Universitatea "Dunărea de Jos" Galați

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Galați

Coordonator: Student:
Lect. Dr. Şorcaru Iulian Nițu Ştefan Robert
Specializare: MK, Anul I

Anul 2022
CUPRINS
Capitolul I : Repere geografice generale..............................................................2

Capitolul II : Încadrarea în tipologia statală..........................................................3

Capitolul III : Analiza resurselor……………………………….........…………..5

3.1 Resursele naturale……………………………………………....................5
3.2 Resursele umane…………………………………………...................…...5

Capitolul IV : Agricultura………………………….............................................7

Capitolul V : Industria…………………………...................................................9

Capitolul VI : Transporturile………………………...........................................12

Capitolul VII : Turismul…………………………..............................................13

Concluzii..............................................................................................................15

Bibliografie si webografie...................................................................................16

Capitolul I: Repere geografice generale.

1
 Olanda este un stat situat în nord-vestul Europei, latitudine/longitudine: 52030’N,
5045’E, cu deschidere spre marea nordului în partea de vest și de nord pe o lungime de 451
km cu o coastă destul de fragmentată, având graniță maritimă cu Regatul unit al Marii
Britanii. Olanda se învecinează în partea de sud cu Belgia( pe o lungime de 450 km), iar în
partea de est cu Germania ( pe o lungime de 577 km). Capitala statului este Amsterdam.

Figură 1- Amplasarea Geografică a Ţărilor de Jos

Olanda este amplasată pe câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526

km², din care 33.881 km² pământ și 7645 km² apă. (locul 134 în lume în lume că și suprafață)
și o populație de aproximativ 17530000 locuitori.
Începând cu 1 ianuarie 2020, Olanda şi-a schimbat numele folosit oficial şi de atunci
poarta titulatura oficială de „Ţările de Jos” (Netherlands).
În 1948 a format, împreună cu Belgia şi Luxemburg, Uniunea Vamală Benelux. Este
membru fondator al Comunităţii Economice Europene –actuala denumire Uniunea Europeana
UE (1957) şi al NATO (1949).
Olanda este cel mai mare membru din Regatul Ţărilor de Jos. Acesta include teritoriul
european al Olandei şi șase entități situate pe insule din grupurile de insule Leeward și
Antilele Leeward din Caraibe (statele Aruba, Curaçao și Sint Maarten, precum și trei
municipalități cu statut special : Bonaire, Sint Eustatius și Saba).

2
 Figură 2- Amplasarea Geografică a Regatului Ţărilor de Jos

Capitolul II: Încadrarea în tipologia statală.

Olanda are un relief de joasă altitudine, zonele de coastă fiind afectate de inundații.
Predomină zona joasă de câmpie și cea mai mare parte a teritoriului nu depășește câțiva m
înălțime ( de aici provine și noua denumire Ţările de Jos care se refera la relieful de joasa
altitudine). Cel mai jos punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m, altitudinea maxima a tarii
este Vaalserberg(321m) din masivul Limburg Vaalseberg, 321 m. Multe orașe importante
printe care și capitala Amsterdam se află pe coastă fiind în pericol datorită încălzirii globale.
Însă datorită unui proiect bine pus la punct de consolidare a liniei de coastă, pericolul
inundațiilor a scăzut mult.
Cele mai importante râuri sunt Rinul cu afluenții săi Waal și Meuse, râul Scheldt și
râul Ijssel. Vegetația a fost în mare parte îndepărtată și înlocuită cu terenuri agricole. Clima
olandeză este moderat maritimă cu vânturi puternice (datorită cărora olandezii au construit
faimoasele mori de vânt), verile fiind răcoroase cu temperaturi medii de 15-18° C, iar iernile
sunt blânde cu temperaturi medii de circa 3-4° C.
Olanda este organizata în 12 provincii (Frizia, Groningen, Drenthe, Overijssel,
Flevoland, Gelderland, Utrecht, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Zeelanda, Brabantul de
Nord, Limburg), care la rândul lor suntorganizate în 458 de municipalități terestre și 27 de
districte maritime.

