Studiu tip Geert Hofstede asupra

Regatul Tarile de Jos

Regatul Tarilor de Jos, sau popular cunoscuta ca Olanda, este un stat european, cu o suprafata de cu
o economie puternic dezvoltata. Ea este membru UE, membru NATO, membru OECD. se auto o
“tara mica dar cu performante mari”.
Este o monarhie constitutionala in care regele este seful suprem al statului dar in realitate condus
de catre prim ministrul olandez impreuna cu cabinetul sau de x ministri. Regele, spre deosebire de
alte monarhii constitutiale ca Regatul Marii Britanii sau Japonia, are drept de veto asupra legilor si
este mai implicat in viata politica de cat cei amintiti.
Parlementul este bicameral format din Senat - “Eerste Kamer der Staat Generaal” si A Doua Camera
“Tweede Kamer der Staat Generaal”. Senatul arew o componenta de 75 de membri alesi din cadrul
partidelor din Camera Deputatilor. De obicei sunt alesi politicieni cunoscuti sau fosti functionary
publici care sunt membrii acelui partid, Rolul ei este consultativ in general, dezbatand legile
propuse de Camera Deputatilor dar nu le poate modifica. Poate respinge propunerile legislative ale
deputatilor. Camera deputatilor este formata din 150 de membri alesi in urma alegerilor electorale.
Rolurile sale sunt de a propune legislatie, alege judecatori Curtii Supreme, aproba guvernul propus
de partidul sau coalitia iesita invingatoare, urmareste activitatile guvernului, poate deschide comisii
de investigatie pentru diferite aspecte. Castigatorii alegerilor sunt stabiliti in urma rezultatelor celor
30 de districte electorale si a unui complicat sistem de calcul. Primarii oraselor si satelor sunt
desemnati din cadrul partidelor din Parlement de catre rege.

Profesorul Geert Hofstede din cadrul Universitatii Maastricht a realizat o cercetare asupra
diferențelor de valori între angajații gigantului multinational I.B.M. Acest studiu a fost facut in anii
60 ai secolului trecut. Cercetarea acestuia s- a accentuat pe modul in care sunt percepute
urmatoarele:
 al inegalitatii sociale,
 al puterii si al autoritatii, si de relationarea cu autoritatea,
 relatiile intre indivizi si grupuri,
 implicatiile sociale si emotionale a faptului de a fi nascut de sex masculin sau
feminin, modalitati de a face fata incertitudinilor si situatiilor ambigue,
 controlul agresiuni si exprimarea emotiilor,
 orientarea catre viitor spre deosebire de orientarea catre trecut si present.

Dimensiuni culturale gasite in urma studiului au fost denumite

- indexul distanței față de putere - poate functiona ca un barometru privitor la nivelul de
coruptie pe care il favorizeaza o anumita cultura;
- individualism - cu cat PIB-ul creste, cu atat creste nivelul de individualism),
- masculinitate,
- indexul de evitare a incertitudinii - semnalizeaza gradul de toleranta fata de minoritati,
deschiderea spre adaptarea de noi tehnologii, si durata petrecuta pentru planificare strategica
in organizatii,
- orientare pe termen lung - pot indica nivelul de economii al oamenilor din cultura respectiva
si nivelul de investitii in valori imobiliare.
Acestea sunt raportate la o scara de la 0 (scazut) la 100 (inalt) din cele cinci puncte de vedere este
un bun predictor al comportamentului si normelor sociale.
Distanta de putere (ecartul puterii)
Scorurile Olanda mici de pe această dimensiune (scor de 38), ceea ce înseamnă că următoarele
caracteristici: Lucratorul este independent, ierarhie este pentru comoditate, drepturi egale, superiorii
accesibili, lider se aseamana cu un antrenor, management facilitează și împuternicește. Puterea este
descentralizată și managerii conta pe experiența membrilor echipei lor. Angajații se așteaptă să fie
consultat. Controlul este plăcut și atitudinea față de informale și managerii sunt pe bază de nume în
primul rând. Comunicarea este directă și participativă. Acestea sunt trasaturi ale asa numitul
“poldermodel” – model de conducere participativa, in care fiecare opinie este ascultata si luata in
considerare. Prin urmare fiecare angajat considera ca are dreptul sa- si exprime opinia care este
luata in considerare in decizia finala. Seful, desi are ultimul cuvant si responsabilitatea pentru
aceasta, va tine cont de opiniile spuse si isi va motiva decizia luata. Seful direct nu este vazut atat de
bine vazut sau autoritatea sa atat de respectata sau temuta ca in alte culturi. Povestea unui manager
brazilian despre acesta este evidenta, in prima zi de lucru acesta a cerut subordonatilor sa- i faca o
cafea si sa- i se scrie raportul bineinteles ca acesta a provocat nemultumirea subordonatilor, el isi
incheie povestea spunand ca a avut noroc cu caracterul prietenos si intelegator al acestora altfel si-
ar fi pierdut locul de munca.

