Universitatea din Oradea

Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale,

Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării
Program de studiu: E.P.P.PE
Forma de învăţământ: Zi

Politici UE.
Sisteme și metode de
evaluare ale UE.

Coordonator ştiinţific: Asist. Univ. Dr. Mirela Mărcuț

Masterand:Ambro Ionel-Razvan

Oradea 2019
 Politica Sociala

Politica sociala reprezintă un set de politici complexe si complementare care se compune in mai
multe domeni si institutii. Politica socială în România se împarte în mai multe ramuri precum :

1. Piaţa forţei de muncă , în care este inclusă şomajul şi politicile salariale

2. Pensiile si alte drepturi de asigurări sociale

3. Asistenţa socială şi politicile familiale

4. Relaţiile de muncă , securitatea şi sănătatea în muncă

Politica socială este importantă pentru toţi oameni dintr-un stat deoarece include la un
loc : angajaţi care plătesc taxe şi beneficiari de ajutoare sociale , drepturile privind încadrare si
securitatea în muncă , oameni bolnavi şi sănătoşi ,tineri şi bătrâni , instituţi şi întreaga populaţie .

Prima care intră în dicuţie si despre care a auzit si cei mai săraci români reprezintă ajutorul social
, beneficiar sunt persoanele sau familie a caror venit lunar este sub venitul minim garantat in schmb
ei au de respectat niste obligaţiuni pe langa întocmirea dosarului lunar respectarea numărului de ore
muncite în folosul counităţii. Este una dintr-e cele mai discutate politici , deoarece mulţi oameni
capabil se rezmă la aceest ajutor , iar statul cheltuie o parte importantă pe aceeste ajutoare , un alt măr
al discordiei referitor la acest subiect este campania electora unde mereu adversari duce in discuţie ca
s-ar folosi de aceeste ajutoare pentru a primi cât mai multe voturi . Deoarece in general sunt unui
dintr-e cei mai uşor oameni de manipulat .

Am ales să dezvolt aceeastă temă deoarece subiectele legate de politici publice sunt
mereu un subiect de discuţie , de la cereşterea salariului minim pe economie până la rata şomajului .
Pe parcursul lucrări vom lua în discuţie toate ramurile acestei politici mai clar voi menţiona : Servici
socile , Diminuoarea fenomenului violenţei în familie , Protecţia dreptului copilului , Egalitatea într-e
bărbat şi femeie, Probleme sociale .

Statutul bunăstări , este o expresie care aparţine de politica socială , si care este compusă
dintr-un circuit logic : bunăstarea individului se compune din surse primite de la stat dar si de la surse
externe bunăstarea ocupaţională care include venituri din care se trage pentru asigurări sociale de care
la rândul său va beneficia la momentul când nu va mai fi integrat în muncă .
 Politica sociala este un principiu de pe care se gihdeaza o parte a legislatieie , deoarce ea
detin Drepturile omului care au dat starul emancipari si egalitati , astfel ca trebuie sa se tina cont de
oameni inaite de ineteresele propri .

Primele forme de ajutoare sociale provine din Grecia Antică si Imperiul Roman conţinând
pensii si burse pentru studiu . Astfel că tot la Roma

Tratatul de la Lisabona a fost semnat la 13 decembrie 2007 , tratat care are în vedere
caracterizarea si elementele care compun politica socială .

Conform ‚,Articolui 145” din Tratatul de la Lisabona , Uniunea Europeana şi statele

membre se obligă să ofere stabilitatea şi atingerea obiectivului de finanţare publică solidă , pentru a
susţine conditiile clare privind preţurile pentru o creştere puternică care să susţină locurile de muncă .
Să promoveze calificarea forţei de muncă şi suţinereaaceestora . Pentru susţinerea reală şi concretă
statele memebre să evite dificitele publice excesive . Statul memebru este obligat să ajute la ocupare
forţei de munca a populaţiei pentru bunăstarea individuoala şi socială . Economia unei ţări este strâns
legată de locul de muncă . ‚

Statele membre considera ocuparea fortei de munca o problema comuna , si

isicoordoneazaactiunile in acest sens in Consiliu , prin intermediulul politicilor nationaleconsolideaza
„Articolul 146” prin ocuparea fortei de munca si facandu-lecompatibele cu obiectivele generale
economice si de dezvoltarea a Uniuni Europene .

