Modelul danez de dezvoltare economica

Strategia de dezvoltare a Danemarcei, de specializare pe sectoare de joasa tehnologie,

este un exemplu de strategie de dezvoltare a unei tari eminamente agrare, care dupa un
secol de restructurari in jurul sectorului agricol a reusit sa se pozitioneze, incepand cu
anii ‘90 ai secolului trecut, printre primele zece tari din lume din punctul de vedere al
produsului national brut per capita. Aceasta realizare este cu atat mai remarcabila cu cat
apartine unei tari avand cel mai mare grad de egalitate a veniturilor din lume. Pe vremuri,
Lenin spunea ca Danemarca, datorita culturii si structurii sale de clasa,va fi ultima tara
din lume unde va avea loc revolutia socialista.

In prima parte a secolului al XIX-lea, Danemarca era furnizorul de ovaz al pietei

britanice. Aparitia Rusiei si Statelor Unite ale Americii in 1870 ca principali exportatori
de porumb in Europa a dus la nevoia convertirii productiei si exportului agricol danez de
la productia vegetala la productia animala. Restructurarea s-a bazat pe crearea si
raspandirea rapida a „liceelor poporului”, avand ca obiectiv educarea si emanciparea
fermierilor in paralel cu infiintarea cooperativelor de fermieri. Astfel, dupa o perioada de
tranzitie, agricultura s-a transformat in principalul exportator de unt si sunca pentru piata
britanica. Industrializarea care a urmat a fost centrata in jurul sectorului agricol, prin
transformarea firmelor orientate catre piata interna in firme specializate in export de
produse de nisa. Imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, economia a fost inca
dependenta de agricultura si industria alimentara. Anii ’50 au fost o perioada de tranzitie
cu transfer masiv de forta de munca din agricultura in industrie si servicii. Intre anii
’60-’80, sectorul public a luat un puternic avant. Furnizorul multor competente daneze,
precum energia eoliana, canalizarea si reciclarea apei, aparate medicale, industria
farmaceutica este sectorul public. Actualmente, o mare parte a valorii adaugate, a
populatiei ocupate si exportului provine din sectorul alimentar. Desi sectorul alimentar
este calificat drept sector de joasa tehnologie, sectorul alimentar danez foloseste extensiv
si permanent inovatia, creand produse cu valoare adaugata mare. Prin formarea
capacitatii de absorbtie rapida si continua a inovatiilor, bazata pe invatare, experienta si
tehnologie straina, Danemarca a pus bazele economiei cunoasterii.

Piata muncii, cu particularitatile ei inradacinate de timpuriu, constituie pilonul central al

economiei cunoasterii. La inceputul secolului trecut, miscarea muncitoreasca si
sindicatele au ajuns sa devina o forta politica si sociala majora si au ramas asa pana in
ziua de azi. In anii ’30 s-a stabilit un pact intre miscarea muncitoreasca si partidele
fermierilor, potrivit caruia muncitorii accepta schimbarea, proprietatea privata si dreptul
de conducator al angajatorului, iar angajatorii accepta dreptul muncitorilor la organizare
si greva, precum si reglementarile guvernamentale destinate asigurarii securitatii vietii
active. Stabilirea celor mai importante reguli de functionare a pietei muncii prin
consensul partenerilor sociali, mod de functionare in vigoare si azi, a rezultat de-a lungul
anilor intr-o rata mare de activitate, intr-o mobilitate ridicata a fortei de munca si un
sistem generos de asigurare sociala. Mobilitatea fortei de munca asigura raspandirea
rapida a inovatiei in economia-sat precum este denumita economia Danemarcei. Iar lipsa
motivatiei firmelor, majoritatea de dimensiune redusa, de a contribui la pregatirea
propriilor angajati datorita mobilitatii lor, este compensata de existenta sistemului public
al educatiei continue.

Alaturi de flexibilitatea pietei muncii

si siguranta vietii active, invatamantul este cel de-al doilea pilon ce asigura performanta
dinamica a economiei daneze. Caracteristica principala si unica a invatamantului danez,
mostenita inca de acum un secol - prima lege a invatamantului primar obligatoriu dateaza
din 1814 - este combinarea responsabilitatii statului in ceea ce priveste finantarea si
asigurarea calitatii invatamantului cu libertatea de organizare a invatamantului in
conformitate cu diferite valori culturale si metode pedagogice. Autoritatile locale si
centrale sunt furnizoarele de invatamant primar si secundar, care pun accentul pe
formarea abilitatilor de comunicare, pe cooperare si competenta sociala. Rezultatul
acestui tip de invatamant a fost crearea de-a lungul anilor a unei societati omogene, ce
functioneaza pe incredere. Statul bunastarii, preluand o parte din responsabilitatile
traditionale de familie, precum ingrijirea copiilor si batranilor, a contribuit la crearea unui
sistem social foarte individualist, in care reusita individuala este posibila datorita
omogenitatii societatii si a egalitatii de sanse a membrilor ei.

