UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE ”CAROL I”

FACULTATEA DE SECURITATE ȘI APĂRARE

Sistemul Politic din Suedia

COORDONATOR:
Colonel prof. univ. dr. DOREL BUȘE
STUDENT:
Țucă Andrei-Dumitru

OCTOMBRIE 2021
BUCUREȘTI
 Suedia a rămas o țară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să stea
nealiniată în timpul Războiului Rece și nu este astăzi membră a nici unei alianțe militare (deși a
participat la antrenamentele NATO). Aderarea la Uniunea Europeană a fost susținută de partidele
politice, și referendumul privind aderarea a avut succes, trecând cu o majoritate de 52 %, pe 13
noiembrie 1994. Suedia a aderat la 1 ianuarie 1995.

Pe durata Războiului Rece, țările nealiniate, cu excepția Irlandei, au considerat că nu e

înțelept să adere la Uniunea Europeană, deoarece predecesorul Uniunii, Comunitatea Europeană,
fusese asociată cu țările membre NATO. După sfârșitul Războiului Rece, Suedia, Austria și
Finlanda au intrat în UE, dar Suedia fără să adopte și moneda unică europeană. Suedia în
continuare a rămas nealiniată militar, cu toate că a participat la unele exerciții NATO, pe lângă
colaborarea ei cu alte țări europene în domenii precum tehnologii militare și industria de apărare.
Printre altele, companiile suedeze exportă armament, care este folosit de armata americană în Irak
. Suedia are de asemenea o lungă tradiție de participare la operațiuni militare internaționale, cea
mai recentă fiind în Afganistan, unde trupele suedeze se află sub comanda NATO, dar și operațiuni
de menținere a păcii sub protectorat ONU, cum ar fi în Kosovo, Bosnia și Herțegovina, sau Cipru.
Având în vedere că acest proiect face referire la o democrație, putem să ne aplecăm asupra
principiilor ce caracterizează o democrație: separarea puterilor în stat (adus pentru prima oară în
discuție de către Charles de Montesquieu), existența legilor și a Constituției, existența și
respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (printre care regăsim: libertatea individuală,
libertatea de comunicare, libertatea economică, libertatea de asociere și de acțiune colectivă),
suveranitatea poporului, existența partidelor politice, desfășurarea alegerilor libere, precum și
statul de drept.1 Alterarea unui singur principiu conduce la slăbirea democrației și la nașterea
abuzurilor, alterarea mai multor principii conduce la dictatură. Nu întotdeauna termenul
„democrație” a avut semnificația pe care astăzi o cunoaștem. Spre exemplu, criticii aristocratici
foloseau acest termen pentru a-și manifesta disprețul față de poporul de rând care a înlăturat

1
Mihaiela Bușe, Doctrine politico-militare, Editura Universității Naționale de Apărare “Carol I”, București, 2016, pp.
131-133.
controlul aristocraților asupra guvernului. 2 Un regim democratic se formează în etape. Etapele pe
care specialiștii în științe politice le consideră valabile sunt următoarele: apartenența la comunitate,
pregătirea, compromisul, obișnuirea, sistemul internațional, democratizarea și refluxul. 3 Baza
formării unui regim democratic este tensiunea. Ne putem referi inclusiv la tensiunile apărute prin
căderea regimurilor comuniste în fostele republici sovietice. Dacă ne referim la aceste situații,
Samuel P. Huntington considera că democratizarea a survenit în urma colapsului regimurilor
totalitare, fiind primit cu bucurie de către cetățeni, dar tranziția către o democrație reală a fost, în
cele mai multe cazuri, o iluzie. 4
1. Coaliția câștigătoare trebuie să conțină cât mai puține persoane;
2. Selectoratul nominal trebuie să fie într-o formulă cât mai extinsă;
3. Exercitarea controlului asupra veniturilor sistemului;
4. Loialitatea este o urmare a recompensării susținătorilor;
5. Veniturile susținătorilor nu trebuie să fie ciopârțite pentru a fi redistribuite celorlalți
oameni.