Uniunea Europeana supreavegeazastrategilenationale privind ocuparea fortei de munca

le sutuine , unul dintre cele mai importanti factori privind ocuparea fortei de munca este cooperarea
intre statele membre prin libera circulatie in cadrul U.E. Un grad ridicat de ocupare a fortei de munca
se ia in considerare pentru a putea aplica si restul politicilor ,

deoarece toul se invarte in jurul bugetului de care U.E. dispune , aceestaoptinudul de la satele
membre care la randul lor iloptin de la forta de munca de pe teritoriul lor .

Consilul European analizeaza in fiecare an ocuparea fortei de munca si adopta concluzi ,

punctele slabe si tari din carul Uniuni , prin raportul care ilalcatuiestealaturi de Comisia Europeana .
Dupa tragerea concluzilorurmeaza consultarea institutilor : Parlamentul European , Comitetul
Economic si Social , Comitetul Regiunilor si Comitetul pentru Ocuparea Fortei de Munca , creeaza
anual directive catre statele memebreinsatin cont de politicile nationale . 1
1
Politica Sociala , elaborat in cadrul proiectului Phare Ro 0006.18.02
http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_sociala.pdf
 Statele membre au obligatia sa trasmite Comisiei si Consilului un raport cu masurile pe care le-a
luat , si care sa indeplineasca directivele primite . DupaanailizarearaportelorConsilul face
recomandari statelor memebre pentru a ajunge impreuna la obiectivele dorite . Pe baza rapoartelor
nationale Comisia si Consilullucreaza la intocmirea unui raport comun privind situoatiaocuparifortei
de munca de pe teritoriul U.E. , astfel se pune in apicare obiectivele linile directive anuoale care sunt
trimise Consilului European si statelor memebre.

Dupa cooperare dintre componetele U.E. ce urmereste ocuparea fortei de munca , se adopta noi
masuri de cooperare intre toate statele membre , sustinaddemresurilenationale pe care acestea le face
punand la dispozitie programe pilon , directive , comparatie .

Dupa consultarea Parlametului European Consilulhotareste cu o majoritate simpla , creearea unui

Comitete pentru Ocuparea Foreti de Munca , care are rol consultativ , dar are si misuni clare , sa
urmareasa politica si evolutiaocuparifortei de munca din statele membre , sa formuleze avize, pentru
a-si sustine si indeplinimadatul se consulta cu partenerii social , fiecare stat membru alaturi de
Comisie numeste cate doi memebri ai Comitetului . 2

Uniunea si statele membre sunt constiente de drepturile fundamentale semnate la Torino in 18

Octombrie 1961 „Cartea Social Europeana ” care include ca obiective : dialogul social , ocuparea
fortei de munca , inbunatatirea traiului , protectie sociala , serviciu sociale , si investirea in oameni
pentru a avea o ocuparea fortei de munca durabila . Sustine si complementeazapolticile statelor
membre cu prevedrei precum :

- Securitatea si sanatatea angajatului prin inbunatatirea mediului de munca

- Inbunatatireaconditiiei de munca
- Integrarea persoanelor pe piatafortei de munca
- Egalitatea intre barbati si femei , sanse egale pentru optinerea unui loc de munca si
tratament egal la locul de munca
- Lupta inpotrivadiscriminari

Comisia are obligatia de a se consulta cu partenrii socialii pentru o mai buna coloaborare intre
parti , inaite de a prezenta noi propuneri in domeniul social , privind posibilitatea unei actiuni a U.E
in domeniul social . Insa acestea nu pot dura mai mult de 9 luni decat prin acordul intre parti . Astfel
Comisia lucreaza in stransalegatura cu statele membre , cu ajutorul studiilor , organizarea de

2
Tratatul de la Lisabona versiune consildata https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/st06655-
re02.ro08.doc
consultari , cu privire la problemele ce apar in interior dar si cele care privesc
organizatiileinternatiiomale , Parlamentul European este pe deplin informat .