Lectia ce decurge din modelul economic danez este faptul ca, prin asigurarea pregatirii si
formarii continue a fortei de munca, crearea unei piete a muncii flexibile si a unei vieti
active sigure pe baza deciziilor luate prin consens de catre partenerii sociali se poate
construi un stat al bunastarii centrat in jurul agriculturii, daca avantajul comparativ pe
care il reprezinta este transformat in avantajul competitiv dictat de conjunctura fiecarui
moment.

Danemarca a primit acordul Comisiei

Europene pentru Politica sa de
Coeziune 2007-2013
Vladimír Špidla, Comisarul european pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si ªanse Egale, a
felicitat alaturi de dna Danuta Hübner, Comisar european pentru politica regionala, autoritatile daneze pentru
incheirea negocierilor cu Comisia Europeana in ceea ce priveste planul national si prioritatile nationale ale
Danemacei. Danemarca este al patrulea stat membru al carui Politica de Coeziune a fost aprobata. In
Cadrul National Strategic de Dezvoltare (CNSD) este prevazut cum cele 510 milioane de euro vor fi utilizate
de Danemarca in cei 7 ani, pentru dezvoltarea regionala.
“Strategia daneza promoveaza calitatea si intenstitatea investitiilor in domeniul resurselor umane.” spune
Špidla. “Cu prioritatile alese de Danemarca, angajatii vor fi capabili sa se adapteze schimbarilor.
Deasemenea strategia va sprijii angajarea si va promova incluziunea sociala.”, mai adauga Špidla.
Prioritatile , asa cum arata CNRS-ul, vor sa faca economia Danemarcei sa devina una dintre cele mai
competitive si dinamice din lume pana in 2015.
Cele doua programe operationale prin care Danemarca doreste sa-si transpuna prioritatile sunt Innovation
and Knowledge, finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala si programul More and Better Jobs
ce va primi finantare ptin Fondul Social European.
Danemarca a trimis Comisiei Europene CNRS-ul pe 30 noiembrie 2006, ea a devenit a patra tara ale carei
prioritati au fost aprobate de CE dupa Malta, Grecia si Austria.

Sursa: DG Regio

DANEMARCA

Danemarca este o tara care se

prezinta convingator, iar clientii lor sunt in general multumiti. Pentru o tara cu o suprafata
de aproximativ 40 000 de km2 (mai mica decat Letonia sau Lituania si pe care cei trei
vecini nordici ai sai o fac sa para si mai mica) si a carei populatie abia daca insumeaza 5
milioane de locuitori, situarea sa pe locul 25 in randul economiilor mondiale (cu mult
inaintea Norvegiei, Finlandei, Arabiei Saudite, Hong Kong-ului, Africii de Sud, Iranului
si Poloniei, printre altele) este un adevarat miracol economic, similar celor petrecute in
Coreea, Singapore si Taiwan.

Chiar mai impresionant decat cifra PIB-ului total este faptul ca o mare parte a acestuia o
reprezinta produsele de calitate, atat in industrie, cat si in agricultura. Danezii nu vand
ieftin, insa mereu se gasesc amatori pentru produsele lor. Exporturile vizibile depasesc,
de obicei, importurile vizibile.

Succesele comerciale demonstreaza ca danezii se bucura de un nivel de trai ridicat. PIB-

ul pe cap de locuitor, probabil cea mai uluitoare statistica, depaseste 32 000 $, detinand
recordul intre tarile membre UE, cu exceptia Luxemburgului, care beneficiaza de anumite
avantaje.
Populatia Danemarcei se afla pe locul sapte in lume in randul tarilor cu cea mai varstnica
populatie si inregistreaza o crestere dintre cele mai lente. Este tara cu cele mai mici
familii din lume (alcatuite din 2,2 persoane), iar locuitorii sai ocupa locul trei pe plan
mondial in ceea ce priveste utilizarea telefonului si locul sapte intre cei mai mari bautori.
De asemenea, este tara cu cea mai mare ocupare a fortei de munca din Europa (55,8%),
intrecuta numai de Singapore in restul lumii.

