Dezvolta liderul din tine

John C. maxwell
Totul evolueaza si involueaza datorita calitatii conducerii. Ori de cate ori fac aceasta afrirmatie, ascultatorii sunt tentati sa ma corecteza: "Aproape totul evolueaza sau involueaza datorita calitatii conducerii". Majoritatea oamenilor manifesta dorinta de a cauta exceptia in loc sa aspire sa devina exceptionali. Cu alte cuvinte, abilitatea ta de lider determina nivelul succesului tau si al celor care lucreaza cu tine. " ! intre an"ajati vor sa lucreze bine. #aca reusesc sau nu, aceasta depinde in primul rand de persoana pentru care muncesc." $tiinta de a conduce nu este un club exclusivist din care fac parte numai cei care "s au nascut cu ea in san"e". Trasaturile specifice ale conducatorului, acea materie prima care compune arta de a conduce, pot fi cultivate. #aca adau"ati si dorinta interioara de a o face, nimic nu va sta in cale sa deveniti un adevarat conducator. %a intrebarea "$pune mi te ro", s a nascut vreun om mare in acest sat&", un batran a raspuns:"A, nu, aici s au nascut numai copii". $tiinta conducerii se cultiva, nu se descopera. %iderul cu adevarat "innascut" va iesi in fata oricum' dar pentru a ramane sus, trebuie dezvoltate trasaturile naturale. (xista patru cate"orii de lideri: %iderul total : - $ a nascut cu calitati de conducator. - A vazut cum se modeleaza capacitatea de a conduce pe tot parcursul vietii - $)a instruit, invatand lucruri noi despre stiinta conducerii.. - Are autodisciplina necesara pentru a deveni un mare conducator. *trei calitati din patru sunt dobandite.+ %iderul format: - A vazut cum se modeleaza capacitatea de a conduce in cea mai mare parte a vietii. - A invatat stiinta conducerii prin instruire. - Are autodisciplina necesara pentru a deveni un mare conducator. *toate cele trei calitati sunt dobandite.+ %iderul latent: - A vazut de curand cum se modeleaza capacitatea de a conduce. - ,nvata sa fie lider, instruindu se in aceasta privinta. - Are autodisciplina necesara pentru a deveni un mare conducator. *toate cele trei calitati sunt dobandite+ %iderul limitat: - Are putine contacte, sau nici unul, cu lideri. - Are putine contacte sau nici unul, cu instruirea in stiinta conducerii. - #oreste sa devina lider. *toate cele trei calitati pot fi dobandite.+ (xista foarte putine carti despre stiinta conducerii' majoritatea se ocupa de mana"ement. Mana"ementul este procesul prin care se asi"ura aplicarea in practica a pro"ramului si obiectivelor o"anizatiei respective. $tiinta conducerii, pe de alta parte, are menirea de a zamisli idei de perspectiva si de a motiva oamenii.

"Oamenii nu doresc sa fie administrati. (i vor sa fie condusi." - A sti sa faci bine o treaba este implinirea muncii. - A arata altora cum sa faca o treaba este implinirea profesorului. - A te asi"ura ca munca este facuta bine de altii este implinirea mana"erului. - A)i inspira pe altii sa faca o treaba mai buna este implinirea liderului. Capitolul 1 Definitia conducerii: INFLU N!" #upa mai mult de patru decenii in care am observat conducerea in interiorul familiei mele si multi ani de dezvoltare a propriului meu potential, am ajuns la urmatoarea concluzie: Conducerea inseamna influenta. Cel care crede ca este un conducator si nu are discipoli sa l urmeze, se plimba doar. Conducerea este abilitatea de a casti"a discipoli. Aici se afla problema. Majoriattea oamenilor definesc conducerea ca fiind abilitatea de a obtine o pozitie, nu de a obtine discipoli. Micutul care ma urmeaza $a fiu cu oc-ii)n patru , mereu treaz, Caci mititelul care , lan"a mine ma urmeaza pas cu pas. .u mi pot permite sa apuc pe un drum "resit Caci iata l, dupa mine vine fercit. #e oc-ii lui iscoditori nu pot scapa /ace si el ca mine, este umbra mea. 0e urme vrea sa mi calce, afirma cu mandire n "las Acest micut ce ma urmeaza pas cu pas. . am cum sa uit in timp ce mer" 0rin arsita verii sau prin apri" "er $a l fac un om intre" si pasul sa , ve"-ez Acestui mititel ce spune: "Te urmez". *referitor la un tata1 sau depinde de caz.+ Cele trei componente ale triun"-iului puterii, sunt comunicarea, recunoasterea si influenta. ,ncepi prin a comunica eficient. Aceasta duce la recunoastere si recunoasterea, la randul ei, conduce la influenta.". Nivelele conducerii Nivelul 1:#ozitia (ste nivelul de baza al stiintei conducerii. $in"ura influenta pe care o ai este cea care decur"e dintr) un titlu. #ar adevarata calitate de lider inseamna mai mult decat a avea autoritate' Adevarata calitate de conducator inseamna sa fii persoana pe care cei din jur o vor urma de buna voie si cu incredere. 2n adevarat lider cunoaste diferenta intre a fi sef si a fi lider: - $eful isi conduce subalternii' liderul ii tra"e dupa el. - $eful de bazeaza pe autoritate' liderul, pe bunavointa. - $eful spune "eu"' liderul spune "noi". - $eful cauta vinovati pentru esecuri' liderul cauta remedii. - $eful stie cum se realizeaza ceva' %iderul arata cum.

- $eful spune "Treci la treaba"' liderul spune "$a pornim3" Caracteristicile unui "lider prin functie" $i"uranta se cladeste pe titlu, nu pe talent: Cu cat este mai ridicat nivelul capacitatilor reale ale unei persoane si, prin urmare si al influentei sale , cu atat aceasta devine mai si"ura pe ea si mai increzatoare. %a acest nivel se ajun"e adesea prin numire: Toate celelalte niveluri se atin" prin abilitate. Oamenii nu vor urma un lider prin functie dincolo de ceea ce este impus de autoritatea pozitiei acestuia.: (i nu vor face decat ceea ce trebuie sa faca atunci cand lise cere. Atmosfera este marcata de moral scazut. %iderilor prin functie le este mai "reu sa lucreze cu volutnari, functionari si tineri: Nivelul $: In%aduinta "Talentul de a conduce consta in a , face pe oameni sa lucreze pentru tine atunci cand nu sunt obli"ati sa o faca". Actul conducerii incepe din suflet nu din minte. (l infloreste o data cu relatiile semnificative, nu cu un plus de re"lementari. O persoana aflata la acest nivel va conduce prin interrelatii. Timpul, ener"ia si prioritatea se concentreaza pe nevoile si dorintele individului. 0oti iubi oamenii fara sa , conduci, dar nu poti conduce oamenii fara sa , iubesti. Nivelul &: #roductia %a acest nivel incep sa se intample diferite lucruri pozitive. Creste profitul, (ntuziasmul este la o cota inalta. /luctuatia de personal este nesemnificativa. .evoile oamenilor sunt satisfacute. Telurile propuse sunt realizate. Acest mers ascendent este dublat de avant. Conducerea si influentarea celor din jur sunt o joaca. $tatisticile de ultima ora sunt prezentate cu re"ularitate oamenilor care asi"ura sprijinul fundamental al dezvoltarii or"anizatiei. Toata lumea este interesata de rezultate. #e fapt, rez sunt principalul motiv al activitatii. %a niv 4, oamenii se asociaza de dra"ul d a fi impreuna. .u exista nici un alt obiectiv. %a niv 5, oamenii se reunesc pentru a implini un tel. Cu alte cuvinte, se concentreaza pe rezultate. (vident ca orice director de vanza6ri ar preferea sa aiba un an"ajat care sa stie si sa scrie si sa vanda. Cu toate acestea, multi oamnei "fara calificare" au obtinut rezultate excelente. Nivelul ': Formarea oamenilor 2n mare lider este mare nu datorita pozitiei lui , ci datorita capacitatii sale de a le insufla putere celorlalti. $uccesul fara un succesor este esec. %oialitatea fata de lider atin"e culmea atunci cand cel care il urmeaza s a format el insusi sub indrumarea liderului. Obs evolutia : la niv 4, adeptul il iubeste pe lider' la niv 5, adeptul il admira pe lidr' la niv 7, adeptul ii este loial liderului. #e ce& 0entru ca oamenilor le casti"i inima ajutandu , sa se dezvolte personal. Cu toate acestea, exista o problema potentiala le"ata de promovarea nivelurilor de influenta ca lider pana cand ajun"i sa ai o relatie confortabila cu oamenii pe care , ai format in jurul tau. $ ar putea sa nu obs ca multi nou veniti te privesc ca pe un lider "de functie", pentru ca nu ai nici un contact cu ei. 8ecomandarile ce urmeaza te vor ajuta sa devii un modelator de oameni: Misca te incet prin multime: 9aseste o modalitate ca sa pastrezi le"atura cu toata lumea. ,n paro-ia mea de :;;; de oamnei realizez acest lucru astfel: - ,nvat numele din anuarul ilustrat al bisericii. - 0un la dispozitia membrilor paro-iei fise de comunicare pe care le citesc pe masura ce le primesc - Citesc toate formularele)interviu predate de cei care doresc sa fie primiti in paro-ie. - Citesc toate scrisorile pe care le primesc si le raspund. - 0articip la cate un eveniment social or"anizat de $coala de numinica, anual.