3
 Figură 3-Provinciile Olandei

Olanda este una din țările cu o economie puternică fiind a 7-a putere economică în
Europa și a 17-a putere economică la nivel global conform clasamentului oferit de FMI în
2019. Produsul intern brut a fost în anul 2021 de 1.018 trilioane de dolari conform băncii
mondiale ceea ce înseamnă un PIB de 58,061.00 USD / locuitor.

Figură 4-Evolutia PIB-ului in Olanda

Olanda este guvernata de o monarhie constituțională reprezentată de regina Beatrix,

succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numește membrii guvernului. Practic, o dată
cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliție (această etapă
poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer)
sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o
importanță mai mică. Reprezentanții acesteia sunt aleși indirect de către parlamentele

4
provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două
camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).
Olanda are de asemenea un indice de dezvolate umană foarte ridicat de 0.924, conform
clasamentului întocmit în 2016 Human Development Reports.

Capitolul III : Analiza resurselor.

Olanda are o gamă largă de resurse naturale care includ, printre altele, peisajele
frumoase ale țării, terenurile arabile, peștii și gazele naturale. Succesul economic al Țărilor de
Jos se datorează unor factori diferiți, cum ar fi utilizarea adecvată a resurselor naturale ale
țării și politicile guvernamentale favorabile.
3.1. Resursele naturale.
Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) deţine mai mult de jumătate din
resursele de gaze naturale ale UE ceea ce îi conferă o poziţie importantă din punctul de vedere
al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între 15% şi 20% din consumul total anual
de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în Olanda. Astfel, în ultimii 40 de ani,
industria naţională de gaze naturale a avut, şi continuă să aibă, o contribuţie importantă la
prosperitatea Olandei. Producţia de gaze naturale generează peste 2% din PIB-ul olandez şi
asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă, predominant în partea de nord a ţării. Anual, în
Olanda se extrag circa 70 miliarde m3 , din care jumătate pentru consumul propriu. Rezervele
sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil să se adauge resurse
suplimentare, neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m3 . Două treimi din volumul total al
resurselor sunt offshore.
Olanda mai deține și rezerve de petrol, turbă, calcar, sare, dar se regăsesc în cantități foarte
mici.
3.2. Populatia si resursele umane.
Olanda are aproximativ 17530000 locuitori și o suprafață de 41.526 km² din care doar
33.881 km² este suprafață acoperita de pământ. Este una din țările cu cea mai ridicată
densitate a populației din Europa cu aproximativ 422 de locuitori pe km2.

Figură 5-Populatia Olandei pe categorii in anul 2018

5
 Din totalul populației aproximativ 49,86% sunt bărbați și 50,14% sunt femei.
Majoritatea populației din Olanda este de etnie olandeză. Populația număra:80,9% olandezi,
2,4% indonezieni, 2,4% germani, 2,2% turci, 2,0% surimanezi, 1,9% marocani 6,8% alții.
Olanda are două limbi oficiale: neerlandeză pe întreg teritoriul și frizona de vest în
Friesland. Aproximativ 99% din populația Olandei cunoaște limba neerlandeză.Există o
tendință de învățare a limbilor străine în Olanda: între 90% și 93% din populație este capabilă
să poarte o conversație în engleză 71% în germană 29% în franceză și 5% în spaniolă.
Din punct de vedere al religiei Olanda este una din țările cele mai laice din Europa de Vest,
doar 39% fiind afiliați religios și mai puțîn de 20% vizitează biserica regulat. În prezent,
romano- catolicismul este religia cea mai răspândită din Olanda.
În anul 2020 Peste 47% din populația Olandei cu vârstă intre 25 și 54 de ani era
absolventa de studii superioare.

