Economia de piata a Norvegiei

Denumire oficială: Regatul Norvegiei (Kongeriket Norge).

Capitala şi principalele oraşe: Oslo (capitala), Bergen, Trøndheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien,
Tromsø, Ålesund şi Molde.
Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 385.252 km². Teritoriul este împărţit în 19 unităţi administrativ-teritoriale,
numite fylke. Insulele Svalbard, Jan Mayen în Oceanul Arctic, Insulele Bouvet şi Petru I în Antarctica sunt
teritorii dependente.
Populaţia: 5 328 212 locuitori (la 1 ianuarie 2019).
Limba oficială: norvegiana (norvegiana modernă – nynorsk şi norvegiana standard – bokmål); sami, vorbită în
regiunea de nord de populaţia Sami, are un statut egal cu cel al limbii norvegiene.
Ziua naţională: 17 mai, data promulgării Constituţiei (1814).
Religii principale: luteran-evanghelică, musulmană, ortodoxă şi romano-catolică.
Moneda naţională: coroana norvegiană (NOK)
Scurt istoric. Între secolele al VIII-lea și al X-lea, întreaga regiune a Scandinaviei a fost leagănul civilizației
vikingilor. Micile regate feudale au fost unite în 872 de regele Harald I Hårfagre (850-932). În secolele IX-XI,
vikingii au organizat expediţii care i-au purtat pe coastele Islandei, Groenlandei, Americii de Nord şi
Mediteranei. La începutul secolului XI, tradițiile nordice au fost înlocuite treptat de creştinism prin contribuția
regilor misionari Haakon Haraldsson, Olaf Tryggvasson și Olaf al II-lea Haraldsson. Împreună cu Islanda,
Suedia şi Finlanda, Norvegia a făcut parte, între 1397 şi 1523, din Uniunea de la Kalmar, al cărei hegemon a
fost Danemarca. Cedată de Danemarca Suediei prin pacea de la Kiel (1814), Norvegia a obţinut un statut
autonom (20 octombrie 1814), rămânând legată de Suedia prin acelaşi monarh. La 17 mai 1814, Norvegia și-a
declarat independența, a adoptat o constituție bazată pe modelele american și francez și l-a proclamat rege pe
prințul moștenitor al Danemarcei și Norvegiei, Christian Frederick. În urma războiului norvegiano-suedez, a
fost adoptată Convenția de la Moss, regele Christian Frederik a abdicat, iar Parlamentul Norvegiei a modificat
constituția pentru a permite uniunea personală cu Suedia, pe care Norvegia a fost obligată să o accepte. Pe 4
noiembrie 1814, Stortinget (Parlamentul norvegian) l-a ales pe Carol al XIII-lea al Suediei rege al Norvegiei. La
7 iunie 1905, uniunea personală a fost denunţată, iar Norvegia s-a proclamat stat independent. În primul război
mondial, Norvegia a fost neutră, iar în cursul celui de-al II-lea Război Mondial a fost ocupată de trupele
Germaniei naziste (1940-1945).

Informaţii politice
Forma de guvernământ: monarhie constituţională. Puterea executivă este exercitată de Consiliul de Stat
(numit şi Consiliul de Coroană, format din primul ministru şi cabinetul său), în numele Regelui.
Șeful statului: Regele Harald V (din 1991). Funcţiile acestuia sunt, în mare parte, ceremoniale.
Primul ministru: Erna Solberg (al 2-lea mandat, din 16 octombrie 2017).
Ministrul afacerilor externe: Ine Marie Eriksen Søreide (din 20 octombrie 2017).
Parlamentul (Stortinget): unicameral, numără 169 membri și este prezidat de Tone Wilhelmsen Trøen.
Alegerile legislative au loc o dată la 4 ani. Ultimele alegeri legislative au avut loc în 2017, iar următorul scrutin
legislativ se va desfăşura în 2021.
Partide politice. Coaliția de guvernare este formată din Partidul Conservator (45 de locuri), Partidul Liberal (8
locuri) și Partidul Creștin-Democrat (8 locuri, s-a alăturat coaliției în noiembrie 2018).
Legături către principalele site-uri oficiale:
 Portal oficial: http://www.norway.no   
 Casa regală: http://www.kongehuset.no   
 Guvernul: http://www.regjeringen.no
 Ministerul afacerilor externe: https://www.regjeringen.no/en/dep/ud/id833/
 Parlamentul: http://www.stortinget.no

1
Profil socio-economic
Norvegia a beneficiat în ultimii ani de creşteri constante, solide şi durabile, datorate exploatării a resurselor de
petrol şi gaze naturale, dar și politicilor guvernamentale. În 2019, creșterea PIB-ului a fost de 1,2%.
Politica guvernamentală are ca obiective principale: creşterea competitivităţii, educaţie, siguranţă şi bunăstare
sporite pentru cetăţeni, eliminarea şomajului, dezvoltarea economică, creşterea nivelului de trai, menţinerea
unui ritm crescător de dezvoltare pe termen lung.
Industriile majore ale Norvegiei, care îi conferă poziţii de vârf pe piaţa europeană şi internaţională, sunt:
petrolul şi gazele naturale (în primele cinci locuri mondiale), construcţiile navale, hidroenergie, industria pentru
energia solară, industria ICT şi industria de mediu.
Ca urmare a strategiei privind protecția mediului, marile companii au în vedere diminuarea poluării cu
hidrocarburi energetice. Exporturile de inginerie tehnică şi tehnologică sunt tipice pieţei norvegiene, necesitând
forţă de muncă și personal calificat pentru realizarea proiectelor.
Principalele ramuri industriale sunt: industria petrolieră, exploatarea gazelor naturale, energia, pescuitul,
industria maritimă.
Principalii parteneri comerciali sunt: Marea Britanie, Germania, Regatul Ţărilor de Jos, Franţa, Suedia.
Relaţia Norvegiei cu Uniunea Europeană
Norvegia nu este membru al UE, însă are o relație activă cu aceasta. Împreună cu Islanda și Liechtenstein,
Norvegia face parte din Spațiul Economic European (SEE). SEE a fost creat în 1994, ca o zonă de Liber Schimb
între Comunitatea Europeană  şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS). SEE reuneşte Statele
Membre ale Uniunii Europene  şi trei dintre Statele AELS (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), într-o piaţă
internă comună. Acordul SEE este principalul instrument juridic care reglementează cooperarea economică a
Norvegiei cu UE, fiind supranumit acordul „celor patru libertăţi”: de circulaţie a forţei de muncă, a serviciilor, a
mărfurilor şi a capitalului.
Norvegia susţine acţiunea externă comunitară și majoritatea pozițiilor UE privind politica externă. Principalele
teme ale dialogului bilateral sunt: schimbările climatice, valorificarea potenţialului energetic al regiunii arctice,
cooperarea regională, în special Dimensiunea Nordică, protecţia mediului înconjurător și reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră, managementul conflictelor, Balcanii de Vest, regiunea Caucazului, Orientul Mijlociu,
combaterea crimei organizate, lupta împotriva terorismului etc.
Politica externă
Pentru asigurarea securităţii sale, Norvegia urmăreşte, în principal, consolidarea alianţei nord-atlantice,
menţinerea unor relaţii bune cu SUA şi dezvoltarea cooperării nordice. Pe această linie, Norvegia acordă o
atenţie deosebită apartenenţei la NATO, mecanismelor de cooperare regională nordică, consolidării sistemului
ONU şi respectării dreptului internaţional.
Principala prioritate de politică externă este protejarea intereselor economice în Extremul Nord, unde este
preocupată de exploatarea importantelor resurse de petrol şi gaze naturale de care dispune şi protecția mediului.
Norvegia este un membru fondator al NATO. De asemenea, Norvegia face parte din Organizaţia Naţiunilor
Unite, este membru în Consiliul Ministerial Nordic, Consiliul Artic, Consiliul Barents, Consiliul Statelor de la
Marea Baltică, Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Organizaţia Mondială a
Comerţului, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare etc.

Relatii Bilaterale
re de 306 milioane de euro (din care Norvegia a acoperit 97%). În perioada 2014-2021, valoarea
totaPrezentare generală

Relaţiile româno-norvegiene sunt foarte bune, continuând un trend ascendent în domenii precum: educație,
integrare socială, cultură, cercetare, mediu, energie (în mod deosebit, energie regenerabilă), construcții navale,
tehnologii marine, IT și comunicații, construcții și infrastructură, tehnică militară.

2
Reprezentare diplomatică

Relaţiile diplomatice dintre România şi Norvegia au fost stabilite în mai 1917 şi ridicate la rang de ambasadă la
12 noiembrie 1964.

Misiuni ale României:

Ambasada României în Regatul Norvegiei: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar E.S. Adrian-Gabriel

Davidoiu (a prezentat scrisorile de acreditare la 24 septembrie 2015).
Consulatul Onorific al României la Bergen, consul onorific Thorstein Selvik.
Consulatul Onorific al României la Ålesund, consul onorific Per Erik Dalen.

