1. Discutați abordarea „marilor oameni/omului măreț” și cea biografică asupra conducerii.

Teoria „omului măreț” a luat naștere în anul 1993, cel care a abordat acest subiect a fost Platon
în Republica, aici este scos în evidență dialogul dintre acesta și studentul său. Dialogul răspunde
la întrebarea daca liderii sunt născuți sau facuți, așadar răspunsul este ca liderii sunt născuți.
Platon consideră că marii lideri trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: rapiditate în
gândire, o memorie bună, curaj și o viziune largă. Max Weber consideră carisma ca fiind o
calitate esențială a unui lider.
Liderii sunt percepuți ca oamenii care au ceea ce le trebuie, precum calități intelectuale, sociale
și capacități decizionale.
Un exemplu de lider din istorie este Hitler, coducătorul Germaniei a avut carisma necesară,
poporul era în totalitate alături de acesta. Ajuns la putere în 1933 a trecut la fapte și anume
crearea de lagăre pentru exterminarea evreilor si adversarilor politici. Hitler este numit și “omul
anului” în 1938. Tinerii se ofereau voluntari pentru a păzii lagărele de concentrare, acestia îl
susțineau în totalitate pe conducător. Hitler comunica popurului că prin exterminarea evreilor
putea aduce măreția Germaniei, deoarece acesta se baza pe faptul că evrei sunt responsabili
pentru înfrângerea Germaniei în primul război mondial.
Hitler a reușit să creeze o legătură între el si poporul său generând atracția carismatică. Această
conexiune între el si popor au dus la baza succesului său. Conducătorul Germaniei susținea idea
superiorității rasiale a germanilor, dându-le impresia că sunt speciali. Prin discursurile sale nu s-a
temut să iși arate violența sau disprețul pentru democrație, oferind Germaniei vinovați, precum
evreii.
În concluzie, Hitler a reușit să creeze o conexiune cu poporul său, fiind considerat unul dintre cei
mai carismatici conducători.

2. Discutați impactul pe care l-a avut cultul personalității asupra modelului omului măreț.
Cultul personalității se referă la o persoană carismatică, inteligentă care dorește să aibă atenția și
controlul asupra celorlalți. Scopul lor este să conducă. Adepții au în totalitate încredere în acesta
și îl urmează. Impactul pe care l-a avut cultul personalității a fost acel de manipulare a grupului
de adepți. Astfel liderul le promitea hrană, protecție, adăpost pentru a face participanții să
rămâna, să îl urmeze. Adepții considerând liderul un salvator. Adepților li se spune ca nu pot
avea gânduri unice. Un exemplu care sa descrie cultul personalității este exemplul Stalin, acesta
și-a însușit toate meritele și progresele din societate și a transformat victoria din cel de al doilea
Război Mondial în ceva personal. Acesta a acumulat putere după ce poporul l-a prezentat mai
puternic decât era în realitate. Stalin a interzis teatrul, filmul, sărbătorile, icoanele. Acesta dorind
putere absolută.
Așadar cuvântul care descrie cel mai bine cultul personalității este manipulare.

3. Discutați abordarea bazată pe teste standardizate asupra conducerii.

Evoluția psihologiei a adus la dezvoltarea testelor de personalitate. Aceste teste de personalitate
și-au găsit loc și în psihologia organizațională. Testele având ca scop alegrea unui lider potrivit
într-o organizție. Din analiza lui Ralph Stogdill publicată în Journal of Psyhology, reies 5 factori
de personalitate: capacitatea prin care înțelegem inteligența, realizarea care face referire la
cunoaștere, responsabilitate, adică inițiativă, participare și anume sociabilitate și statut
(popularitate, socio-econmic). Mann realizând o metodă pentru a măsura corelația dintre o
caracteristică și leadership. Acesta a utilizat 7 termeni în dimensiunea personalității, precum:
inteligență, adaptare, extroversiune, sensibilitate, masculinitate, conservatorism și dominanță.
Acesta a publicat numărul de teste efectuate, precum și răspunsul la următorii termeni: direcția
asocierii, corelația mediană absolută, explicarea varianței și puterea asocierii. Stogdill și Mann,
în urma testelor făcute, și-au dat seama de variația calităților, acestea depind de context. Ce
înseamnă pentru o persoană inteligența, pentru cealaltă definiția inteligenței poate fi alta.
Astfel, Stogdil susținea că “leadership-ul trebuie să fie conceput în termenii interacțiunii dintre
variabilele care sunt într-o schimbare și un flux constant” (Stogdil, 1948, p. 64).
Cu toate că aceste teste pot fi un ajutor pentru anumite companii, acestea au cunoscut
următoarele probleme: probleme de natură statistică, puterea de asociere slabă și numărul ridicat
al variabilelor ce pot influența calitatea leadershipului – o lipsă a convergenței / suprapunerii
studiilor.

