaren, Hjälmaren Storsjön, Siljan.
Clima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, şi mai
blândă în partea sudică, unde influenţa marină este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-
maritimă). Curentul din Golf, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprimă Suediei un climat mai blând decât
cel al altor regiuni situate tot în îndepărtatul nord.
Stockholm, capitala ţării, se situează aproape la aceeaşi latitudine ca şi sudul Groenlandei, dar în iulie
beneficiază de o temperatură medie de +18° C. Iarna, temperatura medie se situează uşor sub zero, iar căderile
de zăpadă sunt moderate. Mai spre nord însă, Suedia are ierni lungi si friguroase. În iunie si iulie soarele nu
apune niciodată.
Vegetaţia este caracterizată prin prezenţa pădurilor de mesteacăn, pin, molid. Jumătate din suprafaţa ţării
fiind acoperită de astfel de păduri. Mai puţin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă
de zahăr, grâu). În partea nordică şi centrală a ţării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în
extremitatea sudică pădure de fag şi stejar. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetaţia de tundră montană.
În faună se remarcă ursul (protejat de lege), elanul, nevăstuica, hermelina, păsările de apă. Există 16 parcuri
naturale şi 753 de rezervaţii de stat şi alte rezervaţii care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară
sau de pădure temperată.

Resursele antropice ale Suediei

Dintre principale puncte de atracţie se enumără capitala Suediei, ce conţine numeroase muzee, elemente de
arhitectură.
Stockholm, capitala Suediei, este situată de o parte şi de alta a strâmtorii Norrstrom, care leagă lacul
Malaren de Marea Baltică şi pe câteva insule ale lacului Malaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin
intermediul a nu mai puţin de 50 de poduri. Mişcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălţat
pământurile despărţind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul Malaren.
Între lac şi mare se formează un cordon litoral care nu mai permite accesul corăbiilor spre interior şi obligă
crearea unui punct de tranzit pe uscat.
Aşa a apărut oraşul Stockholm la zona de contact dintre mare şi uscat cu un dublu rol: economic (asigurând
tranzitul mărfurilor pe continent) şi strategic (constituind un obstacol în calea piraţilor care urmăreau şi prădau
corăbiile negustoreşti).
Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrstrom fiind vitală.
Stockholm este unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii.
Muzee, aproximativ 70 de muzee, cu peste 9 milioane de vizitatori pe an. Enumerăm: Muzeul naţional,
Muzeul de artă, cuprinde cea mai mare colecţie de lucrări de artă a Suediei (16 000 picturi si 30 000 obiecte de
artă artizanală), Muzeul de artă modernă - cuprinde lucrări ale unor artişti celebri, precum Picasso sau Salvador
Dali, Muzeul etnografic în aer liber, Skansen, situat în parcul Skansen.
Aici se mai poate vizita Palatul Regal (secolul al XVII-lea), Casa nobililor (Riddarhuset) (secolul al XVII-lea),
Biserica cavalerilor (secolul al XIII) în care se află mormintele regilor Suediei, Biserica Sf. Nicolae (secolul al
XIII-lea), Teatrul Dramatic Regal, unul dintre cele mai cunoscute teatre din Europa, Teatrul Regal al Suediei,
Muzeul Scansen (expune opere în aer liber), Muzelul Naţional cu o numeroasă colecţie de picturi şi sclupturi
suedeze. În Suedia se află un hotel de gheaţă, dar tarifele de cazare sunt destul de mari. Însă experienţa este
unică.
Festivaluri anuale sunt o categorie aparte, Suedia având festivaluri vechi ce atrag mii de turişti.
Festivalul de Jazz din Stockholm - este unul dintre cele mai vechi festivaluri din Suedia şi are loc la
Skeppsholmen în fiecare an, în august.
Stockholm Pride este cel mai mare eveniment de acest fel din ţările nordice şi are loc în ultima săptîmână din
iulie a fiecărui an. Se încheie întotdeauna cu o paradă, iar în anul 2006 s-a înregistrat o participare de 30 mii de
oameni care au alcătuit parada, şi aproape 350 de mii de spectatori.
Legat de gastronomie, o specialitate culinară suedeză este kåldolmar, asemănătoare cu sarmalele româneşti,
din carne de porc şi frunze de varză. Mâncare tipică pentru zona est mediteraneană, sarmalele au fost aduse în
Suedia în secolul al XVIII-lea de către armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani în exil
pe teritoriul Moldovei de astăzi (oraşul Tighina). Pentru prima oară au fost menţionate într-o carte de bucate
scrisă de Cajsa Warg în 1755. Atunci erau încă făcute cu foi de viţă, care au fost repede înlocuite cu foi de
varză, acestea fiind mult mai uşor de găsit în Scandinavia.
Cel mai des mijloc de transport ales de turişti îl constituie avionul, urmat de autocar, maşină personală. Un
alt mijloc de transport folosit îl constituie feribotul.
Suedia rămâne o atracţie pentru turişti şi iarna, şi vara. Vara, turiştii sunt atraşi, în special, de cunoscutele
nopţi albe. În această perioadă, apusul soarelui înseamnă doar coborârea lui la linia orizontului, ceea ce are ca
efect renumitele "nopţi albe". Suedia nu trebuie omisă nici ca destinaţie ideală pentru împătimiţii de schi,
această ţară având mii de kilometri de pârtie, asta însă numai în sezonul rece.
Baza tehnico materiala si serviciile turistice ale Suediei
Pentru susţinerea propriei industrii turistice, Suedia se bazează în special pe măsuri de natură promoţională.
Măsurile de stimulare de natură financiar-fiscală sau valutară sunt inexistente. TVA-ul care se percepe este la
nivelul maxim de 25%, cu excepţia serviciilor de alimentaţie din cadrul hotelurilor pentru care este de 12%.
Suedia este organizată în 21 de regiuni şi 289 municipalităţi. Fiecare regiune sau municipalitate este liberă
să îşi organizeze activităţile din domeniul turismului, având organizaţii turistice locale care îşi au propriile
obiective şi diferite structuri organizaţionale.
Suedia dispune de o industrie hotelieră cu standarde ridicate în toate categoriile. Clasificarea unităţilor între
1* şi 5* este verificată periodic şi supusă unor controale severe (tabelul 2.1).