Figură 6-Populatia cu studii superioare in U.E

Populația activa a Olandei în ianuarie 2022 era de aproximativ 9882300 locuitori,

peste 56 % (conform biroului central de Statistică al olandei CBS), iar cea inactiva era de sub
20 % în 2020.

Figură 7-Populatia inactiva in U.E

6
 Serviciile reprezintă peste 81 % din forță de munca ocupata iar industria reprezintă 16
% din forță de munca ocupata.
În ianuarie 2022, erau doar 336.000 de șomeri în Olanda, sau 3,4% din forța de
muncă,conform biroului central de Statistică al olandei CBS. Aceasta este cea mai mică cifră
din 2003, când oficiul a început să montorizeze șomajul lunar.
Olanda avea în 2016 un grad de urbanizare de 91 % fiind pe locul 21 la nivel global.
Olanda are un bilanț natural pozitiv de 1.0, la milă. Natalitatea are o valoare de 9.8 la
milă, mortalitatea are o valoare de 8.8 la milă; mortalitatea infantilă este la valoarea de 3,8 la
milă, bilanțul migratoriu are o valoare de 1.9, iar speranță de viață la naștere 82,3 ani.
Populație Olandei este una îmbătrânită, populația cu vârstă intre 0 ani-14 ani
reprezintă 17.4 % din totalul populației, populația cu vârstă intre 15 ani-64 ani reprezintă 67,7
% din totalul populației, iar populația cu vârstă de peste 65 ani reprezintă 14.9 % din totalul
populației.
Capitolul IV : Agricultura.
În ceea ce priveşte sectorul agricol Olandez, multe lucruri sunt la superlativ.
Fermierii olandezi exportă mai mulţi porci vii decât oricare alţii. După SUA, Olanda exportă
mai multă mâncare decât oricare altă ţară de pe planetă, o performanţă incredibilă având în
vedere că are o suprafaţă de 230 de ori mai mică decât cea a SUA.
Olanda are toate ingredientele necesare pentru a fi un campion al agriculturii. Ţara are
un relief plat, pământ fertil şi climă moderată. Mai important, educaţia forţei de muncă în
domeniul agricol este prioritară acolo. Universitatea Wageningen este cea mai mare instituţie
pentru pregătire în ştiinţele agricole din lume. 12 dintre cele mai mari companii alimentare din
lume au facilităţi de cercetare şi de dezvoltare în Olanda. Printre aceste companii se numără
Danone şi Heinz.
De asemenea, Olanda găzduieşte 19 dintre cei mai mari 25 de producători de
chimicale la nivel mondial. Câteva nume: Dow Chemical, Nește, Cargill, Monsanto, ConAgra
şi Royal Dutch Shell. De aceea nu este de mirare că Olanda excelează în tehnologie şi exportă
tehnologie agricolă. Această piaţă este liderul lumii la utilaje de procesare pentru industria
alimentară.
Sistemul naţional de irigaţii şi canalizare a favorizat fertilitatea deosebită a solurilor în
Olanda. Pe de altă parte, folosirea extensivă a chimicalelor a condus la o presiune ecologică şi
la regularizări ale acestei politici, pentru a reduce amprenta negativă asupra mediului. Pe de o
parte de teama poluării şi pe de altă parte din motive de sănătate, consumul de produse bio a