Individualism
Olanda, cu un scor de 80 este o societate individualist. Acest lucru înseamnă că există o preferință
ridicată pentru un cadru social larg, în care se așteaptă persoanelor fizice de a avea grijă de ei înșiși
și doar familiile lor imediate. În societățile individualiste infracțiune determină vină și o pierdere a
stimei de sine, relația angajator / angajat este un contract bazat pe avantaj reciproc, angajarea și
deciziile de promovare ar trebui să se bazeze doar pe merit, managementul este managementul
indivizilor.
Copii olandezi incep sa fie activi in campul muncii de la varsta de 14 ani, beneficiind de protectia
statului pentru prevenirea abuzului. Ei vor lucra ca personal necalificat sau slab calificat in
agricultura, comert sau in industria „HoReCa”. Unii dintre ei avand chiar 2 slujbe.
Studentii si elevii scolilor vocationale din ultimii doi ani au stagiu obligatoriu de practica de 6 luni
la o firma comerciala. Astfel ei vor avea o experienta si mai buna pregatire cand vor intra in campul
muncii la terminarea studiilor.

Masculinitate
Scorurile Olanda de 14 pe această dimensiune reprezinta ca Olanda este societate cu caracter
feminin. În țările cu scor mic pe aceasta dimensiuneeste important să se păstreze echilibrul viață /
muncă și a face sigur ca toate opiniile sau dorintele sunt incluse. Un manager eficient stie care are
nevoie de susținere angajatilor, și luarea deciziilor se realizează prin implicare. Geert Hofstede
recomanda ca managerii ce lucreaza intr- o firma olandeza sa se straduie pentru atingerea
consensului și persoanele valoarea egalitatea, solidaritatea, calitatea in munca. Conflictele sunt
rezolvate prin compromis și negociere și olandeză sunt cunoscute pentru discuțiile lor lungi până
consens este atins – sus amintitul ´´poldermodel``.

Indexul de evitare a incertitudinii

Rezultatul de 53 pe aceasta dimensiune indica evitarea incertitudinii de catre olandezi. Acest fapt
indica mentinerea unor coduri rigide de crezuri si comportament si sunt intolerante. In aceste
culture exista o nevoie emotionala de reguli, precizia si punctualitatea sunt norma iar oamenii au
nevoie interioara sa fie ocupati si sa munceasca din greu. Acest rezultat indica si ca exista o
rezistenta la idei novatore iar securitatea este un importat element in motivatia individuala.

Orientare pe termen lung

Valoare de 44 obtinuta indica o cultura cu orientare pe termen lung. Aceasta arata un respect pentru
traditii, inclinatie pentru a economisi, o presiune sociala puternica de a tine pasul cu vecinii.
Deasemenea indica o nemultumire in a atinge rezultatele rapid si dorinta puternica de a stabili
`adevarul` adica norma obisnuita de comportament. Aceasta explica fenomenul din anii 50, denumit
`boala olandeza`. Acesta a aparut cand in nordul tarii si in Marea Nordului s- au descoperit
zacamante de petrol si gaz. Salariile oferite lucratorilor din industria extractiva din zona a condus la
dorinta angajatilor din alte industrii care au dorit acelasi salariu. Managerii olandezi au acceptat
aceste cereri ceea ce a provocat o reactie lant ce a dus la o scadere brusca a economiei tarii din
cauza preturilor si salariilor prea mari. Acesta un exemplu din istoria moderna, un alt exemplu, mai
bine cunoscut, este ´nebunia bulburilor de lalea´ in care un bulb de lalea a ajuns la o valoare egala
cu o casa. Aceasta fiind acceptata ca fiind unul dintre primele bule din istorie.