Misiuni în România:

Ambasada Regatului Norvegiei în România: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar E.S. Lise Nicoline
Kleven Grevstad (a prezentat scrisorile de acreditare la 5 octombrie 2017).
Consulatul Onorific al Norvegiei la Constanţa, consul onorific Laurenţiu Adrian Lazăr.

Cooperare economică

În ultimii ani a fost diversificată gama exporturilor realizate de firmele româneşti în Norvegia prin introducerea,
pe lângă produsele tradiţionale, a unora noi: autoturisme, confecţii, produse software, prestări servicii în
domeniul comunicaţiilor, IT, servicii de exploatare petrolieră offshore, telecomunicaţii, reabilitare şi construcţii,
infrastructură, decoraţiuni interioare.

Balanța comercială a schimburilor comerciale bilaterale româno-norvegiene se menține excedentară. La data de

30.11.2019, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Norvegia a fost de 385,12 milioane de
euro, din care exportul a fost de 335,38 milioane de euro și importul de 49,75 milioane de euro, soldul fiind de
285,63 milioane de euro în favoarea României. Față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor
comerciale totale s-a diminuat cu 29%.

Conform datelor ONRC, la 31 ianuarie 2020 erau înregistrate în România 411 societăţi comerciale cu capital
norvegian, reprezentând investiții directe de 91,5 milioane de euro, Norvegia situându-se pe locul 30 în
clasamentul investitorilor străini în țara noastră (pondere 0,20%).

Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul Financiar norvegian

Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) stabilește drept obiectiv comun reducerea decalajelor
economice și sociale în Europa și consolidarea cooperării dintre țările europene. Norvegia, stat membru al SEE,
contribuie la realizarea acestui obiectiv prin intermediul granturilor SEE și norvegiene, fonduri nerambursabile
destinate statelor membre UE cu un produs național brut pe locuitor sub 90% din media UE.

3
Granturile SEE și norvegiene sprijină dezvoltarea socială și economică, precum și relațiile bilaterale și
cooperarea dintre România și Norvegia, Islanda și Liechtenstein încă din anul 2007. În baza ciclului financiar de
cooperare 2007-2009, fondurile alocate de Norvegia pentru România prin mecanismele financiare amintite au
fost de 98 milioane de euro. În baza ciclului financiar de cooperare 2009-2014, România a beneficiat de fonduri
în valoală a fondurilor de care beneficiază România este de 502,5 milioane de euro (227,3 mil. euro prin
mecanismul norvegian şi 275,2 mil. euro prin mecanismul SEE). Pentru exercițiul financiar prezent, România a
fost prima țară care a semnat, la 13 octombrie 2016, Memorandumurile de Înțelegere cu statele donatoare,
putând beneficia astfel de avantajele demarării mai rapide a programelor.

Cele cinci domenii-cheie finanțate prin granturile SEE și norvegiene 2014-2021 sunt: (1) Inovare, cercetare,
educație și competitivitate; (2) Incluziune socială, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și reducerea
sărăciei; (3) Mediu, energie, schimbări climatice și economii bazate pe emisii scăzute de carbon; (4) Cultură,
societate civilă, buna guvernanță și drepturile fundamentale; (5) Justiție și afaceri interne.

Dezvoltarea cooperării bilaterale dintre statele donatoare și cele beneficiare este o prioritate pentru fondurile
alocate prin granturile SEE și norvegiene. Totodată, în cadrul domeniilor de finanțare există componente
destinate grupurilor socio-economice vulnerabile și societății civile.

Mai multe informaţii privind granturile SEE se găsesc pe pagina https://eeagrants.org

Comunitatea românească

Comunitatea românească numără peste 16.000 de persoane cu cetățenie română sau de origine română.
Diaspora română este bine integrată în mediul norvegian, păstrând totodată identitatea naţională, tradiţiile,
cultura şi limba română. Românii stabiliţi în decursul anilor în Norvegia sunt dispersaţi pe întreg teritoriul ţării,
inclusiv în zonele de nord. Există o concentrare mai mare a comunităţii româneşti în capitala Oslo şi în
împrejurimile ei, precum şi în oraşele Bergen, Stavanger, Tønsberg, Drammen şi Trondheim.

Norvegia a liberalizat piaţa muncii pentru cetăţenii români în iunie 2012. Mai multe informaţii se găsesc la
adresa: http://oslo.mae.ro/.

Conditii de calatorie

Atenționare COVID-19
 
STARE DE URGENȚĂ: NU
 
RESTRICȚII DE INTRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL:
Începând din data de 16 martie 2020, la frontierele terestre sunt introduse controale extinse, această măsură
fiind prelungită până la data de 1 iunie 2021.
De asemenea, s-a prelungit perioada de restricții a călătoriilor în străinătate / așa numitul Global Travel Council,
gestionat la nivelul MAE norvegian / până la data de 15 ianuarie 2021.

4
Începând cu 21 octombrie 2020, mai multe categorii de membri de familie, cetățeni din afara spațiului UE/SEE,
pot intra pe teritoriul norvegian:
 Copii cu vârsta de peste 21 de ani ai unei persoane cu rezidență oficială în Norvegia;
 Părinții copiilor cu vârsta peste 21 de ani care au rezidență în Norvegia;
 Bunicii unei persoane rezidente în Norvegia;
 Copiii partenerilor de viață ai unei persoane rezidente în Norvegia;
 Soțul/soția, partenerul oficial, concubinul/concubina și copiii unui cetățean norvegian care trăiește în străinătate
și care sosesc împreună cu acesta pentru a vizita Norvegia;
 Cetățeni UE/SEE și membrii lor de familie care au rezidență în state terțe (relevantă pentru cetățenii români).
Intrarea acestor categorii de persoane în Norvegia se va face cu respectarea condițiilor pre-existente pentru
acces (ex. vize sau alte condiționalități, precum și obligativitatea privind carantina/izolarea la domiciliu sau într-
o locație unică, timp de 10 zile de la intrarea pe teritoriul norvegian).
Persoanele care au călătorit, în ultimele 10 zile, în state aflate în zona roșie, cu un număr mare de infectări, nu
mai pot apela la schema care le permitea testarea la fiecare 3 zile pentru a putea merge la serviciu și a sta în
carantină numai în afara orelor de program. Regula carantinării obligatorii la intrarea în Norvegia se aplică
astfel lucrătorilor care vin din aceste zone, cu excepția:
 persoanelor cu sejururi scurte în state sau zone cu infecție crescută (navigatori, personal aeronautic, personalul
care se ocupă de întreținere și supraveghere strict necesare pentru a preveni daune materiale majore asupra
imobilelor, bărcilor, rulotelor și altele asemenea în zonele din Suedia sau Finlanda);
 persoanelor care sosesc în Norvegia dintr-o zonă cu obligație de carantină și care nu au utilizat transportul
public, nu au petrecut noaptea acolo și nu au avut un contact strâns cu alte persoane decât cele cu care locuiesc;
 anumiți angajați și contractori (lucrătorii transfrontalieri sunt scutiți de intrarea în carantină în timpul
programului de lucru dacă sunt testați în Norvegia pentru COVID-19 la fiecare a șaptea zi sau în ziua sosirii, apoi
la fiecare a șaptea zi dacă de la ultima testare au trecut 7,8 sau 9 zile – cu excepția personalului medical);
 elevii și studenții care se deplasează zilnic între Norvegia, Suedia și Finlanda;
 conducătorii auto profesioniști care efectuează curse lungi și personalul de tren, care sosesc în Norvegia din
zone cu obligație de carantină, sunt exceptați de la carantină dacă trec frontiera Norvegiei în timpul programului
de lucru, însă o vor efectua dacă intră în Norvegia în timpul liber;
 călătoriile de afaceri (persoanele rezidente în SEE sau Elveția și care vin în Norvegia pentru a efectua lucrări sau
intervenții punctuale/concrete în anumite proiecte sunt scutite de intrare în carantină în timpul programului de
lucru, dacă testarea a indicat un rezultat negativ pentru SARS-CoV-2 după sosirea în Norvegia, s-au testat la
fiecare trei zile timp de 10 zile după sosirea în Norvegia; s-au izolat într-o cameră privată pentru primele zece zile
de la sosire, nu s-au aflat  în ultimele 10 zile înainte de sosire în zone cu un nivel deosebit de ridicat de infecție);
 ca excepție specială de la intrarea în carantină, atât în timpul programului de lucru, cât și în timpul liber:
o cei care trec frontierele Norvegiei pentru efectuarea unei vizite convenite între părinți și copii sau
stabilirii unei reședințe comune pentru copii în conformitate cu Legea privind copiii și Legea privind
protecția copilului;
o persoanele pe care autoritățile statului norvegian le-au invitat din motive importante de politică
externă.
 participanții la competițiile sportive internaționale, în timpul orelor de antrenament; atunci când aceste
persoane au rezultate negative ale testului, efectuate nu mai devreme de 48 de ore după prima și nu mai
devreme de cinci zile de la sosire, carantina încetează și în timpul liber;
 membrii delegației care au fost invitați de Institutul Nobel din Norvegia în legătură cu acordarea Premiului Nobel
pentru Pace în perioada 9-11 decembrie 2020. 
De asemenea, pentru persoanele/angajații care sosesc din zone galbene, cu număr mai redus de infecții, au fost
adoptate o serie de modificări: aceste persoane sunt plasate în carantină în afara programului de lucru, trebuie
testate la fiecare 3 zile și trebuie să locuiască în spații separate pentru primele 10 zile de la intrarea în Norvegia.
Angajatorul trebuie să faciliteze păstrarea distanței față de celelalte persoane, atunci când angajatul se află în
carantină pe perioada timpului liber.

