Sectorul serviciilor din Danemarca

Nume: Gheorghe Bianca

2014

Cuprins

Contents
Generalitati................................................................................................................ 3
Economie.................................................................................................................. 4
Contributia serviciilor la cresterea economica......................................................................6
Transporturile............................................................................................................. 8
Turismul.................................................................................................................. 12
Sectorul Bancar......................................................................................................... 15
Sectorul energetic...................................................................................................... 17
Investitiile straine in Danemarca.................................................................................... 19
Bibliografie.............................................................................................................. 20

Danemarca

Generalitati
Danemarca (daneza Danmark) sau Regatul Danemarcei (Kongeriget Danmark) este
din punct de vedere geografic cea mai mic i cea mai sudic ar a Europei de Nord, i de
asemenea cea mai veche. Aflat la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud-vest de
Suedia , i la sud de Norvegia, se afl n Scandinavia situate n Europa de Nord, dar nu n
Peninsula Scandinava. Danemarca se afl la limita dintre Marea Baltica i Marea Nordului.
Danemarca este constituit din Peninsula Iutlanda (Jylland) si 443 insule care au
primit nume. Dintre acestea,76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand (Sjoelland)
i Funen (Fyn). Insula Bornholm se afl mai la est de restul rii, n Marea Baltic. Multe
dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leag Zealand de Suedia,
Marele pod al centurii leag Funen de Zealand, i Micul pod al centurii leag Iutlanda de
Funen. Feriboturile fac legatura cu insulele mai mici.
Populatie totala
Populatia Danemarcei este de 5,534 milioane locuitori, cu o densitate de 128
locuitori/km2. Danemarca este o tara din punct de vedere national si cultural foarte omogena.
85% din populatie traieste in orase. Cel mai mare oras este Copenhaga, cu 1,191 milioane
locuitori, daca se iau in calcul si suburbiile (adica Copenhaga ca metropola, local spus Great
Copenhagen)). Al doilea oras ca marime este Aarhus, cu peste 300.000 locuitori.
Intreaga tara este, de fapt, impanzita de o retea de orase de marime medie. Procentul
de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 49,95% in randul populatiei intre 15-66 de
ani. Aceasta corespunde la circa 2,765 milioane de persoane active, din care 3,7% lucreaza in
agricultura, 22,9% in industrie, 44,5% in servicii si 29% in sectorul public.
Scaderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca, in
acest sector, cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei.
Standardul de viata este inalt, iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat in
multe tari dezvoltate din Europa.
Cea mai mare parte a populatiei, circa 82,1%, este de religie protestanta. Limba
oficiala este daneza, care face parte din familia limbilor grupului nord-germanic sau nordic,
alaturi de islandeza, faroeza, norvegiana si suedeza. Limba engleza este vorbita, de
asemenea, curent, de majoritatea locuitorilor.

Suprafata
Danemarca are o suprafata totala de 43.094 km2, din care 42.394 km2 reprezinta
uscatul si 700 km2 apa.
Clima
Climatul este temperata, cu ierni blnde i veri rcoroase. Iernile nu sunt deosebit de
friguroase, avnd temperaturi medii n jur de 0,5 C, iar verile sunt rcoroase, cu medii de
16 C. Vntul sufl foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii i mai slab vara.
Danemarca are, n medie, 170 de zile ploioa se pe an, cele mai puternice ploi aprnd n
lunile septembrie, octombrie i noiembrie.
Organizarea politica
Actuala Constitutie, care dateaza din anul 1953, statueaza ca Danemarca este o
monarhie constitutionala ereditara. Actualul suveran este regina Margrethe II. In practica,
rolul monarhului este simbolic, de reprezenta. Danemarca este puternic influentata cultural
de tarile invecinate, Marea Britanie, Germania si tarile nordice. Conceptele sale juridice sunt,
in buna masura, asemanatoare cu cele din celelalte tari nordice, adesea bazate pe precepte
comune nordice.
Sistemul de productie este de tip capitalist (liberalism economic), cu proprietate
privata asupra afacerilor si productiei. Totusi, statul si autoritatile publice exercita un control
regulator considerabil si asigura o ampla asistenta sociala.
Parlamentul danez, Folketing, este unicameral si are 179 de membri. Doi membri
sunt alesi din Groenlanda si doi din insulele Faroe; ambele teritorii sunt partial administrate
de guvernele locale. Alegeri parlamentare au loc la patru ani, dar Primul ministru poate cere
alegeri anticipate daca se considera politic necesar sau avantajos sau daca guvernul primeste
un vot de neincredere in parlament.
In urma alegerilor generale din septembrie 2011 s-a format un guvern de centrustanga, prin coalitia a trei partide: Partidul Social Democrat, Partidul Social Liberal si
Partidul Socialist al Poporului. Primul ministru este Helle Thorning Schmidt (Presedintele
Partidului Social-Democrat), iar guvernul este format din 19 ministere.
Cabinetul, compus din Primul ministru si ceilalti ministri, este numit de monarh la
recomandarea partidului sau coalitiei de partide care detine sprijinul majoritatii membrilor
parlamentului.