Economia
Pana acum doi ani Olanda a reusit sa aiba performante economice foarte bune in contextual crizei
mondiale. In ultimii doi ani situatie economica s- a deterioat in ciuda masurilor de austeritate si de
stimulare a economiei incercate de guvernul condus de Marc Rutte.
Olanda a nationalizat bancile sale mari: ING, ABN AMRO. 2 banci de renume mondial cu filiale in
numeroase tari, care au fost afectate puternic de criza financiara din 2008. Anul acesta o banca de
mai mici dimensiuni incarcata de datorii a fost preluata de stat.
Guvernul condus de Marc Rutte, aflat la al doilea mandat tot intr- o coalitie, a efectuat numeroase
conciederi in cadrul angajatilor sectorului public. Spre deosebire de alte tari acestea au fost facute
treptat pentru a acorda timp de absorptie a persoanelor disponibilizate si pentru evita miscari
sindicale puternice. A efectuat deasemenea numeroase reduceri de cheltuieli publice. Un exemplu
evocative este desfiintarea celor 2 batalioane de tancuri pe care armata olandeza le avea si
considerarea vanzarii tancurilor Leopard 2 catre Indonezia. Aceasta masura a fost blocata de
parlament din cauza considerentului ca tancurilor ar putea fi utilizate in incalcarea drepturilor
minoritatilor din aceasta tara.
Pe plan extern Olanda a fost o aliata a Germaniei in privinta masurilor de austeritate pe care tarile
considerate de la periferia Europei trebuie sa- le ia. Criza financiara din Cipru a aratat cat de
puternica este alianta

Datoria publica a Olandei este de peste 60% din PIB. Deficitul bugetar este prognozat pe 2013 sa
fie in jurul valorii 3%. Anul trecut, acesta a avut o valoare de 2%. Anul viitor in 2014 este prognozat
sa fie in jurul valorii de 0.
Somajul a ajuns la 9% anul acesta in luna martie, o crestere brusca fata de ultimii ani in care valorea
a fost de 6%.
Guvernul a anuntat ca va mai face conciederi de pana la 18000 de posturi in urmatorii ani pentru a
economisi o suma prognozata la 4,2 miliarde de euro.
Fiscul olandez a strans cu 8 miliarde de euro mai putin anul acesta decat anul trecut evidentiind
caracterul “cumpatat cu banii” al olandezului de rand. De aceea premierul intr- un discurs public a
facut apel la populatie sa investeasca si sa cumpere pentru a ajuta economia. Acest discurs nu a fost
bine primit iar increderea in govern scazand la 50%.

Mediul de afaceri
Anul acesta numeroase firme au intrat in faliment sau au inchis activitatea.
Avand in vedere ca lucratorul olandez costa 31,20 de euro pe ora fata de media europeana de 23,50
euro. Lucratorul olandez este mai scump si decat lucratorul german. Este considerat ca fiind unul
din cei mai productivi din Europa.