4. Discutați distincția manager – lider, construind exemple care să scoată în evidență diferențele
dintre cele două concepte.
Liderul este acela care ii face pe ceilalți să îl urmeze, având carismă, el depune un efort comun
pentru atingerea obiectivelor.
Managerul este responsabil pentru viziunea unei companii, organizează oamenii, îi coordonează,
se bazează pe control.
Diferența dintre lider și manager:
Un manager evită conflictele, liderul le percepe ca fiind un atu.
Liderul se concentrează pe oameni, managerul se concentrează asupra procesului și procedurii.
Managerul folosește stilul de conducere tranzacțional, liderul utilizează stilul transformațional.
Un lider are adepți, pe când managerul are angajați.
Managerul folosește oamenii, liderul ajută la dezvoltarea oamenilor.
Din punctul meu de vedere, oamenii sunt mulți mai relaxați și productivi în prezența unui lider,
sunt mult mai deschiși către nou, decât în prezența unui manager care pune presiune pe aceștia și
le comunică anumite sarcini sau termene de predare a proiectelor, lucrând astfel sub presiune.

5. Cum pot afecta euristicile și părtinirile deciziile liderilor?

Euristicile provin din erorile inconștiente, acestea fiind caracterizate de faptul că ele sunt de fapt
niște scurtături, generate de metodele noastre de simplificare mentală.
Acestea se referă la operații mentale intuitive și rapide, în anumite contexte personale, sociale
sau în luare a deciziilor.
Euristicile pot afecta liderii atunci cand aceștia iau decizii rapide fără să gândească care ar putea
fi consecințele. Această modalitate de a fi rapid în gândire are aspecte pozitive, cât și negative.
Părtinirea, această este definită ca fiind o eroare, te poate lăsa să nu fii conștient de provocările
importante care por apărea, evitând orice informație negativă. Excesul de încredere și
mentalitatea de turmă poate sa constituie o barieră în luarea deciziilor. Liderii trebuie să
evalueze cu acuratețe ideile .
Teama de schimbare împiedică liderul să se dezvolte.

6. Ce este ancorarea? Construiți două exemple de ancorare și prezentați modul în care aceasta
poate afecta luarea deciziei.
Ancorarea este un proces psihologic care descrie efectul primei impresii, tendința oamenilor de a
rămâne cu primele informații care le sunt oferite, ceea ce influențează luarea deciziilor.
Un prim exemplu care să scoată in evidență efectul ancorării este un produs electrocasnic care
are prețul de 500 lei, acesta este redus de blackfriday la prețul de 250 lei, mintea va alege ca
ancoră prețul cel mai mare și va considera că este o bună achiziție luând în considerare cel de al
doilea preț, cel mic, astfel achiziționând produsul. Chiar dacă înainte de blackfriday prețul real al
produsului era de 250 lei, crescând intenționat pentru a da impresia de super reducere.
Al doilea exemplu, se deschide o nouă sală de dans în oraș, pe lista primei ore s-au înscris 10
copii, 9 dintre cei 10 ajung la ora menționată de profesoară, cel de al 10 lea copil întârzie datorită
traficului. Colegii cât si profesoara consideră ca este în firea lui să întârzie, necunoscând cauza,
astfel nu este primit la oră. Chiar daca copilul este în mod normal punctual. Astfel, se instalează
efectul de ancoră.
7. Prezentați relația dintre efectul încadrării și ancorare, precum și câte un exemplu.
Efectul încadrării este în strânsa legătură cu ancorarea, deoarece ambii termeni explică modul în
care oamenii sunt influențați de modul în care le sunt prezentate informațiile. Manipularea
deciziilor.
Exemplu care să reflecte efectul încadrării, după o ruptură de menisc creată în urma unei
căzături, individul consultă doi medici, primul doctor îi dă șanse de recuperare cu ajutorul
exercițiilor medicale de 80%, la consultarea celui de al 2 lea medic îi dă șanse de 20%, cu toate
că ambii medici își fac meseria la fel de bine, acesta îl va alege pe primul doctor, deoarece 80%
șanse sună mult mai bine decât 20%.
Exemplul care să scoată în evidență efectul ancorării, prețul unui hanorac este redus de la 140 lei
la 40 lei, văzând această reducere considerăm că facem o investiție foarte bună, când de fapt
prețul de drept al hanoracului era 40 de lei, crescut la 140 si redus la 40 lei doar pentru a păcălii
mintea.