/ormeaza ti lideri c-eie: U("C"ND # )C"(" C*NDUC (II ,ata cateva repere ale evolutiei pe scara nivelurilor conducerii: Cu cat tintesti mai sus, cu atat procesul este mai lun". Cu cat ajun"i mai sus, cu atat este mai inalt nivelul an"ajarii. Cu cat ajun"i mai sus, cu atat este mai usor sa conduci. $a stii sa pui in aplicare calitatile pentru a reusi la fiecare nivel. ,ata in continuare o lista cu cerinte ce trebuie indeplinite pentru a promova la un nivel superior: .ivelul <: /unctie =#repturi: - $a cunosti in cele mai mici detalii descrierea functiei pe care o indeplinesti. - $a cunosti trecutul or"anizatiei. - $a prezinti istoricul or"anizatiei in fata membrilor acesteia. * cu alte cuvinte sa fii un judecator de ec-ipa +. - $a accepti responsabilitatea. - $a ti indeplinesti functia cu o perfectiune consecventa. - $a faci mai mult decat ceea ce se asteapta de la tine. - $a oferi idei creatoare pentru sc-imbari si imbunatatiri. .ivelul 4: ,n"aduinta =8elatii: - $a ai o autentica dra"oste de oameni. - $a , faci sa aiba succes pe cei ce lucreaza cu tine. - $a vezi lucrurile din oc-ii altora. - $a iubesti oamenii mai mult decat re"ulamentele. - 0ractica relatii casti" casti" sau renunta. - ,nclude , si pe altii in evolutia ta. - Trateaza , cu intelepciune pe cei dificili. .ivelul 5: 0roductie =8ezultate: - ,nitiaza si accepta responsabilitatea pentru crestere. - ,ntocmeste si urmeaza declaratia scopului or"anizatiei. - ,nclude descrierea functiei si ener"ia de care dispui in declaratia scopului, ca parte inte"ranta a declaratiei. - #ezvolta raspunderea pentru rezultate, incepand c-iar cu tine. - 9aseste elementele care ofera profit maxim si actioneaza in consecinta. - Comunica strate"ia si perspectiva or"anizatiei. - Transformta te intr un promotor al sc-imbarii, si intele"e importanta momentului oportun. - ,a deciziile dificile ale caror rezultate conteaza. .ivelul 7: /ormarea oamenilor =8eproductie: - /ii constient ca oamenii sunt avutul cel mai de pret. - 0une accent in primul rand pe formarea oamneilor. - /ii un model bun de urmat pentru ceilalti. - 8asfran"e ti stradaniile de conducator asupra a 4;! dintre cei mai buni oameni ai tai. - Ofera le liderilor c-eie sansa de a pro"resa. - /ii capabil sa atra"i alti casti"atori=producatori spre o tinta comuna. - ,nconjoara te de un mic "rup care sa te completeze in actul conducerii. .ivelul :: /orta personalitaii =8espect: - Adeptii tai sunt loiali si "ata de sacrificii.

Ti ai petrecut multi ani ca mentro si modelator de lideri. Ai devenit politician si esti solicitat de altii. Cea mai mare bucurie o incerci cand urmaresti pro"resul si dezvoltarea altor oameni. ,ntreci or"anizatia. Capitolul $ Chiea catre arta conducerii: #(I*(I!"!IL

#e curand, in timpl unei conferinta, am auzit un vorbitor spundnd: "Cel mai "reu este sa determinii oamenii sa faca doua lucruri: sa "andeasca si sa actioneze in ordinea importantei." Acestea sunt criteriile care distin" un profesionist de un amator. A anticipa aeneimentele si a stabili prioritatile raspunderilor marc-eaza diferentele majore dintre un lider si un adept, pentru ca: - Oamenii practici stiu cum sa obtina ceea ce vor. - /ilozofii stiu ce ar trebui sa vrea. - %iderii stiu cum sa obtina ceea ce ar trebui sa vrea. $uccesul poate fi definit ca "realizarea pro"resiva a unui scop prestabilit". 0rincipiul 0areto, principiul 4;=>;: 4; la suta din piroritati iti vor da >; la suta productie #ACA iti vei inveti timpul , ener"ia, banii , si personalul in primele 4; la suta in prioritati. .2 0OT, A?2@A #( ,#((A CA 08ACT,C, TOT2% ($T( %,0$,T #( ,M0O8TA.TA. (/,C,(.TA ($T( /2.#AM(.T2% $208AA,(T2,8,,. (/,CAC,TAT(A ($T( /2.#AM(.T2% $2CC($2%2,. Nu conteaza cat de a+iduu lucrezi, conteaza cat de inteli%ent lucrezi. Talentul de a jon"al cu succes cu trei sau patru proiecte cu pirioritate absoluta este o cerinta esentiala pentru orice lider. Ale"e, altfel pierzi: %iderii tind sa initieze, iar cei care ii urmeaza tind sa reactioneze. Obs. diferenta: %ideri: Adepti: ,nitiaza 8eactioneaza Conduc' ridica receptorul Asculta' asteapta sa sune telefonul si stabilesc contacte ,si petrec timpul planificand ,si petrec timpul traind de la o zi la alta' reacioneaza la probleme. anticipeaza problemele. ,si completeaza a"enda ,si completeaza a"enda in functie de cereri. in functie de prioritati. (valueaza, altfel te bloc-ezi: pentu a sti mereu care ti sunt prioritatile, (valueaza :Trebuie sa ti treci in revista lunar factorii C, 0, 8 *Cerinte, 0rofit si 8ecompense+ (limina:: ,.treaba te:"Ce anume din ceea ce fac poate fi rezolvat de altcineva&" (stimeaza: Care sunt proiectele cele mai importante pe care le desfasori in aceasta luna si care este termendul de rezolvare a lor& .(9%,BA8(A 0%A.,/,CATA "?ine" este dusmanul lui "cat mai bine". .oua zeci si cinci la suta din realizarile noastre se bazeaza pe a sti ce vrem .