Tabel 2.1Structuri cu funcţiuni de cazare turistică în Suedia în perioada 1999-2007

Tipul structurii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 733 698 684.4 669 667.4 655.7 658.9
Structuri de 4 / 5 stele 170.3 173.6 178.6 183.1 187.4 190.3 200.4
Structuri de 3 stele 205.9 204.2 203.9 203.1 202.5 202.1 200.6
Structuri de 1/2 stele 178.4 172.3 166.3 152.4 148.6 143.3 142.1
Case particulare 150.8 148.7 135.9 130.4 128.9 120.0 115.8
 Sursă: Tourism and the travel and tourism industry in Sweden, 2008 edition

Se constată că numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică ale Suediei oscilează
de la un an la altul. Se poate observa o scădere a unităţilor de cazare şi anume în anul 2007 existau 658.9 mii
unităţi de cazare, în scădere, faţă de anul 2001 cu 733 mii unităţi de cazare turistice. Acesta scădere se
înregistrează cu precădere la structurile de o stea şi 2 stele, precum şi la casele particulare din turism.
Principalele caracteristici ale hotelurilor:
 structuri de 5* Lux : dotării exclusive, luxoase, materiale nobile şi elegante cu amenajări
moderne; arhitectură, dotări, ambianţă, oferta de servicii precum şi categoriile de clienţi ai industriei
hoteliere de lux;
 structuri de 4* First Class : unităţi de cazare de prim rang, cu dotări excelente,
ultramoderne, izolaţie fonica, excelenţă. Se asigură o oferta cuprinzătoare mai ales în industria hotelieră de
vacanţă – wellness, sport, gastronomie, facilitate pentru seminarii – standard ridicat al serviciilor;
 structuri de 3* Confort : hotel, cabană, pensiune, pensiune cu mic dejun, toate cu dotări
performante şi cu un caracter unic pentru locuit. Categorie de oaspeţi cu pretenţii ce include servicii de
cazare şi confort modest, oferte selecte pentru servicii – primire/recepţie, băuturi, mâncăruri, gustări, etc.;
 structuri de 2* Standard: dotări de confort adaptate la scopul impus, categorie de oaspeţi
care este atentă la preţuri, care caută pe lângă cazarea propriu-zisă o ofertă limitată;
 structuri de 1* Turist : dotări simple, adică doar acele facilităţi care sunt necesare pentru
şederea obişnuită în cadrul unităţii. Categorie de oaspeţi care caută în principal nu servicii de cazare.
Oaspeţii apreciază preţurile avantajoase.
În 2007 numărul total de hoteluri este de 1.834 cu 3,7% mai mult faţă de anul precedent, iar numărul
locurilor de cazare de 190.035 (+ 2,8%).
 hotel 3* hotel 4*-5*
9%
8%
8% 41%
9% Vapor Hostel

25%

Case de vacanta Altele

Figura 2.1 Număr structuri cazare alese de turişti în 2007

(Sursă: Tourism and the travel and tourism industry in Sweden, 2008
edition)

