Universitatea "Dunărea de Jos" Galați

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Galați

Coordonator: Studenti:
Conf. Dr. Manea Ludmila Luchian Daniel
Nițu Ştefan Robert
Specializare: MK, Anul I

Anul 2023
 CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................2 
                                      
CAPOITOLUL 1. DESCRIEREA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ.....................................3
1.1. Localizarea geografică....................................................................................................3
1.2 Populația...........................................................................................................................3
1.3 Mărimea. .........................................................................................................................5
1.4 Relief. ..............................................................................................................................5
1.5 Resurse. ...........................................................................................................................5
1.6. Orașe reprezentative. ......................................................................................................6
1.7 Formă de guvernare. ........................................................................................................6
CAPITOLUL 2. DESCRIEREA SITUAȚIEI ECONOMICE...............................................7
2.1 Evoluția P.I.B. .................................................................................................................7
2.2 Evoluția P.I.B pe cap de locuitor. ....................................................................................7
2.3 Contribuția sectoarelor de activitate la formarea PIB-ului. .............................................8
2.4 Populația ocupată per total și pe sectoare de activitate..................................................10
2.5 Principalele ramuri de activitate în sectorul serviciilor. ................................................11
2.6 Rată abandonului școlar. ...............................................................................................13
2.7 Procentul din PIB alocat educației. ...............................................................................14
2.8 Valoarea IDU, indicele dezvoltării umane. ...................................................................15
2.9 Gradul de absorbție a fondurilor europene. ...................................................................16
CONCLUZII........................................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE ȘI WEBOGRAFIE..................................................................................18

1
 INTRODUCERE.

Începând cu 1 ianuarie 2020, Olanda şi-a schimbat numele folosit oficial şi de

atunci poarta titulatura oficială de „Ţările de Jos” (Netherlands).
Olanda este un stat fondator al Comunitatii Economice Europene prin tratatul de la
Roma, tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (CEE) și a fost
semnat de Franța, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg la 25
martie 1957. Incepand cu 1 ianuarie 1958 este stat membru CEE. La Maastricht (Țările de
Jos), se semnează Tratatul privind Uniunea Europeană. Este un moment deosebit de
important, întrucât tratatul stabilește norme clare pentru viitoarea monedă unică,
pentru politica externă și de securitate și pentru o cooperare mai strânsă în
domeniul justiției și afacerilor interne. „Uniunea Europeană” este creată oficial prin acest
tratat, care intră în vigoare la 1 noiembrie 1993.
Olanda este stat membru al zonei euro de la 1 Ianuarie 1999, stat membru
al spațiului Schengen de la 26 martie 1995.

Statele membre U.E 1 Ianuarie 2023

Sursa: europa.eu

2
 CAPOITOLUL 1. DESCRIEREA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ.

1.1. Localizarea geografică.

Olanda este un stat situat în nord-vestul Europei, latitudine/longitudine: 52030’N,

5045’E, cu deschidere spre marea nordului în partea de vest și de nord pe o lungime de
451 km cu o coastă destul de fragmentată, având graniță maritimă cu Regatul unit al Marii
Britanii. Olanda se învecinează în partea de sud cu Belgia( pe o lungime de 450 km), iar în
partea de est cu Germania ( pe o lungime de 577 km). Capitala statului este Amsterdam.

Figură 1.1- Amplasarea Geografică a Ţărilor de Jos

Sursa: Google Maps

1.2 Populația.

Olanda avea la 1 Ianuarie 2022 un numar de 17590672 locuitori( conform eurostat)

și o suprafață de 41.526 km² din care doar 33.881 km² este suprafață acoperita de pământ.
Este una din țările cu cea mai ridicată densitate a populației din Europa cu
aproximativ 423 de locuitori pe km2.
Din totalul populației aproximativ 49,86% sunt bărbați și 50,14% sunt femei.
Majoritatea populației din Olanda este de etnie olandeză. Populația număra:80,9%
olandezi, 2,4% indonezieni, 2,4% germani, 2,2% turci, 2,0% surimanezi, 1,9% marocani
6,8% alții.