Economie
Danemarca face parte din grupul de tari cele mai dezvoltate membre ale OCDE, ceea
ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. Traditional,
Danemarca a fost considerata o tara agricola, cu mari exporturi de alimente prelucrate.
ar cu economie puternic dezvoltat, dei lipsit de resurse de subsol notabile ( n
sectorul danez al Mrii Nordului se extrage petrol, iar n Pen. Iutlanda se valorific
zcaminte de gaze naturale.

Comer exterior: 335.59 din care 164.03 export i 171.56 import.

Produs naional brut: 63.597 mld. $
Buget ( md. Coroane): 128.33 venituri;187.65 cheltuieli;

PIB
Produsul intern brut (PIB) n Danemarca a fost n valoare de 332.68 miliarde de
dolari n 2011.Valoarea PIB-ului Danemarcei reprezinta 0.54 la sut din economia mondial.
PIB-ul n Danemarca este raportat de ctre Grupul Bncii Mondiale. Istoric, din 1960 pn n
2011, valoarea medie a PIB-ului a fost de 114.6 miliarde de dolari atingand cea mai mare
valoare, de 341.5 miliarde USD n luna decembrie a anului 2008 i un minim record de 6,3
miliarde de dolari n decembrie 1960.

*Sursa: http://www.tradingeconomics.com/denmark/gdp-growth
Danemarca are o economie de piata diversificata,de tip socialista, ce se bazeaza
aproape in totalitate pe resursele umane, deoarece exista putine resurse minerale disponibile,
cu exceptia puturilor de petrol si gaze mature din Marea Nordului. Are cel mai mic nivel din
lume de inegalitate a veniturilor, n conformitate cu Indexul VNB (Venitul National Brut) al
Bancii Mondiale (%), i cel mai mare salariu minim din lume, potrivit FMI. n iunie 2010,
rata omajului este de 7,4%, care este sub media UE de 9,6%.
Principalele produse exportate din Danemarca sunt: producia industriala / produse
manufacturate 73,3% (din care maini i instrumente au fost de 21,4%, i combustibili,
produse chimice, etc 26%); produse agricole i altele pentru consum 18,7% (n 2009 carne i
produse din carne au fost de 5,5% din total export, pete i produse din pete 2,9%).
Danemarca este un exportator net de alimente i energie i are din anii 1990 o balan
de pli excedentar. n cadrul Uniunii Europene, Danemarca susine o politic comercial
liberal. Standardul de via este mediu ntre rile din Europa de Vest - i pentru muli ani,
distribuit n mod egal aa cum este artat de coeficientul Gini - n lume, iar danezii dedica
0,8% din venitul naional brut (VNB) pentru ajutor extern. Este o societate bazat pe consens

(dialog i compromis), Confederaia Danez a Sindicatelor i Confederaia Angajatorilor

danezi in 1899 in Septemberforliget) recunoate reciproc dreptul de a organiza si de a
negocia. Dreptul angajatorului de a angaja i concedia angajai ori de cte ori consider c
este necesar este recunoscut. Nu exist nici un salariu minim oficial (danez: minimumsln),
stabilit de guvern, acesta este determinat prin negocieri ntre organizaiile de angajatori i
angajai.

Contributia serviciilor la cresterea economica

Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind
neglijate de economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera neproductiva.
Experienta tarilor dezvoltate arata ca sectorul serviciilor este uzual, la fel de mult o
premisa si un rezultat al dezvoltarii economice.In acest sens, experienta unui sistem bancar
eficient, a unui sector dorespunzator dezvoltat de transporturi, de telecomunicatii, de servicii
de asigurare si a unei administratii publice eficiente sunt esentiale pentru infaptuirea unui
proces de crestere economica interna si pentru participarea la comertul International.
Mai mult, un sistem bancar bine organizat are capacitatea de mobilizare si utilizare
eficienta a capitalului nu numai in cadrul fiecarei economii nationale, ci si prin investitii
directe in alte economii, prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase.
Amplificarea miscarii internationale a capitalului si fortei de munca in scopul
valorificarii lor mai eficiente conduce la cresterea fluxurilor internationale de servicii.
De asemenea, dezvoltarea comertului cu produse de inalta tehnicitate si cu instalatii
complexe determina sporirea comertului international cu servicii cum ar fi cele legate de
transferul international de tehnologie, comertul cu brevete, know-how, servicii de
engineering. De mentionat este si faptul ca epoca actuala se caracterizeaza prin contracte
internationale deosebit de intense. Aceasta conduc, de asemenea, la amplificarea fluxurilor
internationale de servicii cum ar fi cele generate de calatoriiile de afaceri, intretinerea
reprezentantelor economice, participarea la organizatii internationale, congrese, conferinte,
colocvii, servicii de presa si telecomunicatii, burse de studii si documentare.
Un fenomen prezent in toate tarile este cresterea ponderii fortei de munca ocupata in
domeniul serviciilor, fenomen manifestat cu o mai mare intensitate in tarile dezvoltate.
Astfel, in tari ca SUA, Germania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Elvetia,
Austria, Olanda si Suedia, ponderea populatiei ocupata in domeniul serviciilor depaseste
70%. Chiar si in tari cu un nivel mediu de dezvoltare sau sub medie - Spania, Portugalia,
Grecia, Croatia, Ungaria, Slovenia, Slovacia si Polonia, ponderea populatiei ocupata in
domeniul serviciilor depaseste 60%.