În ce priveşte cazarea plătită, hotelurile de trei stele au fost cele mai căutate în proporţie de 41%, urmate de
hotelurile de 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) şi casele de vacanţă 8% (figura 2.1). Cei care au
ales cazarea neplatită, casele prietenilor şi rudele au avut o proporţie predominantă de 57%.
Unităţile de alimentaţie asigură satisfacerea cerinţelor de hrană ale turiştilor dar şi cele ale populaţiei locale.
Turiştii care vor să cunoască bucătăria suedeză, vor găsi pe întreg teritoriul tării o gamă variată de unităţi de
alimentaţie publică, de la restaurante de lux la cantine, hanuri, fast-food-uri.
Principalele legi care stau la baza cadrului legal al desfăşurării activităţii de turism sunt: Legea pentru
constituirea fondului de garanţie, Legea pentru pachetele turistice, Legea pentru desfăşurarea activităţii din
cazinouri, etc.. Legea pentru constituirea fondului de garanţie prevede contribuţia fiecărei firme care are
activitate de turism internaţional pentru formarea unui fond de garanţie. Din acest fond se suporta cheltuielile
legate de sejurul şi repatrierea celor care şi-au cumpărat programe turistice din Suedia, în cazul în care firma
vânzătoare ajunge în imposibilitatea de a-şi respecta obligaţiile faţă de aceştia. Firmele suedeze care au
activitate de turism internaţional nu plătesc TVA.
Călătoriile rezervate cu mult timp în avans reprezintă 84% din outbound-ul nordic. Călătoriile „all
inclusive”, respectiv cele organizate pentru care se presupune că se foloseşte formula rezervării anticipate
reprezintă 48% din totalul turiştilor care călătoresc de plăcere, 54% au făcut rezervări prin intermediul
agenţiilor. Mediul urban furnizează peste 80% din numărul turiştilor, iar 50% din turiştii provin din marile
oraşe.
 Suedia prezintă o gamă variată de oferte turistice, în care asigură diferite servicii cum ar fi serviciile de
ghid, translator, servicii de agrement şi tratament, o gamă diversificată de unităţi de alimentaţie, unităţii de
cazare, servicii medicale şi multe altele tipuri care ajută la acomodarea şi adaptarea cât mai uşoară a turiştilor.

CAPITOLUL III
♣ FORME DE TURISM PRACTICATE

Turismul suedez este mai puţin cunoscut pe plan mondial. Staţiunile montane şi peisajul deosebit care
domină aproape toată suprafaţa ţării atrag numeroşi turişti. Un procent mic din PIB (produs intern brut) este obţinut
direct din turism.

În Suedia s-au stabilit trei direcţii de dezvoltare a turismului:

♠turismul pentru întâlniri la nivel înalt;
♠turismul pentru mari evenimente internaţionale;
♠turismul de vacanţă dar cu un scop foarte clar definit (exemplu: ski, golf, etc.).
În Suedia se pot practica o varietate de forme de turism de la turismul montan, la cel balnear, camping-uri,
turism pentru afaceri, automobilistic, etc.
Turismul montan se poate practica Suedia prin drumeţii, ţară aplină care are o ofertă variată, se pot face
lungi, preferatele oricarei persone care preferă să şi petreacă mai multe zile în munţi şi să savureze peisajele
alpine întalnite pe potecile de munte sau practicarea diverselor sporturi de iarnă.
Există şi turism balner, de odihnă şi de tratament. Suedia dispune de staţiuni balneare, terme şi băi curative.
Aproape orice problemă de sănătate poate fi tratată, ameliorată, sau chiar prevenită printr-o profilaxie
corespunzătoare. Cele mai multe băi şi staţiuni balneare din Suedia sunt în acelasi timp centre turistice
cunoscute şi foarte îndrăgite care oferă multe opţiuni pentru sport şi distracţie.
Prin turismul de afaceri şi reuniuni, Suedia oferă condiţii ideale pentru organizatorii de meeting-uri,
convenţii, reunini şi evenimente speciale printr-o ofertă variată şi de mare specializare.
Conform unui studiu întocmit de Organizaţia Mondială a Turismului, în anul 2007, au
considerat reprezentativ pentru turismul Ţărilor Nordice, atât pe plan cantitativ, cât si pe
planul structurii consumului importul de turism al tuturor celor patru ţări a fost mai mare
decât exportul, Suedia a înregistrat 13,9 milioane plecări (51,4% din totalul călătoriilor în
străinătate din zonă).

CAPITOLUL IV

♣ PRINCIPALII INDICATORI TURISTICI AI SUEDIEI

Indicatorii cererii turistice

Sejurul mediu (Sm) – este un indicator al circulatiei turistice care arata numarul mediu de zile de
sedere a turistilor intr-o anumita zona sau unitate de cazare.

Sejurul mediu in unitatile de cazare = total innoptari(total zile-turist)/total turisti cazati

Anii Turisti Nr.innopta Sejurul

cazati ri mediu(zile)
200 7459000 9768000 1,3
2
200 7627000 9715000 1,27
3
200 7825000 9724000 1,24
4

Sm2004 = 9768000/ 7459000= 1,3 zile

Sm2005 = 9715000/ 7627000= 1,27 zile

Sm2006 = 9724000/ 7825000= 1,24 zile

Din analiza efectuata se poate observa ca durata medie de sejur in unitatile de cazare turistica in
perioada 2002 – 2004 a fost de 1,27 zile, neinregistrandu-se fluctuatii mari, 2002 este anul in care sejurul mediu a
inregistrat valoarea cea mai mare de 1,3 zile, urmand apoi o scadere usoara ajungand in 2004 la valoarea de 1,24
zile.
Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale

Coeficientul concentratiei = turisti sositi in luna cu traffic maxim (trimestru)

lunare/trimestriale turisti sositi in luna cu traffic minim (trimestru)

Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale

pentru anul 2004

Luna Nr. turisti

sositi
Martie 2.682.200
Aprilie 1.969.300
Mai 1.990.300
Iunie 2.512.800
Iulie 3.384.800
August 3.422.400
Septembrie 2.728.100
Octombrie 1.907.300
Noiembrie 1.265.000
Decembrie 2.376.300

-luna cu trafic maxim este luna august cu 3.422.400 turisti, iar luna cu trafic minim este luna
noiembrie cu 1.265.000 turisti.

Coeficientul concentratiei = turisti sositi in luna cu traffic maxim (trimestru)

lunare/trimestriale turisti sositi in luna cu traffic minim (trimestru)

Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale = 3.422.400 = 2,71

1.265.000

Atunci cand ceficientul concentratiei lunare/trimestriale este mai indepartat de 1, in cazul

nostru coeficientul este 2,71 – rezulta ca avem o luna cu varf de sezon si anume luna august.

Coeficientul lunar = turisti sositi in luna cu traffic maxim

de trafic total turisti sositi

coeficientul lunar de trafic = 3.422.400 = 0,11

30.132.500
 Indicatorii ofertei turistice

Evolutia a numarului locurilor de cazare in perioada 1999 - 2004

Tipul structurii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

TOTAL 733 698 684. 669 667. 655. 658.
4 4 7 9
Structuri de 4 / 5 stele 170. 173. 178. 183. 187. 190. 200.
3 6 6 1 4 3 4
Structuri de 3 stele 205. 204. 203. 203. 202. 202. 200.
9 2 9 1 5 1 6
Structuri de 1/2 stele 178. 172. 166. 152. 148. 143. 142.
4 3 3 4 6 3 1
Case particulare 150. 148. 135. 130. 128. 120. 115.
8 7 9 4 9 0 8

Indicatorii relatiei cerere – oferta si oferta - cerere

Gradul de = n nr. innoptari___________ * 100

ocupare nr. locuri cazare * nr. zile functionare

Indicatorul relatiei: cerere –oferta si oferta – cerere se va calcula la nivelul anului 2004.

Gradul de ocupare = (117.243.200/1.064.700*365) * 100

= (117.243.200/388.615.500)*100
= 30,17 %

Indicatorii densitatii turistice

Indicatorii densitatii turistice se va calcula la nivelul anului 2003.

♣ turisti sositi 2003 = 14.271.000 turisti
♣ populatia Suediei in anul 2003 era de 9.067.049 persoane.
♣ suprafata Suediei este de 449.964 km 2
 ♣ locuri cazare 2003 = 4405400 paturi

Densitatea turistica in = turisti sositi / populatie =

raport cu populatia
= 14.271.000 / 9.067.049 = 1,57 turisti/locuitori

Densitatea turistica in = turisti sositi / suprafata =

raport cu suprafata
= 14.271.000 / 449.964 = 31,7 turisti/km2

Densitatea turistica in = locuri cazare*100 / populatie =

raport cu populatia
= 4405400 * 100 / 9.067.049 = 48,58 %

Indicatorii potentialului turistic al pietelor

Indicatorii potentialului turitic al pietelor se vor calcula la nivelul anului 2006. Conform datelor
Institutului National de Statistica al Austriei in anul 2006 5,19 milioane de austrieci cu varsta de peste 15
ani au efectuat 15,77 milioane de vacante, din care 7,7 milioane de vacante au fost in strainatate( turism
emitator) si 8,07 milioane de vacante au fost vacante interne (turism domestic) .

itpv = intensitatea turistica a plecarilor in vacanta

itpv =( total plecari in vacante (turism intern+ turism emitator)

/ pop.tarii din care pleaca ) *100

Itpv = (15.770.000 / 8.150.835) * 100 = 193,47 %

itps – intesitatea turistica a plecarilor in strainatate

itps = (total plecari in strainatate / pop.tarii din care pleaca) * 100

itps = (7.700.000 / 8.150.835) * 100 = 94.47 %

itps = (total plecari in strainatate / total plecari in vacante) * 100

itps = (7.700.000 / 15.770.000) *100 = 48.82 %

Indicatorii fortei de munca

Indicatorii fortei de munca se vor calcula la nivelul anului 2004, conform Institutul National
de Statistica al Austrie in anul 2004 s-au inregistrat 2.470.564 locuri de munca disponibile pe piata, din
care locuri de munca ocupate 2.236.704, iar total locuri de munca in industria hoteliera si restaurante au
fost 229.111 locuri, din care ocupate 182.074.

