UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE ”CAROL I”

FACULTATEA DE SECURITATE ȘI APĂRARE

Grigore Preoteasa
Viața și activitatea politico-diplomatică

Olteanu Vlad Bogdan

Ianuarie,2022
CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................................................3

DATE GENERALE............................................................................................................................4

ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ...........................................................................6

ACCIDENTUL DE PE AEROPORTUL VNUKOVO....................................................................8

CONCLUZII .....................................................................................................................................10

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................11

INTRODUCERE

2
Grigore Preoteasa a fost un diplomat susținător al regimului communist şi ministru al afacerilor
externe în anii primului deceniu comunist, în perioada 1915–1940. El a căutat să se desprindă de
răul unei identităţi partizane moştenite şi să aspire înlăuntrul binelui reprezentat de structurile
comuniste. Născut la București la data de 25 august 1915, el subliniază in autobiografia sa
situația materială neprivilegiată “Părinţii mei eram ambii de origine ţărănească din Bucureşti,
tatăl meu a fost angajat la C.F.R. într-o calitate care ezită între serviciul de funcţionar şi acea
de tipograf, anume manipulant de imprimate speciale ale C.F.R. Mama a fost muncitoare de
fabrică, la C.A.M. (Casa Autonomă a Monopolurilor)”. 1

 El a parcurs gimnaziul și liceul „Aurel Vlaicu“ cu mare ușurință, făcându-se remarcat prin
inteligență și pasiunea sa pentru istorie. .După trecerea examenului de bacalaureat, Grigore
Preoteasa s-a înscris la „Facultatea de litere, secţia filologie modernă” Imediat după începerea
anului universitar, şi-a creat legături cu studenţi de aceeaşi orientare politică,unul dintre aceşti
prieteni era Mihail Dragomirescu.2 Declaraţia lui Grigore Preoteasa din data de 26 ianuarie 1950
arată că Uniunea Tineretului Comunist a constituit primul pas în ceea ce el vedea probabil a fi o
luptă împotriva sistemului. „Legătura cu mişcarea organizată am luat-o la Universitate în 1934,
unde alţi studenţi organizaţi dinainte, mi-au observat manifestările şi felul de a gândi şi mi-au
propus intrarea în U.T.C. Intrând în mişcare nu-mi dădeam seama că intru în mod activ într-o
luptă de clasă fără cruţare”3

La începutul anului 1940, este din nou arestat şi trimis într-un lagăr de concentrare, mai întâi la
Miercurea-Ciuc, apoi la Caracal, iar în cele din urmă la Târgu Jiu. Cu câteva zile înainte de
înfaptuirea actului din 23 august 1944, a reușit să părăsească lagărul și a venit la București, unde
conform misiunii partidului, s-a pregătit pentru apariția legală a „ziarului Romania Liberă”, la
care va avea rolul de redactorul șef.. Ulterior a fost Director al Departamentului de Informații al
Ministerului Informațiilor (1946), Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe (12
noiembrie 1947), Ministru plenipotențiar al Statelor Unite (1948), Profesor de Istoria României,
Contemporană, în cadrul facultății de Istorie a Universității din București, prim-adjunct (1955)

1
Ionel Radovici, Caiete Diplomatice, f.l, Editura Institutul Diplomatic Român,2013, p.5
2
Ibidem, p.9
3
Ibidem, p.11

3
și ministrul Afacerilor Externe (3 octombrie 1955 până la 15 iulie 1957, când a fost înlocuit de
Ion Gheorghe Maurer).4

DATE GENERALE

Imediat după ce a a fost numit secretar, s-a dedicat şi mai mult muncii de combatere a
legionarilor, însă la scurt timp situaţia s-a schimbat dramatic. Perioada cuprinsă între momentul
în care a început să îşi desfăşoare activitatea la Atelierele Griviţa şi până la arestarea sa este
descrisă în linii mari şi de documentele descoperite în Arhiva Siguranţei. Studentul comunist
Preoteasa Grigore, fost condamnat pentru agitaţiuni cu caracter revoluţionar, a fost delegat
provizoriu cu organizarea mişcărei comuniste în rândurile tineretului dela C.F.R. Griviţa, până
când partidul va desemna un instructor în această direcţie.5