0rea multe prioritati ne paralizeaza. #aca esti supraa"lomerat, fa o lista personala de prioritati pe o foaie pe care abia apoi sa , o arati superiorului care la randul lui , va ale"e prioritatiel pe care le considera oportune. Toti adevaratii lideri au invatat sa spuna .2 la ceea ce este -un pentru a spune #A la ceea ce este cel mai -un. Atunci cand micile prioritati ne solicita prea mult, apar marile probleme. "Motivul pentru acre majoritatea etelurilor majore nu se impilnesc este faptul ca ne pierdem timpul dand prioritate lucrurilor de imprtanta secundara." T(8M(.(%( $C28T( $, 289(.T(%( .( O?%,9A $A $TA?,%,M 08,O8,TAT,. "#aca ai o sin"ura scrioare de scris, iti vfa trebui o zi intrea"a ca sa o faci. #aca ai de scris doua zeci de scrisori, le vei termina intr o zi." ,n conditii normale sutnem eficienti *facm lucrurile corect+. Cand suntem presati de timp sau apar ur"ente devenim eficace *facem numai ce trebuie+. Capitolul & Cea mai importanta componenta a conducerii: IN! .(I!"! " #ictionarele defiesc inte"itatea ca pe "insusira de a fi complet, intre"."#aca sunt inte"ru, cuvintele mele sunt aceleasi cu faptele mele. $unt cine sunt, indiferent unde ma "asesc sau in compania cu , ma aflu. (ste trist sa constatam ca inte"ritatea este un lux pe cale dedisparitie in zilel noastre. $tandardele personale se farmiteaza int ro lume antrenata ,n cautarea frenetica a placerilor personale si a celor mai usoare cai de atin"ere a succesului. "O persoana este inte"ra atunci cand stabileste un sistem de valori conform caruia isi judeca itnrea"a viata". ,nte"ritatea nu este atat ceea ce facem cat ceeac e suntem. ,ar ceea ce suntem determina ceea ce facem. OAM(.,, ,.T(%(9 C((A C( A2#. $, C8(# C((A C( AA#3 $a examinam cateva din motivele pentru ca re itne"ritatea este atat de importanta: <+ ,nte"ritatea cladeste increderea. "Ca sa fie lider un om are nevoie de adepti, asi pentru a avea adepti, un om trebuie sa le casti"e increderea. Concluzia: calitatea suprema a unui lider este, fara nicio indoliala, inte"ritatea. Ceea ce ii invata pe altii trebuie sa se reflecte in actele sale prin urmare, prima mare cerinta este inte"ritatea si idealurile inalte." 4+ ,nte"ritatea atra"e dupa sine o mare putere de influenta. "Orice mare institutie este prelun"irea umbrei unui sin"ur om. Caracterul lui determina caracterul or"anizatiei pe care o conduce". :+ ,nte"ritatea inseamna sa experimentez intai eu, inainte sa , conduc pe altii: .u putem conduce pe nimeni mai departe decat am ajuns noi insine. C+ ,nte"ritatea il ajuta pe lider sa fie credibil, nu doar destept. D+ ,ntre"ritatea este o realizare casti"ata cu "reu. (a este rezultatul autodisciplinei, increderii in sine si -otararii de a fi cinstit in orice si"uatie ne am afla. ",nte"ritatea este liantul care face din viata noastra dun intre". Trebuie sa ne straduim mereu sa ne pastram inte"ritatea intacta.

#aca ne pierdem averea, nu am pirdut nimic' daca ne pierdem sanatatea, am pierdut ceva' daca ne pierdem taria de caracter, am pierdut totul. " 0oezie "test o"linda" ca sa iti evaluezi situatia:

Oare sunt cinstit fata de mine& $unt partenerul meu pe viata, pe acest pamant, #e aceea vreau sa ma cunosc, sa stiu exact cum sunt, $a fiu in stare drept in oc-i sa ma privesc ,n ceas de asfintit, cand voi fi nevoit sa socotesc. .u vreau s ascund pe un raft uitat de lume O tolba plina cu secrete despre mine. $i sa ma ama"esc mereu, trecand pe lan"a locul ferecat Ca nimeni nu mai stie cine sunt cu adevarat .u vreau cu false nestemate eu sa ma mandresc Cu frutnea sus vreau printre oameni sa pasesc. #upa respectul semenilor mei tanjesc #esi sunt multi cei care la marire si ar"inti se imbulzesc (u vreau cu dra"oste sa pot sa ma privesc. 0e scena vietii rolul ce mi e dat mi l voi juca ,ntr un spectacol autentic, nu o cacealma. .u pot, c-iar daca s vrea, sa ma ascund de mine Caci eu vad tot ce altora ascuns le va ramane' .icicand nu voi putea sa fu" de ce , adevarat Caci, orice ar fi, ca sa raman cu mine impacat (u vreau sa ma respect si sa am cu"etul curat. Adeptii asteapta din partea liderilor lor patru lucruri: cinste, compententa, previziune si inspiratie. A(, #(A(., (EACT C((A C( T( 08(9AT($T, $A #(A,, ,. AC($T MOM(.T #esi e imposibil sa te ntorci in timp $i un nou inceput sa ti construiesti, ( timpul sa incepi c-iar de acum $i la un altfel de sfarsit sa te "andesti. Capitolul ' !e+tul fundamental al conducerii: C( "( " UN I )C/I01"(I #*2I!I3 $c-imbarea liderului inseamna sc-imbarea or"anizatiei. Totul se constrieste si se prabuseste in jurul conducatorului3 "0entru a fi lider trebuie sa fii toata viata receptiv la ideile noi. Calitatea actului de conducere pe care il realizezi va depinde de capcaitatea ta de a aevalua noile idei, de a face disctictie intre sc-ibmarrea de dra"ul sc-imbarii si sc-imbarea de dra"ul oamenilor". $CF,M?A8(A ,.$(AM.A C8($T(8(.

CA.# A, ,.C(TAT $A T( MA, CF,M?,, A, ,.C(TAT $A MA, (E,$T,. 0rin nesabuinta ei, rezistenta la sc-imbare poate afecta sanatatea si viata oamenilor. $c-imbarea nu se initiaza de la sine. Cand oamneii nu detin proprietatea unei idei, de obicei , se opun , c-iar daca ideea respectiva le severste interesele3 0ur si simplu nu le place sa se simta manipulai sau sa aiba sentimentul ca sunt pioni in slujba sistemului, %iderii intelepti le permit celor care , urmeaza sa se inte"reze in procesul de sc-imbare. Obisnuinta ne face sa actionam de multe ori fara sa ne "anim prea mult' poate tocmai de accea avem atat de multe obiceiuri. Obiceiurile nu sunt ec-ibalente cu actele insinctive. (le sunt mai de"raba reactii dobandite. (le nu se petrec, ci cu anumite cauze. $c-imbarea naste teama de necunoscut. 0rin urmare, multi oameni se simt mai bine in compania vec-ilor probleme decat in a noilor solutii. $copul sc-imbarii nu este clar. $c-imbarea naste teama de esec 0ra multi oameni, , teama lor de a nu fi sortiti esecului, se a"ata cu incapatanare de ceea ce lise pare confortabil si cunoscut si se opun continuu sc-imbarii. Oamenii sunt prea multumiti de situatia existenta * si unii mai bine mor decat sa se sc-imbe' ii vba s-i de companii + $c-imbarea nu se va produce daca oamenii persista in tr un mod de "andire ne"ativist. ,ndiferent de situatia lui din prezent, ne"ativistul este dezama"it de viitor. (pitaful de pe piarta de mormant a unui ne"ativist ar trebui sa sune astfel: 40a a+teptam la a+ta4 Acest tip de "andire este cel mai bine descris de un afis pe care l am citit cu multi ani in urma intr un birou: .u privi s ar putea sa vezi. .u asculta s ar putea sa auzi. .u "andi s ar putea sa afli. .u lua -otarari s ar putae sa "resesti. .u umbla s ar putea sa te impiedici. .u aler"a s ar putea sa cazi. .u trai s ar putea sa mori. As mai adau"a: .u te sc-imba s ar putea sa pro"resezi. Adeptii nu si respecta liderul: Cu alte cuvinte, oamenii privesc sc-imbarea in functie de cum privesc a"entul sc-imbarii. Ca sa pro"reseze si sa fie constant eficienta, orice or"anizatie trebuie sa treaca print un ciclu format din patru etape: creatia, conservara, critica si sc-ibmarea. $tadiul <:Creatia $tadiul 4: Conservarea $tadiul 5: Critica stadiul 7: $c-imbarea *dupa care iarasi sa"eata la $tadiul <+ $tadiile < si 7 rer functiunile ofensive ale unei or"anizatii. 4 si 5 defensive. #aca creatorii folosesc critica in sens pozitiv, ei vor incepe sa opereze sc-ibmarii' daca nu, ei vor fi inlocuiti de cei care imbratiseaza sc-imbarea si creeaza. $c-ibmarea ar putea insemna pierderi personale %e"ea lui Cornfield spune ca nici un lucru nu se paote realiza decat dupa ce toata lumea se convin"e ca trebuie realizat, iar atunci este deja timpul sa se faca altceva.

Oamenii se sc-imba cand A2 $2/(8,T destul de mult pentru a simti ca T8(2?,( sa se sc-imbe' cand A2 ,.AATAT destul pentru A #O8, sa se sc-imbe' cand A2 08,M,T destul pentru A /, ,. $TA8( sa se sc-imbe.