În ceea ce privește regula numărul 1, o coaliție câștigătoare redusă presupune o distribuire

a câștigurilor între mai puțini oameni, care devin automat mai ușor de mulțumit. O coaliție extinsă
presupune câștiguri mai mici pentru fiecare membru. De asemenea, dacă ne referim în termenii
controlului, liderului îi este mai simplu să își exercite influența asupra unui număr mai mic de
oameni cu care împarte mai puțină putere, reușind să mențină mai multă pentru acesta.
Prin sintagma de selectorat nominal, cei doi autori înțeleg acele persoane care au putere de
decizie, fie aceasta și minimă, în alegerea liderului. De cele mai multe ori, peste selectoratul
nominal se suprapun totalitatea alegătorilor ce dețin drept de vot, în funcție de legislația fiecărui
stat în parte. Într-o oarecare antiteză cu regula numărul 1, dacă baza electorală este mai mică,
aceasta este mai greu de controlat chiar și din prisma faptului că este mai informată decât o bază
electorală extinsă. Într-un selectorat nominal extins este loc pentru toate partidele politice și
întotdeauna vor exista suficienți alegători care să le ofere o parte din putere.

2
Robert A. Dhal, On democracy, Yale University Press, Londra, 1998, p. 12.
3
Gianfranco Pasquino, Curs de știință politică, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 313-317.
4
Samuel P. Huntington, The third wave. Democratization in the late twentieth century, University of Oklahoma Press,
1991, p. 168.
 Sistemele politice pot fi studiate cel mai bine prin raportare la diferite state. Chiar dacă par
similare, acestea prezintă o serie de particularități în funcție de statele pe care le studiem. Un bun
exemplu este studiul comparativ între sistemul politic suedez și sistemele politice ale altor
democrații mature sau în tranziție.

1. Aspecte generale cu privire la Suedia

Suedia este unul dintre statele care suscită interesul tot mai multor europeni din varii
perspective. Fie că luăm în calcul sistemul economic sau sistemul politic, fie că luăm în calcul
această țară doar din punct de vedere al modului de viață și al destinațiilor turistice, Suedia rămâne
o opțiune valabilă de petrecere a vacanței sau chiar de emigrare.

Fig. 1: Harta Suediei

Statul suedez este unul dintre cele mai dezvoltate din Europa și este cu atât mai interesant
atunci când încercăm să identificăm acele premise, acele cauze care au dus la dezvoltarea uluitoare
a acestei țări, în condițiile în care populația acestei țări numără aproximativ zece milioane de
locuitori, dintre care două milioane sunt minori. Un lucru important de reținut despre Suedia este
multiculturalismul acestei țări, oglindit în următoarele cifre: 15% dintre suedezi provin din alte țări
și unul din cinci copii au cel puțin un părinte cu rădăcini într-un alt stat.5 Suedia este una dintre
cele mai nordice țări din lume (intră în așa-numita categorie a statelor nordice, alături de Norvegia,
Danemarca și Finlanda), surprinzătoare prin lungimea sa de coastă, varietatea de lacuri, păduri și
specii de animale. Suprafața sa este comparabilă cu cele ale Thailandei, Spaniei și Californiei,
granițele fiind aceleași din anul 1905, fiind absentă din orice fel de războaie din anul 1814. 6 Acest
ultim aspect este cu atât mai intrigant cu cât Suedia a fost o mare putere militară a secolului XVII.
Cu toate acestea, sunt aproape două secole de „liniște” pentru această țară.
Timp de trei ani consecutivi- 2010, 2011 și 2012, Suedia s-a clasat pe cel de-al treilea loc
în ceea ce privește ajustarea inegalităților, conform indicelui de dezvoltare umană, calculat de către
UNDP- United Nations Development Programme. 7 Statul suedez adoptă constant politici menite
să promoveze toleranța, combaterea sărăciei, ajustarea inegalităților sociale, egalitatea șanselor
între femei și bărbați.
Suedezii au înțeles de foarte multă vreme că investiția în educație este unica investiție cu
adevărat sigură în viitorul unui individ, dar și al unei comunități. Prin urmare, vârsta medie a unui
student este de 25.5 ani, iar mai bine de 40% dintre femei și 32% dintre bărbați, cu vârste cuprinse
între 25 și 64 de ani, urmează alte programe de studii și/sau cursuri de specializare. 8 La nivelul
Uniunii Europene există o medie de doar 10.9%.9
Cercetarea și inovarea ocupă un loc de frunte în lista intereselor statului suedez, iar acest
aspect se observă foarte bine și din prisma rezultatelor: Suedia este deținătoare a 30 Premii Nobel
astfel structurate: 8 în psihologie și medicină. 4 în fizică, 5 în Chimie, 8 în literatură, 5 premii
pentru pace (se află pe locul 5 în lume din punct de vedere al numărului de Premii Nobel
obținute).10