Perioada petrecută de Grigore Preoteasa în pregătirea militară nu trebuie confundată cu

satisfacția serviciului militar, pentru că el mai spunea: „Nu am fost în armată. din 1937 până în
1938, am făcut pregătire militară la București, iar unitatea studențească în litere. După
instaurarea regimului, deși nu a primit suficientă pregătire militară, i s-a acordat în continuare
gradul de „ locotenent Colonel”, armă de infanterie, corp politic”, fiind luat în evidență de către
„Comitetul militar.

Deși Grigore Preoteasa a participat la pregătire militară cu studenții Facultății de Arte,

„Facultatea de Arte a refuzat să-l reînscrie ca student”, dar aceasta nu este o problemă pentru că
Grigore Preoteasa s-a înscris în cadrul „Academiei Comerciale în anul 1937.”,iar spre sfârşitul
anului 1937, Grigore Preoteasa s-a căsătorit cu tov. Ana Wecsler.”

În mod evident, încarcerarea lui Preoteasa a fost un serviciu major ce i s-a adus, câtă vreme,
probabil, în ochii celorlalţi deţinuţi cu orientări de stânga, aceasta era echivalentul celui mai înalt
sacrificiu care se putea face în favoarea cauzei lor comune. În perioada 1935–1937, Grigore
Preoteasa a fost pe rând închis la „Bucureşti – închisoarea Jilava, Doftana şi Craiova.”54

4
Vladimir Tismăneanu.,Stalinism pentru eternitate: O istorie politică a comunismului românesc, f.l, Editura
Humanitas, 2014, p.52
5
***Amintiri din comunism, disponibil la https://amintiridincomunism.wordpress.com/2015/08/25/grigore-
preoteasa-intrand-in-miscare-nu-mi-dadeam-seama-ca-intru-in-mod-activ-intr-o-lupta-de-clasa-fara-crutare/#4 ,
accesat in data de 28.12.2021.

4
Perioada petrecută în închisoare reprezintă momentul în care vor avea loc marile schimbări în
ceea ce priveşte atitudinea şi, în acelaşi timp, devotamentul declarat faţă de Partidul Comunist. 6

Regimul Antonescu și-a perfecționat metodele de intimidare și persecuție împotriva oponenților.

În închisori și lagăre de concentrare, regimurile de teroare s-au intensificat, iar pedepsele
insultătoare și umilitoare sunt prevăzute de lege; s-au luat măsuri pentru exterminarea fizică a
deținuților. În lagărul de la Tg. Jiu, Grigore Preoteasa și-a petrecut cea mai mare parte a timpului.
Detenția ilustra un peisaj macabru în care stagiari, chiar și oamenii bolnavi și fragili îndură o
muncă obositoare în condiții de foame. Pedepsele impuse prizonierilor includ: regim lipsit de
hrană timp de 10 zile, închiși in carceră, legați de copac sau bătuți cu centura.7

După 23 august 1944, Grigore Preoteasa a primit diverse însărcinări, de la direcția

ziarului România liberă la Direcția Generală a Presei din Ministerul Informațiilor și secretariatul
Afacerilor Externe. A fost ambasador în SUA și profesor universitar de Istorie, membru în
Comitetul Central și membru în Biroul Politic. Înainte să ajungă, ministru de externe, a trebuit
să ia parte la asasinarea bunului său prieten Lucrețiu Pătrășcanu.8

Desigur, într-un alt moment istoric, cănd Gheorghe Gheorghiu-Dej se pregătea să iși elimine
adversarii politici, Grigore Preoteasa își va dezvălui adevăratele standarde intelectuale. Din
păcate, nu a reușit să scape de boala comunistă și să depășească obiceiurile politice unice ale
vremii sale. În acest sens, o mărturie elocventă este o scrisoare pe care a scris-o secretarului CC
al PMR la 27 februarie 1948.