7
crescut în ultimii ani. În principal se cultivă cereale, cartofi şi sfeclă de zahăr. Olanda este cel
mai mare furnizor de cartofi şi produse derivate acestora pe piaţa europeană.
O parte deosebit de importantă a sectorului agricol olandez o ocupă legumicultura şi
horticultura. Culturile de flori, în special lalele, sunt apreciate în întreaga lume.
Mai nou, fermierii olandezi dezvoltă ceea ce se cheamă agricultură de precizie, în care drone
detectează bolile plantelor şi împrăştie pesticide doar acolo unde este nevoie. Roboţi agricoli
de mici dimensiuni cultivă terenurile eficient şi ieftin 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână.
Senzori din sol anunţă când planta trebuie udată sau are nevoie de fertilizatori, iar sateliţii
informează fermierul despre calitatea solului, dacă a venit vremea recoltatului sau dacă
trebuie să intervină pentru a elimina dăunătorii.
În Olanda s-a construit prima fermă verticală din lume folosită în scopuri comerciale.
Aceasta alimentează unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din Europa cu salată
verde.
Olanda, cel mai mare exportator mondial de flori, vinde aproximativ într-un an pe
pieţele externe 3,6 miliarde bulbi de flori, în valoare totală de 313 miliarde euro. SUA a rămas
cea mai mare piaţă individuală pentru florile olandeze, iar aproximativ 60% din exporturi au
fost destinate Europei. Circa 23.200 ha au fost rezervate pentru cultivarea florilor, fiind
înregistraţi 1.700 cultivatori. Suprafaţa medie a unei exploataţii specializate în cultivarea
florilor a fost de 14 ha.
În serele olandeze se produc mai ales tomate, ardei, castraveţi şi căpşuni. Fermierii îşi
extind suprafaţele de sere mai ales datorită preţurilor în creştere ale acestor produse. În ultimii
ani, producţia serelor a fost una record. Liderul de necontestat sunt tomatele. Olandezii sunt
atât de încrezători în tehnologia lor pentru sere că unii dintre ei încearcă să cultive, cu ajutorul
cercetătorilor universităţii Wageningen, orhidee de vanilie, plante foarte capricioase. Vanilia
este una dintre cele mai scumpe mirodenii din lume.
În 2010, 56% din teritoriul continental al Olandei, inclusiv apă, era folosit pentru
agricultură, potrivit unui recensământ al Eurostat. Tendinţa este de scădere în favoarea
terenului construit. Aceeaşi tendinţă se observă şi la locurile de muncă din sectorul
agroalimentar şi horticol. În 2014, aproape 9% din locurile de muncă din Olanda erau
asigurate de acest sector, unde aveau operaţiuni 65.505 de firme.
Creşterea vacilor pentru producţia de lapte este una dintre principalele îndeletniciri ale
fermierilor olandezi. Combinaţia dintre câmpie şi clima plăcută şi umedă este ideală pentru
acest tip de agricultură. Olanda înregistrează cea mai mare producţie de lapte pe cap de

8
bovină din lume. Industria de prelucrare a laptelui se află la un nivel tehonlogic foarte ridicat.
Piaţa lactatelor este auto-suficientă şi cele mai multe produse derivate din lapte sunt exportate.
Pe lângă vaci, olandezii se ocupă şi cu creşterea păsărilor, în special a puilor de găînă şi
raţelor, a tineretului de ovine, a porcilor şi curcanilor. Totodată, Olanda este cea mai mare
exportatoare de ouă pe piaţa mondială.
Un rol important în rândul resurselor naturale ale micului regat îl ocupă bancurile
sezoniere de heringi din Atlantic. Peştele proaspăt şi midiile se exportă în cantităţi mari,
aducând venituri importante.
Anotimpurile nu sunt un impediment pentru practicarea agriculturii tot timpul anului. Olanda
este liderul lumii la arta creşterii plantelor în sere.
Olanda n-ar fi o forţă exportatoare dacă n-ar avea pe unde să-şi trimită produsele în
lume. Portul Rotterdam este cel mai mare din Europa. Această deschidere către comerţul
internaţional, zahărul extrem de ieftin şi tehnologia companiilor de top ajută Olanda să
investească în sisteme biotehnologice.
Exporturile sectorului agroalimentar olandez au atins în 2017 nivelul record de 94 miliarde
de euro, faţă de 90 de miliarde de euro în anul anterior.
Exporturile de produsele agricole s-au situat la 85 de miliarde de euro, iar materialele
agricole, know-how-ul şi tehnologia au atins nouă miliarde de euro, de asemenea un nou
record. Sectorul agroalimentar a participat cu 22% la exporturile totale ale ţării.
În 2017, cea mai mare pondere în exporturile agricole au avut-o materialele şi tehnologia
(9,4%), apoi produsele de floricultură (9,3%), carnea (8,3%), produsele din lapte şi ouă
(7,7%) şi legumele (7%). Principalele pieţe de export sunt, în mod tradiţional, Germania,
Belgia şi Marea Britanie.
Olanda ocupă locul doi în Europa în funcţie de investiţiile în cercetare şi dezvoltare
(că procent din PIB) pentru sectorul agroaliamentar.
Capitolul V : Industria.
Olanda este unul dintre cei mai mari zece exportatori din lume. Cele mai importante
industrii sunt: Industria alimentară, industria metalurgică, industrica construcțiilor de maisini
și electrotehnică, industria alimentară, industria chimică și petrochimică, industria hârtiei și
tipăritului,industria textilă, a confecțiilor și pielăriei. Industria serviciillor, principalele
domenii: bancar, asigurări, telecomunicații, transporturi.
Comerțul exterior a făcut posibila și necesară dezvoltarea unei vaste industrii de
transformare , navigația a antrenat industria constructilor navale și industria mecanica ,iar