5
***Quick facts about Sweden, în https://studyinsweden.se/why-sweden/quick-facts-about-sweden/, accesat la data
de 21 octombrie 2021.
6
***Sweden- an overview, în https://sweden.se/society/sweden-an-overview/, accesat la data de 21 octombrie 2021.
7
***Interesting facts about Sweden, în https://www.eupedia.com/sweden/trivia.shtml, accesat la data de 21 octombire
2021.
8
Ibidem.
9
***Adult learning statistics, în https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Adult_learning_statistics#Participation_rate_of_adults_in_learning_in_the_last_12_months
accesat la data de 22 octombire 2021.
10
***Nobel prize winners: Which country has the most Nobel laureates?, în
https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/northamerica/usa/11926364/Nobel-Prize-winners-Which-country-has-
the-most-Nobel-laureates.html, accesat la data de 22 octombrie 2021.
 Alte câteva aspecte relevante despre Suedia sunt următoarele: 11

o Suedia (1979) este prima țară care a adoptat o legislație specială care interzice
violența domestică asupra copiilor;
o Pașaportul suedez oferă intrare fără viză în 124 de țări. În prezent, pașaportul suedez
ocupă locul al treilea în lume, conform clasamentului de profil;
o Limba engleză este cunoscută la nivel intermediat și avansat de aproximativ 85%
din suedezi, ceea ce transformă Suedia într-o destinație în care turiștii nu întâmpină
probleme semnificative în comunicarea cu localnicii.

2. Elemente definitorii ale sistemului politic suedez

Constituția Suediei este cel mai important document care prezintă modul în care Suedia
este guvernată. Mai mult decât atât, aceasta precizează formula de compunere a parlamentului și
a guvernului, modul în care acestea trebuie să acționeze atât separat, cât și împreună. Cu alte
cuvinte, Constituția Suediei stipulează cadrul de exercitare a puterii politice. Suedia are patru legi
fundamentale, după cum urmează: Instrumentul de Guvernare, Actul de Succesiune, Legea privind
libertatea presei, precum și Legea privind libertatea de exprimare. 12

 Relația cu Statele Unite ale Americii: cele două state s-au angajat în promovarea și
consolidarea relațiilor bilaterale dintre acestea în diplomația publică, servicii destinate
afacerilor, dar și a relațiilor diplomatice tradiționale. De asemenea, cele două state își
doresc o consolidare a legăturilor în relațiile regionale, comerciale și economice. 13

11
***25 interesting facts about Sweden, în https://www.swedishnomad.com/interesting-facts-about-sweden/,
accesat la data de 22 octombrie 2021.
12
Magnus Isberg, Introduction, în The Constituion of Sweden. The Fundamental Laws and the Riksdag Act, disponibil
la https://www.riksdagen.se/globalassets/07.-dokument--lagar/the-constitution-of-sweden-160628.pdf, p. 3, accesat la
data de 22 octombrie 2021.
13
***US Embassy in Sweden- Our relationship, în https://se.usembassy.gov/our-relationship/, accesat la data 23
octombrie 2021.
  Relația cu Rusia: relațiile dintre cele două state sunt la un nivel foarte scăzut, premierul
Suediei identificând Rusia drept cea mai mare amenințare în termeni de imixtiuni în
problemele interne ale țării. Ambasadorul Rusiei în Suedia- Viktor Tatarinsev a
condamnat declarațiile premierului suedez, afirmând că acestea nu vor rămâne fără un
răspuns. Ambasadorul și-a manifestat speranța ca următoarea formulă guvernamentală să
reevalueze și să reconsidere politica externă a Suediei față de Rusia deoarece relațiile
dintre cele două state sunt la un nivel atât de sensibil, încât mai rău de atât nu s-ar putea.14
 Relația cu China15: Suedia a fost prima țară occidentală care a inițiat relații diplomatice
cu China în 1950. Relațiile dintre acestea au cunoscut o răcire în urma difuzării unui
show de televiziune satiric în care era prezentată o familie de chinezi aflată într-un
moment incomod. China a acuzat Suedia de rasism și a lansat avertismente către chinezii
care vizitează Suedia să fie atenți deoarece în această țară se petrec abuzuri împotriva
chinezilor la ordinea zilei.
 Relația cu NATO: Suedia și NATO cooperează în domeniul operațiilor de pace și de
securitate, iar una dintre cele mai importante priorități ale relației dintre cele două entități
este dezvoltarea capabilităților interoperabile, precum și menținerea capacității forțelor
armate suedeze de a colabora cu cele ale altor state membre în operațiile multinaționale
de sprijin a păcii. 16