Aceasta scrisoare, intocmită imediat dupa Conferința PMR (21-23 februarie 1948), nu este
întamplătoare. Semnatarul acestei scrisori citează relația sa „foarte strânsă” cu Lucrețiu
Pătrășcanu. El îl acuza de antipartidism, intelectualism și atitudine dușmănoasă la adresa
regimului. Scrisoarea a servit procurorilor, cât și plutonului de execuție, care aveau sa il omoare
pe Pătrășcanu în închisorea Jilava la 17 aprilie 1954.9
6
Ionel Radovici, op.cit, p.17.
7
Eleonora Cepreanu, Obiecte personale aparţinînd lui Grigore Preoteasa 1n colecţiile muzeului de istorie a
municipiului București, disponbil la http://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/07-Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-
Muzeografie-VII-1969_226.pdf ,accesat in data de 28.12.2021.
8
Teofil Oroian, Grigore Preoteasa pune umărul la asasinarea prietenului Lucrețiu Pătrășcanu, disponibil la
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/grigore-preoteasa-pune-umarul-la-asasinarea-prietenului-lucretiu-
patrascanu ,accesat la data de 28.12.2021.
9
Teofil Oroian, Grigore Preoteasa pune umărul la asasinarea prietenului Lucrețiu Pătrășcanu, disponibil la
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/grigore-preoteasa-pune-umarul-la-asasinarea-prietenului-lucretiu-
patrascanu ,accesat la data de 28.12.2021.

5
Activitatea Politică si Diplomatică

Anul 1933 este unul dintre reperele pentru viitoarea carieră politică a lui Grigore Preoteasa, în
contextul tulburărilor sociale provocate de „criza profundă din 1929-1933, care a dus la reduceri
masive de locuri de muncă, care s-au soldat cu revolte, greve și manifestații ale muncitorilor. .

Greva din Grivița C.F.R. acesta este momentul în care Grigore Preoteasa „intră în contact pentru
prima dată cu acțiunile de stânga”, participând la „ajutorarea greviștilor”

În autobiografia sa, Preoteasa a notat că a avut ocazia să se manifeste. Mulți elevi de liceu au
participat atunci la ajutorarea greviștilor și la lupte de stradă. Acest eveniment a determinat
orientarea sa ulterioară.10 .Greva de la Grivița l-a marcat fundamental pe Grigore Preoteasa care a
mărturisit, în 1945, Comisiei Centrale de Verificare a Sectorului de Minister: „din cauza
evenimentelor revoluționare care au avut loc sub ochii mei, greva de la Grivița din 1933 și au dat
o precizie politică gândurilor mele până acum necristalizate într-o concepție revoluționară,
această revoltă a mers în direcția Partidului Comunist. "11

Preoteasa a încercat să-și asigure superiorii de devotamentul său total. Cel mai înalt nucleu al
comuniștiilor români, marcat de o chinuitoare lipsă de legitimitate, a cunoscut în acei ani
schimbări simptomatice. Numirea lui Grigore Preoteasa în funcția de ministru al Afacerilor
Externe a consfințit intrarea acesteia în cercul interior al puterii: a fost o funcție reală, legată de
eforturile echipei de a asigura RPR în blocul sovietic dar și în Națiunile Unite (unde RPR-ul a
fost primit în același an). România a început să contureze diverse inițiative de politică externă,
bineînțeles coordonate și aprobate de Moscova (restabilirea relațiilor cu Iugoslavia, dar mai ales,
după 1956, un rol semnificativ în „facerea” crizei maghiare și cooperarea în sud-estul Europei).12

10
***Amintiri din comunism, disponibil la https://amintiridincomunism.wordpress.com/2015/08/25/grigore-
preoteasa-intrand-in-miscare-nu-mi-dadeam-seama-ca-intru-in-mod-activ-intr-o-lupta-de-clasa-fara-crutare/#4 ,
accesat in data de 29.12.2021.
11
A.N.R., Arhiva C.C. al P.C.R., Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate care au încetat
din viata, Dosar Nr. P/ 158, Grigore Preoteasa, f.l, p. 22.
12
Teofil Oroian, Grigore Preoteasa pune umărul la asasinarea prietenului Lucrețiu Pătrășcanu, disponibil la
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/grigore-preoteasa-pune-umarul-la-asasinarea-prietenului-lucretiu-
patrascanu ,accesat la data de 29.12.2021.