8. Cum ne poate ajuta economia comportamentală în studiul leadershipului?

Economia comportamentală este în strânsă legatură cu leadershipul, deoarece încorporează
principii, concepte și idei în principal din psihologie. Economia comportamentală încearcă să
explice de ce indivizii fac frecvent alegeri iraționale și de ce. Economia comportamentală explică
de ce oamenii sun influențați în mod diferit de teama eșecului și vor renunța de multe ori la unele
beneficii doar pentru a evita sentimentul că au eșuat. Aceasta scoate în evidență dificultatea de
luare a deciziilor raționale atunci când ne confruntăm cu diferite situații și explică de ce oamenii
sunt adesea influențați de sugestii exterioare.
Economia comportamentală poate ajuta liderii să reacționeze în situații de risc, îi poate ajuta sa
îsi controleze emoțiile, să gândească corect, să ia decizii raționale și să fie nonegoiști. Aceste
caracteristici îi pot ajuta sa se dezvolte si să aibă succes.

9. Descrieți efectul posesiunii și construiți un exemplu.

Efectul posesiunii reprezintă asimetria între ceea ce un individ ar accepta pentru a renunța la un
bun și ceea ce ar oferi pentru achiziționarea lui, aversiunea față de pierdere.
Un exemplu relevant pentru a scoate în evidență efectul posesiunii este, un grup de studenți
participă la un concurs și primesc pentru început 150 lei, după trecerea lor în etapa a doua suma
ajunge la 200 lei, aceștia au posibilitatea sa dubleze câștigul dând la roata norocului, dacă roata
se oprește pe culoarea roșie aceștia pierd banii, daca culoarea este verde au ocazia sa își dubleze
banii, studenții sunt împărțiti în echipe de doi, formându-se 8 grupe, dintre aceste 8 grupe doar 3
își riscă banii, restul fiind mulțumiti de sumă.

10. Cum influențează percepția timpului activitatea liderilor?

Managementul timpului reprezintă setul de aptitudini pentru a gestiona timpul petrecut pentru
îndeplinirea unor activități. Managementul timpului are următoarele principii: listarea sarcinilor,
stabilirea prioritatilor, rezolvarea sarcinilor in ordinea prioritatilor, evitarea intreruperilor,
continuarea lucrului la sarcina prioritara pana la terminarea timpului de lucru, continuarea
lucrului la sarcina prioritara pana la finalizarea ei. Utilizarea timpului corect reprezintă un factor
important.
Liderii trebuie să gestioneze bine lucrurile importante pe termen lung, sa fie organizați să știe să
își prioritizeze și planifice sarcinile, să fie focusați pe ceea ce au de realizat. Un lider bun rezolvă
sarcinile din timp și nu le amână pană ce acestea devin urgente, în cazul în care sarcinile devin
urgente, acesta trebuie să stie sa gestioneze problema. Un lider bun iși planifică activitățile
pentru viitor și începe rezolvarea lor. Un lider bun își valorifică timpul. Acesta știe că pentru a
conduce adecvat trebuie să fie organizat, astfel și cei care îl urmează dau randament.
Prin gestionarea corectă a timpului liderul poate obține performanța maximă în munca sa.