9
agricultura industrializarea produselor alimentare și, paralel cu aceasta ,industria textila ,care
în prima jumătate a sec. trecut ocupa 30% din populația activa .
Cercetarea științifică , de care depinde în buna măsură sporirea competivitatii pe plan
international , se bucură de o atenție deosebită atât în întreprinderi , cât și în universități sau
institute de specilizate subvenționate de stat. Statul , alaturi de 5 grupuri industriale , participă
la Ultra- Centrifuge Nederland N.V (Societate anonimă olandeză pentru centrifugare ),care a
construit și exploteaza o uzină pilot pentru îmbogățirea uraniului prin centrifugare ,precum și
o instalație pentru fabricarea centrifugelor necesare În mod practic , procedeul ultra -
centrifugării ,elaborat în laboratoarele olandeze , este folosit pe scară mondială .
Au fost înființate institutele de cercetare specializate ,așa numitele TNO, organizație centrală
pentru cercetare științifică aplicată. Rolul sau este de a coordona activitățile a 4 organizați
specializate ,dintre care cea mai importantă pentru industrie este Organizația industria TNO.
Cercetarea în domeniul aviației , al construcției aeronautice și al astronauticii se efectuează în
Laboratorul național de aviație și astronautică. Există de asemenea un institut special pentru
energia atomică , respectiv REACTOR CENTRUM NEDERLAND .
Relațiile pe plan internațional se desfășoară în cadrul diferitelor organizații existente , cum
sunt :Euroatom , European Launcher Developement Organization (ELDO) Organizația
europeană pentru punerea la punct și lansarea de rachete spațiale și Organizația europeană de
cercetări spațiale (ESRO).
Repartiția teritorială a industriei presupune o serie de corective în sensul acordării unei
priorități regiunilor din nordul și sudul tării. Închiderea progresivă a minelor de cărbuni din
Lamburg face necesară crearea de noi locuri de muncă .Partea occidentală a țării ,în care
locuiesc peste 7 milioane de oameni , este , pe de alta parte , prea aglomerată .
Pornind de la aceste necesitați , s-a trecut la masuri de îmbunatățire a infrastructurii regiunilor
avute în vedere , fiind de menționat , printre altele , construirea portului Eems (Eemshaven) în
provincia Groningen . În plus , instalarea de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiază
de importante avantaje fiscale , prima de investiți putandu-se ridica până la 25% din costul
terenului , clădirilor și echipamentului. Aceste masuri nu au fost lipsite de rezultate . O uzina
de aluminiu s-a instalat , printre altele , în regiunea de nord în Limburg s-a dezvoltat industria
chimică ,iar în 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF.
Industria metalurgică și electrotenica utilizeza 25% din personalul angajat în industrie
și prezintă un profil foarte variat.Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de
întreprinderi importante producând aluminiu ( 123 mii tone anual ).plumb ( 45 mii tone ) zinc
(60 mii tone. ) cositor 7 ( mii tone ) ,precum și unele metale speciale că indiu.