In vedrearealizari obiectivelor Comisia incurajazatrasmiterea de informati intre statele

membre si cooperare privind politica socaiala in toate ramurile care o alcatuiesc dar in mo d special :

- Ocuparea fortei de munca

- Igiena muncii
- Formarea si perfectionarea profesionala

Statele membre sunt obligate sa sa asigure egalitate de plata privind femiea si barbatul , astfel
plata in numerar sau orice alta forma de plata sa fie egala daca activitatea este la fel ocupand posturi
la fel. Comisia Europeana elaboreaza anual privind obiectivele si demografia la nivelul Uniuni
Europene . Parlamentul European poate chema comisia pentru elaborarea rapo rtelor specifice care
au ca rezolvare problemele sociale . Exista Fondul Social European care urmareste ocuparea fortei
de munca , mobilitatea geografica a muncitorilor , evolutia sistemelor de productie , si
invatatreapermaneta a lucratorilor . Am trecut in revista Articolel din carul Tratului de la Lisabona de
la 145-162.

Regulamentul 883/2004 ne aduce la cunostinta diversele domeni privind politcia sociala si ne

definesteteremnei privind ocuparea fortei de munca , ajutoarele de somaj , persoanele bolnave si
intreg sistemul de politici sociale : activitate salariala, functionar , persoana salriata , refugiat ,
sedere , legislatie , perioada de incadrare in munca , perioda de rezidenta, pensia , ajutor de deces , si
intregi termeni care compun politica sociala .

Regulamentul se aplica pe teritoriul statelor memebre , apatizilor si refugiatilor care au rezidenta

intr-un stata membru sau mai multor state membre precum si urmasilor acestora .

Domeniul de aplicare este divers dar care construieste in intregime politica sociala si resursele
ei . Reprezinta un regulament complet care face referire la statele memebre , persoanele care sunt
stabilite legal pe teritoriul lor , drepturile si obligatiloraceestora , precum si reglementari privind
pensia si diferite indemnizati , un punct important este si aici egalitatea intre sexe , stoparea
agresivitati la locul de munca , stoparea discriminari pe baza rasa , culoare sau sex .

Cartea Social Europeana este construita de un sistem care include 5 instrumente juridice si
anume :
  Cartea Social Europeana semnata la Torino in 1961 dar intra in vigoare in anul 1965 ,
elaborata pentru a completa Convectia Europeana privind Drepturile Omului , facand referire in
special la Drepturile Fundamentale
 Protocolul Aditional din 5 mai 1998 se mai adauga 4 drepturi pe langa cele 15 existente
 Protocolul de Amendare din 21 octombrie 1991 , facand referire la mecanismul de
control
 Protocolul Aditional din 9 Mai 1995 , daruieste posibilitatea partenriilor sociali si
organizatiilor non guvernamentale de face plangeri colective
 Cartea Social Europeana Revizuita , 3 mai 1996 , extinde numarul drepturilor garantate la
35

Caretea Sociala Europeana a fost initiata in urma unui proiect de consultare si are la baza
conceptul de piata unica europeana . Statele Membre sunt obligate sa respecte drepturile
fundamentale : libera circulatie , protectia sociala , formarea profesionala , tratement egal intre
barbati si femei , angajarea si salarizarea , libertatea de asociere si negociere colectiva , protectia
copiilor , adolescentilor si varsnicilor si a persoanelor cu handicap 3.
Un alt pas important privind dezvoltarea politicilor sociale a fost Cartea Verde 1993 , un
document care a lansat noi dicutii prinid problemele sociale , ajung la Cartea Alba 1994, printre
problemele abordate in Cartea Verde au fost : inbunatatirea situoatiei ocupari fortei de munca , si
realizand ca proritate comuna a statelor membre dezvoltarea profesionala si protectia sociala ,
dezvoltarea productiei de calitate , piata libera si circulatia libera , coeziunea economica si sociala ,
egalitatea inre femei si barbati . Cartea Alba stabileste proritati pana in 2000 dezvoltand si
completand proritatile privin politica sociala .
Legile privind politica sociala au fost stabilite prin Tratatul de la Roma de la 1957, consolidat
de Actul Unic European 1986-1987 , intarit prin Tratul de la Maastrich 1992 si prin Tratatul de la
Amsterdam . 4