De ce se bucura danezii de atata succes? Ca s-o luam cu inceputul, ei au fost prin preajma
de o lunga perioada de timp, iar tara nu este chiar atat de mica. Danemarca nu este numai
cea mai veche monarhie din Europa, dar cuprinde Danemarca propriu-zisa, Insulele Faroe
si inca o insula din emisfera vestica, deloc de neglijat, si anume Groenlanda. Aceasta
ultima parte a regatului masoara 2 670 de km de la nord la sud si 1 050 de km de la est la
vest. Nu este toata formata numai din gheata, pe 16% din suprafata, aceasta lipsind.
Groenlanda a fost de fapt colonie daneza pana in 1953 si are propriul sau buget inca din
1979, insa ramane loiala regatului si este administrata de guvernul danez.

Danezii, flexibili, le acorda locuitorilor din Groenlanda o autonomie considerabila.

Acestia au propriul drapel, sunt scutiti de stagiul militar si nu au aderat la UE. Ca si in
cazul Norvegiei, drepturile de pescuit tind sa complice procesul aderarii. Un acord similar
exista si in cazul locuitorilor Insulelor Faroe, care au doi reprezentanti in Parlamentul
danez si sunt reprezentati si in Consiliul Nordic.

Cultura, Valorile

Flexibilitatea, toleranta si discernamantul in afaceri sunt trei dintre cele mai importante
caracteristici ale danezilor. Ei sunt in principal luterani, iar multe dintre valorile lor sunt
protestante, impartasite de vecinii lor nordici. Cinstea, curatenia, etica muncii,
egalitarismul, dreptatea sociala, drepturi egale pentru femei si spatiile publice ingrijite
stau la baza existentei daneze. Insa in unele privinte, danezii se deosebesc in mod
considerabil de alti nordici.

Adesea priviti ca latini nordici, ei sunt mai comunicativi, nepretentiosi, expansivi si se

integreaza mai usor in comunitatea internationala decat suedezii, norvegienii sau
finlandezii. Consultarea cu colegii inainte de a lua o decizie este obligatorie, ca si in
Suedia, insa danezilor le este mai la indemana acest lucru si apoi actioneaza rapid. Dupa
incheierea discutiilor cuvenite, ei doresc autonomie si independenta. Danezii sunt de
parere ca se pricep sa ia decizii, dupa modelul finlandez, intr-o maniera pragmatica si
urmarind un anumit scop.

Danezii sunt deseori ironici si sarcastici. Deoarece ei cred in egalitarismul absolut,

savureaza franchetea usturatoare si ironiile inteligente. Orice forma de laudarosenie sau
rezerva este taxata fara mila, la fel ca in Australia. Danezilor le place sa-si enumere cele
„zece porunci“:
¨ Sa nu te crezi buricul Pamantului.
¨ Sa nu crezi ca esti egalul nostru.
¨ Sa nu te crezi mai destept ca noi.
¨ Sa nu te crezi mai bun decat noi.
¨ Sa nu crezi ca stii mai multe ca noi.
¨ Sa nu crezi ca insemni mai mult ca noi.
¨ Sa nu crezi ca ti se cuvine ceva.
¨ Sa nu razi de noi.
¨ Sa nu crezi ca ii pasa cuiva de tine.
¨ Sa nu crezi ca ne poti invata ceva.

Totusi, daca aceste admonestari si avertismente vi se par teribile, retineti ca le puteti evita
fiind potrivit de modest si moderat atunci cand tratati cu danezii. Intr-adevar, jovialitatea
si stilul lor de afaceri aparent impasibil in general le face pe celelalte natii sa se simta in
largul lor.

Concepte, Stilul de conducere si statutul

Conceptiile fundamentale ale danezilor sunt in general in conformitate cu pozitia lor

democratica si cu principiile protestante. Liderii se aleg pe baza realizarilor lor si a
demonstrarii competentei tehnice. Ei trebuie sa fie rezervati si blajini si sa se consulte cu
colegii.

Tara detine foarte putine firme de proportii si are peste 5 000 de companii cu mai putin de
250 de angajati. Prin urmare, managerii din industria daneza tind sa devina proprietari-
manageri, dupa cum exista multi proprietari-capitani de nave. Implicarea personala in
afaceri are drept rezultat crearea unei opinii favorabile in privinta investitiilor interne si
reinvestirea profitului in companii in scopul unei imbunatatiri a activitatii. Alte efecte
secundare sunt dinamismul si avantul.
Statutul are la baza calificarile, competenta si rezultatele, totusi materialismul este
bagatelizat. Se pune accent pe prosperitate.