Indicatorul fortei
de munca = (pers.care lucreaza in turism / locuri de munca in turism)*100
=(182.074/229.111) *100 = 74,47 %

=(pers.care lucreaza in turism / forta de munca ocupata per total)*100

= ( 182.074 / 2.236.704 )*100 = 8,14 %

=(pers care lucreaza in turism / forta de munca ocupata in servicii)*100

= (182.074 / 2.054.630 ) *100 = 8,86%

Indicatorii efectelor economice.

2000 2004
Incasari din turism 10,332 12,341
Total cheltuieli efectuate de 8,570 9,125
turisti rezidenti in strainatate

2000 2004
Total turisti sositi 26.400.000 28.500.000
Total rezidenti plecati in vacanta 4.419.000 3.588.000

Incasarea medie/turist = total incasari / total turitsti sositi

Incasarea medie/turist2000 = 10.332.000.000 / 26.400.000 = 391,36 Euro/turist

Incasarea medie/turist20004= 12.341.000.000 / 28.500.000 = 433,02 Euro/turist

Cheltuiala medie/turist = total cheltuieli / total turisti plecati

Cheltuiala medie/turist 2000 = 8.570.000.000 / 4.419.000 = 1939,35 Euro/turist

Cheltuiala medie/turist 2004 = 9.125.000.000 / 3.588.000 = 2543,20 Euro/turist

Incasarea medie / locuitor 2004 = 12.341.000.000 / 8.150.835 = 1514,08 Euro/locuitor

 Indicele raportului de schimb

Indice raport schimb = incasarea turist / cheltuiala turist

Ponderea incasarii din PIB = (incasari din turism / PIB) *100

Atat indicele raportului de schimb se va calcula la nivelul anului 2004, in acest an Austria
inregistrand un PIB de 231,8 miliarde Euro si un PIB per locuitor de 28.800 Euro.

Indice raport schimb 2004 = (12.341.000.000 / 9.125.000.000) = 1,35

Ponderea incasarii din PIB 2004 = (12.341.000.000 / 231.800.000.000) * 100 = 5,32 %

CAPITOLUL V
RELATIILE TURISTICE ALE SUEDIEI CU ROMANIA

Incepand cu anul 2002 Romania a reintrat in atentia marilor operatori de charter, My Travel Suedia,
introducand Litoral Romanesc in cataloagele sale. In 2004 au inceput sa opereze inca doua concerne mari
Apolo (Kuoni) si Fritidsresor (TUI).
Fritidsresor, care face parte din concernul TUI, dupa 8 ani de intrerupere, a reintrodus in urma cu 2
ani Romania in catalogul sau. Sunt incluse statiunile Mamaia (Hotelurile: Riviera, Best Western Savoy,
Palas si Central) si Neptun (Hotelurile: Majestic Olimp, Doina, Cocor, Ovidiu si Delta), precum si excursii
optionale in interiorul tarii (Murfatlar, Bucuresti, Transilvania, etc). Plecarile se fac din Suedia
(Stockholm) dar si din Danemarca (Copenhaga) si Finlanda (Helsinki).
Apollo, care face parte concernul KUONI, a introdus pentru prima data Romania in catalogul sau in
anul 2004. Sunt incluse statiunile Mamaia (Hotelurile: Victoria, Comandor si Amiral), Neptun (Hotelul
Cocor) si Venus (Hotelurile: Carmen, Dana si Raluca) precum si excursii optionale in interiorul tarii
(Murfatlar, Bucuresti, Transilvania, etc). Plecarile se fac din Suedia (Stockholm), Danemarca
(Copenhaga) si Norvegia (Oslo).
Toate trei firmele au avut inscrieri foarte bune (peste 7.000 turisti), iar pentru 2005, toti trei au marit
numarul de locuri oferite. La acestia s-a mai adaugat inca un operator de charter care a introdus Romania
in catalogul sau si anume firma CTO Travel. Aceste curse charter vor insemna nu numai o crestere a
numarului de turisti pe Litoral, ci in lipsa unei curse regulate directe, si punctul de pornire pentru
programe de tratament si circuite in interiorul tarii.
Unul dintre motivele care au stat la baza inceperii operarii a fost modernizarea statiunilor si
imbunatatirea serviciilor. Calitatea serviciilor este in permanenta monitorizata, iar turistilor le sunt
recomandate anumite baruri si restaurante, locuri de distractie, etc prin intermediul delegatilor de firma
aflati in statiuni. Reprezentantii acestor tour-operatori au vizitat periodic Romania: fie cu sprijinul
financiar al Biroului de Turism - Stockholm, fie pe cont propriu, conform politicii companiei de a efectua
vizite inopinante.
Avand in vedere ca nu exista cursa regulata directa din Suedia catre Romania, aceste curse charter vor
fi folosite de firmele de turism locale si ca punct de pornire pentru:
- tratamente balneare - vor fi incluse in program statiunile si hotelurile pe masura ce se
modernizeaza;
- organizarea de circuite in interiorul tarii, destinatiile cele mai cautate fiind Bucuresti, centrele
culturale din Transilvania, Manastirile din Bucovina si Delta Dunarii.
O experienta reusita in acest sens este Tema Resor, cel mai important tour-operator specializat in
circuite tematice care a organizat un circuit in Romania, folosindu-se de cursa charter a lui Fritidsresor la
Constanta. Tema Resor face parte din concernul TUI si opereaza in toate cele 3 tari scandinave: Suedia,
Norvegia si Danemarca. Catalogul companiei include 85 de circuite in 38 de tari si 6 continente.
Romania este prezenta in catalogul Tema Resor pentru al treilea an consecutiv cu un circuit de 8 zile
care cuprinde: Constanta, Bucuresti, Curtea de Arges, Sibiu, Biertan, Sighisoara, Bran si Sinaia. Spre
deosebire de anul 2003, cand in lipsa unei curse aeriene directe, s-a apelat la cursele charter catre
Bulgaria, in anul 2004 transportul s-a facut cu zborurile charter ale firmei Fritidsresor la Constanta.
Romania este prezenta in catalogul Tema Resor pentru al treilea an consecutiv cu un circuit de 8 zile
care cuprinde: Constanta, Bucuresti, Curtea de Arges, Sibiu, Biertan, Sighisoara, Bran si Sinaia.
Un alt produs turistic apreciat pe aceasta piata sunt croazierele pe Dunare. Numai in vara 2004 in
croaziera au fost 400 suedezi prin Grand Tours, iar pentru anul urmator se apreciaza ca numarul acestora
va creste.
Printre produsele turistice practicate de aceste firme in tara noastra fac parte: turismul individual,
turismul individual pentru litoral si tratament, circuite tematice, croaziere pe Dunare, tratament balnear,
circuit Transilvania, etc.
 Circulatia turistica a turistilor suedezi catre Romania - numar turisti

