21.

CONDIŢII DE PREVEDERE A PROTECŢIEI REŢELELOR ELECTRICE

Împotriva curenţilor de scurtcircuit, reţelele electrice de joasă tensiune se protejează

prin siguranţe fuzibile şi întreruptoare automate cu relee sau declanşatoare electromagnetice.
Sunt reprezentate principalele situaţii în care, conform normativului în vigoare,
trebuie prevăzute dispozitive de protecţie (pentru simplificare, dispozitivele de protecţie sunt
reprezentate prin simbolul siguranţelor fuzibile). Acestea sunt următoarele:
- la plecările din tablourile de distribuţie;
- la ramificaţiile spre receptoare individuale;
- pe circuitele secundare de comandă, protecţie, măsură şi semnalizare, cu excepţia
cazurilor în care siguranţele circuitelor de forţă sunt corespunzătoare şi pentru aceste
circuite;
- în toate punctele în care secţiunea coloanei descreşte. Fac excepţie de la această
prevedere cazurile în care dispozitivul de protecţie din amonte de punctul respectiv asigură
secţiunea cea mai mică a ramificaţiei, precum şi coloanele executate din bare;
- după punctul de descreştere a secţiunii pentru coloana ramificată, în locuri accesibile,
la distanţe de cel mult 5 m, dacă ramificaţia este amplasată în locuri fără pericol de
deteriorare mecanică şi de cel mult 30 m, dacă ramificaţia este amplasată în locuri greu
accesibile, cu condiţia ca secţiunea ramificaţiei să aibe o capacitate de transport egală cu
minimum 10% din aceea a coloanei magistrale;
- la plecările racordate direct la bornele de intrare ale unui tablou de distribuţie sau
înaintea siguranţelor generale ale acestuia. În astfel de situaţii, se găsesc coloanele
iluminatului de siguranţă, pompelor de incendiu, ascensoarelor etc.
Prevederea protecţiei în condiţii având legătură cu furnizorul de energie electrică se
montează dispozitive de protecţie la:
- ieşirea din contorul de tarifare al întreprinderii furnizoare de energie electrică, dacă
lungimea coloanei până la tabloul de distribuţie este mai mare de 20 m;
- intrarea în tablourile de distribuţie cu puterea instalată totală mai mare de 8 kW, la
consumatori alimentaţi direct din reţeaua de joasă tensiune a furnizorului;
- intrarea în tablourile de lumină sau forţă, cu mai mult de 5 circuite, alimentate direct
din reţeaua de joasă tensiune a furnizorului. În cazul unor puteri instalate de 5 ... 8 kW,
necesitatea prevederii dispozitivelor de protecţie la intrarea în tablourile de forţă, cu mai
puţin de 5 circuite, se apreciază de proiectant, în funcţie de specificul tehnologic al
receptoarelor alimentate din tablourile respective.
Se exceptează de la prevederea referitoare la montarea dispozitivelor de protecţie pe
fiecare circuit (ramificaţie) de receptor şi se admite o protecţie comună mai multor
receptoare în următoarele situaţii:
- dacă linia principală din care se ramifică circuitele de alimentare a unor receptoare de
mică putere, ca aparate de uz casnic, corpuri de iluminat ş.a., este asigurată la plecarea din
tablou cu siguranţe de maximum 16 A la tensiunea de 380/220 V, respectiv de 20 A la
tensiunea de 220/127 V;
- dacă puterea instalată totală a motoarelor electrice alimentate de la aceeaşi linie
principală nu depăşeşte 15 kW. În acest caz, pentru dimensionarea conductoarelor şi
fuzibilelor, se va avea în vedere simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi la pornire, iar
fiecare motor va fi prevăzut cu contactor şi dispozitiv de protecţie (releu termic) contra
suprasarcinii.
Montarea dispozitivelor de protecţie este interzisă în următoarele situaţii:
- pe conductele utilizate ca nul de lucru. Fac excepţie instalaţiile monofazate din
construcţiile de locuinţe sau alte construcţii, în care nu este asigurată întreţinerea instalaţiei
prin personal calificat, la care se montează dispozitive de protecţie (siguranţe sau
întreruptoare automate mici) şi pe conducta de nul de lucru. Această conductă nu se admite a
fi utilizată, în astfel de cazuri, pentru protecţie şi trebuie să aibă acelaşi grad de izolaţie ca şi
conducta de fază;
- pe conductele instalaţiei de protecţie împotriva electrocutării (pământ, nul ş.a.).
În general, se recomandă utilizarea siguranţelor fuzibile ca dispozitive de protecţie
împotriva curenţilor de scurtcircuit, montarea lor făcându-se pe toate fazele sau polii
instalaţiei electrice respective. Acestea se fabrică într-o gamă largă de curenţi nominali,
curentul nominal maxim fiind de 1000 A, sunt simple, ieftine şi sigure în exploatare.

Soluţia protecţiei la scurtcircuit prin întreruptoare automate de joasă tensiune cu relee

sau declanşatoare electromagnetice se adoptă în următoarele cazuri:
- când curentul nominal al dispozitivului de protecţie rezultă mai mare de 1000 A;
- când este necesară repunerea imediată (manual sau automat) sub tensiune, a
consumatorului alimentat prin porţiunea de reţea considerată;
- când se cere ca dispozitivul de protecţie să fie comandat de protecţii suplimentare sau
blocaje (de ex. la utilaje);
- când consumatorul funcţionează frecvent în regim de suprasarcină;
- când reţeaua de joasă tensiune funcţionează buclat;
- când capacitatea de rupere necesară pentru dispozitivul de protecţie, este cel puţin
egală cu valoarea curentului de scurtcircuit care ar putea să apară în punctul considerat, nu
poate fi realizată prin montarea siguranţelor fuzibile.
Având în vedere că întreruptoarele automate de joasă tensiune sunt prevăzute, în afara
releelor sau declanşatoarelor maximale de curent (electromagnetice) şi cu relee sau
declanşatoare, în toate cazurile de mai sus se va face dimensionarea şi reglarea protecţiei la
suprasarcină. Rezultă că circuitele de utilaj şi coloanele electrice se protejează la
suprasarcină numai în acele situaţii, când protecţia lor la scurtcircuit se realizează prin
întreruptoare automate cu relee sau declanşatoare electromagnetice şi termice.