5
Începând cu data de 9 noiembrie 2020, ora 00.00, toate persoanele care intră pe teritoriul Norvegiei din
state aflate în zona roșie, printre care și România, trebuie să prezinte la sosire un test negativ pentru
infecția cu SARS-CoV-2, efectuat cu maxim 72 de ore înainte de intrare. 
Metoda de testare aprobată este testul molecular tip PCR sau antigen. Documentul trebuie să fie redactat în
limba norvegiană, suedeză, daneză, engleză, franceză sau germană. Urmează să fie elaborat și furnizat un
formular care poate fi utilizat pentru a certifica un test negativ (utilizarea sa nu este totuși o cerință). 
Persoanelor care nu pot prezenta un astfel de test le poate fi refuzată intrarea pe teritoriul norvegian.
Această prevedere nu se aplică: cetățenilor norvegieni; persoanelor cu reședința în Norvegia; persoanelor aflate
în tranzit; străinilor care sosesc în mod regulat în Norvegia din Suedia sau Finlanda pentru a lucra sau a studia,
cu excepția cadrelor medicale care au stat mai mult de șapte zile în afara Norvegiei; anumitor grupuri
profesionale: persoane care profesează în domenii critice, persoanele care efectuează transportul de mărfuri și
pasageri ca muncă plătită sau care sunt în drum spre sau de la o astfel de misiune, personalul aviatic și
marinarii, deținători ai unui document care să ateste calitatea acestora; solicitanților de azil și refugiaților;
străinilor cu permis de ședere ca imigrație prin membru de familie; invitaților oficiali; soțul, coabitantul sau
rudele aflate în linie ascendentă sau descendentă directă cu un cetățean UE / SEE care se vor stabili în Norvegia,
presupunând că cetățeanul este, de asemenea, exceptat de la prezentarea testului; soții, coabitanții sau copiii
diplomaților la misiunile norvegiene din serviciul exterior; personalului diplomatic și consular acreditat în
Norvegia; străinilor invitați de autoritățile norvegiene să participe la negocieri internaționale și alți cetățeni
străini care fac parte din delegații care vin în Norvegia în conformitate cu obligațiile internaționale ale
Norvegiei; personalului militar care sosește în Norvegia cu transport necomercial; cetățeni străini care, în
ultimele șase luni, au fost infectați de COVID-19 și care pot documenta acest lucru printr-o adeverință care să
ateste rezultatul testului și metoda, precum și informații care să identifice persoana și data testului (în prezent,
RT-PCR pentru SARS-CoV-2 este singura metodă de laborator recomandată), copiilor sub 12 ani și persoanelor
cu rezidență permanentă în insulele Svalbard.
În situația în care rezultatul testului de anticorpi este „posibil COVID-19”, acesta nu oferă motive pentru
scutirea de carantină.
Autoritățile sanitare și-au înființat propriile centre de testare pe Aeroportul Oslo, Aeroportul Bergen, Aeroportul
Trondheim, Aeroportul Stavanger, Aeroportul Bodø și Aeroportul Ålesund pentru pasagerii care sosesc în
Norvegia din străinătate. La sosire, trebuie urmate indicatoarele pentru testarea opțională COVID-19.
Persoanele care sosesc în Norvegia trebuie să facă dovada rezidenței permanente în acest stat sau
angajatorul acestora trebuie să dovedească faptul că le asigură un loc potrivit pentru ședere după sosirea
în Norvegia.
Persoanele, inclusiv turiștii sau vizitatorii, care nu au reședința în Norvegia sau un angajator/client pentru
care efectuează un serviciu în Norvegia vor efectua perioada obligatorie de 10 zile de carantină la un hotel
dedicat special persoanelor plasate în carantină. Această regulă se aplică și membrilor de familie care vin să
își viziteze rudele în Norvegia.
În cazul în care municipalitatea consideră că anumite condiții de viață, situația familială sau alte circumstanțe
nu oferă un control adecvat al infecției persoanei infectate în propria locuință, municipalitatea va oferi cazare
într-un hotel sau în alt loc adecvat. De asemenea, municipalitatea poate decide dacă cei cu care locuiește
persoana infectată pot locui într-un hotel sau alt loc de reședință adecvat oferit de municipalitate. În ambele
cazuri, municipalitatea trebuie să acopere costurile de trai în afara casei.
Persoanele care au obligația de a efectua cele 10 zile de carantină după sosirea în Norvegia trebuie să se cazeze
la un hotel de carantină, cu excepția cetățenilor norvegieni, a rezidenților sau în cazul în care angajatorul oferă o
cazare adecvată astfel încât să fie cazată o singură persoană într-o singură cameră. La sosirea în Norvegia,
Poliția este cea care informează cu privire la cerința de a rămâne la un hotel de carantină și, în cooperare cu
municipalitatea, oferă instrucțiuni despre hotelul la care urmează să fie efectuată aceasta (în localitatea/punctul
de intrare sau în localitatea de destinație); prin urmare, nu se poate rezerva în avans o cameră de hotel pentru
efectuarea carantinei; nu există o listă a acestor hoteluri de carantină.  

6
Costul sejurului la un hotel de carantină va fi de 500 NOK pe noapte pentru persoane fizice și 1.500 NOK
pe noapte pentru companii și angajați. Costul de 500 NOK (aproximativ 50Euro) pe cameră/noapte se referă
la un adult; copiii cu vârsta sub 10 ani sunt cazați gratuit cu părinții, în timp ce taxa pentru copiii între 10-18 ani
este de 250 NOK per copil / noapte. Taxa acoperă pensiunea completă, inclusiv mesele (restul cheltuielilor vor
fi acoperite de municipalități care, la rândul lor, vor fi rambursate de către stat). Organizarea deplasării către
hotelul de carantină variază: unele municipalități asigură transportul, în timp ce altele nu oferă acest serviciu;
este permisă călătoria cu transportul public de la aeroport, port sau trecerea frontierei către hotel, cu
obligativitatea respectării regulilor privind controlul și prevenirea infecțiilor.
Cetățenii străini care sosesc în Norvegia pentru o perioadă mai scurtă de 10 zile nu își pot vizita rudele, urmare
obligativității efectuării celor 10 zile de carantină la hotel, scopul perioadei de carantină fiind de a reduce
contactul cu alte persoane, inclusiv rudele, în vederea evitării riscului de infecție cu SARS-CoV-2.
Nu se aplică excepții de la cerința privind cazarea la hoteluri de carantină pentru persoanele care doresc să-și
viziteze rude grav bolnave sau pe moarte.
Persoanele self-employed care sosesc în Norvegia, trebuie să efectueze carantina obligatorie de 10 zile la hotel;
acestea nu își pot rezerva/organiza în prealabil un loc pentru efectuarea carantinei obligatorii.
Municipalitatea este responsabilă de organizarea cazării la hotelul de carantină. În aceste hoteluri se oferă
posibilitatea efectuării unui test pentru infecția cu SARS-CoV-2. Chiar dacă rezultatul testului este negativ,
trebuie finalizată întreaga perioadă de carantină de 10 zile.
Autoritățile de sănătate publică au fost abilitate să examineze care sunt mecanismele cele mai potrivite pentru
implementarea acestor măsuri. Până la stabilirea acestor mecanisme, controalele și exigențele la frontiere vor fi
întărite.
Autoritățile norvegiene au extins restricțiile aplicabile la intrarea pe teritoriul național pentru aproape toate
statele europene. România se află, la acest moment, pe lista statelor europene (alături de Andorra, Austria,
Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda,
Insulele Feroe, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Monaco, Olanda,
Polonia, Portugalia, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia (cu excepția regiunii Kalmar), Ungaria,
Vatican și unele regiuni din Finlanda - cu excepția regiunilor Lappi, Pirkanmaa, Päijät-Häme,  North Karelia,
South Karelia, South Savo, North Savo, South Ostrobothnia, Central Ostrobothnia, Kainuu - pentru care se
menține obligativitatea intrării în carantină / izolare la domiciliu la sosirea în Norvegia.
Această listă este întocmită de Institutul Norvegian pentru Sănătate Publică și va fi revizuită permanent, iar, în
funcție de rezultatele epidemiologice înregistrate în statele europene în cauză, restricțiile de intrare și carantina
obligatorie pot fi reintroduse sau eliminate.
Lista poate fi consultată aici https://www.fhi.no/nettpub/coronavirus/fakta/reiserad-knyttet-til-nytt-koronavirus-
coronavirus/?term=&h=1
 
ATENȚIE!
Dat fiind faptul că legislația provizorie privind expulzările pe motive de sănătate publică este în vigoare, poliția
de frontieră poate să permită sau să refuze accesul cetățenilor străini în Norvegia.
Informații despre alte cazuri specifice și actualizări pot fi consultate pe site-ul web www.udi.no al Direcției
pentru Imigrație din Norvegia.
 