*Sursa: http://www.nationmaster.com/countryinfo/stats/Economy/GDP/Composition-by-sector/Services
Si in tarile in curs de dezvoltare, sectorul serviciilor ia amploare, in Africa sub sahariana
serviciile au contribuit cu 47% pe cand industria a avut un procent de 37%, iar agricultura
doar 16%. Ceea ce inseamna ca cresterea economica din Africa sub sahariana s-a bazat pe
servicii, decat pe industrie. Desi cota servicilor din unele tari in curs de dezvoltare poate fie
egala cu cea a unei tari dezvoltate, natura servicilor este diferita. In tarile bogate sunt
dezvoltate serviciile:
1. servicile financiare
2. turismul
3.

servicile de transport

4.

servicile medicale

5.

educatia

Pe cand in tarile in curs de dezvoltare sunt prezente :servicile de transport, servicile

medicale (in crestere in Africa sub-sahariana), servicile in IT (call-center).
In concluzie servicile sunt important pentru cresterea si dezvoltarea oricarui stat. In continuare
ele se vor diversifica, calitatea acestora va fi din ce in ce mai mare. Consider ca acest trend de
inlocuire a industriei se va face din ce mai simtit si in tarile in curs de dezvoltare.
O alt concluzie important, demonstrat de realitile economice, este c serviciile pot fi
considerate n acelai timp, premis i efect al industrializrii.
n privina serviciilor destinate consumului final, acestea sunt implicate att n
satisfacerea unor nevoi materiale, ct i spirituale sau sociale, intrnd n acest proces n
relaii complexe cu bunurile materiale, relaii ce pot fi de concuren (substituie) sau de
stimulare (complementaritate).
Teoriile economice moderne au revenit asupra rolului serviciilor n creterea
economic, recunoscndu-se rolul de prim rang pe care acestea l au n prezent n realizarea
progresului economic i social.
Astfel, funciile serviciilor se nscriu ntre activitile cele mai importante creatoare de
avuie material i spiritual. Dintre acestea se remarc funciile de: cercetare-dezvoltare,
educaie (formare i perfecionare profesional), ntreinere (mentenan), aprovizionare i
stocaj, distribuie, potenarea utilizrii produselor, gestiunea i reciclarea deeurilor. Aceste

funcii nglobeaz, cu diferenieri n funcie de natura produselor, pn la 80% din costurile

totale ale acestora.
Pe de alt parte, eterogenitatea serviciilor face ca diferite prestaii s nu contribuie la
fel la creterea economic, serviciile mprindu-se din acest punct de vedere n: intensive n
munc (personal) i intensive n cunoatere (inteligen).
Aportul cel mai mare la creterea economic l au serviciile intensive n inteligen,
care contribuie la progresul tehnic n sens larg, contribuie ce poate fi analizat i msurat cu
ajutorul funciilor de producie.
Contribuia serviciilor la calitatea vieii se refer la trei aspecte mai importante:
consumul de servicii, relaiile serviciilor cu timpul liber i cu mediul nconjurtor.
Consumul de servicii este un indicator important al calitii vieii, existnd diferenieri
importante n privina coeficienilor bugetari ai serviciilor (care exprim ponderea
cheltuielilor pentru servicii n cheltuielile totale de consum ale populaiei) ntre diferite ri,
precum i pe categorii socio-profesionale, determinate de diferenele n ceea ce privete
veniturile reale ale populaiei.
Relaiile serviciilor cu timpul liber vizeaz att mrimea acestuia ct i modalitile lui
de utilizare, serviciile fiind implicate att n creterea loisirului, ct i n crearea condiiilor
pentru loisir i petrecerea acestuia.
n sfrit, raporturile serviciilor cu mediul nconjurtor se concretizeaz att n
deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare) ct i n protejarea lui prin:
mbuntiri funciare, amenajri silvice, servicii de epurare, de salubritate etc. i nu n ultimul
rnd, prin educarea eco logic a utilizatorilor productivi i finali.