Infrastuctura
Cel mai bun exemplu de infrastructura sunt numeroasele poldere construite de catre olandezi
incepand cu secolul 17. Aceste poldere reprezinta o constructie imensa prin care lacuri, mlastini si
apoi zone ocupate de mare au fost secate folosind un ingenios sistem de diguri, canaluri si mori.
Acestea au marit suprafata Olandei cu peste 30%, 21% din suprafata tarii fiind sub nivelul marii.
Portul Rotterdam este cunoscut la nivel mondial pentru capacitatea sa, ca fiind cel mai mare port
din Europa. Portul este de fapt compus din numeroase dane aflate de a lungul canalului Maas. Unele
dintre acestea fiind specializate pe anumite tipuri de incarcaturi. Portul se va mari in anii urmatori
pentru a acomoda un traffic mai mare de marfa.
Olanda are o retea mare de autostrazi. Acestea vor fi largite in jurul marilor orase sau punctelor de
intersectie in cadrul programului economic de redresare economica. Unele dintre autostrazi au fost
largite atat de mult incat statiile de benzina, aflate de obicei la marginea, au ajuns pe mijlocul
autostrazii.
O alta faimoasa bijuterie a infrastructurii olandeze este aeroportul Schiphol, al patrulea aeroport ca
numar de calatori dupa faimosul din Europa. Schiphol ocupa o area de 13 kilometri patrati, fiind
considerat un oras aeroport. De remarcat modul in care acest aeroport este conectat la restul tarii
prin numeroasele trenuri si linii de autobuze care te pot duce in cele mai indepartate colturi ale
Olandei, fiecare oras mare avand o legatura directa cu aeroportul. Aeroportul este situat intr- un
polder.

Comert
Din Evul Mediu olandezii au avut numeroase rute comerciale cu orasele din Liga Hanseatica,
Anglia si Franta. Dupa razboiul de independenta impotriva, Olanda a cunoscut o puternica
dezvoltare a comertului. Compania ´Indiilor de Est` este companie stabilita pentru a dezvolta si
mentine rutele comerciale stabilite. Bogatia obtinuta din colonii precum si spiritual pragmatic,
monarhia constitutionala si idei novatore precum corporatia, bursa, licitatia `olandeza` au asigurat
timp de un secol, denumit mai tarziu `Secolul de aur`, suprematia Tarilor de Jos in comertul cu
mirodenii.
Principalul port este Rotterdam care este o poarta de marfuri catre Europa, in special Germania. Un
alt port important este Amsterdam, desi in ultimele decenii Amsterdam s- a orientat pe comertul
bursier, aici fiind bazata bursa Euronexxt (formata din unirea bursei ASE cu bursa din Bruxelles, si
Paris Bourse), precum si devenind un mare nod de interconectare pentru retelele IT.

Cultura
Olanda este tara faimoasa prin pictorii ei: Rembrandt, Vermeer, Van Gogh, Mondriaan precum si
altii. Curentul artistic de surprindere a vietii cotidiene a revolutionat pictura in secolele ce urmeaza.
Aceasta este vazuta ca simbol al egalitarismului societatii olandeze.
Administratiile provinciilor, consiliile locale promoveaza cultura prin diferite evenimente publice,
multe dintre ele cu intrarea gratuita, in scopul atragerii publicului olandez dar si international. Un
exemplu este festivalul filmului independent tinut in Rotterdam sau concertelor publice tinute de
aniversarea Zilei incoronarii regelui.
Concluzii
Geografia Tarile de Jos a marcat puternic istoria si cultura tarii. Datorita lipsei unui teren agrabil
fertil, oamenii au incercat sa mareasca suprafata locuibila si agrabila si s- au orientat catre alte
activitati. Astfel olandezii au devenit faimosi inca din Evul Mediu pentru abilitatea lor de
comercianti. Din aceste cauze, locuitorii au invatat astfel sa devina o societate toleranta orientate
spre obtinerea rezultatelor. Cumpatarea olandezilor este un alt produs al geografiei si al istoriei.
Istoria moderna a Olandei, dupa razboi, este marcata de incercarea de mentinere a traditiilor dar si a
plasa tara in avantgarda domeniilor cercetare, comert, constructii si administrare. Problemele
economice prin care trece tara sunt efectul in principal din cauza crizei economice globale nu din
cauza unor defecte majore ale economiei olandeze.

Bibliografie:
http://geert-hofstede.com/netherlands.html
http://www.houseofrepresentatives.nl/
http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2013/05/european-economy-guide
http://www.dutchnews.nl/news/archives/2013/03/just_half_of_the_dutch_confide.php
http://www.dutchnews.nl/news/archives/2013/03/wage_costs_in_the_netherlands.php