3
 Olanda are două limbi oficiale: neerlandeză pe întreg teritoriul și frizona de vest în
Friesland. Aproximativ 99% din populația Olandei cunoaște limba neerlandeză.Există o
tendință de învățare a limbilor străine în Olanda: între 90% și 93% din populație este
capabilă să poarte o conversație în engleză 71% în germană 29% în franceză și 5% în
spaniolă.
Din punct de vedere al religiei Olanda este una din țările cele mai laice din Europa
de Vest, doar 39% fiind afiliați religios și mai puțîn de 20% vizitează biserica regulat. În
prezent, romano- catolicismul este religia cea mai răspândită din Olanda.
În anul 2020 Peste 47% din populația Olandei cu vârstă intre 25 și 54 de ani era
absolventa de studii superioare.

Figura 1.2 Populația cu studii superioare în U.E

Sursa: Eurostat

Olanda are un grad de urbanizare de 91 % fiind pe locul 21 la nivel global.

Olanda are un bilanț natural pozitiv de 1.0, la promila . Natalitatea are o valoare de
9.8 la promilă, mortalitatea are o valoare de 8.8 la promilă; mortalitatea infantilă este la
valoarea de 3,8 la promilă, bilanțul migratoriu are o valoare de 1.9 la promila, iar speranța
de viață la naștere 82,3 ani.
Populație Olandei este una îmbătrânită, populația cu vârstă intre 0 ani-14 ani
reprezintă 17.4 % din totalul populației, populația cu vârstă intre 15 ani-64 ani reprezintă
67,7 % din totalul populației, iar populația cu vârstă de peste 65 ani reprezintă 14.9 % din
totalul populației.

4
 1.3 Mărimea.

Olanda este amplasată pe câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526

km², din care 33.881 km² pământ și 7645 km² apă. (locul 134 în lume în lume ca suprafață
si locul 67 in lume ca numar de locuitori)

1.4 Relief.

Olanda are un relief de joasă altitudine, zonele de coastă fiind afectate de inundații.
Predomină zona joasă de câmpie și cea mai mare parte a teritoriului nu depășește câțiva m
înălțime ( de aici provine și noua denumire Ţările de Jos care se refera la relieful de joasa
altitudine). Cel mai jos punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m, altitudinea maxima a
tarii este Vaalserberg(321m) din masivul Limburg Vaalseberg, 321 m. Multe orașe
importante printe care și capitala Amsterdam se află pe coastă fiind în pericol datorită
încălzirii globale. Însă datorită unui proiect bine pus la punct de consolidare a liniei de
coastă, pericolul inundațiilor a scăzut mult.
Cele mai importante râuri sunt Rinul cu afluenții săi Waal și Meuse, râul Scheldt și
râul Ijssel. Vegetația a fost în mare parte îndepărtată și înlocuită cu terenuri agricole. Clima
olandeză este moderat maritimă cu vânturi puternice (datorită cărora olandezii au construit
faimoasele mori de vânt), verile fiind răcoroase cu temperaturi medii de 15-18° C, iar
iernile sunt blânde cu temperaturi medii de circa 3-4° C.
Olanda este organizata în 12 provincii (Frizia, Groningen, Drenthe, Overijssel,
Flevoland, Gelderland, Utrecht, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Zeelanda, Brabantul de
Nord, Limburg), care la rândul lor suntorganizate în 458 de municipalități terestre și 27 de
districte maritime.

1.5 Resurse.

Olanda are o gamă largă de resurse naturale care includ, printre altele, peisajele
frumoase ale țării, terenurile arabile, peștii și gazele naturale. Succesul economic al Țărilor
de Jos se datorează unor factori diferiți, cum ar fi utilizarea adecvată a resurselor naturale
ale țării și politicile guvernamentale favorabile.