Transporturile
Transportul in Danemarca este dezvoltat i modern. Reeaua de autostrzi acoper acum
1111 km , n timp ce reeaua de cale ferat se ridic la 2667 km de linii ferate operaionale.
The Great Belt Fix Link (deschisa n 1997) care face legatura intre insulele Zealand i Funen
i New Little Belt Bridge (deschisa n 1970) care face conexiunea intre Peninsula Iutlanda
i-au mbuntit fluxul de trafic n ntreaga ar pe ambele autostrzi i ci ferate.
Aeroporturile din Copenhaga i Billund ofer o varietate de conexiuni interne i
internaionale, n timp ce feriboturile furnizeaza servicii catre Insulele Feroe, Groenlanda,
Islanda, Germania, Suedia, Norvegia i Regatul Unit, precum i rute spre insulele daneze.
Transport aerian
Aeroportul Copenhaga este cel mai mare aeroport din Scandinavia.Aeroportul este situat la
Kastrup, la 8 km de centrul oraului Copenhaga. Acesta asigura legaturi cu Gara Central din
Copenhaga i mai mult , pana la Malm i alte orae din Suedia.
Pentru partea de vest a rii, cel mai impportant aeroport este Billund, dei att Aarhus i
Aalborg au aeroporturile mai mici, cu conexiuni regulate la Copenhaga.
Principalele aeroporturi din Danemarca sunt:
Aeroportul din Copenhaga (CPH), cel mai aglomerat aeroport de pasageri din
Scandinavia situat la Kastrup n partea de sud-est a oraului Copenhaga i care manipuleaza
peste 21 de milioane de pasageri pe an.

Aeroportul Billund (BLL), n Iutlanda Central, unul dintre cele mai aglomerate centre
de marf din Danemarca, precum i un aeroport pentru zboruri regulate care deservesc 2,4
milioane de pasageri pe an, n principal din partea de vest a rii.
Aeroportul Aalborg (AAL), situat la 5 km nord-vest de Aalborg, este al treilea cel mai
aglomerat aeroport din Danemarca i deservete aproximativ 1,4 milioane de pasageri pe an,
n legturi cu 25 de destinatii europene si una dintre Europes cele mai aglomerate linii interne
la Copenhaga.
Aeroportul Aarhus (AAH), situat la 39 km nord-est de rhus, servete unele 540.000
de pasageri pe an.

*Sursa: http://www.dst.dk/en/Statistik/emner/transport/persontransport.aspx

Cai ferate
Danemarca are o reea dezvoltata de cale ferat naional. Exist, de asemenea,
trenuri ce calatoresc frecvent la Malm i in alte pri ale Suediei. Cel mai mare operator
feroviar din Danemarca este Danske Statsbaner (DSB) - daneze Cilor Ferate de Stat. Arriva
opereaz unele rute din Jutland, i o serie de ali operatori mai mici ofer servicii locale.
Lungimea total de linii operaionale este de 2,667 km, 640 km electrificate la AC 25 kV,
946 km linii dubl (2008), 508 km de linii sunt deinute i operate privat. Track este
ecartament standard.
Sistemul feroviar este conectat la Suedia prin podul de la Copenhaga i de feribot n
Helsingr i Frederikshavn, de teren n Germania n Padborg i de feribot n Rdby i n
Norvegia cu feribotul n Hirtshals.

*Sursa: http://www.dst.dk/en/Statistik/emner/transport.aspx

Cai rutiere
Autostrzile sunt bine dezvoltate n ntreaga ar. Reeaua de drumuri, n 2008, a totalizat
73,197 km de drum asfaltat, inclusiv 1111 km de autostrad. Autostrzile sunt gratuite, cu
excepia Podului Great Belt ce uneste Zeeland i Funen i Podul resund care leaga
Copenhaga la Malm, n Suedia.

*Sursa: http://www.dst.dk/en/Statistik/emner/transport.aspx

Cai maritime
Porturile din Danemarca manipuleaza intre 48 de milioane de pasageri i 109 milioane de
tone de marf pe an.
Ttraficul de cltori

Traficul de pasageri se desfasoara parial prin punctele de trecere cu feribotul n Danemarca,

n parte din punctele de trecere internaionale de feribot i parte vasele de croaziera.
Printre cele mai importante porturi pentru traficul de pasageri (mii de pasageri pe an n 2007)
sunt:
Helsingr 10,966
RODBYHAVN 7,058
Frederikshavn 2,894
Sjllands Odde 2,233
Esbjerg 1,827
Gedser 1,612
Aarhus 1,583
Ronne 1,522
Ebeltoft 962
Copenhaga 872
Harta daneza a celor mai importante Orase / Porturi: Aalborg(sus), Esbjerg, Struer (stnga),
Aarhus, Fredericia, Kalundborg, Odense (hart centru), Gren (centru sus), Kge (centrudreapta).
n 2007, 288 de nave de croazier au vizitat Copenhaga.