TRANSPORT: 
Aeroporturile sunt deschise, însă nu toți operatorii aerieni au reluat cursele regulate spre Oslo.
Traficul de marfă continuă să se desfășoare în condiții normale.
Reintroducerea controalelor la granițele interne ale spațiului Schengen a fost extinsă și este valabilă la punctele
de frontieră de pe rutele terestre (rutiere și feroviare) și aeriene, dar nu va împiedica transportul de bunuri și
mărfuri. Regimul de control la trecerea frontierei de stat pe rutele de transport maritim dinspre Danemarca,
Germania și Suedia a fost extins până la data de 1 iunie 2021. Măsura controlului la frontiere este menită să

7
verifice accesul persoanelor fizice pe teritoriul norvegian, în conformitate cu reglementările adoptate și în
vigoare, în contextul pandemiei de COVID-19.
 
RECOMANDĂRI PENTRU CETĂȚENII ROMÂNI CARE EFECTUEAZĂ DEPLASĂRI
CĂTRE/DINSPRE ROMÂNIA: 
Se recomandă cetățenilor români care au bilete de călătorie rezervate sau intenționează să călătorească spre
Norvegia să obțină informații exacte de la operatorii aerieni și autoritățile aeroportuare, precum și de la
companiile de transport rutier.
Decizia de permitere a accesului pe teritoriul norvegian aparține Poliției de Frontieră norvegiene.
Se recomandă consultarea, înainte de efectuarea călătoriei, a paginii de internet MAE, a paginii de internet și a
paginii de Facebook a Ambasadei României la Oslo, pentru a verifica dacă au survenit modificări ale condițiilor
aplicabile cetățenilor români la intrarea în Norvegia.
 
EXCEPȚII ȘI PREVEDERI PRIVIND TRANZITUL: 
Persoanele care se află în tranzit pe aeroporturile din Norvegia își pot continua călătoria fără a fi supuse
carantinei; este recomandat ca durata escalei să fie cât mai scurtă, iar zborul de conexiune trebuie să fie de pe
același aeroport. Orice ieșire din zona de tranzit este considerată acces pe teritoriul norvegian și supusă regulilor
de intrare în acest stat.
Persoanele care sosesc din „zone roșii”, trebuie să rămână în zona internațională a aeroportului atunci când
efectuează tranzitul, cu condiția de a deține un bilet valid sau o carte de îmbarcare pentru călătoria ulterioară.
Aeroportul Torp a anunțat faptul că nu permite înnoptarea în terminal, orele de funcționare a acestuia variind
zilnic. 
Persoanele care locuiesc într-o zonă "roșie” nu pot călători spre Norvegia cu o mașină privată, călătoria urmând
să fie efectuată apoi cu un zbor de la un aeroport norvegian către un alt stat; nu este acceptată sosirea în
Norvegia cu avionul, călătoria fiind continuată ulterior, spre alt stat, cu un autoturism (indiferent dacă este o
mașină privată). Pentru ambele situații, regula se aplică și în situația în care călătoria cu autoturismul are loc
fără opriri. 
Nu sunt comunicate măsuri explicite privind transportatorii. Pentru transportul de mărfuri este necesară
prezentarea documentelor justificative, a rutei, actelor de identitate ale conducătorului auto, legitimația acestuia,
detalii privind locul de odihnă, declarația acestuia de respectare a măsurilor impuse pe plan local de limitare a
răspândirii pandemiei de COVID-19, eventual o scrisoare însoțitoare și explicativă din partea angajatorului, cu
precizarea că persoana în cauză va părăsi imediat teritoriul norvegian după încărcarea/descărcarea
mărfii/bunurilor.
Decizia permiterii accesului în Norvegia este luată de Poliția de Frontieră.
 
MĂSURI PE PLAN INTERN:           
Recomandări de ordin general:
 evitarea deplasărilor în afara locuinței și a contactelor cu alte persoane;
 limitarea numărului de vizitatori în fiecare gospodărie la 5 persoane în afara membrilor familiei. Dacă vizitatorii
sunt din cadrul aceleiași familii, spre exemplu este vorba de o singură familie cu mai mulți copii, este posibilă
reunirea în grup mai mare;
 tinerii și adulții care au fost în grupuri de prieteni sau în alte situații unde nu a fost posibilă păstrarea distanței
sociale de 1 metru trebuie să păstreze o distanță de 2 metri față de alte persoane din grupurile de risc;
 evitarea deplasărilor interne care nu sunt absolut necesare, inclusiv la casele de vacanță, dacă acest lucru nu se
poate face fără a intra în contact cu alte persoane;
 universitățile, colegiile și alte unități de învățământ superior trebuie să evalueze în ce măsură pot trece, în
perioada următoare, la alte forme de predare care să reducă prezența fizică și care să reducă presiunea pe
mijloacele de transport în comun;

8
  școlile primare și gimnaziale trebuie să fie pregătite pentru varianta în care nivelul de alertă va fi ridicat la roșu,
dacă tendința de creștere a infecțiilor va continua.
 
Restricții aplicabile pe întreg teritoriul norvegian:  
 limitarea la 20 de persoane a participanților la evenimente private organizate în spații închise și la 50 de
persoane la evenimente publice în spații închise acolo unde nu există așezare cu loc pe scaune. La evenimente
publice cu așezare cu loc pe scaune pot participa până la 200 de persoane.
 interzicerea admiterii de noi oaspeți în restaurante după ora 22:00 și închiderea barurilor după orele 24:00.
Există restricții de vizitare a centrelor de sănătate, a penitenciarelor și interdicția de a vizita persoanele
vulnerabile (persoane în vârstă, care suferă de anumite boli etc.).
 
Noi măsuri aplicabile la nivel local, în zonele cu focare de infecție: 
Guvernul a întocmit o listă cu măsuri pe care le recomandă autorităților locale și zonelor de lucru (ex. platforme
petroliere, șantiere etc.) unde s-a înregistrat un număr mare de infectări, iar  Institutul Național pentru Sănătate
Publică va evalua care dintre acestea sunt relevante pentru fiecare situație în parte. Aceste măsuri trebuie
introduse în strânsă coordonare între toți actorii locali implicați, municipalități și zone de lucru, deopotrivă.
Aceste recomandări se referă la:
 Interzicerea sporturilor pe terenuri/stadioane în aer liber pentru adulți;
 Luarea în considerare a interzicerii practicării sporturilor pe terenuri și stadioane în aer liber și pentru copii și
tineri sub 20 de ani;
 Adoptarea de restricții suplimentare în privința funcționării restaurantelor, spre exemplu închiderea completă a
acestora după orele 22.00;
 Reducerea suplimentară a numărului de participanți la diverse evenimente;
 Recomandarea utilizării măștilor de protecție în taxiuri, atunci când există această cerință și la utilizarea în
mijloacele de transport public;
 Păstrarea distanței de 2 metri între persoane la desfășurarea de activități fizice în spații închise;
 Introducerea obligativității lucrului de la domiciliu;
 Introducerea nivelului roșu de alertă pentru licee și colegii;
 Recomandări de evitare a utilizării transportului public;
 Închiderea sau restricționarea utilizării unor spații de activități care au potențial mare de răspândire a infecției
COVID-19, cum ar fi: sălile de sport, bazinele de înot, sălile de jocuri, muzeele, bibliotecile sau alte spații pentru
evenimente care nu au locuri pe scaune.
 
Oslo – noi restricții pentru limitarea răspândirii pandemiei de COVID-19:
Primăria Oslo a decis ,,închiderea socială”, începând cu data de  9 noiembrie 2020, orele 24:00, fiind
introduse următoarele măsuri:
 toate adunările sociale din afara locuințelor private sunt interzise;
 toate activitățile de petrecere a timpului liber pentru adulți vor fi închise;
 toate afacerile care au ca obiect activități culturale și de petrecere a timpului liber vor fi închise, cu excepția
bibliotecilor;
 este interzisă servirea de alcool în Oslo; restaurantele pot rămâne deschise, dar fără a servi alcool;
 un nivel roșu va fi introdus cu măsuri consolidate de control al infecțiilor și organizarea de grupe cu un număr
redus de elevi în școala secundară superioară;
 activitățile sportive pentru copii și tineri se pot organiza, precum și antrenamentele, dar fără participarea la
turnee sau cupe, nici măcar în afara orașului;
 purtarea măștii de protecție este necesară în taxi-uri și în transportul public;
 magazinele, mall-urile și alte spații asemănătoare trebuie să se asigure că vizitatorii pot păstra o distanță fizică
de 2 m și să asigure securitatea sanitară necesară.
 

9
În Oslo, singurele activități sociale care pot avea loc în interior sunt reuniunile din locuințele private, la care pot
participa până la 10 persoane, cu condiția ca regulile privind controlul prevenirii răspândirii SARS-CoV-2 să fie
respectate. Nunțile, ceremoniile de confirmare și alte reuniuni familiale la care participă mai mult de 10
persoane nu sunt permise în următoarea perioadă.
Măsurile adoptate anterior rămân în vigoare.
 