Datorita complexitati si ramurile diverse unde intalnim politica sociala este greu de
stabilit daca este una de reglemntare sau una de redistribuire . Politica sociala face parte din politica
nationala care respecta directivele primite de la U.E. dar nu dispune de un venit constat primit din

partea ei . Uniunea Europeana detine un fond special si anume Fondul Social European care este
un fond de redistribuire , adica bugetul fondul este format din sume alocate de la toate statele

3
Cartea Social Europeana https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?..
4
Politica Sociala - calatizator al transformarii Uniunii Europene intr-o societate bine ordonata
membre dar impartirea nu este aceeias , sprijina statele aflate in nevoie sau diferite proiecte care sunt
creeate pentru a rezolva problemele sociale .

Daca privim atent este o politica de reglmentare deoarce reglementeaza in termeni legal in
multe domeni precum : ocupare fortei de munca , refugiat , protectia copiluli , salarizarea , varsta de
pensionare . Un exemplu de reglemntare privind politica sociala este Tratatul de la Amsterdam :
conditiile de munca , informarea si consultarea lucratorilor , egalitatea intre barbat si femeie in ceea
ce priveste oportunitatile pe piata munci , si tratamentul la locul de munca , protectia lucratorilor a
caror contracte de munca se incheie . Un alt exemplu de politica Regulamentul 883/2004 , unde este
prezentat clar toate reglementarile ce tin de politica sociala si domenile diverse .

FSE promovează crearea și îmbunătăţirea locurilor de muncă prin finanţarea

unor iniţiative care ajută oamenii din întreaga Europă, și în special pe cei din ţările mai puţin
dezvoltate, să își perfecţioneze competenţele și perspectivele profesionale. Comisia
Europeană aprobă priorităţile de finanţare, nefiind însă direct implicată în selectarea
proiectelor, care sunt gestionate prin autorităţile de management din fiecare stat.

FSE este o sursă importantă de inovare, experimentare și progres în promovarea

îmbătrânirii active la locul de muncă în Europa. El a fost deja folosit pentru a finanţa
iniţiative din partea unei varietăţi bogate de organisme pentru formarea și reconver-sia
profesională a lucrătorilor mai în vârstă și combaterea discriminării de vârstă pe piaţa muncii
și la locul de muncă , diferenţa între sexe.

Modelul social european , nu este reprezentat printr-o deginiţie concretă , deşi îl

regîsim în diferite documente oficiale ale Uniuni Europene , este mai degrabă descris , ca un
un model social care deţine performanţe difeite prin intermediul căruia oferă protecţie socială
şi coeziune socială . Coeziounea socială este considerată principalul criteriu al meului social
european . Modelul social european include diferite ari de activitate : 5

 Educaţia , calificarea profesională , învăţarea pe întreg parcursul vieţi

 Securitatea la locul de muncă şi ocuparea forşei de muncă
 Protecţie şi incluziune socială ( pensii , îngrijirea copilui , prestaţii de
asistenţă socială )
 Finanţarea şi buna guvernare .
5
Modelul Social Europena , http://noi.fgbweb.eu , accesat la data de 13.05 2018
https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF, accesat la data de
13 .05.2018
 clşvfţjIxB
o
g
,n
iu
tsrd
p
ză
a
b
e
A
O
:FG
îm
T
â
In concluzie politica sociala este una de reglementare care utilizeaza si instrumente de
redistribuire de exemplu Ajutorul Social , care este alocat doar persoanelor care au nevoie , dar acest
fond se formeaza prin alocarea de bani de la intreaga comunitate .

Modelul social european este divers si corespunde complexitati politici sociale . Metoda "
deschisa de coordonare" care are la baza diferite principii , si a fost metoda lansata in "Strategia de
ocupare a fortei de munca " . Princiipi precum :

- principiul subsidearitati , se concretizeaza prin impartirea responsabilitatilor la nivel comunitar

si cel national
 - monitorizarea pe tara , consta in elaborarea de rapoarte cu privire la progresele si bunele
practicic , ale statelor membre

- principiul convergentei , se refrea la urmariea obiectivelor comune si actiuni colective

- abordarea integrata presupune extinderea directilor politicilor pietei munci in alte politici
educationale , impozitarea , etc6

- menegmentul obiectivelor , consta in urmarirea si evaluoarea progreselor , prin stabilire unor

indicatori comuni , posibile bune practici la nivel european

O alta metoda reprezinta dialogul social ,este un element important pentru adoptarea medelului
european la nivel national , reprezinta o procedura de consultare intre Comisia Europeana si parteneri
sociali . In decursul timpului s-a demostrat ce este o metoda eficienta deoare se dezvola opinii
comune si cu acorduri colective . Printr-e acorduri implementate cu ajutorul dialogului social sunt :
munca cu jumatate de norama , concediu parternal si contractele pe termen nelimitat.