5
 Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) deţine mai mult de jumătate
din resursele de gaze naturale ale UE ceea ce îi conferă o poziţie importantă din punctul de
vedere al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între 15% şi 20% din consumul
total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în Olanda. Astfel, în ultimii
40 de ani, industria naţională de gaze naturale a avut, şi continuă să aibă, o contribuţie
importantă la prosperitatea Olandei. Producţia de gaze naturale generează peste 2% din
PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă, predominant în partea de
nord a ţării. Anual, în Olanda se extrag circa 70 miliarde m3 , din care jumătate pentru
consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este
posibil să se adauge resurse suplimentare, neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m3 .
Două treimi din volumul total al resurselor sunt offshore.
Olanda mai deține și rezerve de petrol, turbă, calcar, sare, dar se regăsesc în cantități foarte
mici.

1.6 Orașe reprezentative.

Cele mai cunoscute orase din Olanda sunt: Capitala Amsterdam , numită de unii
„Veneția nordului” din cauza centrului istoric străbătut de numeroase canale și pentru că se
află pe multe insulițe (aproximativ 200). Printre alte lucruri (de exemplu, muzeele sale)
Amsterdamul este renumit și pentru atracțiile „speciale”, cum ar fi cartierul cu lumini roșii
(De Wallen) sau cafenelele sale. Printre celelalte orașe, cele mai interesante din punct de
vedere turistic sunt probabil Haga (sediul guvernului și reședința regală), Delft , Rotterdam
, Utrecht , Haarlem și Nijmegen . Printre orașele mai mici, Volendam și Marken sunt
demne de menționat.

1.7 Forma de guvernare.

Olanda este guvernata de o monarhie constituțională reprezentată de regina

Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numește membrii guvernului. Practic,
o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliție
(această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede
Kamer) sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer),

6
are o importanță mai mică. Reprezentanții acesteia sunt aleși indirect de către parlamentele
provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două
camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).
CAPITOLUL 2. DESCRIEREA SITUAȚIEI ECONOMICE

2.1 Evoluția P.I.B.

Olanda a avut următoarea evoluție a PIB-ului în ultimii 5 ani conform băncii

mondiale:
În anul 2017 Olanda a avut un PIB în valoare de 833.9 miliarde USD (784.26 miliarde
EURO)
În anul 2018 a avut un PIB în valoare de 914 miliarde USD (859.59 miliarde EURO)
În anul 2019  a avut un PIB de 910,2 miliarde USD (856.01 miliarde EURO)
În anul 2020  a avut un PIB de 909,8 miliarde USD (855.64 miliarde EURO)
În anul 2021  a avut un PIB de 1,013 trilioane USD (952.69 miliarde EURO)

2.2 Evoluția P.I.B pe cap de locuitor.

Olanda a avut o evoluție pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor în ultimii 5 ani

conform băncii mondiale:
În anul 2017 a avut un PIB-ului pe cap de locuitor în valoare de 48675 USD (45,777.25
EURO)
În anul 2018 a avut un PIB-ului pe cap de locuitor în valoare de 53044 USD (49,886.16
EURO)
În anul 2019 a avut un PIB-ului pe cap de locuitor în valoare de 52476 USD
(49,351.97EURO)
În anul 2020 a avut un PIB-ului pe cap de locuitor în valoare de 52162 USD (49,056.66
EURO)
În anul 2021 a avut un PIB-ului pe cap de locuitor în valoare de 57767 USD (54,327.98
EURO)

7
 Figura 2.1 Evoluție P.I.B-ului Olanda in ultimii 5 ani.

Sursa: Banca mondiala

2.3 Contribuția sectoarelor de activitate la formarea PIB-ului.

Olanda este una dintre cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeana și din lume,
cu o economie puternică, bazată pe inovație și pe sectorul de servicii.
Primul aspect important al economiei olandeze este sectorul de servicii. Acesta
reprezintă o proporție mare din PIB-ul Olandei, cu o varietate largă de servicii, inclusiv
turism, finanțe, comerț și telecomunicații. De asemenea, Olanda este una dintre cele mai
mari piețe pentru servicii de outsourcing din Europa. Acestea sunt avantaje importante
pentru economia olandeză, deoarece sectorul de servicii este adesea mai stabil decât
sectorul de producție.