*Sursa: http://www.dst.dk/en/Statistik/emner/transport/persontransport.aspx

Traficul de marf
Printre cele mai importante porturi pentru traficul de marf (milioane de tone pe an n 2007)
sunt:
Fredericia 15,326
Aarhus 12,189
Copenhaga 7,379

Helsingr 4,480
Esbjerg 4,476
Kalundborg 3,714
Frederikshavn 3,200
Aalborg Portland 2,999
Aalborg 2,749
Odense 2,616
Cai navigabile
Singurele ci navigabile artificiale din Danemarca sunt unele canale turistice, cum ar fi
canalele din Copenhaga i Canalul Odense. Exist, de asemenea, un traseu 160 km prin
Limfjorden din nordul Jutland care leag Marea Nordului de Kattegat.

Ciclismul
Mersul cu bicicleta n Danemarca este o activitate comuna de agrement si utilitara.
Infrastructura ciclismului este o trstur dominant att in ora cat si in zonele rurale, cu o
reea extins de trasee de biciclete care se extind pe mai mult de 12.000 km la nivel naional
(n comparaie coast Danemarcei este de 7314 km). Ca un lucru unic, Danemarca are un
sistem de identificare pentru biciclete, care este obligatoriu prin lege. De multe ori ciclismul
i cultura ciclismului n Danemarca este comparat cu cea a Olandei.

Turismul
Turismul este o activitate economic important n majoritatea rilor din ntreaga
lume. Precum i impactul economic direct, industria are un impact semnificativ indirect i
indus.
Turitii din Danemarca constau n principal in persoane din rile vecine, n special
Germania, urmat de Suedia, Norvegia, rile de Jos . UNWTO's World Tourism arat c
Danemarca a avut 8.7 milioane de vizitatori n 2010.Numrul total anual de nnoptri, n
Danemarca a fost oarecum n scdere n 2011.
Contribuia direct a Turismului i Cltoriilor la PIB n 2012 a fost de 35.1
mld.DKK (1,9% din PIB). Se prevede o crestere de 1,335.5 mld. DKK n 2013.Aceasta
reflect n principal activitatea economic generat de industriile cum ar fi hoteluri, agenii
de voiaj, companii aeriene i alte servicii de transport de pasageri. Dar, de asemenea, include,
de exemplu, activitile din industria de restaurant i de petrecere a timpului liber n mod
direct susinut de turiti.
Contribuia direct a turismului la PIB este de ateptat s creasc cu 3,1% pe an la 48.2 mld.
DKK (2,2% din PIB) pn n 2023.

Contributia Directa a Turismului & Calatoriilor la PIB

Contribuia total a Turismului i Cltoriilor la PIB a fost 118.3 mld. DKK n 2012
(6,5% din PIB) i este de ateptat s creasc cu 1,3% la 119.8 mld. DKK (6,5% din PIB) n
2013.
Se estimeaz c va crete cu 2,3% pe an pn n 2023 pana la 151.0 mld. DKK (6,9% din
PIB).

Contributia Totala a Turismului & Calatoriilor la PIB

Danemarca avea in iulie 2012 o populatie de 5.580.516 si o suprafata a tarii de

43.094 km.
Indicatorul densitii turistice n raport cu populaia
I = Numr turiti sosii / Populaie x 100
I03 = ..000 / 5.580.516 x 100 = 99,70%
I05 = 5.46.000 / 5.580.516 x 100 = 98,00%
I07 = .1.000 / 5.580.516 x 100 = 110,45%
I09 = 5.6.000 / 5.580.516 x 100 = 101,01%

I11 = 6.246.000 / 5.580.516 x 100 = 111,92%

Numarul de sosiri de turisti internationali in 2011 a fost de 6,246,000, in crestere raportat la
anii anteriori.
Indicatorul densitii turistice n raport cu teritoriul
I = Numr turiti sosii / Suprafa
I03 = 5,564,000 / 43.094 = 129,11 turiti / km
I05 = 5.469.000 / 43.094 = 126,90 turiti / km
I07 = 6.164.000 / 43.094 = 143,03 turiti / km
I09 = 5.6.000 / = 130,80 turiti / km
I11 = 6.246.000 / 43.094 = 144,93 turiti / km
*Conform: http://www.indexmundi.com/facts/denmark/international-tourism

Turismul & Calatoriile au generat 74500 de locuri de munc n 2012 (2,8% din totalul
locurilor de munc), i acest lucru este prevzut s scad cu 0,7% n anul 2013 la 74.000
(2,8% din totalul locurilor de munc).
Aceasta include ocuparea forei de munc de ctre hoteluri, agenii de voiaj, companii aeriene
i alte servicii de transport de pasageri.Acesta include, de asemenea, de exemplu, activitile
de petrecere a timpului liber i de restaurante, industrii direct susinut de ctre turiti.
Pn n 2023, Travel & Tourism va reprezenta 86,000 de locuri de munc directe, o crestere
de 1,6% pe an in urmatorii zece ani.