2004 2003 2002 2001 2000

14.17 21.95 20.64 18.45 17.049

25000
20641 21956
20000
17049 18452
15000
14175
10000

5000

0
2000 2001 2002 2003 2004

In Suedia este foarte popular sa se calatoreasca in alte tari/destinatii. In mod normal suedezii sunt
dornnici sa viziteze noi destinatii si cauta experiente. Suedia este prima tara dn Scandinavia care
exploreaza noi destinatii si care viziteaza tari care nu sunt destinatii turistice foarte comune.
De aceea, Romania ar avea un mare potential de a deveni o destinatie importanta pentru turistii din
Suedia. Acest lucru ar insemna cereri complexe privind standardele hotelurilor, calitatea serviciilor, etc.
suedezii sunt obisnuiti sa calatoreasca si pentru afaceri iar acest lucru inseamna ca sunt obisnuiti cu
standardele inalte si se asteapta la calitate superioara si la o valoare a produsului livrat in comparatie cu
pretul pe care trebuie sa-l plateasca.
 CAPITOLUL VI
♣ PREZENTAREA A CINCI ELEMENTE CARE DEFINESC
SUEDIA LA NIVEL INTERNATIONAL

Stockholm

Stockholm, capitala Suediei este unul dintre cele mai frumoase orase din Europa de Nord. Orasul are
un aer mult mai continental si cosmopolit decat alte orase nordice (de exemplu, Helsinki sau Oslo), si sunt
si foarte multe frumuseti istorice de vazut. In plus, va va placea curatenia, ordinea si civilizatia generala a
orasului.
Stockholm-ul este un arhipeleag in toata puterea cuvantului. Asezat privilegiat pe 14 insule in partea
orientala a Scandinaviei, in Marea Baltica, orasul inglobeaza lacul Malar cu apa dulce si intinse portiuni
de padure de conifere si mesteceni. Azi numara 802.611 locuitori si a fost atestat prima oara in anul 1252.
Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediul Guvernului si al Parlamentului. Este de asemenea orasul
de resedinta al sefului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf.
Prima atestare documentara a orasului dateaza din 1252, cand era o piata importanta in comertul de
fier din minele de la Bergslagen. Se spune ca orasul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja
Suedia de la invazia maritima a fortelor straine si pentru a impiedica jefuirea unor cetati ca Sigtuna pe
lacul Mälaren.
La Stockholm, ca si in intrega Suedie de altfel, noul se impleteste cu vechiul cum se impleteste apa cu
pamanturile si convetuieste cu el in deplina armonie de sensuri si culori. O toamna la Stockholm este o
bucurie a ochiului si luminii.
Americanii numesc toamna suedeza ’sarbatoarea luminilor’ si este intr-adevar: marea cu reflexele ei
otelii, imensele masive de verdeata, cenusiul stancilor razlete, acoperisurile de cupru coclit ale orasului
vechi, zidurile cenusii, patina monumentelor, liniile suple ale cladirilor noi cu ritmica lor de beton, sticla si
aluminiu, cu tenta lor viu pastelata, cerul de o puritate calda, podurile fara numar, miile de ambarcatii,
mici si mari, ce luneca in toate directiile si zborul ca o naluca alba a pescarusilor. Fiecare lucru isi are
lumina lui iar culoarea lui restituie luminii reflexele.
Capitala Suediei este unul dintre orasele cu cele mai multe muzee din lume, numarand 70 de astfel de
institutii, vizitate de peste 9 milioane de oameni pe an.