8
 În al doilea rând, sectorul agricol al Olandei este, de asemenea, important. Olanda
este una dintre cele mai mari producătoare de alimente și produse agricole din Europa,
datorită tehnologiei avansate și inovației în acest domeniu. De asemenea, țara are o
infrastructură excelentă, ceea ce facilitează transportul produselor agricole către alte țări
europene.
În plus, sectorul de producție al Olandei este puternic, cu companii mari precum
Philips, Shell și Unilever, care sunt lideri în industria lor. Aceste companii produc o gamă
largă de produse, de la electronice și medicamente la produse alimentare și de îngrijire
personală.
Olanda este, de asemenea, una dintre cele mai importante piețe pentru energie
regenerabilă din Europa. Guvernul olandez a investit semnificativ în energie solară și
eoliană, iar țara are o infrastructură excelentă pentru a susține aceste surse de energie.
În 2021, conform datelor furnizate de Banca Mondială, contribuția sectoarelor de
activitate la formarea PIB-ului Olandei a fost următoarea:
Sectorul primar a contribuit cu aproximativ 1,6% la PIB-ul Olandei.
Sectorul secundar (inclusiv industria și construcțiile) a contribuit cu aproximativ
18,5% la PIB-ul Olandei.
Sectorul terțiar (inclusiv serviciile) a contribuit cu aproximativ 79,9% la PIB-ul
Olandei.
Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială, în anul 2020, PIB-ul Olandei a fost în
mare parte generat de sectorul terțiar, urmat de sectorul secundar și apoi de sectorul primar.
Conform estimărilor, contribuția sectorului terțiar la PIB-ul Olandei a fost de
aproximativ 79,6%, sectorul secundar a contribuit cu aproximativ 18,2%, iar sectorul
primar a contribuit cu aproximativ 2,2%.
Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială, în anul 2019, contribuția sectorului
terțiar la PIB-ul Olandei a fost de aproximativ 79,5%, în timp ce sectorul secundar a
contribuit cu aproximativ 18,4%, iar sectorul primar a avut o contribuție de aproximativ
2,1%.
Conform datelor furnizate de Banca Mondială, în anul 2018, sectorul terțiar a
contribuit cu aproximativ 79,4% la formarea PIB-ului Olandei, sectorul secundar a
contribuit cu aproximativ 18,7%, iar sectorul primar a avut o contribuție de aproximativ
1,9%.
Conform datelor furnizate de Banca Mondială, în anul 2017, sectorul terțiar a
contribuit cu aproximativ 78,9% la formarea PIB-ului Olandei, sectorul secundar a

9
contribuit cu aproximativ 19,1%, iar sectorul primar a avut o contribuție de aproximativ
1,9%.

Figura 2.2 Contribuția sectoarelor de activitate la formarea PIB-ului.

2.4 Populația ocupată per total și pe sectoare de activitate

Conform datelor furnizate de Biroul Statistica Olandei (CBS) În 2021, populația

activă din Olanda a fost de aproximativ 9,3 milioane de persoane, reprezentând
aproximativ 68,1% din populația totală a țării. Rata de ocupare a fost de aproximativ 95
%. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de activitate a fost următoarea:
Sectorul serviciilor: 82,8%; Sectorul industrial: 15,3%; Sectorul agricol: 1,9%
În 2020, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 9,3 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 68% din populația totală a țării. Rata de ocupare a fost
de aproximativ 94%. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de activitate
a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 82,3%; Sectorul industrial: 15,7%; Sectorul
agricol: 2.0%
În 2019, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 9,2 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 67,9% din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 93%. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de