6
La Plenara din iunie 1957, Preoteasa avea să fie ales membru supleant al Biroului Politic, deci îi
succeda lui Răutu ca șef al resortului ideologic al PMR. Membru supleant al Biroului Politic încă
din 1955, Răutu (prieten cu Preoteasa din tinerețe) ar fi urmat să preia conducerea relațiilor
internaționale clasice. 13

Ca ministru al Afacerilor Externe, Grigore Preoteasa a depus o sustinuta activitate pentru

sporirea prestigiului tarii pe arena internatională, pentru aplicarea politicii de pace si colaborare
între natiuni, elaborata de partid si guvern. Lui i-a revenit sarcina de a reprezenta România, în
1956, la sesiunea Adunarii Generale ONU, dupa ce țara noastra devenise membră a acestei
organizații (1955). În discursul tinut, cu acest prilaj, remarcă: "România este profund si organic
interesata într-o politica de pace si colaborare internationala. Aceasta o determina sa
promoveze cu staruinta, în politica sa externa, principiile coexistentei pasnice, colaborarea cu
toate tarile pe picior de egalitate, respectarea reciproca a suveranitatii si integritatii teritoriale,
neamestecul în treburile interne ale altor state. Pornind de la aceste principii, România tinde, în
mod constant, catre largirea efectiva a relatiilor politice, culturale si de afaceri cu toate țările,
indiferent de regimul lor social".14

In anul 1934 în cadrul Comitetului Naţional Antifascist, Grigore Preoteasa se ocupă de

organizarea şi promovarea mişcării tineretului antifascist. Alături de alţi studenţi utecişti, el luptă
pentru crearea Frontului Studenţesc Democrat, organizaţie îndrumată de partid, care să
mobilizeze forţele democratice studenţeşti în lupta împotriva fascismului. Ea se va realiza în
primăvara anului 1935.15

În noiembrie 1934, cu ocazia alegerii Comitetului Asociației Studenților, Grigore Preoteasa mai
candideaza alaturi de alti utecisti, aflându-se primul pe listă.

„Discursul liber” din 24 noiembrie 1934 a fost un manifest al studenților progresiști, un manifest
care insufla tendința de a lua contramăsuri democratice în instituțiile de învățământul superior.16

13
Ionel Radovici, op.cit, p.27
14
Teofil Oroian, Grigore Preoteasa pune umărul la asasinarea prietenului Lucrețiu Pătrășcanu, disponibil la
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/grigore-preoteasa-pune-umarul-la-asasinarea-prietenului-lucretiu-
patrascanu ,accesat la data de 29.12.2021.
15
Eleonora Cepreanu, Obiecte personale aparţinînd lui Grigore Preoteasa 1n colecţiile muzeului de istorie a
municipiului București, disponbil la http://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/07-Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-
Muzeografie-VII-1969_226.pdf ,accesat in data de 30.12.2021.
16
Ionel Radovici, op.cit, p.12.

7
ACCIDENTUL DE PE AEROPORTUL VNUKOVO

La 7 noiembrie 1957, asistată de reprezentanții comunismului din întreaga lume, va avea loc la
Moscova sărbătorirea a 40 de ani de la „Octombriul Roșu”. Delegația României trebuia să fie
condusă de Gheorghiu-Dej, însă, în ultimul moment, acesta a anunțat că nu poate pleca din
motive medicale.

