Universitatea Ovidius Constanța

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Master: Managementul Instituțiilor Publice, Anul I
Forma de învățământ: Zi

DISCIPLINA: DREPT ADMINISTRATIV EUROPEAN

Prof. Conf. Dr. Flavia Ghencea

Lucrare:
„Instituția Guvernului în Olanda vs Danemarca – studiu comparativ“

MASTERAND,

- 2023 –
1. INTRODUCERE

1.1. Motivația alegerii temei

Tema proiectului este rezultatul curiozităţii și al unei provocări dar și a faptului că din lista
cu teme, aceasta nu a fost aleasă de colegi. Motivul alegerii acestei teme derivă din dorinţa de
documentare în legătură cu cele două țări europene, respectiv Olanda și Danemarca, deoarece
ambele au un nivel de trai ridicat. Despre Danemarca se spune că este una dintre cele mai
„prietenoase” ţări din Europa. Oamenii de aici sunt incredibili de sociabili, open-minded şi mereu
dispuşi să te ajute să rezolvi o problemă. Deci, sunt fericiți.
Olanda1 a fost desemnată în 2017, una dintre cele mai inovatoare țări. În plus, am citit că
este una dintre cele mai sigure țări din lume, conform indicelui Global Peace 2018 și aparține
primelor 10 cele mai fericite țări din lume, conform Better Life Index al OCDE. Olandezii au
tendința de a lucra mai puține ore și prețuiesc timpul de acasă la fel de mult ca timpul la muncă,
aspect pe care în ultima perioadă majoritatea românilor nu reușesc să găsească acest echilibru.
Olanda este considerată una dintre cele mai sigure țări din lume datorită mai multor factori. Unul
dintre acestea este sistemul de securitate și justiție bine dezvoltat și eficient, care include poliția,
serviciile de securitate și sistemul judiciar. Poliția olandeză este considerată a fi una dintre cele
mai bine pregătite din lume, iar serviciile de securitate sunt eficiente în prevenirea și combaterea
terorismului și a criminalității organizate. Sistemul judiciar din Olanda este independent și eficient
în aplicarea legii. Olanda deține și un sistem social solid care ajută la reducerea inegalităților
sociale și la îmbunătățirea bunăstării cetățenilor, acest lucru contribuind la reducerea
tensiunilor sociale și a riscului de violență. Olanda deține și un sistem economic puternic, cu un
nivel ridicat de bunăstare generală și un înalt grad de stabilitate economică. Acest lucru ajută la
reducerea riscului de violență economică și socială. Alți factori care contribuie la siguranța
Olandei sunt cultura toleranței și a diversității, precum și numărul mare de organizații non-
guvernamentale care se ocupă de probleme sociale și de mediu.
În concluzie, Olanda este considerată o țară sigură datorită combinației unui sistem de
securitate și justiție eficient, un sistem social solid, un sistem economic puternic, cultura toleranței
și diversității, precum și prezența unui număr mare de organizații non-guvernamentale care se
ocupă de probleme sociale și de mediu.
Danemarca este o ţară liniştită, unde foarte rar poţi întâmpina probleme. Aici eşti
încurajat/ă să îţi atingi potenţialul şi beneficiezi de sprijin din partea localnicilor, profesorilor sau
colegilor. De câţiva ani, Danemarca apare în clasamente drept cea mai fericită ţară din lume. Iar cu
fiecare an ce trece, câte un studiu reconfirmă poziţia acestei ţări. Lucrurile sunt aşa de mai mut de
10 ani. Dovadă este şi un citat din The New York Times, din 2009, dat ca exemplu de cercetătorul
Meik Wiking în cartea sa: „Aproape o dată pe an, un nou studiu confirmă statutul Danemarcei de
superputere a fericirii“. „În zilele noastre, clasamentele despre calitatea vieţii reprezintă o ştire în
Danemarca doar atunci când ţara nu se plasează pe primul loc“, subliniază Meik Wiking în cartea
„Mica enciclopedie Hygge. Reţeta daneză a fericirii“. Iar ceea ce menţine acest stat nordic pe
prima poziţie a topurilor celor mai fericite ţări din lume nu e doar nivelul ridicat de trai. În nici
două minute, Dan Buettner, explorator Național Geographic şi autorul volumului „Zonele albastre
ale fericirii. Lecţii de la ce2i mai fericiţi oameni“, explică, pe scurt, motivele pentru care danezii au
câştigat titlul de cel mai fericită popor din lume. „Danezii3 sunt fericiţi pentru că nu au aşteptări
ridicate. Cât se poate de fals. Din momentul naşterii, fiecare danez aşteaptă să beneficieze gratuit
de sănătate şi educaţie. Iar când sunt admişi la colegiu, ei se aşteaptă să fie plătiţi să meargă la
şcoală“, explică acesta. La cele enumerate se mai adaugă şi pensia de care are grijă statul. Potrivit
1
https://www.thehagueinternationalcentre.nl/ro/why-the-hague-region/the-netherlands-in-a-nutshell/dutch-politics?
parent=156
2
https://adevarul.ro/stiri-locale/alexandria/video-de-ce-este-danemarca-tara-cu-cei-mai-1843070.html
3

2/14
exploratorului, un alt motiv ce-i face pe danezi fericiţi e că guvernul - în care au mare încredere -
le asigură toate nevoile legate de educaţie, sănătate şi pensie, iar ei pot să-şi urmeze profesia de
care sunt pasionaţi şi să-şi atingă potenţialul optim ca specialişti urmându-şi visele.
Toate cele prezentate mai sus ne-au stârnit curiozitatea şi interesul și ne-au determinat să
alegem această temă pentru realizarea proiectului, iar acest lucru presupune să ne documentăm
într-un mod cât mai serios cu privire la politica guvernelor celor două state și cum au reușit
acestea să ridice nivelul de trai la un asemenea nivel.

