Sunteți pe pagina 1din 3

Comparatie sistemul francez si cel german Atat sistemul francez cat si cel german fac parte din familia

romano-germanica de drept. Sistemul romano-germanic s-a conturat in sec 13 prin receptarea dreptului roman- interpretarea Digestelor lui Iustinian, prin Sc Glosatorilor/ postglosatorilor Atat sistemul francez cat si cel german s-au format in mai multe etape: Sistemul francez s-a format : 1. Perioada dinaintea revolutiei franceze era caracterizata de existenta dreptului nescris in N iar in Sud exista dreptul scris de influenta romana. In secolul 17 s-a manifestat o tendinta de unificare a dreptului francez,adoptandu-se acte scrise fundamentale: Marea Ordonanta Civila si Marea Ordonanta Penala. 2. Perioada revolutiei si a Imperiului. Revolutia burgheza a creat un drept intermediar, luand fiinta noi principii de drept. Legea putea limita libertatea cetatenilor, nu monarhul. Egalitatea trebuia consacrata in toate instantele civile atat in statutul persoanei cat si in materia bunurilor. A fost perioada codificarii legii: codul civil francez 1804, noul cod de procedura civila 1807 si codul penal 1810. Noul cod drancez are o anumita filozofie si o noua politica dreptul fiind considerat o tehnica de protectie a interesului cetateanului, a intereselor si drepturilor fundamentare ale acestora, misiunea fiind aceea de a armoniza interesele cetatenilor si ale statului. Alta caracteristica este caracterul predomminant al legii, tt normele fiind create de legea scrisa cu inlaturarea cutumelor si cu limitarea rolului judecatorului 3. Dupa imperiu- dreptul civil juca rolul de drept fundamental, iar dupa adoptarea declaratiei dr omului si cetateanului s-a dezvoltat si dreptul penal. 4. Dupa 1880 pana la al doilea rm s-a dezvoltat dreptul comercial si cel social, reprezentant o caracteristica originala a frantei. 5. Dupa al 2lea rm- dreptul constitutional este cel care joaca rolul de ramura fundamentala. Recenta modificare a constitutiei din 2003 a determinat evolutii ale sist de drept desprinzanduse ramuri noi. Din dreptul civil- dr imobiliar, dr mediului. Din dreptul adm- dreptul urbanismului, adm bunurilor. Din dreptul penal dr penal al minorului. Din dreptul familiei- dr copilului si din dreptul muncii- dr protectiei sociale Sistemul german de drept s-a format: 1. Perioada de pana la sf secolului 19 a fost influentata de dreptul imperiului romano-germanic, dreptul fiind unul feudal, avand un caracter cutumiar. 2. Perioada secolului 19 conduce la unitate nationala astfel dreptul feudal a evoluat spre unul divizat. Dreptul penal are caracter neunitar, devenit un drept scris, deviand din Constitutia Criminala Caroligiana. In ceea ce priveste dreptul privat acesta a fost initial cutumiar, germanii formuland "cutuma este sacra". In plan politic incepe un proces de unificare creandu-se confederatia germania de N. in planul dreptului german, la fel ca si in cel francez s-a produs un amplu proces de codificare in sec 19: 1871 codul comertului. 1897 noul cod civil, 1870 noul cod penal, iar in 1874 a fost creata o comisie pentru adoparea codului civil german- BGB votat in