11. Discutați procrastinarea și modeul în care aceasta influențează activitatea indivizilor.

Procrastinarea înseamnă amânarea intenționată a unei activități necesare sau importante, în ciuda
existenței unor potențiale consecințe negative care depășesc consecințele pozitive ale amânării.
Un exemplu bun pentru a definii si arăta ce reprezintă procrastinarea este atunci când avem un
proiect de 10 pagini de realizat până la o dată X si amânăm momentul redactării lui crezând că
este suficient timp la dispoziție, astfel dând importanță altor lucruri neseminficative, precum
ascultatul muzicii, o plimbare prin parc. Toate acestea până când se face prea târziu și apare
lucrul sub presiunea timpului.
Indivizii amână lucrurile importante, deoarece le consideră dificile, neplăcute sau plictisitoare.
Procrastinarea vine la pachet și cu gestionarea greșită a timpului, precum: obiectivele sunt
neclare, teama de eșec și dependența de lăsare a lucrurilor pe ultima sută de metrii.
Sunt, însă si factori care pot opri procratinarea, aceștia sunt: realizarea unei liste cu lucrurile
prioritare, eliminarea surselor de distragere a atenției, fă în așa fel încât sarcina să fie mai ușor de
atins, divizează sarcina în sarcini intermediare ce pot fi rezolvate repede, recunoașterea
procrastinării. Încercând sa respectăm acești factori putem învăța să realizăm sarcinile din timp și
să ne ușurăm munca.

12. Ce sunt ghionturile și cum pot ele modifica activitatea administrației?

„Nudge” reprezintă principala cheie a economiei comportamentale, acesta combină psihologia și
economia cu scopul de a înțelege procesul prin care oamenii iau decizii. Utilizat în mod
corespunzător, nudge poate determina oamenii să facă alegeri mai bune.
Utilizarea in plan de învățare a metodei nudges ar putea folosi, de asemenea, la dezvoltarea
creativității. Folosit în administrație poate duce la găsirea de modalități inovatoare de educare a
angajațior care participă la cursuri de formare profesională. Abordarea economiei
comportamentale ar putea spori gradul de angajare al participanților și ar putea să-i încurajeze să
aplice in mod practic ceea ce au invatat.

13. Discutați distincția dintre leadership-ul tranzacțional și cel trafsormațional. Porniți de la un

exemplu real.
Liderul transofrmational indeplineste nevoile din varful piramidei lui Masllow, cei 4 i: influenta
(liderul este un model ideal), motivatia inspirationala, consideratia individualizata (grija pentru
executanti), stimulare intelectuala.
Un exemplu bun care să facă distincția dintre un lider transformațional de unul tranzacțional
este: Barack Obama, care din punctul meu de vedere a fost un lider transformațional, acesta a
reusit sa implementeze reforma in sanatate, a legalizat casatoriile intre persoanele de acelasi sex,
a scos tara din criza financiara, iar SUA este mai putin dependenta de petrolul din tarile straine.
Acesta a avut o mentalitate de invingator, a stiut sa isi asume riscuri, a avut incredere in
schimbare, de aici si sloganul de campanie " change we can belive in ". Barack Obama a stiut sa
comunice cu populatia, sa se faca inteles, sa le inspire incredere, sa fie prezent printre oameni.

Prin lider tranzacțional înțelegem persoanele orientate spre rezultate, performanță, angajatul
muncește, angajatorul il plătește. Un exemplu care să arate modelul liderului tranzacțional este
Bill Gates, cofondatorul Microsoft, considerat de multe ori ca fiind un lider tranzacțional. Acesta
este un lider strict în fața angajaților, acesta se concentrează pe realizare. Bill Gates încearcă să
satisfacă nevoile pieței în loc să inventeze ceva nou. Acesta este o fire competitivă, gată să își
învingă adversari, câștigul fiind foarte important pentru acesta. Este o fire dură selectând cu
atenție angajații, fiind orientat spre sarcini, el a ajutat echipa să-și înțeleagă scopul. Datorită
stilului său dominant și tranzacțional compania Microsoft s-a dezvoltat foarte mult, fiind una de
succes.