IMPORTANT!
Autoritățile norvegiene au informat că, în contextul numărului ridicat de infectări înregistrat în ultimele zile,
este posibil să introducă din scurt noi măsuri și restricții, motiv pentru care se recomandă urmărirea în
permanență a informărilor publice actualizate pe această temă.
 
ALTE INFORMAȚII:
Angajarea în Norvegia pe perioada pandemiei COVID-19 – http://oslo.mae.ro/local-news/1506
 

Condiţii de intrare și regim de şedere

Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în Regatul Norvegiei.
Accesul pe teritoriul norvegian este permis în baza unui paşaport sau a unei cărţi de identitate în curs de
valabilitate. Cărţile de identitate româneşti emise înainte de anul 2009 și pe care nu este menționată
cetățenia română, nu sunt recunoscute ca documente de călătorie în Norvegia (recomandăm consultarea
paginii de Internet a Directoratuli Norvegian pentru Imigrare (UDI), secţiunea Regulament privind imigranţii
din Norvegia, amendamentul nr. 4, denumit Documente de identificare emise de ţările SEE sau
AELS: www.udiregelverk.no/no/rettskilder/sentrale/utlendingsforskriften/vedlegg4/).
La intrarea în Norvegia, autorităţile de frontieră pot verifica scopul și durata călătoriei, neprezentarea acestor
informații, a documentelor aferente sau prezentarea lor într-o formă care nu justifică scopul declarat al călătoriei
pot atrage nepermiterea intrării pe teritoriul norvegian.
Cetăţenii români au drept de şedere pentru o perioadă de până la trei luni pe teritoriul Norvegiei, fără nicio
condiţie sau formalitate specială, cu excepţia cerinţei de a deține o carte de identitate valabilă sau un paşaport
valabil. Autoritățile norvegiene instituie controale privind respectarea acestui interval și existența mijloacelor de
trai.  În cazul în care se constată încălcarea termenului precizat, lipsa posibilității unui trai considerat decent
(Norvegia având unul dintre cele mai ridicate costuri ale vieții din lume), încălcări ale legilor etc., se poate
recurge la expulzarea persoanei respective.
Cetățenii care intenționează să rămână în Norvegia pentru o perioadă mai mare de trei luni, trebuie să se
înregistreze la poliţie (Politi) sau la centrul de asistență pentru lucrători străini (SUA). Primul pas este
înregistrarea online la https://selfservice.udi.no/, apoi prezentarea la poliţie sau la centrul de asistență pentru
lucrătorii străini; odată obținut, certificatul de înregistrare nu necesită reînnoire (mai multe infomații despre
îregistrare, în limba engleză, sunt disponibile aici: https://www.udi.no/en/want-to-apply/the-registration-
scheme-for-eueea-nationals/).
Înainte de plecarea spre Norvegia, urmare promisiunii unui loc de muncă, se recomandă verificarea riguroasă a
seriozității ofertei respective și contactarea Agenţiei Naționale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) din
cadrul Ministerului Muncii si Protecției Sociale pentru obținerea de informaţii detaliate privind condiţiile de
lucru din Norvegia.
Pentru a putea lucra în Norvegia sunt necesare numărul de identificare personal (numărul D), cardul de
impozitare (skattekort), cont bancar și căsuță poștală.
Este recomandabilă deţinerea unui paşaport simplu electronic, document care permite înregistrarea la
autorităţile locale, încheierea unui contract de muncă, obţinerea unor documente/adeverinţe, deschiderea unui
cont bancar, înscrierea copiilor la şcoală sau grădiniţă, înscrierea la medicul de familie etc. (situaţii pentru care
autorităţile norvegiene nu acceptă paşapoartele temporare și nici cărți de identitate).
Prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiere
10
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească pe
teritoriul Norvegiei cu privire la decizia autorităților locale de a extinde până la data de 12 mai 2020, regimul de
control la trecerea frontierei de stat pe rutele de transport maritim dinspre Danemarca, Germania și Suedia.
Pașaportul valabil este singurul document de identitate acceptat la controlul trecerii frontierei norvegiene pentru
intrările pe rutele maritime (ferry-boat).
Totodată, autoritățile norvegiene au în vedere intensificarea controalelor pentru persoanele care intră pe
teritoriul național prin punctele de frontieră de pe rutele terestre (rutiere și feroviare) de la frontiera sud-estică
cu Suedia și, dacă situația de securitate o va impune, extinderea controlului la frontiera națională și pentru
persoanele care călătoresc din spațiul Schengen în Norvegia pe rute aeriene sau pe cele terestre din estul țării.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă
îndelungată pe teritoriul Norvegiei să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în
regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare prevăzute de legislaţia naţională, recomandăm consultarea
informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile norvegiene:
 Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei (www.regjeringen.no)
 Ambasada Regatului Norvegiei la Bucureşti (www.norvegia.ro)
 Directoratul Norvegian pentru Imigrare (www.udi.no)
Ministerul Afacerilor Externe vine în sprijinul cetățenilor români care călătoresc în străinătate, punând la
dispoziție Ghidul Serviciilor Consulare  (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/servicii-
consulare/2011.09.01_ghid_serv.consulare.pdf), aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”
(http://www.mae.ro/app_cs), precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS
îţi poate salva viaţa!”.
Călătoria în străinătate a cetățenilor români minori
Începând cu data de 06.10.2016, Poliția de Frontieră Română pune în aplicare noile reglementări privind
condițiile de ieșire din România ale cetățenilor români minori, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 169 din
30.09.2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor
români în străinătate.
Astfel, din punct de vedere al atribuțiilor Poliției de Frontieră, principala modificare este introducerea, la art. 30
din lege, a alineatului (61) care prevede că în cazul minorilor, cetățeni români cu domiciliul/reședința în
străinătate, care se deplasează însoțiți în statul în care au domiciliul/reședința, nu mai este necesară prezentarea
declarației părinților/tutorilor la ieșirea din România. Dovada domiciliului sau a reședinței în străintate se face
cu documente oficiale care atesta acest fapt.
Legea 248/2005, în forma inițială, nu prevedea posibilitatea ca minorul cu domiciliul/reședința în străinătate să
părăsească România în lipsa acordului părintelui/părinților/reprezentantului legal.
În situația în care minorul respectiv călătorește în altă țară decât în cea în care își are domiciliul sau reședința,
însoțit de către un părinte sau un alt însoțitor major, actul normativ menține în continuarea necesitatea ca
părintele/părinții/reprezentantul legal să își dea acordul cu privire la călătoria minorului. Respectivul acord este
materializat într-o declarație care are forma și conținutul stabilite de lege.
A doua modificare majoră pe care o vizează actul normativ este faptul că valabilitatea declarației date de către
părinte/părinți/reprezentantul legal pentru ieșirea din România a unui cetățean român minor poate fi maximum 3
ani.
Potrivit formei inițiale, era obligatorie o declarație autentificată pentru fiecare ieșire din România a minorilor,
care trebuia să cuprindă statul sau statele de destinație, data plecării și data sosirii din călătorie.
De asemenea, se elimină obligativitatea menționării scopului deplasării și a rutei din cuprinsul declarației
notariale privind acordul părintelui pentru efectuarea călătoriei în străinătate de către minor, însoțit de o altă
persoană.
Totodată, reamintim că rămân în vigoare celelalte condiții prevazute de Legea 248/2005 privind călătoria
cetăţenilor români minori în străinătate și a normelor metodologice de aplicare a acesteia, în sensul că aceştia
pot ieşi din ţară în aceleaşi condiţii ca şi persoanele adulte, în baza unui document de călătorie valabil - paşaport

11
sau carte de identitate (minorii peste 14 ani)/carte de identitate electronica - numai dacă sunt însoţiţi de o
persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor. De asemenea, reamintim că însoțitorii minorilor, alții decât
părinții, trebuie să prezinte la controlul de frontieră și extrasul de cazier judiciar.
Informații suplimentare pot fi găsite aici: https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-modificari-legislative-
privind-calatoria-in-strainatate-a-cetatenilor-romani-minori-7797.html.
 
Asigurarea medicală și sistemul medical
Asigurarea medicală este obligatorie în Norvegia. Recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătoresc în
Norvegia să încheie poliţe de asigurare medicală şi de călătorie, pentru întreaga durată a deplasării. Deținerea
Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate conferă dreptul la serviciile medicale de urgenţă
neprevăzute, iar acordarea acestora se face în limita strictului necesar cosiderat din punct de vedere medical
(pentru informații suplimentare se pot consulta www.cnas.ro şi .http://www.cnas.ro/casmb/page/cardul-
european.html
În cazul în care sunt necesare servicii medicale, este necesară contactarea agentului sau partenerului norvegian
al societăţii de asigurări care a încheiat poliţa. Acesta va indica unitatea sau unităţile medicale care pot furniza
serviciile medicale pe baza poliţei de asigurare. Serviciile medicale sunt prestate în conformitate cu clauzele
prevăzute în poliţa de asigurare. Orice serviciu medical, inclusiv la urgenţă, se plăteşte. Serviciile medicale
suplimentare, neacoperite de poliţa de asigurare, vor fi achitate în mod individual de beneficiar.
Calitatea serviciilor medicale este bună.
Asigurarea de viaţă s-a dovedit benefică pentru familiile celor decedaţi în urma unor accidente sau din motive
de boală. Repatrierea persoanei decedate se efectuează doar prin intermediul unei firme de pompe funebre
autorizate.
 