1896, intrat in vigoare in 1900. BGB este foarte diferit de codul francez. Are 5 carti si cuprinde o parte speciala si una generala. Partea generala cuprinde ansamblul institutiilor de drept civil, fiind foarte dezvoltata,iar partea speciala reglementeaza institutii speciala. Codul german imprumuta principiul individualismului liberal din sec 19 si nu politici inovatoare. BGBul are dispozitii speciale care nu se gasesc in alte sisteme. Dupa dreptul civil, o mare amploare a luat si dreptul constituional- la fel ca in cazul sistemului francez. 3. Perioada dintre cele 2 razboaie mondiale este marcata de fenomene de criza a dreptului marcate de fenomenul monetar si de doctrina nazista. 4. Perioada de dupa al 2lea razboi mondiala: germania s-a impartit in RFG si RDG 5. Dupa 1990 are loc unificarea politica a germaniei precum si unificarea dreptului care are urmatoarele consecinte: promovarea dreptului constitutional si a dreptului supranational, dar si reforme importante in mat dreptului penal si procesual penal fiind un sistem intermediar intre anglo-saxon si sistemul francez. Alta consecinta, ce reprezinta si o asemanare cu dreptul francez este aceea a aparitiei a noi ramuri de drept precum dreptul familiei, dreptul persoanelor handicapate.. In prezent, in dreptul francez ca si in cel german la baza se afla dreptul constitutional, ba chiar mai mult in Franta s-a format conceptul de Bloc de constitutionalitate ce reprezinta un ansamblu de norme constitutionale fundamentale care stau la baza fiecarei ramuri de drept si care trebuie sa se conformeze cu dispozitiile din constitutie. Alta caracteristica a dreptului contemporan francez o reprezinta bazele transnationale de drept, franta fiind membra UE, a Consiliului EUropei, legislatia interna trebuia sa fie conforma cu dreptul UE, cu jurisprudenta CEDO .. Din punctul de vedere al organizarii judiciara atat in sitemul francez de drept cat si cel german exista jurisdictii ordinare si specializate. In sistemul francez exista jurisdictii judiciare de drept comun reprezentand gradul 1 de jurisdictie. Din acestea fac parte jurisdictiile de fond. In materie civila aveam Tribunalul De Instanta si Tribunalul de Mare Instanta si judecatorul de proximitate. In materie penala exista curte de jurati, dar mai exista si tribunale corectionale si tribunale de politie. Ministerul public cuprinde procurorii republicii si serveste interesul general al societatii. Jurisdictiile specializate in sistemul francez sunt: trb de comert, tribun paritare, conseile de prudones, trb privind minorii, curti cu jurati pt minori, tribunal corectional pt minori si jud pt minori. In gradul 2 de jurisdictie avem curtile de apel organizate la nivel regional si judeca apelurile impotriva hotararilor TMI cat si impotriva hot de fond. In materie penala exista o camera corectionala si o camera de instructie. Curtea de casatie reprezinta sistemul inaltelor jurisdicii, verifica leg hot curilor de apel, dar are si misiunea de a asigura aplicarea unitara a legii. In ceea ce priveste jurisdictiile administrative exista tribunale administrative in numar de 38 care se ocupa cu gradul 1 de jurisdictie, curti adm de aple 8 curti gradul 2 si consiliul de stat care se ocupa cu recursurile.

In sistemul de drept german, la fel ca si in cel francez exista jurisdictii ordinare si jurisdictii specializate. Cele ordinare se ocupa exclusiv in materie civila si penala. Gradul 1 de jurisdictie este asigurat de TRB CANTONAL care judeca litigii in mat civila a caror val nu depaseste 5000 de euro. De la 5000 in sus litigiile sunt judecate de TRB REGIONAL gradul 2. In materie penala avem Marea Camera Penala si Mica sectie penala pt litigii de o importanta ridicata. Gradul 3 este asigurat de Curtea Suprema Federala care judeca atat in civil cat si in penal. Jurisdictiile specializate sunt in mat adm, dr muncii, sociale si fiscale. La fel ca si in sistemul francez exista tribunale administrative, curti adm de apel dar si curte federala de apel. O particularitate a sistemului german o reprezinta Curtea Constitutionala Federala infiintata in 1949 formata din 16 judecatori grupati cate 8 in 2 camere. Competenta lor este in controlul constitutionalitatii legilor, judecarea cauzelor privind functionarea statului, judecarea recursurilor individuale pt incalcarea unui drept fundamenta. Spre deosebire de franta unde sesizarea curtii constitutionale se poate doar de autoritati, in sistemul german aceasta sesizare se poate face si de catre cetatenii francezi pe baza controlului a priori. In ceea ce priveste izvoarele de drept in sistemul german legea scrisa este principalul izvor de drept. Conceptia juridica germana este aceea ca tt normele esentiale pt societate trebuie cuprinse in legi scrise. In cazul germaniei, jurisprudenta este izvor in 2 cazuri : acela al interpretarii legii si in cazul existentei unei lacune de drept. In ceea ce priveste sistemul francez la fel ca si in cel german legea scrisa reprezinta izvor de drept. Jurisprudenta este doar in cazurile cons constitutiei si in jurisprudenta curtii de casatiei si a consiliului de stat.