1.2. Obiectivele lucrării

În cadrul acestei teme vom analiza comparativ guvernele celor două țări, pornind de la
forma de organizare, modalitatea de organizare și funcționare, procesul legislativ și programul de
guvernare. Scopul acestei analize fiind acela de a identifica politicile prin care cele două țări
reușesc să obțină locuitorii fericiți.

1.3. În ce constă caraterul de noutate a temei și originalitatea temei/lucrării

Caracterul de noutate al temei și originalitate este dată de studiul comparativ al guvernelor

celor două țări printr-un studiu atent și critic asupra organizării și funcționării celor două guverne
din țări europene, precum și programele de guvernare (strategii, politici, programe) care duc la
bunăstarea locuitorilor.

2. INSTITUȚIA GUVERNULUI DIN OLANDA VERSUS DANEMARCA

Guvernul Olandez4 este format din miniștri care sunt numiți de regele sau regina Olandei și
care sunt responsabili față de parlament. Guvernul este condus de prim-ministrul Olandei, care
este șeful de cabinet al guvernului și care este responsabil față de parlament. Guvernul este
responsabil pentru implementarea politicilor și pentru administrarea afacerilor publice în Olanda.
Guvernul Olandez este organizat ca un sistem parlamentar de tip parlamentar-cabinet, în care
guvernul este responsabil față de parlament. În acest sistem, parlamentul are puterea de a-l înlătura
pe guvern prin votul de neîncredere. Guvernul este format din mai multe miniștri, fiecare dintre ei
având responsabilități specifice în domeniul lor de activitate, cum ar fi finanțele, educația,
sănătatea sau afacerile externe. Guvernul Olandez este ales prin intermediul alegerilor generale
care au loc o dată la patru ani. Partidul sau coaliția care obține cele mai multe voturi în parlament
formează guvernul. Prim-ministrul este liderul acestui partid sau coaliție și este numit de rege sau
regină. Guvernul Olandez trebuie să lucreze împreună cu parlamentul pentru a adopta și a
implementa legi și politici. Guvernul prezintă parlamentului proiecte de legi și buget, care trebuie
să fie aprobate de parlament pentru a fi adoptate. Guvernul trebuie să răspundă întrebărilor și să se
supună interpelărilor parlamentului și să fie pregătit să-și dea demisia dacă nu mai are susținerea
parlamentului.
Guvernul din Danemarca5 este organizat ca un sistem parlamentar de tip parlamentar-
cabinet, în care guvernul este responsabil față de parlament. În acest sistem, parlamentul are
puterea de a-l înlătura pe guvern prin votul de neîncredere. Guvernul este format din mai mulți
miniștri, fiecare dintre ei având responsabilități specifice în domeniul lor de activitate, cum ar fi
finanțele, educația, sănătatea sau afacerile externe. Guvernul din Danemarca este ales prin
4
https://www.government.nl/
5
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/denmark_ro

3/14
intermediul alegerilor generale care au loc o dată la patru ani. Partidul sau coaliția care obține cele
mai multe voturi în parlament formează guvernul. Prim-ministrul este liderul acestui partid sau
coaliție și este numit de Regele Danemarcei. Guvernul din Danemarca trebuie să lucreze împreună
cu parlamentul pentru a adopta și a implementa legi și politici. Guvernul prezintă parlamentului
proiecte de legi și buget, care trebuie să fie aprobate de parlament pentru a fi adoptate. Guvernul
trebuie să răspundă întrebărilor și să se supună interpelărilor parlamentului și să fie pregătit să-și
dea demisia dacă nu mai are susținerea parlamentului.

2.1. Sistemele de guvernare din Olanda și Danemarca

Sistemele de guvernare din Olanda6 și Danemarca sunt ambele monarhii constituționale, cu

un monarh ca șef de stat și un parlament care exercită puterea legislativă. Ambele țări au o
economie de piață dezvoltată și un nivel ridicat de bunăstare socială.
Cu toate acestea, există și diferențe între cele două sisteme. Olanda are o structură
guvernamentală mai centralizată, cu un guvern mai puternic și un parlament mai puțin puternic
decât în Danemarca. Danemarca, pe de altă parte, are un sistem de guvernare mai descentralizat,
cu un parlament mai puternic și un guvern mai slab. În plus, Danemarca 7 este considerată a fi mai
„egalitară“ decât Olanda, cu o distribuție mai echitabilă a veniturilor și o mai mare protecție
socială pentru cetățenii săi.
În general, ambele guverne sunt considerate a fi stabile și eficiente, cu un nivel ridicat de
respect pentru drepturile și libertățile cetațenilor.
Ambele țări au un parlament unicameral, Olanda numind acest parlament „Staten-
Generaal“, Danemarca numind-o „Folketing“. Guvernul din ambele țări este ales prin intermediul
alegerilor libere și democratice.
Sistemul de guvernare din Olanda este bazat pe un sistem de coaliție, în care partidele
politice formează un guvern împreună, în timp ce sistemul din Danemarca este mai degrabă bazat
pe un sistem majoritar, în care un singur partid sau o alianță de partide care câștigă majoritatea în
parlament.