Atenţionare asupra respectării drepturilor copiilor în Norvegia
Sancţiunile impuse de legislaţia norvegiană pentru încălcarea drepturilor copiilor sunt extrem de severe, iar
autorităţile locale competente monitorizează atent respectarea dispoziţiilor legale în materie. Maltratarea
copiilor, fizică şi psihică, este interzisă, iar în cazurile în care se suspectează abuzuri copiii sunt preluaţi în
custodia serviciilor sociale, până la clarificarea situaţiei. Aplicarea oricăror pedepse fizice copiilor, chiar dacă se
invocă un scop educativ, are consecinţe legale grave, care duc la preluarea copiilor de catre Serviciul pentru
Protecţia Copilului.
Conform autorităţilor norvegiene, nu este permisă “nici cea mai mică formă de violenţă asupra copiilor, aici
făcându-se referire şi la o simplă palmă dată unui copil”. De asemenea, autorităţile norvegiene subliniază
faptul că toţi copii care trăiesc pe teritoriul statului au aceleaşi drepturi.
Atenţionăm, de asemenea, cetăţenii români despre faptul că sesizările adresate către Serviciul pentru Protecţia
Copilului pot fi făcute de către oricine care remarcă nerespectarea drepturilor copiilor (vecini, prieteni ai
copilului, rude etc.) sau consideră că a identificat cazuri de copii, tineri sau părinti care au nevoie de ajutor.
Există, de asemenea, cazuri care au dus la preluarea copiilor de către serviciile sociale, în care chiar copiii sunt
cei care au reclamat faptul că proprii părinţi îi supun unor agresiuni fizice sau psihice.
În sensul celor menţionate mai sus, cetăţenii români pot analiza şi informaţiile puse la dispoziţia lor de către
Ministerul Copilului, Egalităţii şi Incluziunii Sociale al Norvegiei, la urmatorul
link: http://www.regjeringen.no/en/dep/bld/whats-new/news/2014/childhood-comes-but-once.html?id=749798. 
Misiunea diplomatică nu poate interveni în cadrul acestor proceduri și nu poate asigura reprezentarea
juridică înaintea instanțelor de judecată norvegiene.
 
Munca în Norvegia
La data de 15 iunie 2012, Guvernul Regatului Norvegiei a eliminat restricţiile privind accesul pe piaţa
norvegiană a muncii pentru cetăţenii români. Astfel, cetăţenii români pot solicita permise de muncă în condiţiile
regulilor aplicabile cetăţenilor din Spaţiul Economic European (SEE).

12
Cetăţenii români care sunt în căutarea unui loc de muncă în Norvegia au obligaţia de a se înregistra la poliţie în
decurs de 3 luni de la sosire. Această înregistrare se poate realiza electronic, la următoarea
adresă: https://selfservice.udi.no/en-gb/?nav-veiviser=12896.
Ulterior, în vederea primirii certificatului de înregistrare (permis de muncă), este necesară prezenţa personală la
cea mai apropiată Secţie de poliţie sau la Centrul pentru servicii acordate cetatenilor din UE/SEE, cu
documentele aferente. Informaţii suplimentare se găsesc accesând urmatorul link: http://www.udi.no/register?
nav-veiviser=12896. 
Ambasada României în Regatul Norvegiei recomandă cetăţenilor români care intenţionează să se deplaseze în
căutarea sau în baza promisiunii unui loc de muncă, să aibă în vedere următoarele demersuri:
 verificarea cu atenţie a ofertelor de muncă primite;
 consultarea informaţiilor referitoare la piața muncii, aflate pe pagina de Internet a misiunii diplomatice;
 pregătirea cu atenție a deplasării, informarea cu privire la destinaţia spre care se îndreaptă şi asigurarea că
dispun de fonduri suficiente pentru situaţii neprevăzute;
 să aibă asigurate biletele de călătorie pentru întoarcerea în România, în eventualitatea în care nu vor reusi să
găsească un loc de muncă, precum şi mijloace minime de întreţinere pe durata şederii în Norvegia;
 să dispună de informaţii exacte privind firmele angajatoare, condiţiile de angajare, precum și modalităţile de
cazare;
 să evite intermediarii şi să se adreseze, înainte de a pleca din ţară, Ministerului Muncii și Protecției Sociale din
România sau Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), instituţii abilitate să ofere
informaţii detaliate privind condiţiile de lucru din statele SEE, inclusiv din Norvegia. Coordonatele de contact
sunt:
Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Adresa: Dem.I.Dobrescu, nr.2 – 4, Sectorul 1, Bucureşti, România, cod poștal 010026
Telefon: +40 21 313.62.67; +40 21 315.85.56
E-mail: relatiicupublicul@mmuncii.ro
Website: http://www.mmuncii.ro
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Adresa: Str. Avalanșei, nr.20-22, Sector 4, București, România
Tel/Fax: +40 21 303.98.39
E-mail: mass.media@anofm.ro
Website: http://www.anofm.ro
Totodată, Ambasada României în Regatul Norvegiei recomandă studierea Ghidului„WORK IN NORWAY”, care
conţine informaţii detaliate pentru cetăţenii români care doresc să muncească în
Norvegia: https://www.nav.no/workinnorway/en/Home.
Cadrul normativ privind recunoașterea calificărilor profesionale la nivel european, trasat de prevederile
Directivei nr. 36/2005, este disponibil la: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/munca/mobilitatea-
fortei-de-munca/8:legislatie-comunitara/
Forma standard a unui contract de muncă, în format bilingv norvegiană-română, preluată de pe web site-ul
Autorității pentru Inspecția Muncii a Norvegiei (Arbeidstilsynet), poate fi consultată
aici: http://www.arbeidstilsynet.no/skjema.html?tid=78142 (secțiunea Rumensk).
Documentul, completat și semnat de angajator și angajat, se înregistrează la Administrația Fiscală a Norvegiei
(Skatteetaten, detalii la:
http://www.skatteetaten.no/en/person/) și Administrația Națională pentru Forța de Muncă și Asistență Socială a
Norvegiei (NAV, detalii la https://www.nav.no/no/Person).
În cazul apariției unui litigiu de muncă a cărui rezolvare pe cale amiabilă eșuează, vă puteți adresa pentru
îndrumare și consiliere Centrului de Servicii pentru Lucrătorii Străini din Norvegia (Servicesenter for
utenlandske arbeidstakere - SUA, www.sua.no). Coordonatele Birourilor teritoriale ale Centrului SUA sunt
disponibile la http://www.sua.no/en/. De asemenea, puteți sesiza Autoritatea pentru Inspecția Muncii a
Norvegiei, la telefon +47 73 19 97 00 sau prin mesaj e-mail la svartjenesten@arbeidstilsynet.no.

13
Autoritatea competentă în soluţionarea litigiilor de muncă este Inspecţia Muncii „The Norwegian Labour
Inspection Authority” (Arbeidstilsynet): http://www.arbeidstilsynet.no/working-conditions-in-norway.html
Coordonate Sediul local – Oslo:
Adresa de contact: Stenersgate 1D, Oslo
Adresa poştală: Postboks 8174 Dep. 0034 Oslo
Telefon: +47 815 48 222
Fax: +47 22 17 78 10
E-mail: oslo@arbeidstilsynet.no
Coordonate Sediul central – Trondheim:
Adresa de contact: Statens Hus, Prinsensgate 1, Trondheim
Adresa poştală: Statens Hus, 7468 Trondheim
Telefon: +47 73 19 97 00
Fax: +47 73 19 97 01
E-mail: direktoratet@arbeidstilsynet.no
Mai multe informații despre contractul de muncă și soluționarea situațiilor de neplată a drepturilor salariale se
află pe web site-ul Autorității pentru Inspecția Muncii a Norvegiei, la link
urile: http://www.arbeidstilsynet.no/fakta.html?tid=240057 și http://www.arbeidstilsynet.no/fakta.html?
tid=234962.
Pentru informaţii adiţionale, recomandăm contactarea:
 The Norwegian Labour and Welfare Service (NAV), la https://www.nav.no/Forsiden
 The Norwegian Tax Administration (Skatteettaten), la http://www.skatteetaten.no/en/International-
pages/Toppmeny---Engelsk/Adresas/
 The Norwegian Directorate of Immigration (UDI), la http://www.udi.no/Kontakt-oss/ 
 The Police (Politiet), la https://www.politi.no/tjenester/utenlandsk_borger/Tema_1257.xml
 Ambasada Regatului Norvegiei la Bucuresti, la http://www.norvegia.ro/Embassy/ 
 The Ministry of Labour in Norway, la http://www.regjeringen.no/en/dep/ad/about-the-ministry/contact.html?
id=173
Informatii privind piaţa muncii din Norvegia – NAV-EURES, la:
https://www.nav.no/NAV+EURES+work+and+recruit+in+Norway/Job+seeking+in+Norway/_attachment/2016
65?=tru
 
 FOARTE IMPORTANT:
 Ambasada României la Oslo nu intermediază obţinerea unor contracte de muncă.
 Ambasada României la Oslo nu are dreptul să intervină în litigiile apărute în derularea unui contract realizat în
mod direct între un angajator norvegian şi un cetăţean român, motiv pentru care cei care se află într-o astfel de
situaţie trebuie să se adreseze direct unui avocat norvegian sau român.
 Ambasada României la Oslo nu poate influenţa sau interveni în desfăşurarea procedurilor judiciare şi nici în
deciziile autorităţilor, nu poate desfăşura anchete sau investigaţii şi nici nu poate asigura reprezentare juridică.
 De asemenea, în Norvegia, datorită legii protecţiei datelor personale, numai părţile direct implicate în proces au
acces la informaţiile respective.
 O listă de avocaţi norvegieni din fiecare regiune a Norvegiei poate fi accesată la adresa:
http://www.advokatforeningen.no/Om-Advokatforeningen/Vare-ansatte-og-tillitsvalgte/Sok-i-utvalg/, iar cea a
avocaţilor din România poate fi accesată la adresa:  http://www.unbr.ro, secţiunea “Barouri membre”.
 