Direct a Turismului & Calatoriilor la ocuparea fortei de munca

Contribuia total a Turismului i Cltoriilor la ocuparea forei de munc (inclusiv a

efectelor mai ample din investiii, lanurilor de aprovizionare i a impactului induse de
venituri) a fost de 199,000 de locuri de munc n 2012 (7,6% din totalul locurilor de munc).
Acesta contributia se preconizeaza ca
va scdea cu 0,8% n 2013, la 197,500 de locuri de munc (7,6% din totalul locurilor de
munc).
Pn n 2023, Turismul i Cltorii se preconizeaz s sprijine 213,000 de locuri de munc
(7,8% din totalul locurilor de munc), o cretere de 0,8% pe an pe parcursul perioadei.

Contributia Totala a Turismului & Calatoriilor la ocuparea fortei de munca

Exporturile de vizitatori sunt o component-cheie a contribuiei directe a Turismului i

Cltoriilor. n 2012, Danemarca a generat 36.8mld. DKK din exporturile de vizitatori. n
2013, acest lucru este de ateptat s creasc cu 0,5%, iar ara este de ateptat s atrag
9,850,000 sosiri de turiti internaionali.
Pn n 2023, sosirile turistilor internationali sunt prognozate la un total de 10,877,000,
genernd cheltuieli de 43.9 mld.DKK, o creterea de 1,7% pe an.

Sectorul Bancar
Sistemul bancar al Danemarcei este definit prin reeaua instituiilor de credit i a relaiilor
economice.Reprezint totalitatea bncilor diferit organizate sub conducerea bncii centrale, n
vederea coordonrii operaiunilor de scont i reescont de credite, de plasamente i
administrare a depozitelor bancare.Reeaua instituiilor de credit este exprimat de tipurile de
bnci care funcioneaz n ar, i de relaiile economice din care acestea fac parte prin
funciile pe care le indeplinesc n economie.Constituirea sistemului bancar este rezultatul unui
lung proces istoric de dezvoltare a economiei i a relaiilor din care fac parte agenii
economici.
n Danemarca ,sistemul bancar, dei conine un numr mare de instituii bancare ,
reprezint un sistem concentrat, mai apropiat de stat dect de economie i mai formal. n
funcionare, predomin caracterul juridic i administrativ, n detrimentul celui economic.n
anul 1999 primele bnci deineau 81% din activele bancare din sistem,ele fiind n numr de
181 de instituii.Specific sistemului bancar danez este existena unor instituii de credit
ipotecare cu tradiie.Relaiile sistemului bancar cu sistemul financiar se bazeaz pe soluii
orientate ctre pia, precum si pe costurile pentru sector i pentru Banca national, care
trebuie s fie cntrite n raport cu valoarea pentru societate.Principul de baz pentru
sistemele i cerinele referitoare la instituiile de credit trebuie s fie existena unui tratament
egal,indiferent de mrimea,localizarea geografic i de apartenena naional.
Istoric.Cunoscut din vechime drept locul de origine al vikingilor,apoi, mai aproape de