În delegaţia condusă de Chivu Stoica s-a numărat Nicolae Ceauşescu, Grigore Preoteasa,
Alessandro Moghioroș, Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, iar restul de 4 persoane sunt „tehnicieni”.
Grigore Preoteasa a fost cel care a anunțat in ultimul moment ca trebuie sa meargă la Moscova.
De obicei el sau Ceauşescu trebuiau să plece. În cele din urmă, amândoi au plecat. Ca de obicei,
avionul este al Uniunii Sovietice, la fel și personalul care îl deservește; oamenii sunt detașați în
beneficiul de a servi la București. După o escală la Kiev, avionul s-a prăbușit lângă pista
aeroportului Vnukovo în condiții meteorologice nefavorabile.17

Accidentul a avut loc la ora 17:58. Concluzia comitetului care investighează accidentul este
următoarea: continuarea scăderii necontrolate de altitudine. De altfel, s-a stabilit că aeronava a
coborât mai devreme, aproape de vârfurile copacilor pădurii, la o înălțime de 10-15 m,
deplasîndu-se 120 m, și a căzut în pădure unde a și fost cuprinsă de foc. Toți membrii echipajului
au murit, iar doar Grigore Preoteasa a fost singurul pasager decedat ,alții au avut de suferit doar
răni ușoare. Rămășițele arse ale lui Grigore Preoteasa au fost așezate într-un sicriu sigilat din
Clădirea Sindicatului din Moscova pentru o zi, lângă o gardă de onoare formată din lideri
comuniști din întreaga lume. Sicriul a fost apoi transportat la București cu un tren mortuar.
Potrivit mărturiilor supraviețuitori, Preoteasa ar fi fost singurul pasager aflat picioare la
momentul accidentului şi se bucura că piloţii nu le-au cerut să poarte centura de siguranţă. Când
s-a pierdut controlul avionului, acesta ar fi spus:„Asta nu era în program”, astfel ultimele lui
cuvinte având o tentă tragico-comică.18

17
Ciprian Plăiaşu, Moartea lui Grigore Preoteasa, disponibil la
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/moartea-lui-grigore-preoteasa , accesat in data de 30.12.2021.
18
Ciprian Plăiaşu, Moartea lui Grigore Preoteasa, disponibil la
https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/moartea-lui-grigore-preoteasa , accesat in data de 30.12.2021.

8
Speculațiile ulterioare au spus că accidentul de la Vnukovo a fost îndreptat către secretarul
general al PMR, Gheorghiu Dej, care a insistat asupra retragerii trupelor și a consultanților de la
București, ceea ce a început să-i deranjeze pe ruși. Din moment ce Dej alfă că i se pregătește
ceva, se va preface că are gripă pentru a ieși din capcană. Cu toate acestea, moartea lui Grigore
Preoteasa va facilita trecerea lui Ceauşescu către conducerea partidului.19

O comisie guvernamentală condusă de Alexei Kosyghin (prim-ministru al Uniunii Sovietice din

1964 până în 1980) a inițiat o anchetă care a scos la iveală mai multe nereguli. S-a ajuns așadar
la concluzia că echipajul rus nu era suficient de pregătit pentru zborul din 4 noiembrie 1957,
deoarece piloții nu aveau ore de zbor suficiente pentru tipul de transport pe care îl operau; in
plus, zborul a avut loc fara pilotul 2 si navigator. Se pare că la aterizarea pe aeroportul Vnukovo,
Valery Nikolaevici Sleakov a ignorat indicațiile turnului de control, spunând că se descurcă bine
și nu are probleme, dar avionul a lovit ramurile unor copaci și s-a prăbușit.20

Sub diverselor suspiciuni create în jurul evenimentului, prăbușirea avionului din 1957 de pe
aeroportul Vnukovo din Moscova a devenit subiect de speculații și teorii ale conspirației care au
făcut ca totul să fie planificat, cu Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu printre
„țelurile” sovieticilor. De fapt,în realitate a fost un accident cauzat de o serie de erori datorate
faptului că vizibilitatea era practic inexistentă și ignorarea indicațiilor turnului de control; de
fapt, oricare ar fi fost rezultatul, comunismul din România ar fi continuat.21

Presa din România a publicat vestea accidentului aviatic abia două zile mai târziu, pe 6
noiembrie 1957, iar o săptămână mai târziu, miercuri, 13 noiembrie, știrea despre moartea lui
Grigore Preoteasa a fost publicată pe prima pagină a „Scânteia”, când „organul” a anunțat
moartea și sosirea trenului mortuar cu un cadru negru.