2.2. Reglementări privind organizarea și funcționarea Guvernului olandez vs danez. Asemănări

și deosebiri.

În Olanda și Danemarca, organizarea și funcționarea guvernului sunt reglementate de

Constituție și de diverse legi și regulamente.
În Olanda, Constituția stabilește rolul și responsabilitățile guvernului, precum și relația
acestuia cu parlamentul și cu alte instituții. Legea fundamentală reglementează, de asemenea,
procedura de formare a guvernului, precum și procedura de demitere a acestuia de către parlament.
Există, de asemenea, legi și regulamente care reglementează funcționarea cabinetului de miniștri și
a departamentelor guvernamentale.
În Danemarca, Constituția stabilește rolul și responsabilitățile guvernului, precum și relația
acestuia cu parlamentul și cu alte instituții. Regulamentul de procedură al parlamentului
reglementează, de asemenea, procedura de formare a guvernului, precum și procedura de demitere
a acestuia de către parlament. Există, de asemenea, legi și regulamente care reglementează
funcționarea cabinetului de miniștri și a departamentelor guvernamentale.

6
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/netherlands_ro
7
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/denmark_ro

4/14
 În ambele țări, guvernul este format din miniștri care sunt numiți de către monarh și care
răspund în fața parlamentului. Guvernul trebuie să prezinte programele sale și bugetul în fața
parlamentului, care trebuie să le aprobe.
În ceea ce privește diferențele, în Danemarca, guvernul este format din membrii partidului
sau coaliției care obține majoritatea în parlament, în timp ce în Olanda, guvernul este format din
reprezentanții partidelor care au obținut cele mai multe voturi în alegeri.
În ambele țări, guvernul este responsabil în fața parlamentului, iar parlamentul poate să
voteze moțiuni de cenzură sau să inițieze proceduri de demitere a guvernului dacă consideră că
acesta nu îndeplinește îndatoririle sale. În Olanda, parlamentul poate, de asemenea, să inițieze
proceduri de împuternicire sau de demitere a miniștrilor individuali.
În Olanda, există o procedură specială care permite parlamentului să voteze asupra
încrederii guvernului ca un tot unitar, și dacă guvernul pierde această votare, atunci întreg
guvernul trebuie să demisioneze. În Danemarca, această procedură nu există, dar parlamentul
poate să voteze moțiuni de cenzură împotriva guvernului sau a miniștrilor individuali.
În ambele țări, guvernul este compus din mai multe departamente sau ministere, fiecare cu
responsabilități specifice, cum ar fi afaceri externe, finanțe, educație, sănătate și justiție. În
Olanda, fiecare ministru este responsabil pentru un anumit departament, în timp ce în Danemarca,
fiecare ministru poate avea mai multe responsabilități sau portofolii.
În ambele țări, există o regulă numită „guvernarea în coaliție“ în care mai multe partide se
alătură pentru a forma un guvern și pentru a putea obține majoritatea în parlament. În Olanda,
aceasta este o regulă comună, în timp ce în Danemarca, guvernarea în coaliție este mai puțin
frecventă și majoritatea guvernelor sunt formate de un singur partid sau o coaliție a două partide.

2.3. Organizarea Guvernului din Olanda comparativ cu cel din Danemarca

În Olanda, guvernul este ales prin intermediul unui sistem electoral proporțional, în timp ce
în Danemarca există un sistem electoral mixt, cu o combinație de circumscripții uninominale și
liste de partid. Ambele țări au reglementări transparente și mecanisme de control al puterii.
În Olanda, guvernul este format dintr-un cabinet de miniștri, care este responsabil în fața
parlamentului. Guvernul este format din reprezentanții partidelor care au obținut cele mai multe
voturi în alegeri. În Danemarca, guvernul este format din membrii partidului sau coaliției care
obține majoritatea în parlament.
În ambele țări, parlamentul are puterea de a-l învesti sau de a-l demite pe prim-ministru și
guvernul. În general, sistemul de guvernare din Olanda și Danemarca este similar, cu câteva
diferențe minore în ceea ce privește structura guvernului și modul în care sunt alese camerele
legislative.
În ambele țări, monarhia este prezentă ca instituție, însă rolul acesteia este mai degrabă
ceremonial, puterea reală fiind exercitată de guvern și parlament.
Olanda are două camere legislative: Senatul și Camera Reprezentanților8. Senatul este ales
prin intermediul unui sistem electoral propriu, în timp ce Camera Reprezentanților este aleasă prin
intermediul unui sistem electoral proporțional. În Danemarca, există o singură Cameră a
Reprezentanților care este alesă prin intermediul unui sistem electoral mixt.
Ambele țări au sisteme judiciare independente, cu instanțe care funcționează în mod
independent față de guvern și parlament. În Olanda, sistemul judiciar este compus din instanțe de
grad inferior, instanțe de gradul al doilea și Curtea Supremă. În Danemarca, sistemul judiciar este
compus din instanțe de grad inferior, instanțe de gradul al doilea și Curtea Supremă Danemarca9.