Sistemul de învățământ
Informaţii în limba engleză privind condiţiile de studii, taxele aferente, admiterea şi unităţile şcolare şi pre-
şcolare (inclusiv şcoli private) se găsesc pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei din Regatul
Norvegiei, https://www.regjeringen.no/en/dep/kd/id586/. De asemenea, în funcţie de informaţiile solicitate, se
pot obţine detalii şi de la primăria din localitatea unde se intenționează stabilirea reședinței. Mai multe detalii

14
privind oferta de studii, taxe, criterii de admitere şi echivalări se găsesc pe site-
ul: https://www.studyinnorway.no/.
 
Transport
Există patru tipuri de mijloace publice de transport: autobuze (buss), metrou (T-bane), tramvaie (trikk) și trenuri
(toog). Aproape fiecare oraș din Norvegia (Stavanger – https://www.kolumbus.no/en/, Bergen
– http://www.bybanen.no/ , Oslo – http://ruter.no ) are o rețea de autobuze locale, care circulă în centrul orașului
și, de asemenea, în zonele periferice. În multe orașe mai mici, autogara locală este adiacentă gării, feribotului
și/sau terminalul de autobuze pe distanțe lungi. Tarifele biletelor variază între 20-30 de coroane norvegiene. În
general, sunt disponibile bilete valabile o zi sau pentru mai multe călătorii.
Pentru capitala Oslo se pot închiria biciclete, de la începutul lui aprilie și până la finele lunii noiembrie, anual
(www.oslobysykkel.no).
 
Traficul rutier
În Norvegia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. În intersecţii şi pe străzile principale
unde nu sunt amplasate semne de circulaţie funcţionează regula priorităţii de dreapta. Autovehiculul care
pătrunde primul în sensul giratoriu are prioritate faţă de toate celelalte autovehicule. Se circulă cu luminile de
întâlnire aprinse.
Accesul în marile oraşe, pe autostrăzi şi în unele tuneluri importante se plăteşte, la punctele special amenajate.
Plata se face numai în moneda naţionala – coroana norvegiană (NOK). Este obligatorie utilizarea cauciucurilor
de iarnă în perioada 15 noiembrie – 31 martie (perioada poate varia, funcție de condițiile meteorologice)
 
 Starea drumurilor:
Starea generală a drumurilor şi a infrastructurii este foarte bună.
 
 Limitele de viteză standard (cu excepția cazurilor în care indicatoarele menționează altfel):
 50 Km/h în localităţi
 80 Km/h pe drumurile naţionale
 80-100 Km/h pe autostrăzi/drumuri expres, dacă nu sunt alte restricţii de circulaţie
Nerespectarea regulilor privind viteza admisă poate atrage amenzi drastice şi/sau suspendarea permisului de
conducere sau interzicerea de a conduce autovehicule în Norvegia pe o perioadă de timp determinată.
(http://ec.europa.eu/transport/road_safety/going_abroad/norway/speed_limits_en.htm).
 
 Aparate antiradar
Deţinerea şi/sau utilizarea dispozitivelor de detectare a aparatelor radar şi a aparatelor antiradar este interzisă. În
cazul depistării, aparatul se confiscă şi se aplică o amendă cuprinsă între 8.000 şi 9.500 coroane norvegiene
(echivalentul a cca 1.000 Euro).
În situaţia în care persoana amendată nu este rezidentă în Norvegia, i se va solicita achitarea amenzii pe loc.
Dacă persoana respectivă refuză sau se află în imposibilitatea de a plăti amenda, autoturismul este reţinut până
la achitarea acesteia.
 
 Centura de siguranţă
Purtarea centurii de siguranţă de către toate persoanele aflate în autoturism este obligatorie.
 
 Anvelope de iarnă
În perioada 15 noiembrie – 31 aprilie este obligatoriu ca autoturismele să fie echipate cu anvelope de iarnă.
Perioada poate fi prelungită în cazul în care o impun condițiile meteorologice. Vehiculele cu masa de peste 3,5
tone trebuie, de asemenea, echipate cu anvelope cu o adâncime de rulare de cel puțin 5 mm și un număr
suficient de lanțuri de zăpadă.

15
Nerespectarea acestor prevederi duce la aplicarea de amenzi de 750 de coroane norvegiene (cca 75
Euro)/anvelopă.
Dacă vă deplasaţi în zonele în care zăpada sau condițiile grele meteorologice persistă, informaţi-vă din timp
asupra acestora, deseori fiind impuse anumite restricţii de circulaţie.
 
o Telefonul mobil
Șoferii pot folosi telefonului mobil doar cu dispozitive hands-free.
 
 Alcoolemia
Limita maximă de alcool admisă în sânge pentru șoferii cu experiență, cei începători și cei profesioniști este de
0,2 g/l. Pentru șoferii profesioniști, consumul de alcool este interzis în timpul orelor de lucru și cu 8 ore înainte
de a începe lucrul.
 
 Parcarea
Parcarea se face în mod obligatoriu în spaţiile de parcare special amenajate. Depăşirea timpului de parcare, fără
plata corespunzătoare, atrage amenzi variind între 300-500 NOK.
Urmare politicii de protejare a mediului, autoritățile sunt în proces de desființare a parcărilor din centrul orațelor
și de limitare a accesului autoturismelor în aceste zone.
 
 Permisul de conducere
Ca regulă principală, permisele de conducere emise în țările UE / SEE pot fi folosite în Norvegia atât timp cât
sunt valabile și pot fi schimbate pentru un permis de conducere norvegian fără examene.
(https://www.vegvesen.no/_attachment/2612980/binary/1314652?fast_title=Traffic+safety+in+Norway+-
+Romanian.pdf).
În situația în care cetățenii și-au stabilit reședința în Norvegia, autoritățile recomandă ferm preschimbarea
permisului de conducere deținut într-un permis de conducere norvegian.
 
 Transportatorii rutieri români
Respectarea standardelor de siguranţă în circulaţie reprezintă o prioritate pentru autorităţile norvegiene, orice
abatere de la normele legislaţiei rutiere şi tehnice fiind sancţionată prompt. Transportatorii de persoane trebuie
să deţină licenţă pentru activitatea desfăşurată, iar conducătorii auto să respecte numărul de ore de odihnă
prevăzute de lege.
Pentru transportul de mărfuri e obligatoriu să fie prezentate actele complete privind provenienţa, caracteristicile,
beneficiarul transportului etc., neconcordanţele dintre documente şi situaţia din teren antrenând amenzi
considerabile și/sau confiscarea mărfurilor și/sau a autovehiculului.
Cartea verde serveşte drept dovadă de asigurare recunoscută la nivel internaţional.
Administrația Norvegiană a Drumurilor Publice (Statens vegvesen) a dispus ca, începând cu 1 ianuarie 2015,
toate autovehiculele grele de transport bunuri și persoane, cu o capacitate de peste 3,5 tone, care circulă pe
drumurile publice din Norvegia, indiferent de țara în care au fost înmatriculate, să fie dotate, în mod obligatoriu,
cu un dispozitiv electronic special pentru înregistrarea taxelor de drum (toll tag).
Poliția, autoritățile vamale și Administrația Norvegiană a Drumurilor Publice monitorizează strict conformarea
cu această prevedere. În situația în care, un autovehicul este identificat că nu deține un contract încheiat cu un
operator norvegian din sistemul național de gestionare și colectare a taxelor de drum și un toll tag valabile, se
aplică o amendă de 8.000 coroane norvegiene (cca 900 Euro); în cazul în care amenda nu este plătită în trei
săptămâni, cuantumul acesteia urcă la 12.000 de coroane norvegiene. Dacă nerespectarea acestei prevederi se
repetă în decurs de doi ani, amenda va fi de 16.000 coroane norvegiene.
Toll tag se poate obține astfel:

16
  se accesează website-ul www.autopass.no (tag obligatoriu/compulsory tag) sau www.easygo.com pentru a
semna contractul și a comanda dispozitivul toll tag, cât mai repede posibil. Ulterior, toll tag-ul va fi expediat
solicitantului prin poștă.
 semnarea contractului și obținerea toll tag-ului se realizează în punctele de trecere a frontierei norvegiene. Mai
multe informații se pot obține la telefon 02050 sau +47 210 31 764 (pentru apeluri din afara Norvegiei), precum
și, on-line, la www.fjellinjen.no/chat.
Persoanele responsabile pentru încheierea contractului cu operatorul norvegian abilitat sunt, după caz:
proprietarul autovehiculului, șoferul autovehiculului sau persoana care a închiriat autovehiculul.
Toll tag-urile valabile în Norvegia sunt: AutoPASS, BroBizz și GoBox.
Persoanele care dețin un astfel de dispozitiv trebuie să se asigure că:
 numărul toll tag-ului corespunde numărului de înmatriculare al vehiculului;
 toll tag-ul este valabil pentru autovehicule grele și nu pentru autovehicule ușoare;
 contractul principal cu operatorul norvegian abilitat este în termenul de valabilitate.
Se recomandă ca toate persoanele aflate în această situație să contacteze operatorul care îi deservește pentru
mai multe informații.
Recomandăm ca toți cei interesați să acceseze web site-ul www.autopass.no, indicat de Administrația
Norvegiană a Drumurilor Publice (Statens vegvesen). 
 
 Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie
În caz de accident uşor, completaţi, împreună cu cealaltă parte formularul tip pus la dispoziţie de societăţile
locale de asigurări, privind producerea accidentului. Notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul
implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia.
Dacă în urma accidentului sunt răniţi, chemaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor. Adresaţi-vă
pentru sprijin partenerului societăţii române de asigurări din ţara respectivă care figurează pe Cartea verde.
Fiecare poliţă de asigurare emisă de o societate de asigurare autorizată din România are înscris pe ea un număr
de telefon la care se răspunde în regim de permanenţă.
Apelaţi numărul de telefon înscris pe poliţă şi urmaţi toate îndrumările pe care le primiți.
Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de asigurare.
În cazul unui accident rezultat cu avarierea autoturismului sau cu vătămarea ori decesul unei persoane, este
interzisă mutarea vehiculului până la sosirea poliţiei la locul accidentului, care constată faptele şi întocmeşte un
proces verbal. Acest document este esenţial pentru stabilirea vinovăţiei şi se impune obţinerea unei copii din
partea persoanei vătămate, în special dacă aceasta este turist străin.
În cazul producerii de accidente de circulaţie care cauzează decesul unui cetăţean român, autorităţile locale
procedează la întocmirea formalităţilor necesare, inclusiv eliberarea certificatului de deces şi informează
misiunea diplomatică.
Telefoane utile pentru informaţii privind traficul sau conduita în caz de accident:
 Serviciul de urgenţe – 112
 Salvarea – 113
 Pompierii -– 110
 
Autoritățile norvegiene au pus la dispoziția șoferilor români un mic ghid cu informații importante, care pot
fi consultate aici:
https://www.vegvesen.no/_attachment/2612980/binary/1314652?fast_title=Traffic+safety+in+Norway+-
+Romanian.pdf
 
Utilizarea cărţilor de credit
În Norvegia sunt acceptate majoritatea tipurilor de cărţi de credit europene şi nord-americane, iar utilizarea
acestora este răspândită pe scară largă. Plăţile se efectuează în moneda naţională, coroana norvegiană (NOK).

17
Schimbul valutei în moneda locală se poate efectua doar la bănci sau la casele de schimb valutar FOREX, unica
reţea de acest tip din Norvegia.
 
Regimul medicamentelor
Sunt excluse atât la intrare cât şi la ieşire drogurile de orice tip şi substanţele dopante. Turiştii pot avea asupra
lor medicamentele uzuale, pentru stricta necesitate personală. Vă recomandăm să aveţi la dumneavoastră reţeta
medicului pentru medicamentele care depăşesc sfera celor uzuale. Doar o gamă restrânsă de medicamente strict
uzuale pot fi achiziționate din farmacii, fără rețetă.
 
Reglementări vamale
Sunt excluse atât la intrare cât şi la ieşire drogurile de orice tip şi substanţele dopante. Regulamentul vamal
norvegian conţine reglementări similare cu cele ale ţărilor membre ale Uniunii Europene. Regimul vamal
aplicat de autoritățile norvegiene începând cu data de 10 ianuarie 2019, poate fi consultat
aici: https://www.toll.no/en/travelling/.
Limitele cantitative:
 200 de bucăţi ţigări sau 250 grame produse din tutun;
 1 litru de băuturi spirtoase cu conținut alcoolic între 22%-60%;
 1,5 litri de vin cu conținut alcoolic între 2,5%-22%;
 2 litri de bere cu conținut alcoolic peste 2,5% sau cidru/alte băuturi slab alcoolice cu conținut alcoolic între 2,5%-
4,7%;
 200 de foi de țigaretă;
 50 ml parfumuri
Limitele cantitative pentru alcool și tutun sunt prezentate aici: https://www.toll.no/en/goods/alcohol-and-
tobacco/quotas/.
Există posibilitatea schimbării întregii cantități permise de tutun pentru o anumită cantitate de alcool, dar este
interzisă schimbarea cantității de alcool pentru tutun.
 Cantitatea de băuturi spirtoase poate fi schimbată cu 1,5 litri de vin sau de bere / cidru/alte băuturi slab
alcoolice.
 Cota de vin poate fi schimbată cu cantități egale de bere / cidru/alte băuturi slab alcoolice.
 Vinul și berea/cidru/alte băuturi slab alcoolice nu pot fi schimbate pentru băuturi mai puternice.
 Cota de tutun poate fi schimbată cu 1,5 litri de vin sau de bere/cidru/alte băuturi slab alcoolice.
Importul de băuturi cu un conținut de alcool mai mare de 60% este interzis.
Trebuie să aveți vârsta de cel puțin 18 ani pentru a aduce în Norvegia bere, vin și produse din tutun și vârsta de
cel puțin 20 de ani pentru a aduce băuturi cu un conținut de peste 22% alcool.
Orice persoană care intră sau iese din Norvegia, are obligaţia să declare, la punctul de frontieră, sumele mai
mari de 25.000 de coroane norvegiane sau echivalentul în altă valută. La intrarea în Norvegia, persoanele care
au asupra lor sume mai mari de 25.000 de coroane norvegiane sau echivalentul în altă valută vor intra automat
în zona de vamă pe culoarul marcat cu culoare roşie. Acest culoar este special pentru identificarea persoanelor
care au de făcut declaraţii vamale. Culoarul verde este destinat persoanelor care nu au de făcut astfel de
declaraţii.
Informații suplimentare pot fi găsite aici: https://www.toll.no/en/services/regulations/law-and-
regulations/regulations-to-the-act-on-customs-duties-and-movement-of-goods-customs-regulations/.
 
Regimul animalelor de companie
La punctele de frontieră, persoanele care călătoresc cu animale de companie trebuie să prezinte un certificat
veterinar, constând dintr-un certificat de vaccinare şi un certificat de sănătate pentru animalul.  Indiferent de
starea de sănătate a animalului, se aplică o perioadă de carantină de la 3 la 6 luni.
Pentru mai multe informaţii, se recomandă consultarea paginii de Internet a instituţiei norvegiene competente pe
acest segment, respectiv Autoritatea Norvegiană pentru Siguranță Alimentară (www.mattilsynet.no).

18
 
Siguranţă şi criminalitate
Norvegia este o ţară cu un nivel redus al criminalităţii. Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare,
înşelăciunilor sau furtului din maşini pot apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale,
benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi).
Pentru siguranţa dumneavoastră recomandăm:
 păstraţi în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit şi nu le
expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini.
 maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă.
 în cazul călătoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat să se păstreze atenţia asupra bagajelor pe întreaga
durată a călătoriei.
 pentru ieşirile în oraşe, în special în zonele aglomerate, este recomandabil ca documentele personale să fie
lăsate la hotel şi să se păstreze numai o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere).
În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă contactarea celui mai
apropiat birou al poliţiei.
Pentru orice tip de incident care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, recomandăm atât contactarea
poliţiei norvegiene, cât şi informarea Secţiei consulare a Ambasadei Norvegiei din Oslo, care poate acorda
asistenţa consulară în condiţiile prevăzute de lege.
În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor norvegiene,
este necesară apelarea următoarelor numere de urgenţă.
 
Ameninţări teroriste
Terorismul este un fenomen global, nelocalizat, iar Norvegia nu poate fi exclusă din faţa acestei ameninţări.
La data de 22 iulie 2011, în capitala Oslo a avut loc un atentat cu bombă la sediul guvernului, urmat de un atac
armat pe insula Utøya.
Cetăţenilor români care călătoresc în Norvegia li se recomandă să urmărească în permanenţă anunţurile şi
recomandările făcute de autorităţile norvegiene şi să acceseze periodic pagina web a Ministerului român al
Afacerilor Externe (www.mae.ro).

19