UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE
Master, an I, Managementul Proiectelor Europene

Subiecte rezolvate leadership

Autor:
Rosian Manuela Teodora

-2013-

Intrebarea 1
Definiti leadership-ul.
Dup cum a sugerat Stogdill, exist aproape attea ncercri de a defini leadershipul, pe
ct de muli oameni au ncercat s l defineasc.
Astfel o sa incercam cateva definitii aproape de sufletul autorului:
Cel ce-i nvinge dumanii printr-o stratagem este mai de preuit dect cel cei nvinge
prin for
Un principe nelept trebuie s se gndeasc i s gseasc un mod de guvernare prin care
cetenii lui, orict i n orice fel de mprejurare, s aib nevoie de stat i de el; n cazul acesta ei
i vor fi credincioi ntotdeauna
Niccolo Machiavelli Principele
Leadership-ul este o interaciune ntre doi sau mai muli membri ai unui grup, grup
careadesea implic o structurare sau o restructurare a situaiei, percepiilor i ateptrilor membril
or Leadership-ul apare cnd unul dintre membrii grupului modific gradul demotivare
sau
competenele celorlali n grup. Oricare membru al grupului poate prezenta ntr-oanume msur
caracteristici ale leadership-ului
Bass, B. Bass & Stogdills Handbook of Leadership.
Leadership-ul implic o art mai degrab dect tiin pur [...] Leadership-ul are astfel
diferite fee i liderii tind s aibe personaliti i ideologii separate i distincte, precum i foarte
multe stiluri
Lucian Cernuca, Kumar Dima, Role of Administrators, Manager and Leadership in
Shaping an Organization.
o combinaie de caracteristici speciale pe care le deine un individ i care i permit s
impun celorlai ndeplinirea sarcinilor
o aciune sau conduit, astfel leaderhipul este format din toate aciunile pe care un lider
le face pentru a aduce schimbare n grup
un proces transformaional care motiveaz adepii s obin rezultate mai bune dect se
ateapt de la ei
Alti cercetatori

Intrebarea 2
Faceti o analiza a conceptelor de management si leadership
Termenii leadership si management sunt considerati foarte diferiti si asemanatori in
acelasi timp. Unele persoane vad acesti termeni ca sinonime si ii folosesc frecvent inlocuindu-i in
expresii si fraze. Alte persoane ii considera extrem de opusi; atat de extrem, ca acestea ar putea
argumenta ca nu poti fi un bun manager si un bun lider, in acelasi timp. Totusi, alte persoane se
situeaza undeva la mijloc si si-au dat seama ca, desi exista o diferenta intre leadership si
management, avand cunostintele necesare o persoana poate fi cu succes un bun manager si un
bun lider.
Organizatiile din zilele noastre au nevoie atat de lideri cat si de manageri eficienti pentru
a desfasura o operatiune de succes. In timp ce unele asemanari sunt evidente, pot fi gasite cateva
diferente frapante (de exemplu, managementul este orientat catre indeplinirea taskurilor;
leadershipul este adesea considerat inspirational si vizionar).
Leadership
La o examinare rapida, leadershipul este un proces prin care o persoana influenteaza un grup de
indivizi pentru a atinge un scop comun. Exista o varietate de definitii ale leadershipului insa
fiecare au in componenta lor anumite elemente specifice care sunt esentiale pentru toate
definitiile:
Este un proces
Implica influenta
Este prezent in contextul unui grup (ai nevoie de cel putin 2 oameni).
Management
Pentru cei mai multi, definitia managementului este vazut destul de diferit. Acest lucru nu
inseamna ca o persoana nu poate detine pozitia de manager si lider simultan, dar managementul
este considerat un termen separat de leadership. Definitia managementului este de a exercita
directii executive, administrative si de supraveghere ale unui grup sau unei organizatii.
Leadershipul si managementul prezinta multe similitudini. Ambele implica influenta, lucrul cu
oamenii si atingerea unui scop in mod eficient. Cu toate acestea, pot fi luate in considerare ca
fiind foarte diferite. Potrivit lui John Kotter, leadership-ul poate fi considerat un concept vechi
care a fost in jur de secole, in timp ce managementul este un concept dezvoltat in ultimii 100 de
ani, in parte, datorita aparitia revolutiei industriale.
Multi savanti impart punctul de vedere al lui Kotter in diferentierea intre management si
leadership: Bennis and Nanus definesc managementul ca gestionare a activitatile ce vor fi
realizate si stapanirea rutinei stabilite; a fi lider inseamna a te folosi de mijloacele prin care sa
influentezi alte persoane si a crea viziunea schimbarii. Rost afirma ca leadershipul este o relatie
multidirectionala ce implica influenta; managementul este o relatie unidirectionala de autoritate.