(ealizarea unui climat pentru +chim-are: $tudiile arata ca oamenii nu se opun de fapt sc-imbarii, ei respin" ideea de "a fi sc-imbati". ) %iderii trebuie sa dezvolte increderea oamenilor in el. ) %iderul trebuie sa se sc-imbe pe el insusi inainte de a le cere celorlalti sa se sc-imbe. AndreG Carne"ie a spus: "Cu cat imbatranesc mai mult, cu atat mai ntereseaza mai putin ce spun oamenii. Mi e de ajuns sa vad ce fac.". Marii lideri nu se multumesc sa spuna ce trebuie facut, ei o arata3 ) Adevaratii lider intele" trecutul or"anizatiei. $c-imbarile din trecut soldate cu succes ii pre"atesc pe oameni sa accepte cu mai multa receptivitates si alte sc-imbari. ".u darama "ardul inainte sa afli de ce a fost construit". - 0laseaza persoanele cu influenta in pozitii de conducere. - Alcatuieste un plan de intalniri care sa sprijine sc-imbarea: 0lanul de intalniri alcatuit de un lider intelept care intele"e cca oamenii se sc-ibma in cadrul unui proces: 0robleme informative: 0robleme de interes pentru toti cei care participa la sedinta' articole cu tenta pozitiva care ridica moralul. * Astfel sedinta va incepe la cote inalte+ 0robleme de studiat: 0robleme care trebuie discutate, nu si votate. *Aceasta va permite impartasirea ideilor fara ca ele sa fie prezentate ca un punct de vedere particular, ceea ce ar produce o anumita tensiune+ 0robleme de actiune: 0robleme acre trebuie votate si care au fost pana atucni articole de studiat *Aceasta permite initierea unor comentarii care au fost deja discutate. #aca este nevoie de o sc-imbare raddicala, mentine problema in faza de stutdiu ca sa , dai timp sa fie acceptata. + - #a oamenilor sentimentul ca sunt proprietarii sc-imbarii - .u orice sc-imbare inseamna pro"res, dar fara sc-imbare nu poate exista pro"res. - .u , niciodata prea tarziu sa te sc-imbi. "0ana la urma estre important sa ne amintim ca nu putem deveni ceea ce trebuie sa fim ramanand ceea ce suntem." /aptul ca daca incetezi sa te mai sc-imbi te poti considera un om terminat este o realitate. Capitolul 5 Cel mai rapid mod de a ca+ti%a conducerea: ( 2*L3"( " #(*1L 0 L*( 0atcru motive ii fac pe oameni sa nu aiba rezultatele pe care ar ttrebui sa le aiba in munca: <+ .u stiu ce lise cere. 4+ .u stiu cum sa faca ce lizse cere. 5+ .u stiu de ce treuie sa faca ce lise cere 7+ (xista obstacole pe care ei nu le pot controla. Aceste motive cad in responsabilitatea liderului. Oamenilor nu le plac problemele, se satura repede de ele, si ar face aproape orice ca sa scape de ele. Acest climat ii determina pe cei din jru sa iti predea carma conducerii daca, bineinteles, ai dorinta si capacitatea fie sa le rezolvi problme, fie sa

, inveti sa si o rezolve sintrui. Calitatea ta de a rezolva problemele va fi intotdeauna e folos, pentru ca oamenii vor avea intotdeauna probleme de rezovlat. OM2% ($T( MA, ,M0O8TA.T #(CAT 08O?%(MA. OAM(.,, A2 .(AO,( $A $, $CF,M?( 0(8$0(CT,A(%(, .2 08O?%(M(%(. 0roblemele dau sens vietii: $trate"iile sunt numerioase' principiile sunt putine. $trate"iile se vor sc-ibma' principiile nu se sc-imba niciodata. O viata fara obstacole si dificultati ar reduce toate posibilitatile si ener"iile la zero. (liminati problemele si viata isi pierde tensiunea creatoare. 0roblema sanatatii ruinate da sens medicinei. 0roblema dezordini sociale da sens "uvernelor. "(u cred ca daca vrei curcubeul trebuie sa te impaci cu ideea ploii." Cum se face ca acesti oameni care au reusit atat de bine in viata si au depasit problemele, in timp ce altii se lasa coplesiti de ele& (xplicatia este ca ei au refuzat sa se cramponeze de obisnuitlee scuze ale esecului. (i au facut din pietrele de care ar fi trebuiet sa se impiedice trebpe pe care sa paseasca. (i si au dat seama ca nu au posibilitatea sa stapaneasca toate situatii le in care ii pune viata, dar au reusit sa adiba fermitatea optiunii unei atitudini corecte in orice situatie. 0roblemele te pot opri temporar. Tu esti sin"urul care poti sa permanentizezi situatia. #aca nu pot face nimic in privinta unei probleme, ea nu este problema mea' este un fapt de viata. O proba pentru un lider este capacitatea de a recunoaste o problema inainte ca aceasta sa devina ur"enta. 0utem judeca liderii dupa dimensiunile problemelor cu care se confrunta. 8ezolvati provlemele de munca rapid' problemele le"ate de oameni iau mai mult timp. : 0roblemele nu inceteaza niciodata sa se iveasca, dar oamenii pot pune capat problemelro. 0entu a crea persone capabile sa rez probleme, am urmat recomandari: <+ 8ezerva ti un timp pentru a te ocupa de oameni. Cei care nu si fac timp niciodata pentru oameni sunt fortati sa si foloseasca timpul pentru a le rezolva problemele. 4+ .u rezolva niciodata o problema in locul altcuiva' rez cu pers respectiva. 0entru a rezolva corect o problema este nevoie de: AT,T2#,.( 0OT8,A,TA: 9andirea pozitiva inseaman cae crezi despre o problema. (xntuziasmul inseamna ce simti in le"atura cu o problema. ,mpreuna, cele doua aspecte -otarasc ce masuri vei lua fata de o problema. Atunci cand vom fi in stare sa judecam corect o situatie "rea, atunci calatoria noastra prin viata va fi mai rodnica. 2. 0%A. #( ACT,2.( CO8(CT: 0rocesul de rezolvare a problemelor: ,#(.T,/,CA8(A 08O?%(M(,: #e cele ami multe ori luptam impotriva simptomelor, nu impotriva cauzelor. $TA?,%($T( 08,O8,TAT(A 08O?%(M(,: $a nu inceci niciodata sa rez toate problemele dintr o data aliniaza le una dupa alta in fata ta. ,ndiferent cu cate te confrunti "aseaza le pe un sin"ru rand, astfel incat in permanenta sa nu poti sta fata in fata decat cu una". Abordeaza problemele, nu ca sa "asesti ce sperai, ci ca sa afli adevarul si realitatile care trebuie depistate si neutralizate. 0oate ca n o sa ti placa ce vei "asi. ,n cazul acesta, ai libertatea sa icnerci sa le sc-imbi, dar nu te imbata cu apa rece. Ceea ce "asesti poate sa nu fie sau sa nu fie adevarata problema. #(/,.($T( 08O?%(MA: #efinirea problemei este un proces in patru etape:

<+ 0une intrebariel potrivite. (xista doua cuvinte care imi orietnaeaza intotdeauna itnrebarile, si acestea sunt "tendinte" si "sincronizare". #aca se pun intrebari specifice in aceste doua directii, pot fi depistate majoritatea pproblemelor. 4+ Aorbeste cu cine trebuie. 5+ Aduna faptele de necontestat "Cand faptele sunt clare, solutiile iti sar in oc-i." 7+ ,mplica te in proces. Cele mai multe probleme nu sunt ce par a fi. 0roblemele trebuie rez al nivelul cel mai de jos cu putinta, pentru ca acolo apar ele. Tot la acest nivel sutn ele cel mai clar definite. $electeaza oameni care sa te ajute in procesul rez problemelor. Aduna cauzele problemei. Cule"e solutii de rez a problemei. *rareori exista numai un mod de rez a unei probleme. 2n lider care nu are o solutie de rezerva in plus fata de reaspunsul principal, va avea necazuri in scurt timp. + $tabileste prioritatile si ale"e solutiile "cele mai bune". * %iderul trebuie sa puna intotdeauna aceste intrebari: Care solutie are cel mai mare potential de a fi corecta& Care solutie serveste cel amib ine ineteresele or"anizatiei& Care solutie are vantajul aprobarii "enerale si al sincronizarii& Care solutie are cele mai mari sanse de succes& + Aplica solutia cea mai buna. $tabileste principii sau strate"ii pentu a impiedica reaparitia problemelor. Telul tau trebuie sa fie ca la inc-eierea discutiei, interlocutorul sa fi prelucrat problema, sa fi ales o solutie, sa fi eleborat un plan de actiune si sa si fi asumat responsabilitatea, 8elatia lui cu tine nu va mai fi de dependenta, ci de perteneriat. Capitolul 6 #lu+ul de exceptie al artei conducerii: "!I!UDIN " "Cu cat inaintez in varsta, cu atatt imi dau mai mult seama de imparctul atitudiniii asupra vietii. 0entru mine, atitudinea este mai importanta decat faptele. (a este mai importanta decat trecutul, educatia, banii, situatiile, esecurile, reusitele si decat tot ceea ce "andesc, spun ,,sau fac alti oameni. (ste mai importanta decat infatisarea, talentele sau abilitatile. (a poate crea sau distru"e o companie, o biserica sau un camin. #e remarcat este ca avem liberrtatea de a ale"e zilnic atitudinea pe care vrem sa o adoptam in acea zi. .u ne putem sc-imba trecutul. .u putem sc-imba nici faptul ca oamenii vor actiona intr un anumit fel. .ici inevitabilul nu l putem sc-imba. $in"urul lucru pe care il putem face este sa cantam pe sin"ura coarda de care dispunem, si anume atitudinea noastra. $unt convins ca viata este <; la suta ceea ce mi se intampla si ; la suta cum reactionez la ceea ce mi se intampla. %a fel este si pentru tine suntem pe deplin stapanii atitudinii noastre". Atitudinile noastre sunt acel "ceva in plus" care ne ofera un moc avantaj fata de cei a caroro judecata este "resita. "Ce ne sta in fata si ce am lasat in urma sunt marunisuri in cmparatie cu ce este in noi." Atitudinea noastra determina ceea ce vedem si felul in care ne folosim sentimentele. Acesti doi factori stau in mare parte la baza succesului. "0si-olo"ie <;<" arata ca vedem ceea ce suntem pre"atiti sa vedem.