10
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 81,9%; Sectorul industrial: 16%; Sectorul
agricol: 2.1%
În 2018, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 9,0 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 67,9% din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 91%. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 81,2%; Sectorul industrial: 16,2%;
Sectorul agricol: 2,2%
În 2017, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 8,7 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 67,7 % din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 89 %. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 81,4%; Sectorul industrial: 16,3%;
Sectorul agricol: 2,3%

2.5 Principalele ramuri de activitate in sectorul serviciilor.

Conform datelor publicate de Biroul Central de Statistică al Olandei (CBS), în anul

2021, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au contribuit la formarea
PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul
de cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 25% la PIB. Această
ramură a înregistrat o creștere de 4,2% în 2021 față de anul precedent.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 20% la PIB și a
înregistrat o creștere de 1,8% în 2021.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,8% la PIB
și a înregistrat o creștere de 4,1% în 2021.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 6,6% la PIB și a înregistrat
o creștere de 6,3% în 2021.
In anul 2020, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul
de cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 25% la PIB. Această
ramură a înregistrat o scădere semnificativă de 5,3% în 2020 față de anul precedent, din
cauza pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor impuse.

11
 Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19% la PIB și a
înregistrat o creștere de 0,8% în 2020.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7% la PIB și a înregistrat o
creștere de 4,4% în 2020.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,1% la PIB
și a înregistrat o creștere de 3,7% în 2020.
In anul 2019, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul
de cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 24,2% la PIB. Această
ramură a înregistrat o creștere de 1,4% în 2019 față de anul precedent.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19,7% la PIB și a
înregistrat o creștere de 3,5% în 2019.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7,5% la PIB și a înregistrat
o creștere de 6,4% în 2019.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,3% la PIB
și a înregistrat o creștere de 3,7% în 2019.
In anul 2018, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul
de cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 23,5% la PIB. Această
ramură a înregistrat o creștere de 2,6% în 2018 față de anul precedent.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19,5% la PIB și a
înregistrat o creștere de 2,6% în 2018.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7,3% la PIB și a înregistrat
o creștere de 6,7% în 2018.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,4% la PIB
și a înregistrat o creștere de 5,6% în 2018.
In anul 2017, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul
de cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 23,4% la PIB. Această
ramură a înregistrat o creștere de 2,5% în 2017 față de anul precedent.

12
 Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19,1% la PIB și a
înregistrat o creștere de 3,1% în 2017.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7,1% la PIB și a înregistrat
o creștere de 6,5% în 2017.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,3% la PIB
și a înregistrat o creștere de 5,1% în 2017.

Figura 2.2 Contribuția sectoarelor de activitate la formarea PIB-ului anul 2021.

2.6 Rata abandonului școlar.

Sistemul de învățământ din Olanda este structurat în cicluri, fiecare având propriile
sale caracteristici și obiective educaționale.
Ciclul primar, numit "basisschool", este obligatoriu și durează 8 ani. Începe la
vârsta de 4-5 ani și se termină la 12 ani. În această perioadă, elevii învață o varietate de
subiecte, inclusiv matematică, limba olandeză, engleză, istorie, geografie, biologie, chimie
și educație fizică.
După ciclul primar, elevii pot alege să meargă la o școală secundară, care este
împărțită în trei cicluri:

13
"vmbo" (vocational education) - o școală profesională, care oferă o educație mai practică și
se concentrează pe abilitățile practice și tehnice;
"havo" (higher general continued education) - o școală care oferă o educație mai generală
și se concentrează pe abilitățile cognitive și de comunicare;
"vwo" (pre-university education) - o școală care oferă o educație mai academică și
pregătește elevii pentru studii universitare.
În general, ciclurile secundare durează 4-6 ani în funcție de nivelul de educație ales.
În ciclul secundar, elevii își aleg de obicei un set de subiecte pe care să le studieze, precum
matematică, limbi străine, științe sociale sau științe naturale. După ce completează ciclul
secundar, elevii pot alege să meargă la o universitate.

