NORVEGIA NORVEGIA NUME OFICIAL: Regatul Norvegiei. SITUAREA: Este asezata in Europa Nordica (peninsula Scandinava).

VECINI: (5 181 km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Norvegiei), si Oceanu l Arctic (Marea Barents) 2 650 km (21 189 km cu fiorduri si golfuri), Rusia (196 km), Finlanda (716 km), Suedia (1 619 km). SUPRAFATA: 323 758 km2 (locul 66 ca intindere), este impartita in 19 districte, ziua nationala fiind 17 mai (ziua Constitutiei). 11565vfd14hqc4z CAPITALA: Oslo, situata in sud-estul tarii la extremitatea fiordului omonim, in zona Nurmark, avand o suprafata de aproximativ 453 km2; 499 693 locuitori (1998 circa 800 000 locuitori aglomeratie urbana - 1996. Oslo (Gurile lui Lo) este fon dat in 1048 de catre regele Harald III Hardraade si devine, sub Haakon V. Magnus son, capitala regatului, ramanand, dupa 1319 (data unirii cu Suedia), principalu l centru cultural al tarii. Centrul administrativ al Norvegiei autonome (1814) i n alinata personala cu Suedia, apoi din 1905 al Norvegiei independente, capitala statului suveran. Oslo este in prezent cel mai mare centrul comercial al tarii. In cadrul industriei (care asigura 1/5 dinproductia industriala globala a Norve giei), principala ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de ma sini (circa ? din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica, electrotehnic a, masini-unelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Oslo r eprezinta un important nod de transport: punct de convergenta a mai multor cai f erate si sosele; portul, desi nu cel mai mare din Norvegia asigura ? din exportu rile tarii; aeroportul international (Fornebu). Principalul centru cultural-stii tific al tarii si unul dintre cele mai importante din Europa de Nord: Academia d e Stiinte si Litere, universitati si alte institutii de invatamant superior, pes te 30 de societati stiintifice si institute de cercetare, 10 biblioteci mai mari (printre care si cea a Universitatii), 13 muzee si galerii de arta mai importan te (Muzeul Popular Norvegian, Galeria Nationala de Arta), 5 teatre, dintre care unul de opera si altul de balet, orchestra simfonica. MONUMENTE: Cetatea Arkeshus (secolele XIV-XV), Palatul regal (1825-1848), Primar ia (1931-1950), Biserica lui Gol (secolul 12), Catedrala/Domkirke (sfarsitul sec olului XVII), case vechi (secolele XVII-XIX), casele memoriale Amundsen, Nansen, numeroase statui. RELIEFUL: Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-vest-nord-nord-est de lantul Alpilor Sc andinaviei (1 800 km lungime). Fiordul Trondheim, din zona centrala, imparte Nor vegia in doua mari regiuni naturale: Norvegia septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini in general sub 700 m, strabatute de masive izolate (intre care Rastegaissa 1 069m) si de muntii Kjolen (700-1000 m altitud ine). Norvegia meridionala este ocupata de podisuri inalte si de munti ce culmin eaza la 2 469 m in varful Galdhopiggen (altitudinea maxima din tara). Eroziunea glaciara a avut un rol important in modelarea peisajului norvegian: circuri glac iare, vai in forma de U si circa 1 700 ghetari actuali, care insumeaza 4 600 km2 ( cea mai intinsa suprafata ocupata de ghetarii din Europa). Tarmurile foarte arti culate (masoara 21 189 km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, une le printre cele mai mari din lume (Trondheimsfjorden 180 km, Sognefjord 204 km, Hardangergfjorden 183 km). De-a lungul coastelor se insiruie circa 150 000 de in sule, insulite si stanci. CLIMA: Clima este influentata de latitudine si relief, dar moderatade apele cald e ale Curentului Norvegiei (parte a sistemului Gulf Stream). fq565v1114hqqc