Conducerea este mai putin le"ata de pozitie decat de dispozitie. .u putem trai permanent intr un stil in care nu avem nici noi incredere * (ste putin probabil ca o persoana cu o atitudine necorespunzatoare sa reuseasca la nesfarsit.+ #aca avem mintile "tatuate" cu o "andire ne"ativista, sansa noastra de a reusi pe termien lu"n scade considerabil. Cunosc oameni care se auto saboteaza din cauza "andiri ne"ative. "#aca crezi ca esti sortit sa pierzi, asa vei fi. #aca crezi ca , ai bine sa nu indraznesti, nu te vei incumeta. #aca esti dornic sa casti"i, dar crezi ca n o sa poti, Aproape si"ur e ca nu vei casti"a. ,n lupta vietii nu casti"a totdeauna Cel mai puternic sau mai iutee dintre toti Ci, mai de"raba, cel ce va invin"e Aa fi acela care e si"ur ca poate." $2.T(M 8($0O.$A?,%, #( AT,T2#,.,%( .OA$T8(. Aiata e plina de surprize si modelarea atitudinii noastre este o sarcina pentru toata viata. "0esimistul se plan"e ca e vand. Optimistul spera ca va trece. %iderul orienteaza panzele." Cea mai importanta zi din viata mea si a ta este cea in care ne asumam in totalitate responsabilitatea pentru atitudinea noastra . (ste ziua in care ne maturizam cu adevarat. "Toti oamenii peste patruzeci de ani sunt raspunzatori pentru fata pe care o au". Orice ai crede despre atitudinea ta, ti se o"lindeste pe fata3 ".efericirea este o optiune." - .u putem sa ale"em cati ani vom trai, dar depidne de noi cu cata viata vom umple aci ani. - .u noi -otaram cat de frumoasa sa ne fie fata, dar putem sa controlam expresia ei. - 2 putem controla momentele "rele din viata, dar depinde de noi sa ne facemviata mai putin "rea. - .u putem controla atmosferane"ativa din lume, dar avem control asupra atmosferei din mintea noastra. - Adeseori incercam sa ale"em si sa contolam lucrui pe care nu le putem ale"e sau contola. - 8ar ni se intampla sa decidem sa controlam ceea ce putem1 atitudinea noastra. "#2M.(@(2 A%(9( 08,. C( $A T8(C(M ,. A,ATA. .O, A%(9(M C2M $A T8(C(M 08,. AC(%( (E0(8,(.T(." Atitudinea liderului determina atitudinea celor ce l urmeaza: Conducerea inseamna influenta. Atitudinea unui lider este insusita de adeptii lui mai rapid decat actiunile lui. Cum sa iti sc-imbi atitudinea: Multi oameni par sa sufere de psi-oscleroza: ri"idizarea atitudinii. $e intreaba daca in cazul in care stiin"aa ne ar putea ajuta pe toti sa traim o suta de ani, "ne ar mai folosi la ceva, caci ranc-iunele si fricile, sin"uratatile si remuscarile nu ne ar lasa sa ne bucuram de ei". T8(C( ,. 8(A,$TA Cele sase etape ale sc-imbarii atitudinii: <+ ,dentificarea sentimentelor problema: (ste prima etapa, de constientizare, si cel mai usor de declarat.

4+ ,dentificarea comportamentelor problema: 0atrunde mai adanc, dincolo de supra"fata. Ce declanseaza sentimentele contradictorii& .oteaza ti actiunile care au drept rezultat sentimente ne"ative. 5+ ,dentificarea problemelor de judecata: "Ceea ce ne atra"e atentia ne determina si actiunile" 7+ ,dentificarea modului corect de a "andi: Tinand cont ca sentimentele sunt determinate de "andire, nu iti vei putea controla sentimentele decat sc-imband un si"ur lucru "andirea3 :+ ,a ti un an"ajament public in sensul unei "andiri corecte C+ Alcatuirea unui plan de "andire corecta: Trebuie sa cuprinda: O definitie scrisa a "andirii corecte spre care tinzi. 2n mod de a masura pro"resul. Masurarea zilnica a pro"reselor. O persoana careia sa , dai seocoteala. 2n re"im zilnic al materialelor de care te servesti. Asocierea cu oameni cu o "andire corecta.

Motivatia nu te loveste ca trasnetul, si nici nu ne o poate oferi pe tava sau cu forta o alta persoana o asistenta, un medic, un membru al familiei. Toata aceasta "aselinica pe nume"motiatie" este o cacealma. %as o incolo de motivatie. Treceti la fapte pur si simplu. /a "imnastica, slabeste, analizeaza ti "licemia, orice. /a totul fara motivatie, si dupa asta, ia sa vezi3 #upa ce pronesti la treaba, abia atunci intra in scena si motivatia si iti usureaza toata cazna, si ce usor este dupa asta sa continui3 (ste ami probabil ca actiunea te va conduce la sentiment, decat ca sentimentul te va conduce la actiune. Asa ca, actioneaza3 "Atitudinea nu este altceva decat obisnuinte ale "andiri, iar obisnuintele se pto dobani. O actiune repetata devine o atitudine realizata." Capitolul 7 Dezvoltarea celei mai de pret averi: *"0 NII Cel acre ii influenteaza pe altii sa l urmeze este un lider cu anumite limite. Cel care ii influenteaza pe altii pentru a conduce la randul lro alti oameni este un lider fara limite. Motto ul este: "Cu cat formezi mai multi oameni, cu atat mai indraznete vor deveni visurile tale." (xista trei niveluri de oameni = stiluri de munca: <+ 0ersoana care lucreaza mai bine cu oamenii este un adept. 4+ 0eroana care ii ajuta pe oameni sa lucreze mai bine este un mana"er. 5+ 0ersoana care formeaza oameni mai buni, invatandu , sa lucreze, este un lider. 08,.C,0,, #( /O8MA8( A OAM(.,%O8: $uccesul meu in formarea altof oameni depnide de cat de bine realizez urmatoarele: - Aaloarea oamenilor. Aceasta tine de atitudinea mea. - An"ajarea fata de omanei. Aceasta tine de timpul meu. - ,nte"ritatea fata de oameni. Aceasta tine d ecaracterul meu. - $tandardul pentru oameni. Aceasta tine de vederea mea in perspectiva. - ,nfluenta asupra oamenilor. Aceasta tine de talentul meu de conducator. Cei care formeaza oamenii cu succes realizeaza rumatoarele:

<+ (mitipoteze corecte cu privire la oameni. 4+ 0un intebarile corecte in le"atura cu oamenii 5+ Ofera asistenta adecvata oamenilor. C(, CA8( /O8M(A@A OAM(.,,1 (M,T ,0OT(@( CO8(CT( C2 08,A,8( %A OAM(.,. Oamenii revin la vec-ile lro obiceiuri, deci si la moralul lro scazut, pt ca eu le dadeam doar fructele darului eu de a determina motivatii, nu si radacina. ,potezele mele despre oameni determina in mare masura felul inc are ii tratez. Ceea ce presupun eu despre oameni este ceea ce caut la ei. Ceea ce caut este ceea ce "asesc. ,ar ceea ce "asesc imi influenteaza reactia. 0rin urmare, ipotezele ne"ative cu privire la cei din jur vor stimula un mod ne"ativ in care acestia vor fi condusi, air ipotezele poztive vor determina un stil poziti v de conducere. ,potezele despre natura umana*cateva, deosebit de valoroase+ ,poteza: !oti vrem +a ne +imtim valoro+i: Trebuie sa , ajutam pe oameni sa si mareasca respectul fata de propria persoana. #ezv capacitatea de a , face pe ceilalti oameni sa se simta importanti. .u exista un compliment mai mare pe care sa l poti face unui om decat sa l ajut sa fie util si sa si "aseasca satisfactia si sensul in viata. (u cred in asta3 Oamenilor nu le pasa cat stii pana nu afla cat de mult iti pasa. .apoleon ?onaparte cunostea numele tuturor ofiterilor din armata sa. .u scapa nici o ocazie sa salute pe nume cate un ofiter, sa l intrebe despre orasele lor natale, sotiile lor, familiile lor' oamenii erau uimiti sa constate cat de multe informatii amanuntite despre vietilel lor personale era in stare simparatul sa tina minte. Cum fiecare ofiter simte aca .apoleon se interesa personal de viata lui este lesne de itneles devotamentul cu care il inconjurau toti pe .apoleon. ,poteza: !oti oamenii au nevoie de incura8ari +i ra+pund la ele. ,ncurajarea inseamna oxi"en pentru suflet. "#aca tratezi oamenii asa cum se vad ei, daca in aparenta ii supraestimezi, ii faci sa devina ceea ce sutn capabili sa fie. #e fapt, daca ii luam pe oameni asa cum sunt, in realitate le limitam performantele. #aca ii tratam asa cum ar trebui sa fie, ii ajutam sa devina ceea ce pot sa fie,.. #aca vei spune ca acesta este idealism supraevaluarea omului atunci da mi voie sa ti raspund: ",dealismul este adevaratul realism, pentru ca prin el ii ajutam pe oameni sa se realizeze. " Cum reusim noi, cei care ii infl pe atlii , sa , motivam , sa , formam cu adevarat& (i bine, prin incurajare si icnredere in ei insisi. "Cel mai bun prieten al emu este cel care scoate tot ce este mai bun din mine". Orice lider sse straduieste sa scoata tot ce este ami bun din oameni, si orice mare lider stie ca nu paote realiza asta decat prin incurajare. ,poteza: *amenii 4inve+te+c4 loialitate mai intai in lider ca am +i apoi in functia lui. #e multe ori ne asteptama ca oameniii sa fie loiali funcitei unui lider, nu omului care ocupa acea funcite. #ar oamenii nu sunt motivati de sc-eme or"anizatorice, ei reactioneaza vfata de persoana respectiva. Trebuie as oferi loialitate le aniveluarile inferioare car sa primesti in sc-imbloialitate la nivel superior. #aca oamenii cred in liderul lor, nimic nu , va opri. ,poteza: 0a8oriatea oamenilor nu +tiu cum +a faca +a reu+ea+ca. Apropae toti oamenii cred ca reusita este o c-estiune de noroc si incearca mereu sa casti"e la loteria vietii. ,n realitate insa reusita este rezultatul planificarii. (a se produce atucni cand rpe"atirile se itnersecteaza cu ocazia prielnica. 8eusita este un proces, este evolutie sei dezboltare, nu un moment, un eveniment sau un lco intr o anumita perioda. 8eusita inseamna sa inveti din esec, nu sa ivneti cum sa nu "resesti niciodata. (secul esteocazia de a o lua de la capat mai inteli"ent. ,poteza: 0a8oritatea oamenilor +unt motivati natural

Adevaratul secret al motivatiei este crearea unui mediu in care oamenii sa nu aiba parte de influente care de motiveaza. *0t ca oamenii c-iar daca sunt la inceput motivati, ei se de motiveaza pe parcurs+ C( ,, MOT,A(A@A 0( OAM(.,& Contributia semnificativa: Oamenii vor sa itnre intr un "rup sau sa urmeze o cauza care va avea un impact durabil. Motivatia nu se naste din activitate pur si simplu, ci din dorinta de a ajun"e la rezultatul final 0articiparea la atin"erea telului: Oamenii sprijina ceea ce creeaza. 0articiparea la prcesul de materializare a telului ii motiveazape oameni si ii face sa se simta necesari. %or le place sentimentul ca sunt importanti. ,nsatisfactia pozitiva: ,nsatisfactia poate stimul asc-imbarea sau paote duce la aparitia unei atmosfere critice. 0oate duce la aptie sau poate pune ener"iile in miscare. C-eia este dirijarea acestei ener"ii catre o sc-imbare eficienta. 8ecunoasterea: Oamenii vor sa fie remarcati. 8ecunoasterea este o cale de a da semnificatie existentei ueni persoane. Asteptari clare: Oamenii sunt motivati atunci cand stiu exact ce urmeaza sa faca si au confin"erea ca pot face acel lucru cu succes. Oamenii actioneaza mai bine atucnic and detina controlul asupra muncii si timpului lor. C( #()MOT,A(A@A OAM(.,,: .u minimaliza valoarea nimanui: Critica in public si intreruperea conversatiei, c-iar si in "luma pot avea darul sa raneasca. Trebuie a fim atenti si sensibili. #aca trebuie neaparat sa critici, nu uita ca este nevoie de noua remarci pozitive pentru a contracara efectul unui comentariu ne"ativ. .u manipula pe nimeni: .imanui nu , pace sa fie manevrat sau sa se profite de el . Manipularea, darama zidurile increderii in orice relatie. Casti"am mai mult daca sutnem cinsiti si transparenti decat daca sutnem sireti si abili. Tine minte ca daca daruiesti, vei fi rasplatit. .u fii insensibil: /a din oameni prioritatea ta numarul unu. 8enunta sa te mai "andesti care va fi urmataorea replica pe care trebuie sa o dai si incearca sa auzi nu numai ceea ce spun, dar si ceea ce simt. ,nteresul tau, c-iar si fata de amanunte, va demonstra sensibilitatea ta. .u descuraja pro"resul personal: ,ncurajeaza ti personalul sa se dezvolte. Cladeste acel spirit de ec-ipa, al carui motto este "#e pro"resele tale beneficiem cu totii." C(, C( /O8M(A@A OAM(.,, 1 $T,2 $A 02.A ,.T8(?A8,%( CO8(CT( #($08( OAM(.,. /ormez oameni sau imi cladesc visul si ma folosesc de oameni ca sa reusesc eu & Oamenii trebuie sa fie pe primul plan. Confruntarea cu oamenii inseamna clarificare. ,n acest caz, respecta aceste "zece porunci": <+ /a o in particular, nu in public. 4+ /a o cat mai curand cu putinta. (ste mai firesc decat sa ter"iersezi. 5+ Aorbeset despre o sin"ura problema. .u supraincarca interlocutorul cu o lun"a lista de probleme. 7+ #upa ce ti ai spus o data parerea, nu o repeti mereu. :+ Ocupa te nu mai de actiuni pe care persoana respectiva le poate sc-imba. #aca ii ceri sa faca ceva cae nu se crede in stare sa faca, relatia cu acea persoana va capata o incarcatura de frustrare. C+ (vita sarcasmul. $arcasmul este semnalul ca esti manios pe oameni, nu pe actiunile lro si le poate trezi resentimente impotriva ta. D+ (vita cuvinte ca "intotdeauna" si "niciodata". #e obicei, acestea altereaza precizia si ii fac pe oameni sa ia o pozitie defensiva. >+ 0rezinta criticile ca su"estii sau intrebari, pe cat posibil.

