Lista orientativă întrebări examen LSP

În lista de mai jos regăsiți o listă orientativă a subiectelor pentru examenul LSP 2021 –
2022. Pornind de la această listă vor fi dezvoltate subiectele pe care le veți avea la examen.
Examenul se va desfășura prin intermediul platformei APCampus, conform programării
examenelor. Întinderea subiectelor va fi stabilită prin intermediul testului, în funcție de
dimensiunea rubricii ce urmează a fi completată, cât și de punctajul aferent fiecărui
subiect.

1. Discutați abordarea „marilor oameni/omului măreț” și cea biografică asupra conducerii.

Abordarea „marilor oameni/omului măreț” prezinta liderii ca pe niste oameni care au anumite
caracteristici speciale, diferite de toti ceilalti oameni, acestea fiind innascute si neputand a fi
dobandite prin alt mod. Nu oricine poate fi un lider, ci acel cineva care are ceea ce trebuie.
Acestia au capacitatea de a gestiona si inspira restul populatiei care are nevoie de un lider.
Carisma este trasatura care ii deosebeste pe lideri de oamenii normali. Un exemplu pentru
abordarea omului maret este si situatia in care s-au aflat personalitati importante din istorie
precum Hitler sau Mussolini. Dictatorii au avut parte de un succes enorm, desi actiunile lor
erau impotriva vointei populatiei, iar acest lucru se explica doar prin prisma carismei de care
acestia dadeau dovada.

Abordarea biografica a conducerii se refera la analizarea biografiilor marilor liderii de pe

parcursul istoriei pentru a identifica ce anume au i-a ajutat pe acestia sa devina conducatori.
Aceasta abordare se poate numi si una de baza, deoarece este cea mai veche din teoria
leadershipului. Prin intermediului analizei marilor lideri vom descoperi ca acestia au avut
anumite asemanari intre ei, dar si deosebiri. Un lucru putem spune cert, toti detineau secrete
pe care doar ei le cunosteau, de aceea este greu sa identificam prin aceasta metoda care este
lucru care i-a ajutat pe acestia cu adevarat sa ajunga lideri.

2. Discutați impactul pe care l-a avut cultul personalității asupra modelului omului măreț.
 Modelul omului maret prezinta liderii ca pe niste oameni care au anumite caracteristici
speciale, diferite de toti ceilalti oameni, acestea fiind innascute si neputand a fi dobandite prin
alt mod. In istorie, oamenii mareti sunt asociati cu dictatorii renumiti cum ar fi Hitler sau
Mussolini. Cultul personalitatii se refera la venerare extrema a unui conducator aflat in viata.
Toti dictatorii din istorie au promovat cultul personalitatii. Acest lucru ii facea pe executanti,
mai exact pe cetateni, sa creada si sa-si formeze o idee clara ca liderii sunt superiori, ba chiar
sunt supraoameni, ce dovedesc niste capacitati deosebite pe care le pun in practica prin
conducerea oamenilor. Cei care erau impotriva liderului erau criticati si tratati necrutator.
Influenta pe care a adus-o cultul personalitatii asupra modelului omului maret se poate vedea
si in ziua de astazi in anumit conducatori, care au preluat aceasta atitudine a dictatorilor, prin
care ei sunt diferite fata de executanti si meritele lor sunt pe buna dreptate. Asadar, cultul
personalitatii practicat de marii dictatori are si astazi efect asupra oamenilor.

3. Discutați abordarea bazată pe teste standardizate asupra conducerii.

Testele standardizate asupra conducerii sunt folosite pentru a identifica daca un om are
caracteristicile necesare pentru a putea conduce un grup de oameni. Aceastea ajuta la
descoperirea acelora care sunt potriviti si destinati de a ocupa o pozitie inalta. Testele pot fi
administrate unui grup mare de persoane in acelasi timp, ceea ce reprezinta un avantaj, iar
rezultatele pot fi interpretate foarte usor.

4. Discutați distincția manager – lider, construind exemple care să scoată în evidență diferențele
dintre cele două concepte.

Manager si lider sunt doi termeni care adeseori pot fi confundati. Diferentele esentiale intre
un manager si un lider sunt:

- Un lider se concentreaza pe viziunea de ansamblu a situatiei si pe strategia de a conduce

oamenii, pe cand un manager se axeaza doar pe strategie si pe executare
- Un lider face ceea ce trebuie pentru executantii sai, pe cadn un manager face ceea ce
trebuie sa fie facut
- Un lider se concetreaza pe viziunea viitoare, pe cand un manager se concentreaza pe
prezent
- Un lider se bazeaza pe increder, pe cabnd un manager foloseste controlul
 - Un lider atrage oamenii de partea lui pentru a-l urma, iar un manager isi structureaza
executantii si ii organizeaza
- Un lider foloseste influenta personala, iar un manager isi exercita autoritatea conferita de
pozitia pe care o ocupa

5. Cum pot afecta euristicile și părtinirile deciziile liderilor?

ancorarea consta in influenta disproportionata pe care o valoare numerica prezentata initial o

are asupra raspunsului final dat de indivizii care trb sa faca o estimare

6. Ce este ancorarea? Construiți două exemple de ancorare și prezentați modul în care aceasta
poate afecta luarea deciziei.