Spatiul si timpul

La danezi, notiunea de spatiu se refera la faptul ca ei functioneaza cel mai bine intr-un
mediu vast, aerisit, bine proiectat si igienic. Birourile sunt in general aranjate cu gust si in
culori vii.

In ceea ce priveste timpul, danezii sunt punctuali, insa fara a face din acest lucru o
obsesie. Danezilor le place sa serveasca pranzul devreme si au un program de lucru
rezonabil. Ei isi petrec timpul liber in mod creativ.

Factorii culturali ai comunicarii

Modele de comunicare si utilizarea limbii

Danezii sunt niste vorbitori cursivi, insa calmi si cu o voce grava. Sunt cei mai vorbareti
dintre locuitorii tarilor nordice, insa nu la modul suparator. Suedezii, finlandezii si
norvegienii ii considera oarecum accesibili si inteligenti. Discutiile serioase sunt
presarate cu glume. Au un simt al umorului inrudit cu cel al anglo-saxonilor. Aptitudinile
lor lingvistice, in special pentru limba engleza si germana, sunt remarcabile.

Tipul de ascultatori

Danezii sunt niste buni ascultatori, care isi intrerup rareori interlocutorul, insa dornici de
a pune intrebari ulterior. Intrebarile sunt utile si pertinente, demonstrand ca faptele au fost
asimilate eficient. Se pricep sa poarte un dialog plin de inteles.

Comportamentul la intalniri si negocieri

Danezii sunt unul dintre cele mai placute popoare, nefiind nici prea agresivi, nici prea
pasivi. Ca si britanicii, ei schiteaza o linie rezonabila a argumentatiei care va sta la baza
desfasurarii unei activitati. Dau dovada de flexibilitate in fata obstacolelor si nu le
lipseste rabdarea in cautarea solutiilor. Ii preocupa procedurile si procesele egalitare –
este singurul domeniu in care refuza sa faca vreun compromis. Toti membrii unei
delegatii isi vor exprima opiniile. Sunt niste negociatori iscusiti, echilibrati, avand
talentul de a obtine afaceri profitabile fara a-si face dusmani.

In cadrul propriilor companii si in afacerile interne, danezii sunt lipsiti de menajamente

(ca si olandezii) si considera ca pot combate o opinie fara ca acest lucru sa insemne si
combaterea persoanei care a exprimat-o. Ei pretind sa fie luata in serios comunicarea pe
orizontala, iar cele cateva influente ierarhice care pot intra in joc sa fie transparente.
Este tabu sa duci o munca de lamurire intensa, iar lobby-ul prea insistent starneste
banuieli. Ordinea de zi este in general respectata, iar punctualitatea functioneaza. Daca nu
s-a luat o decizie pana la sfarsitul zilei, aceasta va fi lasata pentru a doua zi, insa
amanarea nu va tine la nesfarsit. Programul de lucru este scurt, iar orele suplimentare nu
vor duce neaparat la rezultate mai bune.

Maniere si tabuuri

Danezii sunt in general oameni foarte ospitalieri si simpatici, care-ti inspira inca de la
inceput incredere si siguranta. Hygge – a crea o atmosfera „tihnita“ pentru fiecare –
reprezinta o preocupare si un obiectiv omniprezente. Danezii sunt gurmanzi si nu dau
randamentul maxim atunci cand le e foame. Le place sa bea cand ies in oras, insa nu le
sta in fire sa bea peste masura.

Strangerea mainii se face intr-un mod ceremonios, cu calcaiele apropiate si cu o clatinare

energica din cap (barbatii), urmata insa imediat de o familiaritate agreabila. Printre
subiectele lor tabu se numara: criticile la adresa egalitarismului, a drepturilor femeilor, a
bunastarii sociale si a diverselor minoritati. In general, danezii nu-i privesc cu ochi buni
pe cei care se imbogatesc prea repede si sunt invidiosi pe succesele individuale de
exceptie.

Cum sa te intelegi cu danezii

Danezii par intotdeauna rezonabili, imperturbabili si echilibrati. Pun accentul mai mult pe
progresul social decat pe avantajele capitalismului. Evitati confruntarile directe sau
subiectele neplacute. In general, danezii vor sa auda adevarul, insa evita grosolania si nu
le place sa fie repeziti. Le plac anecdotele, in special cele care urmaresc sa ofere o analiza
inteleapta a situatiei curente.