10
 De reputația internațională se bucura constuctiile navale , aeronautice ,ramura
electronicii și electrotehnicii. Șantierele navale sunt concentrate îndeosebi la Rotterdam și la
Amsterdam, iar constructi de vase ( 3/4 mil .t.r.b.) plasează Olanda pe locul III printre tarile
Pieței comune ,cu o producție de 3% din producția mondială .Se constuiesc vase pentru
cabotaj sau navigația internă ,dragi , platforme de foraj , petroliere cu capacitate depășind
200.000de tone.
Constuctia aeronautică s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-propulsoare ale
uzinelor 'FokkerN.V', după cum bine primite pe piață internațională sunt automobilele DAF.
Industria electrotehica și electronică este reprezentată îndeosebi prin concernul 'Philips', care
asigură circa 11% din intregule export al tării.Industri alimentară se situează pe locul al doilea
an cadrul industriilor manufacturiere, iar 'Unilever ' ,grupul anglo -olandez cu acest profil,
este în prezent cel mai important din lume .Producția acestei ramuri industriale este dirijata
către piețele externe în proporsie de circa 25%.
Profilul industriei mai este completat de industria textilă ,industria hârtiei (Olanda
fiind primul exportator mondial de pasta de hârtie penrtu fabricarea cutiilor și cartonului
ondulat), industria ceramicii, și a sticlei ,industria poligrafica ,cu tradiții multiiseculare , că și
industria diamantului.
Olanda este lipsita de resurse subsolice ,cu excepția , notabila a, hidrocarburilor (până
în anii din urma , primul producător de gaze naturale din Europa Occidentala , în prezent ,al
doilea după Marea Britanie ).Pe lângă gaze naturale(extrase atât de pe uscat , zona Groningen
-Schlohteren, cât și din zona Marii Nordului) în anii '80 a demarat extracția de petrol ,
producția fiind însă modesta (sub 3 mil.t/.an).În pofida producție reduse de petrol , are o mare
capacitate de prelucrare a petrolului importat (c. 70 milioane t./anual) cele mai mari rafinării
aflandu-se în apropiere de Rotterdam și amsterdam.
Serviciile reprezintă 81% din forță de muncă ocupată. Cel mai dezvoltat sector al
economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi din PIB) - incluzând
componentele bancar, asigurări și transporturi. Calitatea și complexitatea acestora constituie
factori importanți în decizia firmelor străine de a-și stabilii sediul sau reprezentantă în Olanda,
că și pentru înființarea de noi unități de producție sau distribuție. Peste 25% din investițiile
realizate în economia olandeză sunt de proveniență străină, totalizând cca. 7000 companii. În
același timp, investițiile olandeze sunt prezente în majoritatea țărilor lumii, ocupând primele
locuri atât în economiile dezvoltate, cât și în cele emergente.
Patru dintre băncile olandeze sunt cotate intre primele 60 de instituții bancare din lume: ABN
AMRO, ING / BARINGS, RABOBANK și FORTIS. Împreună, acestea au dezvoltat o rețea