vremurile noastre, drept o mare putere economica nord-europeana, Danemarca s-a transformat
ntr-o naiune modern i prosper, care particip la integrarea politic i economic n
Europa.
Danemarca este ara cu una dintre cele mai vechi tradiii in activitatea bancar i chiar
locul unde au fost inventate noi tehnici ale activitii bancare.
n ultimii ani evoluia sectorului bancar n Danemarca a fost diferit de cea a bncilor din alte
ri. Danemarca de astzi,datoreaz originiile culturale i lingvistice danezilor, care au venit
aici din Suedia ncepand cu anul 500.Rzboiul de 30 de ani,apoi rzboaiele napoleoniene au
afectat profund dezvoltarea rii, mai ales din punct de vedere economic.
Perioada 1960-1990 a fost marcat de o raionalizare a sistemului bancar.Cheia dezvoltrii
Den Danske Bank a fost de asemenea liberalizarea gradual a legilor bancare.
Tipuri de instituii.n prezent sistemul bancar danez cuprinde banca central,bncile
de afaceri,toate bncile comerciale,de depozit, de credit,de ramur,ipotecare i alte instituii
bancare existente ntr-o ar, difereniate prin atribuiile i particularitile funcionrii lor prin
privilegiile conferite prin lege.Danmarks Nationalbank este banca central a Danemarcei.
Exist multe bnci n Danemarca i anume Danske, Jyske Bank Private Banking, Nordea i
altele.Toate acestea au contribuit la consolidarea scenariului economic al Danemarcei..Banca
a fost creat ca urmare a mai multor fuziuni din 1990,grupul avnd de asemenea sucursale de
servicii n Polonia,Hamburg i Londra. Jyske Bank este a doua mare banc aflat n
proprietate public din Danemarca. Sediul central al bncii se afl n Silkeborg,iar banca are
de asemenea filiale n Frana,Germania,Elveia ,Olanda,Polonia,Regatul Unit i Gibraltar.
Indicatori de apreciere.Operaiunile de restructurare bancar constituie o caracteristic a
sistemului bancar actual,n cadrul acestora fiind incluse fuziunile,absorbiile i operaiunile cu
strintatea,prelurile pachetului de control de ctre bncile strine i operaiunile ncruciate
bnci- asigurri.
Indicatorii folosii n aprecierea nivelului de dezvoltare sunt:
-raportul dintre activele bancare i PIB indicator ce msoar dimensiunea sectorului bancar
n totalul economiei;
-raportul dintre pasive lichide i PIB indicator ce msoar mrimea intermediarilor
financiari comparativ cu mrimea PIB-ului.
-raportul dintre totalul creditelor acordat n sectorul privat i PIB msoar implicarea
sectorului bancar n finanarea sectorului privat;
-raportul dintre totalul mprumuturilor acordate de instituiile financiare nebancare ctre
ntreprinderile private i PIB- indicatorul msoar implicarea instituiilor financiare nebancare
n sectorul privat.
Indicatorii folosii pentru cuantificarea dimensiunii i eficienei pieei de capital sunt:
-raportul dintre capitalizarea bursier i mrimea PIB-ului
-mrimea valorii totale a tranzaciilor pe piaa de capital n mrimea PIB-ului.
Msurnd activele totale Danske Bank este cea mai mare din Danemarca i una din cele mai
mari din regiunea Nordic, oferind danezilor i clienilor internaionali o gam larg de
servicii.
Managementul bncii este alctuit din comitetul de directori,comitetul executiv si auditul
intern.

Sectorul energetic
Danemarca este lider de o lung perioad de timp n energie eolian i un exportator
important de turbine eoliene, in mai 2011 3,1% din produsul intern brut al tarii provenea din
surse regenerabile, tehnologii energetice. Acesta a integrat surselor de energie fluctuante i
imprevizibile, cum ar fi energia eolian n reea. Danemarca i propune acum s se
concentreze pe sisteme de baterii inteligente (V2G) i plug-in vehicule n sectorul
transporturilor. Energinet.dk este operatorul naional danez de sisteme de transport de energie
electric i gaze naturale.
Danemarca are surse considerabile de petrol i gaze naturale n Marea Nordului i este pe
locul 32 n lume n rndul tarilor exportatoare nete de petrol brut. Danemarcaisi propune sa isi
foloseasca doar rezervele proprii de ulei pn n 2050. Cu toate acestea, resursele de gaze
sunt de ateptat s scad, iar producia ar putea scdea mai jos de consum n anul 2020, fcnd
importurile necesare O mare parte din energia electric este produs din crbune; turbinele
eoliene satisfac aproximativ 30% din cererea de electricitate pn n 2013.
Reteaua electrica a tarii este legata de liniile de transport ale altor ri europene,si are
potrivit Forumului Economic Mondial cel mai ridicat grad de securitate energetica din UE.

*Sursa: http://denmark.dk/en/green-living/wind-energy/

Surse de energie
Solara
Danemarca avea o capacitate de 200 MW de celule solare n 2012, i are o capacitate de 500
MW solare n 90.000 de instalaii private, din 2013. Juctori din sectorul energetic danez
estimeaz c aceast evoluie va duce la 1,000 MW de 2020 i 3400 MW pn n 2030.