VEGETATIA: Variaza in functie de altitudine si latitudine, si este aproape absen ta pe o anumita suprafata. Padurile (in principal conifere) ocupa circa din supr afata Norvegiei fiind prezente in podisurile si campiile sudice. Fauna este spec ifica peninsulei Scandinave. Numeroase zone sunt ocrotite printre acestea se afl a 13 parcuri nationale. POPULATIA: Este de 4 429 000 locuitori 1998 (1800: 883 000 loc; 1900: 2 240 000; 1950: 3 270 000; 1990: 4 247 546); natalitatea 13,7 , mortalitatea 10,1 , sporul na tural este de 3,6 (1997); speranta de viata la nastere (1996): 75 ani (masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana 75% in anul 1997. Pincipalele orase (mii de locuitori-1998): Bergen 225,4 Trondheim 145,8 Stavanger 106,9 Baerum 97,1 Kristiansand 70,1 Frederikstad 66,7 Tromso 57,5 Norvegieni sunt circa 98%; 40 000 laponi; 12 000 finlandezi. Mai mult de 2/3 din populatie este concentrata in extremitatea sudica, indeosebi de-a lungul tarmur ilor, aici aflandu-se, practic, toate orasele principale, inclusiv capitala. CULTE: Protestantism (evanghelisti-luterani) 89%; catolicism; islamism. ISTORIA: Teritoriul Norvegiei populat treptat dupa retragerea, acum 10 000 de an i, a ghetarilor ultimei glaciatiuni, este locuit in antichitate de triburi germa nice. Neantrecuti navigatori, vikingii intreprind in secolul VIII-XI indraznete expeditii care-i poarta din Norvegia pe Coastele Angliei, Frantei (atunci Norman dia), in Islanda, Groenlanda si chiar in America de Nord si Marea Mediterana. Mi cile regate sunt unite in 872 de catre regele Harald I Haarfager. La inceputul s ecolului XI este adoptat crestinismul in 1153 este infiintat primul episcopat pe teritoriul norvegian, la Trondheim, iar in prima jumatate a secolului XVI este introdusa Reforma. In 1261, regatul norvegian isi extinde autoritatea asupra Gro enlandei, iar un an mai tarziu si asupra Islandei. La stingerea dinastiei inteme iata de Harald I, regele suedez Magnus al-II-lea Eriksson devine si suveran al N orvegiei, astfel, din 1319 si pana in 1905 Norvegia numai fiinteaza ca stat suve ran, ci este inclusa in alte constructii statale. Impreuna cu Islanda, Suedia si Finlanda, Norvegia face parte intre 1397-1523 din uniunea de la Kalmar, al care i Hegemon este Danemarca. Infrangerea Danemarcei, aliat al Frantei in razboaiele napoleoniene, are ca urmare semnarea tratatului de pace anglo-danez de al Kiel din 14.01.1814, prin care uniunea danezo-norvegiana este dizolvata iar Norvegia este cedata de regatul danez Suediei. La 07.06.1905 aceasta uniune personala este denuntata si Norvegia isi proclama i ndependenta. La 18.11.1905 parlamentul il alege pe Carol din dinastia Glucksburg , fiul suveranului Danemarcei Frederic al VIII-lea ca rege al Norvegiei incorona t sub numele de Haakon al VII-lea. In primul razboi mondial Norvegia este neutra , iar in cursul celui de-al doilea razboi mondial este ocupata de trupele German iei naziste, regele si guvernul refugiindu-se la Londra.

Membru fondator al NATO in 1949, Norvegia nu accepta instalarea de baze ale aces tei aliante pe teritoriul sau. STATUL: Monarhie constitutionala, regat ereditar, conform Constitutiei promulgat e la 17.05.1814 si amendate ultima data in 1990. Puterea legislativa este exerci tata de un parlment unicameral (165 membri-alesi prin vot direct pentru un manda t de 4 ani). Pentru dezbaterea propunerilor Parlamentul se imparte in doua camer e: 39 fiind alesi, de catre ceilalti membri, in Camera Superioara; restul de 126 formand camera inferioara. Puterea executiva de Consiliul de Stat alcatuit din prim-ministru si cel putin 7 consilieri de stat. Consiliul numit de rege conform vointei Parlamentului, fata de care Consiliul este raspunzator. Seful statului: monarhul. Partide politice: Partidul Laburist Norvegian, Partidul Progresului, Partidul Conservator, partidul Crestin democrat. ECONOMIA: Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie diversificata si ser vicii indeosebi transport si comert. Dispune de importante rezerve de hidrocarbu ri (peste un miliard tone de petrol si 2 400 de m3 de gaze; mari zacaminte sunt: Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) in Marea Nordului, intrat in exploatare, la inceputul deceniului 8, cu o productie in crestere (cca. 160 de milioane ton e de petrol si peste 30 miliarde m3 de gaze, detinand locul II al petrol si IV l a gaze naturale in Europa, pe glob locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigu ra cca. 1/7 din PIB si de regula, cca. din export; au fost descoperite zacaminte de hidrocarburi si in Marea Norvegiei, dar nu au fost inca introduse in exploat are. Norvegia are un bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape in treaga productie de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale; Norvegia o cupand locul I la productia de energie electrica/loc) si care a permis dezvoltar ea electro-metalurgiei, fierului, cuprului, zincului si mai ales a aluminiului. Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafi narea petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea lemnului, prel ucrarea pestelui. Agricultura este orientata spre cresterea animalelor indeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele. Datorita conditiilor pedo-climatic e terenurile cultivate sunt restranse. Norvrgia dispune de o puternica flota mar itima-comerciala (locul III pe glob) si are o balanta comerciala net excedentara , in principal datorita hidrocarburilor. Comertul exterior: (este exprimat in miliarde coroane-1998) 607 in care 313 expo rt (bunuri manufacturate 41,3%-masinile si echipamentele de transport reprezenta nd 15,1% din totalul exporturilor, petrol si gaze naturale 39,4% , metale 11,3%, produse agro-alimentare 9,6%) si 284 import (masini si echipamente de transport 42,7%, produse chimice 8,8%, materii prime minerale 6,4%, produse agro-alimenta re 6,1%, textile si confectii 1,7%). Principalii parteneri: -Suedia 12% -Marea Britanie 12,5% -Germania 12,4% -Danemarca 7,7% -S.U.A. 7,1% -Franta 6,0% -Olanda 5,4% TURISMUL: 3 300 000 turisti straini in 1996; venituri din turism: 2,41 miliarde de $. Principalele obiective: capitala si imprejurimile (Fiordul Omonim, colinel e impadurite Numark, cu numeroase lacuri), fiordurile reprezinta totodata princi pale trasee ale calatoriilor turistice cu vaporul. Limba oficiala: norvegiana, M

oneda1 Krone=100 Ore.