Cel mai renumit muzeu este Muzeul National care detine o importanta si vasta colectie de arta: 16 de
mii de picturi si 30 de mii de obiecte de arta traditionala. Muzeul de Arta Moderna are in colectii lucrari
ale unor renumiti artisti precum Picasso si Salvador Dali. Alte institutii culturale importante sunt Muzeul
Orasului Stockholm, Skansen (arhetipul muzeelor deschise in aer liber), Muzeul Vasa. Dintre
evenimentele artistice si sociale care au loc
perioadic in capitala Suediei se pot mentiona
Festivalul de Jazz, Maratonul, Banchetul
Premiilor Nobel.
Dintre muzee, cel mai reprezentativ pare a
fi Muzeul Navei Vasa, nava amiral a Regelui
Gustav al II-lea, singurul vas de rzboi din
secolul al XVII-lea, conservat intr-un muzeu,
din intreaga lume.
Una dintre cele mai frumoase si autentice biserici medievale din Stockholm, Riddarholmskyrkan, a
fost initial o manastire Grey Friar fondata in 1270.Atat Gustav Vasa, cat si Gustav al III-lea si-au dorit
daramarea bisericii, ceea ce din fericire nu s-a mai intamplat. Gustav al II-lea a fost inmormantat aici.
Riddarholsmkyrkan nu apartine nicunei congregatii, insa a devenit o biserica memoriala care pastreaza
ramasitele multor personaje marcante.
Gamla Stan (Orasul Vechi) reprezinta autenticitatea Stockholm-ului in toate formele sale: de la
stradutele pietruite incredibil de inguste la atmosfera neintalnita in alte orase ale lumii. Gamla Stan
intereseaza atat prin istorie cat si prin multimea de magazine asezate unul langa altul, unul in fata altuia,
cu multe carti, suveniruri si bijuterii, spre deliciul celor pasionati de shopping. Farmecul acestei zone este
sporit si de muzicantii strazii.
 Castelul Malmohaus, construit in 1437, e situat in orasul vechi si a fost locuit de catre regii
Danemarcei, apoi a fost folosit ca si inchisoare iar in prezent gazduieste un muzeu de istorie, un muzeu de
arta si unul maritim. Piata Mare, Stortorget, gazduieste statuia regelui Karl X Gustav al Suediei, in
apropiere aflandu-se si Primaria iar Piata Gustav Adolf e inconjurata de cladiri cu birouri, magazine.
Helsinborg, cunoscut si ca Perla Sudului, e un oras mai diferit de restul Suediei. Aici se organizeaza
foarte des activitati culturale, avand teatru, o orchestra simfonica recunoscuta pe plan international si un
nou centru cultural.
Cele mai reprezentative obiective turistice ale orasului sunt: Castelul Helsinborg, ruinele acestuia avand
vedere la port iar treptele acestuia duc spre centrul orasului, Fredriksdat, un muzeu in aer liber cu gradini,
ferme de animale, case vechi, muzee si teatre, Biserica Sancta Maria din sec XIV si Norra Hamnet,
vechile docuri industriale cu numeroase restaurante, cafenele si un port de ambarcatiuni.

Goteborg

Goteborg, este cel mai mare oras al Suediei dupa Stockholm si cel mai mare centru universitar din
Scandinavia. Acesta se afla la varsarea raului Gota Alu in Kattegat si si-a extins portul devenind unul
dintre cele mai mari din tarile nordice. In Goteberg, pot fi vazute foarte multe muzee, catedrale si biserici.
Muzeul Orasului detine exponate din regiune, din vremurile preistorice si pana azi, Universeum, se
concentreaza asupra mediului, Muzeul Culturii Mondiale,detine piese de etnografie si antropologie iar
Muzeul Maritim e construit pe 19 vase, fiind cel mai mare muzeu de pe ape. Skansen Kronan sau
Fortareata Coroanei, a fost construita in sec XVII, in sec XIX a fost folosit ca si inchisoare iar in prezent
adaposteste un muzeu militar.
Alte atractii turistice ale orasului sunt: Piata Freskekorka, Piata de Peste, numita si Biserica Peste
datorita formei sale, Catedrala Goteborg, Biserica Germana, Biserica Oscar Fredrik, Parcul Slottsskogen si
Gradina Botanica.
Malmo, e unul dintre centrele comerciale importante ale Suediei. Locuitorii acestuia vorbesc in jur de 100
de limbi si au in jur de 160 de nationalitati. Multi dintre ei ar putea fi considerati mai degraba danezi decat
suedezi, iar arhitectura orasului e foarte asemanatoare cu cea din Copenhaga.