Dialogul sectorial este o componenta a dialogului social , consta intr-un proces de negociere
si consultare care se doreste a ajunge la incheirea unui acord cadru .7

Un instrument financiar al politcic europene sociale este Fondul Social European , sprijina
diferite masuri si incerca rezvolvarea unor probleme sociale : combatrea somajuui , formarea
profesionala , anticiparea schimbari economice si sociale , etc.

Crearea unui cadru legislativ comun costruieste o alta metoda a politici sociale . Se formeaza
un cadrul legislativ comun pentru toate statele membre , care se axeaza pe anumite proritati in diferite
directi de actiune ca de exemplu egalitate de gen , securitatea munci , lupta inpotriva dicriminari de
orice fel in acest sense s-au infintat organisme de monitorizare a implementari de politici sociale :

* Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei

*Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca

*Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate la Locul de Munca

6
Ibem
7
Revista Caliitati Vietii , Politica Sociala , Factor al Dezvoltarii Societatii , Ioan Maginean
http://www.revistacalitateavietii.ro/2014/CV-1-2014/01.pdf
 Conform ultimului raport privind Romania ,conditiile de munca ua fost stabile insa atingerea
obiectivului de ocupare a fortei de munca este departe de a atinge obiectivele dorite. Rata somajului
este sub 7% , aflanduse sub media U.E. de 9, 5% . Se observa ca ceea mai mare crestere a ocupari
fortei de munca este in domeniul IT care se preconizeaza ca pana in 2025 va fi de 44% .

Imbatranirea populatieie datorita emigratieie puternice si a natalitati scazute este o alta

problema cu care Romania se confunta , in 2013 aproximativ 2,5 milioane de romani locuiau in
strainatate .

Integrarea tinerilor pe piata foreti de munca , reprezinta multe incercari , provocari , si sustineri
din partea statului , in 2015 rata somajului in randul tinerilor era 22% cifra care este peste media
UE . Tineri someri care nu frecventeaza nici o forma de studi sau de formare profesionala depaseste

cu mult peste media UE de 12% in cazul Romanei fiind de 17% . Datorita lipsei de cooperare
intre instituti , masuri cheie precum stadiul de ucenicie , certificate profesionale si cursuri au fost
utilizate cu mult sub media stabilita .8

Cheltuiele nationale privind politica pietei de munca sunt reduse , si nu sunt coordonate cu
Fondul Social European . Se bazeaza exagerat pe FSC fenome ce ar putea destabiliza politica
nationala, lipsa de cooperare duce la doua sisiteme concurente.

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a ramas in urma doar 3,1 din someri au
participat la programele lansate , legislati este inca o piedica in ceea ce priveste ocuparea fortei de
munca , si inexistenta unui sisitem clar cu someri in functie de domenile care pot activa si
intreprinderi . Roamaia este tara dinUE cu cel mai scazut dialog social intre forta de munca si
angajator.

Grupurile sarace precum rromi , copiii institutionalizati , persoanele cu handicap si multe

persoane din mediul rural au incotinuare bariere in ceea ce priveste accesul la educatie . In astfel de

medii rata de abadonare timpuri este mult mai ridicata.

Riscurile privind excuziunea sociala si saracia acuta , este inca existenta si pare ca fenomenul
nu s-a redus considerabil in 2014 , 40% s-au inclus intr-o astfel de categorie .