+ .u te scuza pentru convocarea la confurntare. #aca vei proceda asa, vei minimaliza importanta confuntarii si ar putea fi un indiciu ca nu esti si"ur ca ai procedat corect. <;+.u uita complinentele. /oloseste ceea ce eu numesc"procedeul sandGic-" in cadrul acestui tip de intalniri: Compliment Confruntare Compliment. ,i asculta pe oameni sau doar ii aud& Aud mai mult decat niste simple cuvinte& "Cea mai mare "reseala pe care o poti face cand incerci sa vbesti convin"ator este sa ai ca prima prioritate exprimarea ideilor si sentimentelor tale. #e fapt, oamenii doresc cel ami mult sa fie ascultati, respecati si intelesi. ,n momentul in care vad ca sunt intelesi, oamenii devin mai motivati in intele"erea punctului tau de vedere. Cuvintele cele mai incurajatoare sunt: "Ceea ce faci este important3" C(, CA8( /OM(A@A OAM(.,,1 O/(8A A2TO82% A#(CAAT OAM(.,%O8 0rincipii de formare a oamenilor: ) /ormarea oamenilor dureaza mult: "(xista ceva mult mai "reu de "asit, ceva mai rar decat talentul: talentul de a recunoaste talentul." - 0riceperea oamenilor este esenta succesului. "Cel mai important in"redient din formula succesului este sa stii cum sa lucrezi cu oamenii." - /ii un model pe care altii sa l poata urma: 0rincipiul motivational numacurl unu este: Oamenii fac ceea ce vad. Aiteza liderului determina viteza celor care l urmeaza. ,ar adeptii nu vor me"e niciodata mai departe decat liderul lor. Ani la rand am urmat si , am invatat pe atlii acest proces de formare a oamenilor: Actiune /ac un lucru: (u fac un lucru si tu esti alaturi de mine: Tu faci un lucru si eu sunt alaturi de tine: Tu faci un lucru: Tu faci un lucru si cineva este alaturi de tine: 8ezultat Modelez Calauzesc Controlez 0ro"resezi .e inmultim.

- Condu , pe oameni privind cu oc-ii lor: ".e judecam pe noi insine dupa ceea ce ne simtim capabili sa facem' in sc-imb, ceilalti ne judeca dupa ceea ce am facut deja." Am descoperit ca formarea oamenilor are reultate pozitive atucni cand: Asculta destul de mult petnru a putea vedea cu oc-ii lor' $tabilesc le"aturi destul de puternice cu ei pentru a comunica cu sufletele lor' Muncesc destul de bine pentru a le pune in mana instrumentele de care au nevoie' 9andesc destul de bine pentru a le incita si dezvolta mintile' - %iderii trebuie sa se preocupe de oameni inainte de a , putea forma: O vec-e poezie c-inezeasca ne ofera cateva dintre cele mai bune sfaturi cu prvire al arta de a fi un bun lider: ,ntoarce ti fata catre oameni, Traieste printre ei,

,n vata de al ei. ,ubeste , . 0orneste de al tot ce stiu Cladeste pe ceea ce au . #ar despre cei mai buni lideri, Cand datoria lor se va fi implinit Cand ce au avut de terminat au savarsit, Aor spune oamenii din preajma sa: ".oi insine am facut asta". Capitolul 9 Caliattea indi+pen+a-ila a artei de a conduce: 3I2IUN " 0reviziunea este avansul pe care il are liderul. O data pierdut acest avans si devenind constrand de imprejurari, el ramane lider doar cu numele. .u mai conduce' doar reactioneaza la intamplari imediate si probabil nu va mai fi lider. Toti marii lideri au doua calitati: prima, stiu incotro se indreapta si a doua, sunt capabili sa ii convin"a si pe altii sa , urmeze. "Cu totii traim sub acelasi cer, dar nu avem toti acelasi orizont." "#arul pe care il am de la #umnezeu este potentialul meu. #arl meu catre #umnezeu este ceea ce fac eu cu acest potential." /iecare lider adevarat intele"e acestu lucru in le"atura cu oamenii si isi pune trei intrebari: ce vad altii& #e ce vad asa& $i cum pot sa le sc-imb eu felul de a vedea& ".u uitati care este diferenta dintre mentalitatea unui casti"ator si cea a unui ratat. Casti"atorii isi concentreazaeforturile asupra casti"ului important ei nu vor doar sa casti"e, ci sa casti"e lucruri mari. 8atatii, dimpotriva, nu si concentreaza eforturile ca sa piarda' ei au o sin"rua tinta: sa supravietuiasca3" ,n treaba te in permanenta: "$urpavietuire, succes sau semnificatie&" Te lupti doar ca sa supravietuiesti, visezi la reusita, sau incerci cu adevarat sa faci ceva care sa aiba o semnificatie& (xercitiu mental: #aca as avea1111111, as 111111111. #aca ai avea tot ce ti ai dori timp nelimitat, sume nelimitate de bani, informatii nelimitate, personal nelimitat toate resursele care va trec prin minte, ce ai face& 8asp la aceasta intrebare reprezinta visul tau. /a l sa devina realitate. $O.#(A@A T, $2/%(T2%. C( $,MT,& "0astreaza in tine viziunile si visurile, caci ele sunt copiii sufletului tau' sc-ita realizarilor tale finale." 08,A($T( ,. 28MA: C( A, ,.AATAT& 08,A($T( ,. B282% TA2: C( $( ,.TAM0%A C2 C(,%A%T,& O idee buna devine mareata atunci acnd oamenii sunt pre"atiti. ,ndividul care nu are rabdare cu oamenii nu va conduce bine. 0uterea nu inseamna sa mer"i inainte avantat si sin"ur, ci sa sti adaptaezi pasul dupa ritmul mai lent al celorlalti, fara insa sa lasi sa ti se confiste dreptul la conducere. #aca aler"am prea repede ne pierdem puterea de influenta. 08,A($T( ,. /ATA: CA8( ($T( ,MA9,.(A #( A.$AM?%2& Aceasta intrebare ii separa adesea pe lideri de mana"eri. %iderii sunt preocupati de scopul fundamental al or"anizatiei de ce exista aceasta si ce trebuie ea sa realizeze. 0e ei nu ii intereseaza aspectele le"ate de "cum se realizeaza" operatia sau de amanuntele de tipul "suruburi si piulite". 08,A($T( #(A$208A TA: C( A$T(A0TA #2M.(@(2 #( %A T,.(&

(u cred ca marii lideri simt "o c-emare din sferele superioare", care ii ridica desupra lor insisi. Aiziunile marete sunt mai mari decat persoana. #efinitia pe care o dau eu succesului este: $a l cunosc pe #umnezeu si dorintele %ui pentru mine' $a pro"resez la potentialul meu maxim' si $a seman seminte de care sa se bucure si altii. 08,A($T( A%AT28, #( T,.(: #( C( 8($28$( #,$02,& %iderii buni "vad" pe trei niveluri: .ivelul <: 0erceptia: Observarea a ceea ce exista in prezent prin prisma realitatii. .iveul 4: 0robabilitatea: prevederea a ceea ce va fi prin prisma discernamantului. .ivelul 5: 0osibilitatea: ,ma"inea a ceea ce poate fi prin prisma viziunii. 2n futurist traieste numai la nivelul 5. 2n prezicator traieste numai la nivelul 4. 2n adept taieste doar la nivelul <. .oi vedem lucrurile nu cum sunt ele, ci cum suntem noi. 0rin urmare, daca o viziune se loveste de anumite piedici, aceasta se intampla de obicei din cauza oamenilor. (xista zece tirpuri de oameni care pun piedici in calea viziunii unei or"anizatii. .ivelul <: <+ %iderii limitati: 2nui lider limitat ii va lipsi fie viziunea, fie capacitatea de a o transmite cu succes. "#aca faci lucruri mari, atra"i oameni mari. #aca faci lucuri mici, atra"i oameni mici si, de obicei, oamenii mici iti fac necazuri." 4+ Cei cu "andire concreta: "2nii oameni vad lucrurile asa cum sunt si spun: "#e ce&" *cei cu "andire concreta+ (u visez la lucruri care nu au eistat nciciodata si spun: "#e ce nu&" * cei cu "andire creativa+. 5+ #o"maticii: Multe viziuni nu se trans in realitate din cauza unor oameni do"matici cu putere de decizie. 0entru a fi absolut si"ur de un lucru, trebuie fie sa stii totul, fie nimic despre lucrul respectiv. Aproape intotdeauna do"maticul nu stie nimic, dar spune ceva conventional #e exemplu: "Tot ceea ce poate fi inventat s a inbentat deja." 7+ 8atatii de profesie: Multi oameni se "andesc la esecurilelro din trecut si se tem sa riste sa urmeze o viziune. Motto ul lor este: "#aca nu reusesti de la inceput, distru"e toate dovezile ca ai incercat." #ar ei impiedica in acelasi timp pe oricine s ar mai incumeta sa incerce. :+ 0lafonatii: Oamenii muncesc pentru confort, previzibilitate si si"uranta in viata. #ar la umbra confortului sta multumirea de sine' la cea a previzibilitatii, plictiseala' iar la cea a si"urantei, lipsa de perspectiva. Cuibul ii este necesar pri-orului cat timp se afla in ou. #ar este nepotrivit atuncic and pri-orul are aripi. (ste un loc bun de stat sub aripa mamei, dar in care nu poti zbura. Ce trist este cand oamenii nu vor sa si paraseasca cuibul vietii. C+ Traditionalistii: D+ 9loata: 2nii oameni nu se simt niciodata bine daca ies in evidenta din multime. #orinta lor este sa faca parte din "rup, nu sa se remarce. Acesti oameni vor imbratisa viziunea numai cand o va face majoritatea. (i nu vor fi niciodata in furnte. Adevaratii lideri sunt intotdeauna in minoritate pentru ca ei "andesc cu un pads inaintea majoritatii din prezent. >+ Aanatorii de probleme: 2nii oameni vad cate o prbolema in fiecare solutie. #e obicei, obstacolele sutn ceea ce vedem atunci cand pierdem din vedere tinta finala. (ste semnul unei persoane fara vedere de perspectiva. Acesti oameni ocolesc marile viziuni, evidentiind probleme fara solutie. + ("ocentristii: Oamenii care traiesc pentru ei sutn an"ajati in afeceri marunte. (i nu realizeaza niciodata prea mult. Marile teluri sutn atinse nuami prin eforturile unite ale mai multor oameni. Oamenii e"oisti sutn distru"atorii viziunilor. <;+0rezicatorii de esecuri: 2nii oameni au o adevarata vocatie de a atin"e coarda "resita. (i transmit pretutindeni un suflu pesimist. #ecorul pentru ei seste intotdeauna intunecat, vremurile