Malmö

Malmö este al treilea oraş ca mărime al Suediei, un important centru industrial şi comercial al
Scandinaviei. Aflat de cele două părţi ale Strâmtorii Oresund, zona ce include capitala daneză Copenhaga,
Malmö beneficiază de o infrastructură de excepţie.
Iniţial a fost un sat de pescari ce data din 1116, fondat de danezi, şi timp de câteva secole a fost cel
de-al doilea oraş al Danemarcei, până la cucerirea Scaniei de către Carol X Gustav al Suediei.
Acum Malmö leagă Europa Continentală de Peninsula Scandinavă prin celebrul pod Oresund
inaugurat la data de 1 iulie 2000.
Pe lângă clădirile avangardiste, oraşul păstrează cu mândrie castelul Mlmohus din perioada lui
Carol X Gustav al Suediei.
Odată ce aţi pătruns în centrul vechi al oraşului, veţi fi întâmpinat de atmosfera cetăţilor medievale.
Primăria oraşului e situată în StorTorget, piaţa centrală a oraşului datează din secolul XVI, iar cea mai
veche clădire este Biserica Sf. Petru. Catedrala datează din secolul XIV, şi se încadrează într-un stil
arhitectural specific zonei, cel baltic-gotic.
Un simbol al oraşului îl reprezintă clădirea avangardistă proiectată de Santiago Calatrava, cea mai
înaltă clădire din Suedia, şi cea de-a doua clădire rezidenţială din Europa. "Turnul întors" este cel mai
fotografiat monument al oraşului.
Pentru a vedea în întregime oraşul, este recomandat să faceţi un tur cu autobuzul turistic sau un tur
cu vaporaşul pe canale. Ca multe orăşele scandinave, sau oraşe aflate în ţări ca Belgia sau Olanda, Malmö
poate fi numită "Veneţia Nordului", deoarece se poate naviga pe canale cu vaporaşul, ore întregi.
La Malmö este uşor de ajuns prin Copenhaga, sau prin zboruri directe, aeroportul oraşului aflându-se la
doar câţiva km de centrul industrial.

Parcul Grona Lund

Daca vizitezi Stockholm-ul in perioada verii, nu trebuie

sa ratezi Grona Lund. Cel mai renumit parc de distractii
din Stockholm care atrage atat turistii, cat si suedezii.
Deschis in 1883, ofera o varietate de modalitati de
divertisment: casa groazei, montaign russe, carusel si
multe altele. Si cu putin noroc vei prinde si unul dintre
concertele care au loc aici cu diferite ocazii. Este deschis
doar din aprilie pana la incepului lui septembrie.

Lapland, cel mai mare tinut salbatic din Europa

Iubitorii de natura si de drumetii vor gasi regiunea Lapland incantatoare. Aceasta regiune cu un relief
foarte variata se gaseste in nordul extrem al tarii. Natura din aceste parti este foarte bine protejata prin
intermediul mai multor parcuri si rezezvatii, cel mai mare dintre acestea fiind Parcul National Padjelanta,
cu o suprafata de aproape 2000km². Relieful parcului este unul predominant muntos, cu ghetari, lacuri de
munte si zone mlastinoase. Alaturi de alte parcuri din Suedia acesta a fost inclus , datorita frumusetii sale
spectauloase, in Patrimoniul Natural UNESCO in anul 1997. Laponia este cea mai intinsa regiune din
Europa care are inca un mediu complet neatins.

Småland - "Imparatia de sticla"

In sudul Suediei se afla orasul Småland, cu un peisaj fermecator cu zone intinse lacuri si paduri.
Acest oras si-a castigat supranumele de "Imparatia de sticla" fiind leaganul industriei suedeze de sticlarie,
industrie infiintata de imigrantii din Boemia in secolul al XVIII-lea. In aceasta parte, intre Nybro si
Våxkö se afla nenumarate ateliere de sticlarie, cel mai vestit fiind Orrerofs din nordul-vestul orasului
Nybro, unele deveninf chiar muzee cum ar fi cel din orasul Våxkö . In multe dintre aceste , vizitatorii ii
pot urmarii pe mesteri prelucrand sticla, folosind unelte si metode traditionale.
O alta atractie deosebita a acestei zone este parcul de distractii "Lumea lui Astrid Lindgren, care este
situat la marginea localitatii Vimmerby. Parcul poarta numele scriitoarei suedeze Astrid Lindgren, autoare
a multor carti pentru copii, renumite in intreaga lume. Vizitatorilor li se ofera posibiliatea de a patrunde in
universul din cartile acesteia prin vizitarea vilei Villekulla unde pot vedea "Ferma Copiilor din Satul
Galagios".
1. www.travelwiz.ro
2. www.seuedia.se
3. www.swetourism.se

4. www.insse.ro

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia

6. www.visit-sweden.com

7. Tourism in Sweden 2006, Nutek (Swedish Agency for Economic

and Regional Growth), May 2006
8. Facts Tourism Sweden 2008