8
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos
9
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/08/DANEMARCA-ro.pdf

5/14
 În general, Olanda și Danemarca au ambele sisteme de guvernare democratice solide, cu
mecanisme de control al puterii și sisteme judiciare independente. Sistemul electoral, structura
camerelor legislative și modul în care guvernul este format sunt câteva dintre principalele
diferențe între cele două țări.
În ambele țări, partidele politice joacă un rol important în procesul de formare a
guvernului. În Olanda, partidele se alătură în coaliții pentru a forma guvernul, cu partidul sau
coaliția care obține cele mai multe voturi în alegeri fiind cel care formează guvernul. În
Danemarca, partidul sau coaliția care obține majoritatea în parlament formează guvernul. În
Olanda și Danemarca, guvernul este responsabil în fața parlamentului și trebuie să răspundă
întrebărilor și preocupărilor parlamentarilor. Guvernul trebuie să prezinte programele sale și
bugetul în fața parlamentului, care trebuie să le aprobe. Parlamentul poate, de asemenea, să voteze
moțiuni de cenzură sau să inițieze proceduri de demitere a guvernului dacă consideră că acesta nu
își îndeplinește îndatoririle. În cele două țări, există o mare libertate de exprimare, libertatea de
presă este garantată prin Constituție. Ambele țări au o economie de piață cu un sistem de
impozitare progresiv și un sistem de asistență socială bine dezvoltat.

2.4. Funcționarea Guvernului din Olanda și a celui din Danemarca

În Olanda și Danemarca, guvernul funcționează ca o instituție executivă responsabilă

pentru implementarea politicilor și programelor adoptate de parlament. Ambele țări au sisteme de
guvernare parlamentare democratice, în care guvernul este responsabil în fața parlamentului și
poate fi demis sau învestit prin votul parlamentului.
Un aspect similar este că ambele guverne sunt formate din miniștri care sunt numiți de
către monarh și care răspund în fața parlamentului. Fiecare ministru este responsabil pentru un
anumit domeniu sau portofoliu, cum ar fi afaceri externe, finanțe, educație sau sănătate. Guvernul
este responsabil pentru implementarea politicilor și programelor adoptate de parlament și pentru
prezentarea bugetului și a rapoartelor în fața parlamentului.
Un aspect deosebit este că în Olanda, guvernul este format din reprezentanții partidelor
care au obținut cele mai multe voturi în alegeri, în timp ce în Danemarca guvernul este format din
membrii partidului sau coaliției care obține majoritatea în parlament. În Danemarca există mai
puțin frecvent coaliții guvernamentale, în timp ce în Olanda este o regulă comună.
În ambele țări, guvernul poate fi demis prin votul parlamentului, dar în Olanda există
procedura care permite parlamentului să voteze asupra încrederii guvernului ca un tot unitar, iar
dacă guvernul pierde această votare, atunci întreg guvernul trebuie să demisioneze.
În general, Olanda și Danemarca au sisteme de guvernare parlamentare democratice
similare, cu diferențe minore în ceea ce privește structura guvernului, modul în care este format și
regulile de funcționare.

2.5. Primul ministru din Olanda versus primul ministru din Danemarca

Olanda și Danemarca10 au ambele sisteme de guvernare parlamentare democratice, în care

puterea executivă este exercitată de un guvern condus de un prim-ministru, care este numit de rege
sau regină. Prim-ministrul olandez este numit de rege, iar prim-ministrul danez este ales de
parlament. Ambele țări au un monarh constituțional, care are un rol ceremonial, fără putere
executivă.

10
https://www.mae.ro/bilateral-relations/1666

6/14
 Primul ministru din Olanda și primul ministru din Danemarca sunt liderii guvernelor țărilor
respective. Ei sunt responsabili pentru formarea guvernului, luarea deciziilor și conducerea țării.
Cu toate acestea, există câteva diferențe notabile între poziția de prim-ministru din Olanda
și Danemarca. În Olanda, primul-ministru este ales de parlament prin vot, și este liderul partidului
sau coaliției care obține cele mai multe voturi. În Danemarca, primul ministru este ales de Rege
sau Regina, cu consilierea parlamentului și este liderul partidului sau coaliției care obține cele mai
multe voturi.
De asemenea, în Olanda, primul ministru este liderul partidului sau coaliției care obține
cele mai multe voturi în alegerile parlamentare, în timp ce în Danemarca, primul ministru este ales
de Rege sau Regina, cu consilierea parlamentului, iar acesta este liderul partidului sau coaliției
care obține cele mai multe voturi în alegerile parlamentare.
În ceea ce privește puterile, Primul Ministru din Olanda și Danemarca au aceleași
responsabilități și puteri, cum ar fi conducerea țării, formarea și conducerea guvernului, și luarea
deciziilor în interesul națiunii.
În plus față de cele menționate anterior, există alte diferențe notabile între poziția de prim-
ministru din Olanda și Danemarca.
Unul dintre acestea este durata mandatului. În Olanda, mandatul unui prim-ministru este
legat de durata mandatului parlamentului, în timp ce în Danemarca, mandatul unui prim-ministru
poate fi mai lung sau mai scurt decât mandatul parlamentului.
De asemenea, în Olanda, primul ministru este ales din rândul parlamentarilor, în timp ce în
Danemarca, primul ministru poate fi sau nu un membru al parlamentului.
În ceea ce privește numărul de miniștri, în Olanda, numărul de miniștri variază în funcție
de numărul de partide din coaliție, în timp ce în Danemarca, numărul de miniștri este mai redus și
mai stabile.
În sfârșit, în Olanda, prim-ministrul este ales prin votul parlamentarilor, în timp ce în
Danemarca, primul-ministru este ales prin consilierea parlamentarilor și cu acordul Regelui sau
Reginei.