11
de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei și peste 500 în alte 50 de țări. În același timp,
în Olanda funcționează 60 filiale și sucursale ale unor bănci din Europa, Asia și America.
Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche instituție de acest gen din
Europa și una dintre cele mai importante din lume. Finanțarea afacerilor se realizează, de
asemenea, prin alte instituții specializate, cum sunt Banca Națională de Investiții (specializată
în împrumuturi pe termen mediu și lung), companii de investiții de capital (inițial create de
guvern, în prezent semi-independente) și agenții regionale de dezvoltare sprijin pentru
înființarea de noi companii sau preluarea riscului
Suplimentar, în funcție de tipul afacerii, guvernul olandez acordă o serie de stimulente,
subvenții sau reduceri de taxe pentru export și investiții. Dezvoltarea comerțului exterior a
determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare și finanțare a exporturilor.
Capitolul VI : Transporturile.
În Olanda transporturile joacă un rol mai important decât în alte tari, datorită situației
sale geografice care-i rezervă poziția unui punct de legătură al Europei cu restul lumii.În ceea
ce privește rolul international al transporturilor olandeze ,este de menționat că 50-60% din
mărfurile care sosesc în această țară sunt numai tranzitate. Menținerea poziției olandeze în
domeniul transporturilor este legată de adaptarea constantă la necesitățile comerțului mondial
și implicit de păstrarea ritmului progresului tehnic .Este vorba despre introducera petrolierelor
gigant ,transportul prin containere, introducerea turbo-reactoarelor în transportul aerian.
Coloana vertebrală a acestei activități este în primul rand flota comercială ,care numără 1314
untati (2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la condițiile
economiei și traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector
al economiei olandeze. Deschiderea în 1952 a canalului Amsterdam-Rin a îmbunătățit în foate
mare măsură accesul acestui port la importantul fluviu european, permițând transportul rapid a
mărfurilor în tarile din bazinul sau. Există în Olanda 2200 de autostrăzi, 70% din rețeaua
feroviara este electrificata și măsoară 3200 km , rețeaua de transport fluviala măsoară 5046
km , din care 3500km canale .
În ciuda structurii solului, rețeaua rutieră este deasă și bine întreținută .Printre marile
construcții rutiere trebuie menționată, în afara digului de 32 km care a închis Golful
Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea să de 5 km ,este cel mai
mare pod din Europa. Toate drumurile sunt bine semnalizate Dimbolul ,,E’’ verde indica
autostrăzi internaționale,”A’’ roșu indica drumuri naționale, iar „N” galben indica rute mai
mici.

12
 În domeniul transporturilor aeriene , prezentă pe plan internatinal se afirma prin
personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker și prin cea mai veche linie
aeriană civilă din lume , înființată de Koninklijke Lu- chtvaart Maatschappij -KLM
(Societatea regală de navigație aeriană). Datorită micilor dimensiuni ale Olandei, transportul
aerian intern este relatic limitat, KLM operează zboruri interne de la Amsterdam la Eindhoven
și Maastricht.
Olandezii folosesc în principal trenurile. Cea mai mare parte a țării este ușor accesibilă
pe calea ferată, deși conexiunile către nordul țării sunt în general mai limitate. Trenurile
olandeze sunt operate de NS (NederlandseSpoorwegen). Există două tipuri de trenuri NS care
trebuie avute în vedere: Sprinter și Intercity. Sprinter se oprește la toate stațiile locale, astfel
încât călătoria durează mai mult, iar Intercity se oprește doar la stațiile principale făcând
călătoria mai rapidă și mai convenabilă.
Olanda a înființat nu unul, ci două sisteme de metrou (parțial subterane) care
funcționează în întreaga țară. Extinsul sistem de metrou olandez este situat în Rotterdam /
Haga, deservind 70 de stații. Rețeaua din Amsterdam este mai restrânsă și are 39 de stații.
Olanda are 20000 km de piste pentru biciclete.
Capitolul VII : Turismul.
Turismul în Olanda este un important sector economic. Țara întâmpină în fiecare an
aproximativ 10 milioane de vizitatori străini, în principal din Germania , Regatul Unit ,
Statele Unite și Belgia .
Principală atracție turistică a Olandei este, fără îndoială, capitala Amsterdam , numită
de unii „Veneția nordului” din cauza centrului istoric străbătut de numeroase canale și pentru
că se află pe multe insulițe (aproximativ 200). Printre alte lucruri (de exemplu, muzeele sale)
Amsterdamul este renumit și pentru atracțiile „speciale”, cum ar fi cartierul cu lumini roșii
(De Wallen) sau cafenelele sale. Printre celelalte orașe, cele mai interesante din punct de
vedere turistic sunt probabil Haga (sediul guvernului și reședința regală), Delft , Rotterdam ,
Utrecht , Haarlem și Nijmegen . Printre orașele mai mici, Volendam și Marken sunt demne de
menționat.
Peisajul olandez este, în general, plat și extrem de verde, traversat de râuri și canale și
cu mai multe lacuri mici, puțin adânci și adesea mlăștinoase; numeroasele animale de fermă
se încadrează armonios în acest peisaj (în primul rând vacile , dar și caii și oile ), barajele (de
exemplu, cele ale proiectului Delta , în Zeelandă sau marele Afsluitdijk care separă Ijsselmeer