7. Prezentați relația dintre efectul încadrării și ancorare, precum și câte un exemplu.

8. Cum ne poate ajuta economia comportamentală în studiul leadershipului?

9. Descrieți efectul posesiunii și construiți un exemplu.

10. Cum influențează percepția timpului actiitatea liderilor?

11. Discutați procrastinarea și modul în care aceasta influențează activitatea indivizilor.

12. Ce sunt ghionturile (nudge) și cum pot ele modifica activitatea administrației?

13. Discutați distincția dintre leadership-ul tranzacțional și cel transformațional. Porniți de la un

exemplu real

Argumentați cum economia comportamentală poate contribui la îmbunătățirea studiului

leadershipului și a activității relaționate (activitatea reală de conducere)

Leadershipul poate fi imbunatatit prin economia comportamentala. Economia comportamentala

se refera la studiul efectelor factorilor emotionali, cognitivi, pshologici, culturali si sociale asupra
executantilor. Din punct de vedere al leadershipului aceasta economie imbunatateste studiul
leadershipului, deoarece sunt explicate mai multe aspecte despre cum indivizii se simt sau sunt
influentati de o anumita decizie pe care liderul o ia. Astfel liderul poate sa anticipeze care este
decizia care ii va atrage pe executanti de partea lui.

Alegeți unul dintre următoarele fenomene: procrastinare sau ghionturi (nudge). Definiți
fenomenul și discutați cum poate influența furnizarea serviciilor publice. De asemenea,
construiți un exemplu în care prezentați relația dintre fenomenul ales și furnizarea
serviciilor publice.

Procrastinarea reprezinta procesul de amanare a unei sarcini pana in punctul in care individul
ajunge sa resimta un disconfort psihic cu privire la neindeplinirea sarcinii mai din timp. Acest
fenomen este incadrat de catre teoreticienii economiei comportamentale in inconsistentele
temporale. Procrastinarea se poate regasi in orice domeniu, chiar si in domeniul serviciilor
publice. In acest sens, un exemplu reprezengativ poate fi amanarea repararii unui drum public
pana cand acesta devine necirculabil.
Exemplele pentru acest domeniu sunt multe, iar majoritatea reprezinta intarzierea aparitiei unei
schimbari pana in momentul in care se produce un eveniment nefericit din cauza ca nu s-a
actionat mai din timp asupra unei probleme deja cunoscute de catre autoritati. Astfel,
procrastinarea poate afecta orice domeniu, chiar si domeniile importante.

Descrieți următoarele fenomene: efectul încadrării și ancorarea. Discutați relația dintre

aceste două fenomene și prezentați modul în care acestea pot afecta luarea deciziei.

Efectul incadrarii se refera la acele decizii pe care trebuie sa le luam in conditii de incertitudine,
mai exact nu cunoastem toate elementele necesare si relevante pentru a putea inainta o decizie. In
acest fel, deciziile pot fi luate doar prin alegerea irationala conform modelelor economice
standard. Efectul incadrarii reprezinta o componenta a acestui proces prin care inversam
preferintele, iar alegerile sunt facute mai mult pe baza de intuitie.

Ancorarea consta in influenta pe care o valoare numerica prezentata initial o are asupra
raspunsului final dat de indivizii care trebuie sa faca o estimare. Mai exact, ancorarea se refera la
momentul in care trebuie sa luam o decizie, iar pentru a lua aceasta decizie ni se da un indiciu de
care noi ne ancoram practic, iar raspunsul este influentat de acel indiciu. Aceasta este benefica in
situatii de incertitudine si este importanta, deoarece fiind o scurtatura cognitiva facuta
inconstient, aceasta ne da senzatia de incredere in raspunsul oferit.
Atat efectul incadrarii, cat si ancorarea reprezinta niste scurtaturi cognitive pe care individul le
foloseste in momente de certitudine. Cele doua pot influenta considerabil luarea unei decizii.
Decizia luata prin acestea poate fi una mai rapida, desi nu este una foarte rationala. Cele doua
sunt folosite in mod inconstient. Asadar, daca luarea deciziei se afla intr-o situatie de
incertitudine cu siguranta individul va apela la efectul incadrarii si la ancorare.