2.6. Cabinetul de miniștri din Olanda și din Danemarca. Asemănări și deosebiri

Cabinetul de miniștri din Olanda și Danemarca sunt structuri guvernamentale similare,

ambele fiind formate din miniștri care conduc diferite departamente guvernamentale. Ambele țări
au sisteme parlamentare de guvernare, în care cabinetul de miniștri este responsabil față de
parlament.
Una dintre principalele diferențe este că în Danemarca, că liderul partidului care formează
guvernul este de obicei și prim-ministrul, în timp ce în Olanda, liderul partidului poate fi sau nu
prim-ministrul.
Alte diferențe pot fi legate de sistemul electoral, cultura politică și tradițiile țării. De
exemplu, Danemarca este considerată o țară cu o cultură politică mai consensuală, în timp ce
Olanda este cunoscută pentru coaliții de guvernare largi și pentru negocierile politice complexe.
Cu toate acestea, există câteva diferențe notabile între cele două cabinete. Olanda este o
țară parlamentară, în timp ce Danemarca este o țară monarhică parlamentară, ceea ce înseamnă că
regele sau regina Danemarcei are un rol ceremonial, în timp ce în Olanda, monarhul nu are un rol
atât de activ în guvernare. De asemenea, sistemele politice și de vot diferă între cele două țări.
Olanda are un sistem de partid unic, în timp ce Danemarca are mai multe partide și un
sistem electoral mai complex.

7/14
2.7. Ministerele din Olanda versus Danemarca

În Olanda, există o varietate de ministere care se ocupă de diferite aspecte ale guvernării,
cum ar fi Finanțele, Apărarea, Sănătatea, Educația, Mediul, Transporturile, Munca și Afacerile
Sociale. Fiecare ministru este responsabil pentru domeniul său și luarea deciziilor în interesul
națiunii.
În Danemarca11, există, de asemenea, o varietate de ministere care se ocupă de diferite
aspecte ale guvernării, cum ar fi Finanțele, Apărarea, Sănătatea, Educația, Mediul, Transporturile,
Munca și Afacerile Sociale. La fel ca în Olanda, fiecare ministru este responsabil pentru domeniul
său și luarea deciziilor în interesul națiunii.
Există câteva diferențe notabile în numele unor ministere și în compoziția lor, dar acestea
sunt în mare parte similare în funcție de domeniu, iar responsabilitățile lor sunt similare. De
exemplu în Olanda se numește "Ministerul Integrării și Mediului" în timp ce în Danemarca se
numește "Ministerul Mediului și Energiei".
În Olanda, un alt ministru important este Ministrul Afacerilor Externe, care se ocupă de
relațiile cu alte țări și de politica externă a țării. De asemenea, există Ministrul Justiției, care se
ocupă de justiție și de aplicarea legii, și Ministrul Economiei, care se ocupă de economia țării și de
creșterea economică.
În Danemarca, un alt ministru important este Ministrul Afacerilor Externe, care se ocupă
de relațiile cu alte țări și de politica externă a țării. De asemenea, există Ministrul Justiției, care se
ocupă de justiție și de aplicarea legii, și Ministrul Economiei, care se ocupă de economia țării și de
creșterea economică.
Există și alte ministere precum: Ministrul Agriculturii, Ministrul Culturii, Ministrul
Sănătății și Familiei, Ministrul Transporturilor, Ministrul Dezvoltării Regionale și altele care pot
varia în funcție de țară și de nevoile specifice ale acesteia.
În general, în ambele țări, ministerele sunt organizate pentru a se ocupa de diferite aspecte
ale guvernării, fiecare având responsabilități specifice și fiecare fiind condus de un ministru care
este responsabil pentru luarea deciziilor în interesul națiunii.
În Olanda, un alt ministru important este Ministrul de interne, care se ocupă de problemele
interne cum ar fi securitatea țării, imigrația, poliția și serviciile de urgență. De asemenea, există un
Ministrul pentru Infrastructură și Mediu, care se ocupă de dezvoltarea infrastructurii și de protecția
mediului.
În Danemarca, un alt ministru important este Ministrul de interne, care se ocupă de
problemele interne cum ar fi securitatea țării, imigrația, poliția și serviciile de urgență. De
asemenea, există un Ministrul pentru Dezvoltare Durabilă, care se ocupă de dezvoltarea durabilă și
de protecția mediului.
Există și alte ministere cum ar fi Ministrul pentru Cercetare, Inovare și Educație, Ministrul
pentru Sport și Cultură, Ministrul pentru Incluziune și Diversitate, care se pot găsi în ambele țări,
dar pot fi numite diferit sau să aibă alte responsabilități.
În general, ministerele sunt create pentru a se ocupa de diferite aspecte ale guvernării,
fiecare având responsabilități specifice și fiecare fiind condus de un ministru care este responsabil
pentru luarea deciziilor în interesul națiunii.