Umorul este elementul-cheie in Danemarca. Secretul este sa te comporti familiar

pastrandu-ti in acelasi timp corectitudinea si decenta. Danezii sunt anglofoni si totodata
sustinatori ferventi ai cooperarii intre tarile nordice. Problemele de ordin militar si
alinierile politice stricte nu se numara printre subiectele lor favorite. Fiind o natiune cu
intreprinderi preponderent mici si mijlocii, danezii sunt mai putin impresionati de marile
companii decat suedezii.

Geografie

Harta Danemarcei

Pentru detalii, vezi articolul geografia Danemarceivezi articolele [[{{{2}}}]] şi

[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]],
[[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Danemarca este constituită din peninsula Iutlanda (Jylland) şi 443 insule care au primit
nume. Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand (Sjælland) şi
Funen (Fyn). Insula Bornholm se află mai la est de restul ţării, în Marea Baltică. Multe
dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leagă Zealand de Suedia,
Marele pod al centurii leagă Funen de Zealand, şi Micul pod al centurii leagă Iutlanda de
Funen. Feriboturile fac legătura cu insulele mai mici.

Ţara este în cea mai mare parte plată, cu mici zone înalte, cel mai înalt punct natural fiind
Møllehøj, la 170,86 de metri. Alte dealuri în aceaşi zonă, la sud-est de Århus sunt Yding
Skovhøj cu 170,86 metri înălţime şi Ejer Bavnehøj cu 170,77 metri. Suprafaţa apelor
interne este de 210 km² (Danemarca de Est), respectiv 490 km² (Danemarca de Vest).
Climatul este temperat, cu ierni blânde şi veri răcoroase. Iernile nu sunt deosebit de
friguroase, având temperaturi medii în jur de 0,5 °C, iar verile sunt răcoroase, cu medii de
16 °C. Vântul suflă foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii şi mai slab vara.
Danemarca are, în medie, 170 de zile ploioase pe an, cele mai puternice ploi apărând în
lunile septembrie, octombrie şi noiembrie.[1]

Oraşele principale sunt capitala Copenhaga (pe Zealand), Aarhus, Aalborg (în Iutlanda) şi
Odense (pe Funen).

[modifică] Subdiviziunile Danemarcei

Pentru detalii, vezi articolul subdiviziunile Danemarceivezi articolele [[{{{2}}}]] şi

[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]],
[[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Danemarca este împărţită în 5 regiuni (daneză regioner, singular: region) şi 98 de

comune. Regiunile au fost create în 1 ianuarie, 2007 ca şi parte a Reformei Municipale
Daneze, pentru a înlocui organizarea tradiţională a ţării în 13 amtere şi 270 kommuner
(echivalentul comunelor).

Insulele Feroe şi Groenlanda sunt, de asemenea, parte a Regatului Danemarcei, dar sunt
regiuni autonome care se auto-guvernează.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vezi articolul politica Danemarceivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi

articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]],
[[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Danemarca este cea mai veche monarhie din Europa. În 1849 a devenit o monarhie
constituţională odată cu adoptarea unei noi constituţii. Monarhul este şeful formal al
statului, un rol mai mult ceremonial, deoarece puterea executivă, exercitată de monarh,
este exercitată prin cabinetul de miniştri, primul ministru fiind primul între egali (primus
inter pares). Puterea legislativă este deţinută atât de monarh cât şi de Parlamentul danez,
cunoscut sub numele de Folketinget, care este constituit din (nu mai mult de) 179 de
membri. Puterea judecătorească este deţinută de Curtea daneză.

Alegerile pentru parlament trebuie să aibă loc la interval de maxim patru ani, dar primul
ministru poate cere alegeri anticipate. Dacă parlamentul dă un vot de neîncredere
primului ministru, întregul guvern demisionează. Ţara este deseori condusă de guverne
minoritare.