14
***Swedish-Russian relations „the worst in many, many years”, în https://www.thelocal.se/20180705/swedish-
russian-relations-the-worst-in-many-many-years, accesat la data de 23 octombrie 2021
15
Aisha Hassan, A racist skit by Swedish TV is only adding fuel to the China-Sweden diplomatic fire, în
https://qz.com/1402130/china-and-sweden-are-locked-in-a-number-of-diplomatic-spats-in-2018/, accesat la data de
23 octombrie 2021.
16
***Relations with Sweden, în https://www.nato.int/cps/su/natohq/topics_52535.htm, accesat la data de 23 octombrie
2021.
 Denumirea completă oficială a statului: Regatul Suediei;
 Denumirea scurtă și oficială a statului: Suedia;
 Etimologia numelui: acesta derivă din numele tribului svear ce locuia în centrul Suediei;
 Capitala: Stockholm;
 Populație: 10.040.995 (estimare din august 2021);
 Teritoriu: 450.295 km pătrați;

Bibliografie

A. Documente oficiale:

1. ***The Constituion of Sweden. The Fundamental Laws and the Riksdag Act,
disponibil la https://www.riksdagen.se/globalassets/07.-dokument--lagar/the-
constitution-of-sweden-160628.pdf

B. Lucrări de specialitate

1. Bușe, Mihaiela, Doctrine politico-militare, Editura Universității Naționale de

Apărare “Carol I”, București, 2016.
2. Dhal, Robert A., On democracy, Yale University Press, Londra, 1998.
3. Huntington, Samuel P., The third wave. Democratization in the late twentieth
century, University of Oklahoma Press, 1991.
4. Pasquino, Gianfranco, Curs de știință politică, Editura Institutul European, Iași,
2002.

C. Surse online

1. ***25 interesting facts about Sweden, în

https://www.swedishnomad.com/interesting-facts-about-sweden/
2. ***Adult learning statistics, în https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Adult_learning_statistics#Participation_rate_of_adults_in_le
arning_in_the_last_12_months
3. ***Interesting facts about Sweden, în
https://www.eupedia.com/sweden/trivia.shtml
4. ***Nobel prize winners: Which country has the most Nobel laureates?, în
https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/northamerica/usa/11926364/Nobel-
Prize-winners-Which-country-has-the-most-Nobel-laureates.html
5. ***Quick facts about Sweden, în https://studyinsweden.se/why-sweden/quick-
facts-about-sweden/
6. ***Relations with Sweden, în
https://www.nato.int/cps/su/natohq/topics_52535.htm
7. ***Sweden- an overview, în https://sweden.se/society/sweden-an-overview/
8. ***Swedish-Russian relations „the worst in many, many years”, în
https://www.thelocal.se/20180705/swedish-russian-relations-the-worst-in-many-
many-years
9. ***The Swedish Parliament, în https://riksdagen.se/globalassets/15.-bestall-och-
ladda-ned/andra-sprak/the-swedish-parliament-1612.pdf
10. ***US Embassy in Sweden- Our relationship, în https://se.usembassy.gov/our-
relationship/
11. Hassan, Aisha, A racist skit by Swedish TV is only adding fuel to the China-Sweden
diplomatic fire, în https://qz.com/1402130/china-and-sweden-are-locked-in-a-
number-of-diplomatic-spats-in-2018/