2.8. Nivelul de descentralizare a Guvernului

Un alt aspect important de comparat între Olanda și Danemarca este nivelul de

descentralizare al guvernului. Olanda are un sistem descentralizat, în care guvernul local și
11
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos

8/14
regional are un rol important în luarea deciziilor și administrarea serviciilor publice. Există 12
provincii și 355 comune în Olanda, fiecare cu propriul guvern local și consiliu. În comparație,
Danemarca are un sistem mai centralizat, cu un singur guvern regional și 5 regiuni administrative.
În ceea ce privește politica externă, ambele țări sunt membre active ale Uniunii Europene
și au o poziție pro-europeană. Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene și a jucat un
rol important în negocierile privind Tratatul de la Maastricht. Danemarca 12, de asemenea, este un
membru fondator al UE, dar a optat să rămână neutra în privința uniunii monetare.
În ceea ce privește politica economică, ambele țări au economii de piață dezvoltate și se
bazează pe exporturi și pe turism. Olanda este cunoscută pentru industria sa agricolă și de
transport, în timp ce Danemarca este cunoscută pentru industria sa de energie și tehnologie.
Ambele țări au un nivel ridicat de bunăstare și o rată a șomajului scăzută.
În concluzie, Olanda și Danemarca au sisteme guvernamentale similare, dar există
diferențe notabile, cum ar fi nivelul de descentralizare, sistemul de coaliție/majoritar, sistemul de
asigurări sociale și politica externă și economică. Ambele țări au o economie puternică și un nivel
ridicat de bunăstare și au o poziție pro-europeană.

2.9. Procesul legislativ

Procesul legislativ din Olanda și Danemarca se bazeaza pe sisteme parlamentare similare,
cu o Camera inferioară (Tweede Kamer în Olanda și Folketinget în Danemarca) și o Camera
superioară (Eerste Kamer în Olanda și Landstinget în Danemarca). Ambele țări au o cameră
inferioara alese prin vot popular și o cameră superioară alese prin metode diferite. În Olanda 13,
Eerste Kamer este alcătuită din reprezentanți ai provinciilor, în timp ce în Danemarca Landstinget
este alcătuit din reprezentanți ai comunităților regionale. Ambele țări au un sistem de guvernare
bazat pe partide și un sistem de coaliție pentru a forma guvernul.
În ambele țări, procesul legislativ începe cu introducerea unui proiect de lege de către
guvern sau de către membrii parlamentului. Proiectul de lege trece prin mai multe lecturi și
dezbateri în ambele camere ale parlamentului, unde poate fi modificat și adoptat sau respins. În
Olanda, proiectele de lege trec prin două lecturi în Tweede Kamer și o lectură în Eerste Kamer, în
timp ce în Danemarca proiectele de lege trec prin trei lecturi în Folketinget și o lectură în
Landstinget.
După ce proiectul de lege a trecut prin toate lecturile și dezbaterile, este supus aprobării de
către monarhul sau regentul din fiecare țară. În Olanda, monarhul are puține atribuții
constituționale și aprobarea proiectului de lege este de obicei o formalitate, în timp ce în
Danemarca, monarhul are puterea de a respinge sau de a cere modificarea unui proiect de lege.
În ambele țări, proiectele de lege adoptate trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial
pentru a deveni lege. În Olanda, această publicare se face prin "Staatsblad" și în Danemarca prin
"Lovtidende".
În general, procesul legislativ din Olanda și Danemarca este similar, dar există câteva
diferențe notabile, cum ar fi metoda de alegere a camerei superioare și puterea monarhului în
aprobarea proiectelor de lege.
În ambele țări, există o serie de comitete parlamentare care se ocupă de revizuirea și
dezbaterea proiectelor de lege. Aceste comitete sunt formate din membri ai parlamentului și au
rolul de a analiza în detaliu proiectele de lege și de a prezenta rapoarte și recomandări cu privire la
acestea. Comitetele pot, de asemenea, organiza audieri și intervievarea experților din domenii
specifice pentru a obține informații și opinii suplimentare.

12
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos
13
https://www.google.com/search?
q=procesul+legislativ+din+olanda&oq=procesul+legislativ+din+olanda&aqs=chrome..69i57j33i160.10821j0j15&sou
rceid=chrome&ie=UTF-8

9/14
 În ambele țări, există, de asemenea, posibilitatea ca membrii parlamentului sau cetățenii să
inițieze proiecte de lege prin intermediul unui mecanism cunoscut sub numele de inițiativă
populară. În Olanda, aceasta inițiativă populară poate fi inițiată de către cel puțin 300.000 de
cetățeni, iar în Danemarca de către cel puțin 50.000 de cetățeni. Proiectele de lege inițiate prin
intermediul acestui mecanism trebuie să fie supuse dezbaterii parlamentului și să primească
aceeași atenție ca și proiectele de lege inițiate de guvern.
De asemenea, există posibilitatea de a recurge la referndum pentru a determina poziția
cetățenilor cu privire la un anumit proiect de lege sau problemă. În Olanda, referendumul poate fi
organizat la cererea a cel puțin 300.000 de cetățeni sau la cererea parlamentului, în timp ce în
Danemarca poate fi organizat la cererea a cel puțin 50.000 de cetățeni sau la cererea parlamentului
sau guvernului.
În ambele țări există un sistem de control al guvernului prin intermediul parlamentului. În
Olanda și Danemarca, guvernul este responsabil în fața parlamentului și este obligat să prezinte
rapoarte și să răspundă întrebărilor membrilor parlamentului.
Un alt aspect important al procesului legislativ din Olanda și Danemarca este rolul Curții
Constituționale sau al Curții Supreme în controlul constituționalității legilor. În ambele țări, aceste
instanțe au puterea de a declara o lege neconstituțională dacă constată că aceasta încalcă
dispozițiile Constituției sau drepturile cetățenilor.
În concluzie, procesul legislativ din Olanda și Danemarca este similar, cu o structura
parlamentară bazată pe două camere, un sistem de guvernare bazat pe partide și un mecanism de
coaliție pentru a forma guvernul și un sistem de control al guvernului prin intermediul
parlamentului și al Curții Constituționale sau al Curții Supreme. Există câteva diferențe notabile
cum ar fi metoda de alegere a camerei superioare, puterea monarhului în aprobarea proiectelor de
lege și mecanismele de inițiativă populară și referendum.