8
Raportul de tara al Romaniei pentru 2016
 Datorita diversitati politici sociale avem o multitudine de instituti la nivel national care au de
dat un acor sau un dezacor atunci cand vine vorba de probleme sociale . O sa incepem inatai cu
Ministerele :

1. Ministerul Muncii si Familiei si Protectiei Sociale

2. Ministerul Sanatatii

3.Ministerul Educatieie , Cercetari si Inovarii

4. Ministerul Dezvolatrii Regionale si Locuintei

Instituti care sunt direct subordonate Guvernului :

1. Oficiul Roman pentru Adoptii

2. Consiliul National pentru dezbaterea dicriminari

3. Agentia Nationala pentru Romi

4. Agentia pentru Strategii Guvernamentale

Institutii care se afla in subordinea Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale

1. Inspectia Sociala

2. Agentia Nationala pentru Protectia Familiei

3. Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sansa intre Barbati si Femei

4. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

5. Autoritatea Nationala pentru Protectia Persoanelor cu Handicap

6. Autoritate Natioanala pentru Protectia Dreptirilor Copilului

7. Directia de munca si incluziune sociala judetana

8. Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protetiei Sociale

9. Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi Asigurari Sociale

10. Inspectia Muncii

 11. Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii

Precum si autoritatile loclae contribuie la poltica sociala : Consilul Judetean si Primarile , care
au o contibutie pentru implementarea pe teren a politicilor sociale .

Exista mlte grupuri de interese privind politica sociala . Angajatori sunt un grup de interse care
efectueaza presiunui asupra politicilor de salarizare , protectie si securitate in muncii . Deoarece
intersul lor este sa detina cat mai mare profit , si investiti mici , si bineinteles daca se poate cu
raspundere limitata.

Organizatile non guvernamentale , care aplica frecvent presiunui asupra guvernului si

indtitutilor implicate pentru o rezolvare a unei probleme de ordin social , de exemplu combaterea
saraciei , dezvoltarea personala , drepturile copiilor , lupta inpotriva discriminari in functie de rasa ,
gen , orientare sau religie , protejarea persoanelor cu handicap.

Sindicatele lideri din diferite brezle care militeaza pentru optinerea si pastrarea drepturilor
angajatilor . Face presiuni pentru binele colectiv a angajatilor din diferite domeni .

Partidele politice sunt o presiune atat negativa cat si pozitiva , incercand in permaneta sa
schimbe unele legi si intr-un fel unele dintre ele fie ca sunt la putere sau nu inceraca se incetineasca
proiectele de diminuoare a saraciei , datorita manipulari usoare a acestora , insemanad o sursa de
voturi importanta .

Alocatia de stata pentru copii , se acordata tuturor copiilor pana la varsta de 18 ani , si urmeaza
cursuri de invatamat la zi , in ultima perioada alocatia s-a dublat la 84 de lei . Legislatia legata de
alocati este una minitioasa : Ordonata de Urgenta nr 16 din2008 , Legea 174 din 2008 ,Legea 175
din 2008 .

Cuantumul este calculat in raport cu indicatorul social de referinta , ISR este de 500 lei :

* 0,4 ISR 200 lei la copii pana la 2 ani , aceasta se cumuleaza cu indemnizatia lunara

*0,168 84 lei copiii cuprinsi cu varste intre2 si 18 ani , si liceeni care au implinit 18 ani

*0,4 ISR 200 lei pentru copiii cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 ani si 18 9

9
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/protectie-sociala/144-legislatie-politici-sociale
 Politica sociala ne priveste pe fiecare , deoarece ne aflam de o parte sau de alta a taberei ,
angajat sau somer , asistat social , concediu paternal sau in oricare alt domeniu , ca si angajat ,
sisitemul de pensi . Devino curios de viitor cerceteaza politica sociala .

Bibliografie

Politica Sociala , elaborat in cadrul proiectului Phare Ro 0006.18.02

http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_sociala.pdf
Tratatul de la Lisabona versiune consildata
https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/st06655-re02.ro08.doc
Cartea Social Europeana
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?..
Politica Sociala - calatizator al transformarii Uniunii Europene intr-o societate bine ordonata
Ibem
Revista Caliitati Vietii , Politica Sociala , Factor al Dezvoltarii Societatii , Ioan Maginean
http://www.revistacalitateavietii.ro/2014/CV-1-2014/01.pdf
Raportul de tara al Romaniei pentru 2016
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/protectie-sociala/144-legislatie-politici-
sociale