Figura 2.3 Schema sistemului de invatamant in Tarile de Jos.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=hes7RfuNqvU

Potrivit datelor publicate de Statistic Netherlands (CBS), rata abandonului școlar în

Olanda în anul 2020 a fost de 1,0%, în anul 2019 a fost de 1,0%, în anul 2018 a fost de
1,6%, în anul 2017 a fost de 1,8%, în anul 2016 a fost de 1,9%.

2.7 Procentul din PIB alocat educatiei.

Potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),

procentul din PIB alocat pentru educație de către Olanda în ultimii 5 ani a fost următorul:

14
 Anul 2017: Procent din PIB alocat pentru educație: 5,1%, suma alocată pentru
educație: 41,4 miliarde EUR
Anul 2018: Procent din PIB alocat pentru educație: 4,9%, suma alocată pentru
educație: 42,2 miliarde EUR
Anul 2019: Procent din PIB alocat pentru educație: 4,8%. Suma alocată pentru
educație: 43,1 miliarde EUR.
Anul 2020: Procent din PIB alocat pentru educație: 5,0%. Suma alocată pentru
educație: 43,5 miliarde EUR.
Anul 2021: Procent din PIB alocat pentru educație: 5,0% (estimat). suma alocată
pentru educație: 45,5 miliarde EUR (estimat)
Aceste date arată că Olanda alocă în mod constant un procent semnificativ din PIB
pentru educație și că suma alocată pentru educație a crescut în ultimii ani, ajungând la
aproximativ 45 miliarde EUR în 2021.

2.8 Valoarea IDU, indicele dezvoltării umane.

În anul 2021, Indicele de Dezvoltare Umană (IDU) al Olandei a fost de 0,941,

potrivit raportului UNDP din 2021. Acesta reflectă un nivel foarte ridicat de dezvoltare
umană, bazat pe o combinație de realizări în sănătate, educație și venituri. Olanda are un
sistem de sănătate foarte bine dezvoltat, un sistem educațional puternic și o economie
prosperă. De asemenea, Olanda are un indice Gini (măsură a inegalității veniturilor) relativ
scăzut în comparație cu alte țări, ceea ce sugerează că există o distribuție mai egală a
veniturilor în țară.

Figura 2.4 Clasament IDU

15
 Sursa: https://hdr.undp.org/system/files/documents/global-report-document/hdr2021-22pdf_1.pdf
2.9 Gradul de absorbție a fondurilor europene.

Potrivit datelor Comisiei Europene, gradul de absorbție a fondurilor europene în

Olanda și sumele aferente au fost următoarele în perioada 2016-2020:
Anul 2020: Gradul de absorbție aproximativ: 53%.
Anul 2019: Gradul de absorbție aproximativ: 59%.
Anul 2018: Gradul de absorbție aproximativ: 56%.
Anul 2017: Gradul de absorbție aproximativ: 69%.
Anul 2016: Gradul de absorbție aproximativ: 70%.
Aceste date indică faptul că Olanda a reușit să absorbă sume semnificative de
fonduri europene.

16
 CONCLUZII.
Economia olandeză este una foarte puternică și diversificată, cu un sector de
servicii stabil, un sector agricol inovator și un sector de producție puternic. În plus, Olanda
a investit semnificativ în energie regenerabilă, ceea ce va fi benefic pentru economie și
pentru mediu pe termen lung. Are rezerve importante de gaze naturale. Are un PIB ridicat,
un indice de dezvoltare umană foarte ridicat în plus investește sume importante în educație,
iar rată abandonului școlar este foarte mică, 1%.

17
 BIBLIOGRAFIE SI WEBOGRAFIE

Bibliografie.
Savulescu Claudiu-Viorel ( 2004 ), Olanda – Ghid Turistic, editura Vremea, Bucuresti.

Webografie.
https://mae.ro
https://www.cbs.nl
https://ec.europa.eu
https://www.worldbank.org/ro/
https://hdr.undp.org

18
19