2.10. Programul de guvernare al guvernului olandez comparativ cu cel al guvernului danez

Programul de guvernare al guvernului olandez poate varia în funcție de coaliția care

formează guvernul și de prioritățile și obiectivele partidelor din aceasta coaliție. În general,
guvernul olandez se concentrează pe probleme precum economia, educația, sănătatea și imigrația.
În ultimii ani, guvernul olandez a adoptat măsuri pentru a spori competitivitatea economiei, a
îmbunătăți educația și a asigura accesul la servicii de sănătate de calitate pentru toți cetățenii. De
asemenea, guvernul olandez s-a concentrat pe gestionarea fluxului de imigranți și refugiați care
ajung în țară și pe integrarea acestora în societate.
Programul de guvernare al guvernului danez, similar cu cel olandez, poate varia în funcție
de coaliția care formează guvernul și de prioritățile și obiectivele partidelor din această coaliție. În
general, guvernul danez se concentrează pe probleme precum economia, educația, sănătatea și
imigrația. De asemenea, guvernul danez s-a concentrat pe dezvoltarea unui sistem de protecție
socială puternică și pe asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate pentru toți cetățenii.
În ultimii ani, guvernul danez a adoptat măsuri pentru a spori competitivitatea economiei și a
îmbunătăți educația. De asemenea, guvernul danez s-a concentrat pe gestionarea fluxului de
imigranți și refugiați care ajung în țară și pe integrarea acestora în societate.
În concluzie, programul de guvernare al guvernului olandez și al guvernului danez poate
varia în funcție de coaliția care formează guvernul și de prioritățile și obiectivele partidelor din
această coaliție, dar în general se concentrează pe probleme precum economia, educația, sănătatea
și imigrația.
În ambele țări există și alte probleme importante care sunt luate în considerare în
programul de guvernare, cum ar fi mediu, energie, transport, securitate și afaceri externe.

10/14
 Guvernul olandez, de exemplu, a adoptat măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect
de seră și pentru a spori energia regenerabilă. De asemenea, guvernul olandez și-a propus să
modernizeze sistemul de transport și să sporească accesibilitatea transportului public. În ceea ce
privește securitatea, guvernul olandez se concentrează pe lupta împotriva terorismului și
criminalității organizate, precum și pe menținerea ordinii și siguranței publice.
Guvernul danez, la rândul său, a adoptat măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect
de sera și pentru a spori energia regenerabilă. De asemenea, guvernul danez și-a propus să
dezvolte un sistem de transport modern și durabil. În ceea ce privește securitatea, guvernul danez
se concentrează pe lupta împotriva terorismului și criminalității organizate, precum și pe
menținerea ordinii și siguranței publice. Guvernul Danemarcei14 are o politică externă activă,
concentrandu-se pe participarea activă în Uniunea Europeană și în organizații internaționale,
precum și pe cooperarea cu alte țări pentru a gestiona probleme globale precum imigrația,
schimbările climatice și securitatea.
În concluzie, programul de guvernare al guvernului olandez și al guvernului danez poate
varia în funcție de coaliția care formează guvernul și de prioritățile și obiectivele partidelor din
această coaliție. Ambele guverne se concentrează pe probleme precum economia, educația,
sănătatea, imigrația, mediu, energie, transport, securitate și afaceri externe, dar pot avea abordări
diferite sau accente diferite în funcție de contextul și prioritățile specifice fiecărei țări.

2.10.1. Strategii, politici, programe

Guvernele Olandei și Danemarcei au adoptat strategii, politici și programe similare pentru

a aborda problemele economice, sociale și de mediu.
În ceea ce privește economia, ambele guverne au adoptat politici fiscale prudente și au
implementat reforme pentru a spori competitivitatea și a stimula creșterea economică. Ambele
guverne au, de asemenea, adoptat măsuri pentru a spori accesul la finanțare pentru IMM-uri și
pentru a spori eficiența în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene.
În ceea ce privește:
- educația, ambele guverne au adoptat măsuri pentru a îmbunătăți calitatea educației și
pentru a asigura accesul la educație pentru toți cetățenii. Ambele guverne au, de asemenea, adoptat
măsuri pentru a reduce inegalitățile în educație și pentru a atrage tinerii talentați în domenii
precum știința și tehnologia.
- sănătatea, ambele guverne au adoptat măsuri pentru a asigura accesul la servicii de
sănătate de calitate pentru toți cetățenii. Ambele guverne au, de asemenea, adoptat măsuri pentru a
reduce costurile asigurărilor de sănătate și pentru a spori eficiența în ceea ce privește utilizarea
fondurilor destinate sănătății.
- imigrația, ambele guverne au adoptat măsuri pentru a gestiona fluxul de imigranți și
refugiați care ajung în țările lor și pentru a asigura integrarea acestora în societate. Ambele
guverne au, de asemenea, adoptat măsuri pentru a preveni radicalizarea și pentru a combate
extremismul.
- mediu, ambele guverne au adoptat măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de
sera și pentru a spori energia regenerabilă. Ambele guverne au, de asemenea, adoptat masuri
pentru a proteja biodiversitatea si pentru a gestiona resursele naturale.
- transport, ambele guverne au adoptat masuri pentru a dezvolta un sistem de transport
modern si durabil.
- securitatea, ambele guverne au adoptat măsuri pentru a combate terorismul și
criminalitatea organizată, precum și pentru a menține ordinea și siguranța publică.
14
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/08/DANEMARCA-ro.pdf

11/14
 - afacerile externe, ambele guverne au o politică externă activă, concentrându-se pe
participarea activă în Uniunea Europeană și în organizații internaționale, precum și pe cooperarea
cu alte țări.