13
de marea Nordului ), câmpurile de lalele (numeroase în special în zona Leiden , în Olanda de
Sud ) și morile de vânt (faimoase cele din Kinderdijk ).

Figură 8- Campurile de lalele si morile de vant din Olanda

Pădurile au fost în mare parte degajate pentru a face loc activității agricole , iar cele
care rămân sunt în general protejate. Cele câteva dealuri sunt concentrate în principal în sud,
în special în Limburg.
Pe de altă parte, există numeroase dune , în special de-a lungul coastelor, dar și în
interior (de exemplu, în parcul Hoge Veluwe , în Gelderland ).
Coastele sunt în general regulate, joase și nisipoase, cu plaje largi. În nord, strâmtoarea
care separă continentul de insulele frisone (cunoscută sub numele de Waddenzee ,
literalmente marea de văd ) are ape extrem de puțin adânci, atât de mult încât, la mareea joasă,
este posibil să mergi de la coastă la insule. Insulele în sine ( Texel în Olanda de Nord ;
Vlieland , Terschelling , Ameland și Schiermonnikoog în Friesland ) sunt în esență bănci mari
de nisip care protejează coasta de nord, acoperite de dune și păduri de pini și sunt o destinație
turistică majoră.
Parcurile naționale olandeze acoperă 1.065 km² , ceea ce reprezintă aproximativ 3%
din teritoriul Olandei. Parcurile sunt destul de mici și nu sunt concepute pentru a deține
minuni naturale, ci pentru a păstra anumite zone care au rămas relativ imune la dezvoltarea
agricolă și industrială.
În prezent există 11 parcuri naționale. Cele mai faimoase sunt probabil parcul Hoge
Veluwe (în Gelderland, cunoscut pentru dunele sale de nisip, pădurile și, de asemenea, pentru
muzeul Kröller-Müller), Biesbosch (între Rotterdam și Dordrecht ) și parcul
Schiermonnikoog (pe insula cu același nume) din Friesland). Există, de asemenea, alte 7 zone

14
(inclusiv o parte a dunelor de nisip din Insula Texel), care vor fi probabil declarate parcuri
naționale în viitorul apropiat.
Concluzii.
Putem spune că Olanda este una din cele mai dezvoltate țări din punct de vedere
economic având câteva puncte tari precum sectorul agroalimentar foarte bine dezvoltat la fel
că și turismul și serviciile, deține importante rezerve de gaze naturale, iar indicele de
dezvolate umană este foarte ridicat.
Olanda are oportunități de a produce energie verde ( parcuri eoliene) datorită climei și
a vânturilor puternice. Ca și puncte slabe reamintim că populația este una imbataranita și că
resursele naturale de subsol cu excepția gazelor naturale sunt aproape inexistente.
Amenitarea principala este cauzata de altitudinea foarte joasa, exista risc crescut de
inundații odată cu creșterea nivelului oceanului planetar.

15
Bibliografie.
Claudiu-Viorel Savulescu ( 2004 ), Olanda – Ghid Turistic, editura Vremea, Bucuresti.
Webografie.
https://mae.ro
https://blog.worldlifetimejourneys.com
https://www.cbs.nl
https://ec.europa.eu
https://www.revista-ferma.ro
https://wikicro.icu/wiki/Demography_of_the_Netherlands

16