Abilitati esentiale in management

Pentru ca responsabilitatile managementului sunt, in general, orientate catre indeplinirea
taskurilor, o modalitate importanta de a dezvolta un management eficient este de a identifica
aptitudinile necesare. Aptitudinile sunt diferite de trasaturi sau caracteristici, acestea implica
capacitatea de a folosi cunostintele si competentele acumulate pentru a atinge un set de obiective.
Managementul eficient depinde de trei seturi de abilitati personale: tehnice, umane si
conceptuale.
Management
Managementul produce ordine si coerenta
Planificare si stabilire de bugete
Stabilirea ordinii de zi
Stabilirea orarelor
Alocarea de resurse
Organizarea personalului
Furnizarea structurii necesare
Plasarea locurilor de munca
Stabilirea normelor si procedurilor
Controlul si rezolvarea de probleme
Stimularea dezvoltarii
Generarea de solutii creative
Adoptarea de masuri corective

Leadership
Leadership-ul produce schimbare si progres
Stabilirea directiei
Crearea unei viziuni
Clarificarea imaginii de ansamblu
Stabilirea strategiilor
Alinierea oamenilor la viziune
Comunicarea viziunii
Amplifica angajamentul fata de
viziune
Construieste echipe si coalitii
Motiveaza si inspira
Inspira si transmite energie pozitiva
Imputerniceste oamenii

Modurile academice de abordare a stilului de leadership pornesc de la ideea c liderii

influeneaz activitile i relaiile dintre membrii unei organizaii. Studiile referitoare la
leadership identific patru modaliti distincte n tratarea acestei probleme:
1. Studiul caracteristicilor liderului:
Studiile efectuate n deceniul IV al secolului XX identific atributele personale ale
liderilor (caracteristici fizice, trsturi, abiliti, etc.), care pot previziona succesul/insuccesul
unui lider. Astzi, cercetrile n domeniu combin aceste atribute cu alte studii de leadership,
pentru a determina trsturile ce corespund eficacitii i eficienei liderului (toleran fa de
stress, integritate personal, maturitate emoional i ncredere n sine).
2. Studiul comportamentului liderului:
Cercetrile din deceniul VI al secolului precedent s-au concentrat pe comportamentul
adoptat n realizarea sarcinilor i n relaiile cu cei din jur, ns rezultatele au fost neconcludente.
Combinnd acest mod de abordare cu cel din zilele noastre se identific cum poate fi influenat
motivaia i evoluia unui membru al unei comuniti de ctre un lider charismatic.
3. Studiul puterii de influen a liderului:
De obicei, aceste studii reflect modul n care managerii ctig putere fa de ceilali
membrii ai comunitii, metodele prin care liderii ncurajeaz i mputernicesc pe ceilali s
devin mai performani i chiar lideri, la rndul lor. Combinnd aceste studii cu leadership-ul
situaional, se ajunge la concluzia c un anumit comportament al liderului poate afecta cultura i
strategiile unei organizaii.
4. Studiul leadership-ului situaional:
Studiile situaionale au fost concentrate asupra naturii muncii n organizaie sau
comunitate, influenei mediului extern i trsturii membrilor. Astfel de abordare i ajut pe
cercettori s identifice modul n care comportamentul liderului poate fi mai mult sau mai puin
eficient n anumite situaii.
Plecnd de la aceste moduri de abordare a leadership-ului pot fi identificate trei stiluri de
conducere, dup cum urmeaz:
1. Leadershipul participativ:
Acest comportament i are originea n modul de abordare al leadership-ului i se refer la
noi forme de delegare a atribuiilor membrilor echipei.
2. Leadership-ul charismatic sau transformaional:

Acest stil se refer la trsturile de caracter ale liderilor. Un lider eficient trebuie s fie
charismatic i s pstreze permanent o imagine foarte bun despre sine, pentru a influena sau
transforma organizaia.
3. Leadership-ul n deciziile de grup:
Acest stil se refer la delegarea eficient i la luarea deciziilor de grup. Conine elemente
din toate cele patru moduri de abordare a leadership-ului, dar se merge mai departe prin includera
conceptului de eficien a grupului (funcie de mrimea grupului, oamenii care l alctuiesc,
coeren, statut, cunotine, experien, personalitate, mediu).
n acest din urm caz, empatia, capacitatea de a mobiliza grupurile de oameni si de a le
transmite acestora viziunea sunt cteva caliti pe care un manager trebuie sa le aib pentru a
deveni lider. Concluziile proprii mpartasite de cei care experimenteaz leadership-ul in
organizaiile pe care le conduc sunt poate de zeci de ori mai importante dect unele cri de
teorie. Din acest punct de vedere n acest tip de leadership nu l putem include nici pe Miron
Cosma nici pe Jimmy Hoffa. n primul caz, poate mai pregnant dect n cel al sindicalistului
american, organizaia condus de liderul din Valea Jiului are mai puin caracteristicile unui grup
ct mai mult o stare de mulime
O trstur esenial pentru un lider este abilitatea de a mobiliza oamenii si, mai ales,
grupurile de oameni. Acest lucru poate fi identificat cu uurin n arsenalul celor doi sindicaliti,
mergnd poate chiar pn la abilitatea de a manipula oamenii, n sensul dorit de acetia. Ambii au
depit cumva o raportare reactiv la nite probleme de ordin social i economic i au promovat o
viziune politic proprie pe care au cutat s o impun mai nti propriilor membrii dup care au
ncercat s o promoveze ntregii societi fie indirect n negocierile politice cu autoritile, fie
direct prin intermediul mesajelor transmise prin canalele media sau n aciunea sindical efectiv.
Din punct de vedere al modului efectiv de conducere, att la Miron Cosma ct i la Jimmy
Hofa poate fi sesizat incapacitatea delegrii atribuiilor membrilor echipei i de a crea noi lideri,
din punctul acesta de vedere fiind aproape de un model autoritar-charismatic de conducere - nu
accept viziuni diferite i sunt n incapacitatea de a negocia obiectivele grupului fiind departe
de ceea ce se nelege prin leadership participativ.
Leadershipul charismatic este privit ca gradul pn la care liderul este vzut charismatic
de ctre cei care l urmeaz depinde de caliti personale (prezente la Miron Cosma i Jimmy
Hoffa) dar i de ateptrile unui grup de persoane care i consider charismatici. In timpul unei
crize sau situaii de agonie, un lider charismatic este vzut ca un salvator, si liderul
transformational este cel mai eficient. Legtura intre leadershipul transformational si charismatic
este criza sau agonia intr-o organizaie. Astfel, leadershipul charismatic este o caracteristica a
leadershipului transformational. Aceast teorie explic, n parte motivul pentru care s-au impus
Miron Cosma i Jimmy Hoffa, respectiv criza pe care au parcurs-o cele dou societi, sub toate
aspectele, n perioada debutului i asccensiunii celor doi.
Leadershipul inspirational exprima felul in care un lider inspira o organizaie privita ca
un ntreg. Liderul inspiraional este o continuare a leadershipului charismatic. Charisma
motiveaz indivizii in timp ce leadershipul inspiraional motiveaza intreaga organizaie. Liderul

inspiraional este capabil sa ridice subordonaii astfel inct acetia sa fie parte a unui mediu si a
unei culturi organizaionale. Liderul inspiraional insufla mndrie in rndul indivizilor, folosind
dialogul si discursurile motivaionale pentru a construi morala organizaiei si folosete propriul
comportament pentru a da un exemplu exprimnd ceea ce ateapta (Bass, 1985). Leadershipul
inspirational este similar cu leadershipul charismatic in sensul ca trebuie perceput de cei care ii
urmeaz pentru a fi eficace. Importanta inspiraional a unui lider este necesara cnd
angajamentul subordonatului este esenial in performanta efectiva a organizaiei. Acest model
poate fi identificat ntr-o msur mai mare n cazul lui Jimmy Hoffa care a acionat pentru crearea
unei organizaii sindicale puternice capabil s reziste n timp i s negocieze n for cu
autoritile i cu patronatele i mai puin n cazul Miron Cosma a cror discursuri erau
mobilizatoare pe anumite conjuncturi, organizaia sa fiind mai puin un grup ct o stare de
mulime, inspirat emoional i mai puin motivat prin alt tip de argumente.
O alt perspectiv n analiza celor doi sindicaliti este dat de faptul c n societile
actuale sindicatele s-au transformat in corporaii, printre primii care au generat aceast
transformare fiind Jimmy Hoffa. Nu numai in Romnia, peste tot in lume, sindicatele i apar
propriile interese, nu cele ale membrilor lor.
O alt problem care trebuie supus analizei este raportul liderilor cu cei pe care i
conduc. Att Jimmy Hoffa ct i Miron Cosma, au tratat membrii de sindicat ca instrumente n
atingerea unor obiective de ordin personal sau politic. Cosma a utilizat n acest sens manipularea
emoional pe cnd Hoffa un cult al forei.
Miron Cosma i Jimmy Hoffa au fost capabili, prin organizaiile pe care le-au condus, s
paralizeze sectoare strategice ale unui stat (mineritul, n Romnia i cel al transporturilor, n
S.U.A) i, prin modul de conducere i prin ambiiile personal au intrat n conflict i chiar au
contestat instituiile de cel mai nalt nivel din cele dou state. Ambii au fost lideri de for care au
potenat i dezlnuit fora i energia maselor, ntr-un sens negativ, care a avut ca efect ubrezirea
instituional cu consecine negative n toate componentele statului.