După ce în capitală a avut loc, la 12 noiembrie 1957, o înmormântare națională de comemorare a

secretarului Comitetului Central PMR (ceremonia a stârnit suspiciuni în rândul reprezentanților
19
***Amintiri din comunism, disponibil la https://amintiridincomunism.wordpress.com/2015/08/25/grigore-
preoteasa-intrand-in-miscare-nu-mi-dadeam-seama-ca-intru-in-mod-activ-intr-o-lupta-de-clasa-fara-crutare/#4 ,
accesat in data de 30.12.2021.
20
***Accidentul aviatic care putea schimba soarta României, disponibil la
https://amintiridincomunism.wordpress.com/2017/11/04/accidentul-aviatic-care-putea-schimba-soarta-tarii/ , accesat
in data de 02.01.2022
21
***Amintiri din comunism, disponibil la https://amintiridincomunism.wordpress.com/2015/08/25/grigore-
preoteasa-intrand-in-miscare-nu-mi-dadeam-seama-ca-intru-in-mod-activ-intr-o-lupta-de-clasa-fara-crutare/#4 ,
accesat in data de 02.01.2022.

9
agenților sovietici și ai reprezentanților care au însoțit sicriul la București) Grigore Preotasa a
fost înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea.

Concluzii

În concluzie, Grigore Preoteasa este un personaj inteligent care știe să exploateze în propriul său
interes situațiile politice din interiorul unei românii aflată la răscruce, pentru asumarea unui rol
de conducere în cadrul structurii politice comuniste el este obligat pe deoparte din cauza
adeziunii tatălui său la țărănism să construiască numeroase artificii explicative care să conducă
spre imaginea unui tânăr reabilitat de către structurile de partid mai degrabă ment pentru ca
demersul său să se bucure de credibilitate.

Condiţiile din ce în ce mai grele ale ilegaliştilor români l-au obligat să se retragă temporar din
instituţia patronată de partid, dar s-a întors relativ repede pentru a fi reînchis într-o manieră
previzibilă. Grigore Preoteasa a dat dovadă de farmec episodic și a căutat să exploateze mecanic
participarea la revolta de la Grivița, deși nu există dovezi concludente că aceasta ar fi jucat un rol
decisiv.22

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate:

A.N.R., Arhiva C.C. al P.C.R., Dosare de partid ale membrilor de partid cu stagiu în ilegalitate
care au încetat din viata, Dosar Nr. P/ 158, Grigore Preoteasa, f.l, f.a.
22
Ionel Radovici, op.cit, p.28

10
Radovici, Ionel, Caiete Diplomatice, f.l, Editura Institutul Diplomatic Român, 2013.

Tismăneanu, Vladimir, Stalinism pentru eternitate: O istorie politică a comunismului românesc,

f.l, Editura Humanitas, 2014.

Site-uri Web:

Oroian, Teofil, Grigore Preoteasa pune umărul la asasinarea prietenului Lucrețiu Pătrășcanu,
disponibil la https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/grigore-preoteasa-pune-umarul-la-
asasinarea-prietenului-lucretiu-patrascanu ,

***Amintiri din comunism, disponibil la

https://amintiridincomunism.wordpress.com/2015/08/25/grigore-preoteasa-intrand-in-miscare-
nu-mi-dadeam-seama-ca-intru-in-mod-activ-intr-o-lupta-de-clasa-fara-crutare/#4 ,

Plăiaşu, Ciprian, Moartea lui Grigore Preoteasa, disponibil la

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/moartea-lui-grigore-preoteasa
***Accidentul aviatic care putea schimba soarta României, disponibil la
https://amintiridincomunism.wordpress.com/2017/11/04/accidentul-aviatic-care-putea-schimba-
soarta-tarii/
Cepreanu, Eleonora, Obiecte personale aparţinînd lui Grigore Preoteasa 1n colecţiile muzeului
de istorie a municipiului București, disponbil la http://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/07-
Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-VII-1969_226.pdf

11