Carbune
Energia pe baza de carbunele asigura 48,0% din energia electric i 22,0% din cldura n
termoficare n Danemarca n 2008; i, n total, asigura 21,6% din consumul total de energie i
se bazeaz n principal pe crbune importat din afara Europei.
Titei
Producia de iei a sczut de la 523 PJ n 2010 la 470 PJ n 2011. Consumul a sczut 315 306 PJ.
Gaze naturale
Producia de gaze naturale a sczut de la 307 PJ n 2010 la 265 PJ n 2011. Consumul a sczut
187 - 157 PJ.
Emisiile de CO2 din producia de energie au scazut la 49.4 - 44.3 milioane de tone in 20102011, un declin de 10%.
Geotermala
Danemarca are doua centrale geotermale de termoficare, una in Thisted functionala din
1988, i o centrala in Copenhaga functionala din anul 2005.
Energia eoliana
Energia eoliana asigur 30% din energia electric produs n Danemarca. Danemarca este un
lider pe termen lung n domeniul energiei eoliene.
Pentru a ncuraja investiiile n energie eolian, familiilor lui s-au oferit o scutire de impozit
pentru a genera propria energie electric. n timp ce acest lucru ar putea implica achiziionarea
unei turbine simple, cel mai adesea familiile au achiziionat aciuni la cooperative de turbine
eoliene care, la rndul lor, au investit n turbine eoliene comunitare. Pn n 2004 peste
150.000 de danezi erau fie membri ai cooperativelor sau detinatori de turbine, i aproximativ
5.500 de turbine au fost instalate, dei cu o mai mare implicare a sectorului privat, proporia
deinut de ctre cooperative a sczut la 75%.
Electricitate
Sectorul energiei electrice se bazeaz pe energia fosil i pe energie din surse regenerabile:
energia eolian, biogaz, biomas i deeuri. Consumul mediu de energie electric pe locuitor
era de 0,8 GWh mai puin de media de 15 in UE n 2008. Danemarca a investit n dezvoltarea
energiei eoliene n anii 1970 i a fost lider de energie eolian de atunci. Consumul danez de
energie electric eolian este cel mai mare din lume, per persoan:. 1218 kWh n 2009,
Danemarca a produs mai mult energia eolian pe persoan n 2009 dect Spania sau Marea
Britanie a produs energie nuclear.
Din cauza taxelor de energie, Danemarca are cele mai mari preuri de energie electric de uz
casnic din lume.

Investitiile straine in Danemarca

Politica daneza privitoare la investitiile straine directe urmareste atragerea acestora,
neexistand restrictii sau conditionari, cu exceptia considerentelor de securitate nationala.
Exista putine limitari la dreptul de proprietate pentru straini, iar investitorilor straini li se
acorda tratamentul national.
In Danemarca, fluxurile (flows) si volumul (stock) investitiilor straine sunt inregistrate
si monitorizate de catre Banca Nationala a Danemarcei (Danmarks Nationalbank - DN).
Investitiile straine directe (FDI) in Danemarca sunt definite ca investitiile din afara
tarii care constituie cel putin 10% din capital (equity), facute in vederea constituirii unui
interes financiar durabil intr-o intreprindere si a exercitarii unei influiente semnificative dar
nu neaparat control asupra board-ului de conducere .
Datele privind fluxurile FDI sunt inregistrate la DN pentru scopuri legate de balanta de
plati, pe baza sistemului international de raportare a tranzactiilor, cu un prag de raportare de
100.000 coroane daneze (circa 13.500 euro). Publicatia Directe Investeringer (Investitii
directe) la capitolul Nyt (News), accesibila pe site-ul DN www.nationalbanken.dk,
prezinta date anuale pentru ultimii doi ani, revizuite trimestrial, ca si o descriere a
principalelor evolutii in ultimul trimestru raportat. Datele privind volumul FDI, evidentiate
pe capital (equity) si imprumuturi inter-companii, sunt publicate anual din anul 1998,
cuprinzand, in prezent, circa 700 investitori straini si circa 900 intreprinderi cu FDI. Datele
sunt defalcate pe regiuni si sectoare economice, fiind accesibile in aceeasi publicatie Directe
Investeringer la capitolul Saerlige oporelser (Special Reports).
Datele privind companiile transnationale (Transnational corporations TNCs) din
Danemarca sunt inregistrate la Danmarks Statistik (Statistics Denmark), insa aceste date au un
caracter confidential, nefiind disponibile informatii despre activitatile TNCs, filialele straine
sau din Danemarca ale acestora.
Fluxurile FDI ale Danemarcei provin din si sunt indreptate spre tarile dezvoltate.
Statele Unite au devenit cel mai important partener, inlocuind Suedia ca principala sursa de
FDI in Danemarca. In ce priveste destinatiile investitiilor daneze in afara, Marea Britanie se
afla pe primul loc, urmata de Norvegia.
Cele mai mari fluxuri FDI se inregistreaza in sectorul serviciilor. Volumul FDI ca
procent din PIB a crescut de circa 4 ori de la inceputul anilor 90. Cele mai mari TNCs din
Danemarca, raportat la volumul vanzarilor, sunt cele din domeniul serviciilor, indeosebi din
finante si trading. Filialele cele mai importante din strainatate ale TNCs daneze se afla in
tarile invecinate, de unde provin si cele mai mari filiale ale TNCs straine, exceptand mai
multe filiale ale TNCs din Statele Unite.

Bibliografie
1. Cristureanu Cristiana ,,Strategii si tranzactii in turismul international, Editura C.H.
BECK, Bucuresti , 2006
2. www.tradingeconomics.com
3. www.epp.eurostat.ec.europa.eu
4. www.portaldecomert.ro
5. http://denmark.dk