2.11. Agenda celor două guverne

Agenda guvernului olandez poate varia în funcție de perioada în care este format guvernul,
dar în general, guvernul olandez se concentrează pe creșterea economică și crearea de locuri de
muncă, îmbunătățirea educației și a sistemului de sănătate, reducerea emisiilor de carbon și
îmbunătățirea infrastructurii. Guvernul danez, de asemenea, se concentrează pe creșterea
economică și crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea educației și a sistemului de sănătate,
reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea infrastructurii, dar de asemenea ține cont de
inegalitățile sociale și dezvoltarea durabilă.
Una din cele mai importante deosebiri între guvernul olandez și guvernul danez este că
Danemarca este cunoscută pentru modelul său de welfare state, care oferă o gamă largă de servicii
sociale și asigurări sociale pentru cetățeni, în timp ce Olanda se concentrează mai mult pe piața
liberă și economia de piață.
De asemenea, Olanda este o țară liberală, care se concentrează pe autonomia individuală și
libertatea de exprimare, în timp ce Danemarca este mai progresistă și se concentrează pe egalitatea
de gen și drepturile minorităților.
În concluzie, ambele guverne se concentrează pe creșterea economică, educație și sănătate,
dar Danemarca are un accent mai puternic pe inegalitățile sociale și dezvoltarea durabilă, în timp
ce Olanda se concentrează mai mult pe piața liberă și autonomia individuală.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

3.1. Concluzii
În concluzie, Olanda și Danemarca au sisteme guvernamentale similare, cu un sistem
parlamentar și un monarh constituțional, dar există diferențe notabile, cum ar fi sistemul de
coaliție din Olanda și sistemul majoritar din Danemarca, precum și diferențe în sistemul de
asigurări sociale. Ambele țări au sisteme judiciare independente, libertăți democratice consolidate,
economii de piață și un sistem de asistență socială bine dezvoltat.

3.2. Propuneri
În trecut, guvernul olandez a avut o politică restrictivă față de imigranți și refugiați, care a
fost criticată pentru a fi inumană și discriminatorie, în special în ceea ce privește comunitățile
musulmane. De asemenea, ambele guverne sunt criticate pentru modul în care abordează
problemele legate de schimbările climatice, unii critici susținând că nu fac suficient pentru a
reduce emisiile de carbon și a încuraja energia curată.
Guvernele Olandei și Danemarcei ar putea adopta măsuri pentru a aborda problemele
legate de drepturile minorităților, egalitatea de gen și schimările climatice.

4. BIBLIOGRAFIE
1) https://www.thehagueinternationalcentre.nl/ro/why-the-hague-region/the-netherlands-in-a-
nutshell/dutch-politics?parent=156

12/14
2) https://adevarul.ro/stiri-locale/alexandria/video-de-ce-este-danemarca-tara-cu-cei-mai-
1843070.html
3) https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/08/DANEMARCA-ro.pdf
4) https://www.google.com/search?
q=procesul+legislativ+din+olanda&oq=procesul+legislativ+din+olanda&aqs=chrome..69i57j33i1
60.10821j0j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8
5) https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83rile_de_Jos
6) https://www.mae.ro/bilateral-relations/1666
7) https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/netherlands_ro
8) https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/denmark_ro
9) https://www.government.nl/

CUPRINS
1. INTRODUCERE.......................................................................................................................................2

13/14
 1.1. Motivația alegerii temei......................................................................................................................2
1.2. Obiectivele lucrării..............................................................................................................................3
1.3. În ce constă caraterul de noutate a temei și originalitatea temei/lucrării.............................................3
2. INSTITUȚIA GUVERNULUI DIN OLANDA VERSUS DANEMARCA...............................................3
2.1. Sistemele de guvernare din Olanda și Danemarca...............................................................................4
2.2. Reglementări privind organizarea și funcționarea Guvernului olandez vs danez. Asemănări și
deosebiri.....................................................................................................................................................4
2.3. Organizarea Guvernului din Olanda comparativ cu cel din Danemarca..............................................5
2.4. Funcționarea Guvernului din Olanda și a celui din Danemarca...........................................................6
2.5. Primul ministru din Olanda versus primul ministru din Danemarca....................................................6
2.6. Cabinetul de miniștri din Olanda și din Danemarca. Asemănări și deosebiri......................................7
2.7. Ministerele din Olanda versus Danemarca..........................................................................................8
2.8. Nivelul de descentralizare a Guvernului..............................................................................................8
2.9. Procesul legislativ...............................................................................................................................9
2.10. Programul de guvernare al guvernului olandez comparativ cu cel al guvernului danez..................10
2.10.1. Strategii, politici, programe......................................................................................................11
2.11. Agenda celor două guverne.............................................................................................................12
CONCLUZII ȘI PROPUNERI.....................................................................................................................12
3.1. Concluzii...........................................................................................................................................12
3.2. Propuneri...........................................................................................................................................12
4. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................13

14/14