În Danemarca este practicat votul universal şi în toate chestiunile, legea daneză consideră
femeile egale bărbaţilor.
Pedeapsa cu moartea a fost abolită în Danemarca în 1930. A fost reintrodusă pentru scurt
timp după al doilea război mondial, la presiunea publică. 46 de oameni au fost executaţi
pentru crime de război, după care pedeapsa cu moartea nu a mai fost aplicată ani întregi.
În cele din urmă în 1978 a fost din nou abolită. Este ilegală prin lege extrădarea unei
persoane într-o ţară unde ar fi sub riscul pedepsei cu moartea.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi articolul economia Danemarceivezi articolele [[{{{2}}}]] şi

[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]],
[[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Are o economie de piaţă modernă, ce cuprinde agricultură de înaltă performanţă,

industrie pe scară largă şi redusă modernă, un sistem social bine pus la punct, un nivel de
trai ridicat, o monedă naţională stabilă şi o dependenţă ridicată de comerţul extern.
Danemarca este un exportator net de alimente şi energie şi are un excedent extern
confortabil.

75% din muncitorii danezi fac parte dintr-un sindicat afiliat Confederaţiei daneze a
sindicatelor. Relaţiile dintre sindicate şi angajatori sunt de cooperare: sindicatele joacă un
rol important în managementul locului de muncă, şi sunt reprezentate în majoritatea
consiliilor administrative ale companiilor. Regulile legate de orarul de muncă şi salarii
sunt negociate între sindicate şi angajatori, cu o implicare minimă din partea guvernului.

Guvernul a reuşit să atingă şi chiar să depăşească criteriile economice pentru participarea

la faza a treia (o monedă europeană comună) a Uniunii economice şi monetare a Uniunii
Europene (EMU), Danemarca, într-un referendum în septembrie 2000, a confirmat
decizia de a nu se alătura celorlalte 12 ţări membre ale UE care au adoptat euro. Chiar şi
asa, moneda daneză rămâne legată de euro.

Danemarca s-a plasat de asemenea pe primul loc în topurile legate de mediul de afaceri
electronic în ultimii doi ani.

[modifică] Transporturi

Pentru detalii, vezi articolul transporturile în Danemarcavezi articolele [[{{{2}}}]] şi

[[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]],
[[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În ultimele decade Danemarca a făcut investiţii enorme în construcţia de drumuri şi căi

ferate care să lege Zealand de Malmö, Suedia (Podul Øresund), şi între Zealand şi Funen.
Principalul operator de transporturi pe calea ferată este Danske Statsbaner (Compania de
Căi Ferate Daneze) pentru călători şi Railion pentru transporturi de marfă. Copenhaga are
un sistem propriu de Metro.

Compania de transporturi naţionale daneze (împreună cu Norvegia şi Suedia) este

Scandinavian Airlines System (SAS), iar Aeroportul din Copenhaga este cel mai mare din
ţară.

Legătura cu Insulele Faroe se face cu feribotul.

[modifică] Cultură

Moară de vânt în Danemarca

Probabil cel mai faimos danez este de fapt un personaj literar englez: Hamlet, personajul
piesei cu acelaşi nume de William Shakespeare, al cărui decor este castelul real Kronborg
în Helsingør, la nord de Copenhaga. Un alt danez binecunoscut este Hans Christian
Andersen, cunoscut în Danemarca drept H. C. Andersen, un autor cunoscut mai ales
pentru poveştile sale pentru copii, precum Noile straie ale împăratului, Mica sirenă, şi
Răţuşca cea urâtă.

Danemarca are o economie de piata moderna, ce cuprinde agricultura de înalta

performanta, industrie pe scara larga si redusa moderna, un sistem social bine pus la
punct, un nivel de trai ridicat, o moneda nationala stabila si o dependenta ridicata de
comertul extern. Danemarca este un exportator net de alimente si energie si are un
excedent extern comfortabil.

75% din muncitorii danezi fac parte dintr-un sindicat afiliat Confederatiei daneze a
sindicatelor. Relatiile dintre sindicate si angajatori sunt de cooperare: sindicatele joaca un
rol important în managementul locului de munca, si sunt reprezentate în majoritatea
consiliilor administrative ale companiilor. Regulile legate de orarul de munca si salarii
sunt negociate între sindicate si angajatori, cu o implicare minima din partea guvernului.

Guvernul a reusit sa atinga si chiar sa depaseasca criteriile economice pentru participarea

la faza a treia (o moneda europeana comuna) a Uniunii economice si monetare a Uniunii
Europene (EMU), Danemarca, într-un referendum în septembrie 2000, a confirmat
decizia de a nu se alatura celorlalte 12 tari membre ale UE care au adoptat euro. Chiar si
asa, moneda daneza ramâne legata de euro.

Danemarca s-a plasat de asemenea pe primul loc în topurile legate de mediul de afaceri
electronic în ultimii doi ani.