sunt intotdeauna "rele, banii sunt mereu prea putini. Totul in ei pare ca se contracta' nimic in viata lor nu se extinde si nu pro"ereseaza. .ivelul 4: Cunoasterea oamenilor si a sensului vietii lor ii va permite liderului sa treaca la "urmatoarea ima"ine" de la .ivelul 4. (ste esential ca liderul sa inceapa sa influenteze ima"inea care va fi expusa vederii oamenilor. <+ Aino alaturi de ei: %asa , sa citeasca in iniima ta inaitne sa vada sperantele tale. Oamenii investesc loialitate in lider si abia apoi in viziunea acelui lider. Cultiva increderea. /ii transparent si rabdator. 0orneste din punctul in care se afla ei, privind totul cu oc-iii lor. Cauta sa le vezi sperantele si visurile. 4+ 0icteaza un tablou pe care sa l poata vedea si ei: "Am incercat toata viata sa vad mai intai eu si apoi sa , fac pe oameni sa vada ce vedeam eu. 0t a reusi in afaceri este nevoie sa l faci pe celalalt sa vada lucrurile asa cum le vezi tu. Aederea ima"inii1 era obiectivul principal. ,ntr un sens mai lar, sunt un om care vizualizeaza." 5+ Orizontul: /elul in care un lider vizualizeaza orizontul le permite oamenilor sa vada inaltimea posibilitatilor lor. /iecare individ va stabili cat de sus vrea sa aun"a. Obli"atia ta este sa accentuezi cerul in ima"inea ta. 7+ $oarele: Acest element simbolizeaza caldura si speranta. %umina scoate la iveala optimismul din oameni. O rpma functie a unui lider este sa tina aprins focul sperantei. "Conducatorii sutn en"ustorii sperantei." :+ Muntii: Orice viziune are provocarile sale. "0rimul ulcru pe care trebuie sa l faci, este sa inveti o persoana sa simta ca viziunea este foarte importanta si aproape imposibila. Asta o sa puna in miscare ener"iile invin"atorului." C+ 0asarile: Acest element repr libertatea si spiritul uman. "8azboaiele se pot duce cu armele, dar spiritul oamenilor care lupta si cel al omului care ii conduce casti"a bataliile." D+ /lorile: #rumul catre realizarea oricarei mari viziuni este lun". .u uitati sa incluzi in tablou si popasuri locuri in care sa simti mireasma florilor si sa iti "asesti odi-na fizica si mentala. $uccesul este realizarea pro"resiva a unui tel predeterminat si pretios. >+ Calea: Oamenii au nevoide de o directie, un punct in care sa inceapa si o cale de ruamt. + Tu insuti: .u zu"ravi niciodata o ima"ine fara sa te palsezi in centrul ei. %iderul ii ajuta pe oameni sa si dezvolte aceasta sensibilitate si abilitatea de a sti ce sa caute. #aca tabloul este zu"ravit clar si aratat mereu, in curand ceilalti vor incepe sa vada ca acesta se inte"reaza in tot ceea ce fac. (i vor avea o minte aclata pe viziunea respectiva. <;+,ntrodu in tablou lucrurile pe care le iubesc: Oamenii fauresc ima"ini despre cei din jru si despre lucrurile pe care le iubesc. ,ntrodu in viziune ceea ce este important petnru oameni si in felul acesta le vei transforma viziunea. .ivelul 5: %a acest nivel trebuie sa ne intrebam cum putem sa formam oamenii pe masura viziunii. Aceasta repr lucrul pe care liderul trebuie sa l faca incontinuu1 sa formeze oamenii pe masura viziunii, din momentul in care acestia au vazut o. ,ata care sutn aclitatiel care ii definesc pe invin"atori: - ,nvin"atorii sunt mai putin sensibili la dezaprobare si respin"ere ei trec cu vederea pur si simplu aceste atitudini. - ,nvin"atorii "andesc "de jos in sus". - ,nvin"atorii se concentreaza asupra responsabilitatii imediate. - ,nvin"atorii nu sunt superstitiosi ei spun "asta , viata".

- ,nvin"atorii refuza sa puna semn de e"alitate in tre esec si valoarea personala. - ,nvin"atorii nu si limiteaza "andirea la sc-eme prestabilite, ri"ide. - ,nvin"atorii vad ima"inea de ansamblu. - ,nvin"atorii saluta provocarile cu optimism. - ,nvin"atorii nu si pierd timpul cu rationamente neproductive. #upa ce invin"atorii au fost inte"rati in ec-ipa, ei vor coopta si alte persone, caci ei sunt cei care ii influneteaza pe cei din jur. (l trebuie sa afle pe ce pun pret cel mai mult acesti oameni. 0lanul liderului de formare a persoanelor cu influenta majora trebuie sa aiba in vedere sprijinirea lor in problemele personale mai "rele' ofera le timp si spatiu pentru a se dezvolta' pune pret pe familia si functia lor' ajuta , sa si "aseasca punctele forte' si apoi inte"reaza , in or"anizatie. Totodata, este f important ca liderul sa , indrume pe acesti invin"atori. (i trebuie sa cunoasca marea literatura, locuri importante, evenimente importante si oameni importanti. %iderul invin"ator ajuns la nivelul 5 vede pe trei niveluri: <+ .ivelul perceptibil: Ce se vede acum oc-ii realitatii. %a acest nive, liderul asculta. 4+ .ivelul probabilului: Ce se va vedea oc-ii discernamantului. %a acest nivel, liderul conduce. 5+ .ivelul posibilului: Ce poate fi vazut %a acest nivel liderul traieste. "( minunat sa crezi in visul tau, ,n anii tineretii, privind un cer de stele "reu3 #ar mai frumos e ca n al vietii asfintit $a poti sa spui ca visul s a implinit." %iderii fac asta pentru ei si pentru cei din jur. Capitolul : #retul conducerii: "U!*DI)CI#LIN" Oamenii care nu se controleaza au pasiuni puternice care incearca sa , abata de pe drumul ratiunii' dar pentru a reusi ei trebuie sa si tina in frau aceste pasiuni. Toti marii lideri au inteles ca principala lor responsabilitate este autodisciplina si pro"resul personal. #aca nu se pot conduce pe ei insisi, atunci si"ur nu ii vor putea conduce pe altii. .imeni nu poate explora exteriorul inaitne de a explora interiorul propriei fiinte. 2n om mare va conduce o or"anizatie mare, dar pro"resul devine posibil numai atunci cand liderul este dispus sa "plateasca pretul "lui. Multi lideri potential talentati, nu si au platit aceasta datorie de onoare si au constatat pana la urma ca scurtaturile nu duc nicaieri. ,ata ce spune (dGin MarH-am despre valoarea umana: Ce orbi suntem pana ce nu vedem Ca n orice zamislire omeneasca .u merita nimic sa realizam #aca nu ne "andim pe om sa l creasca. #e ce sa ridicam orase si palate Cand omul tot in tina il lasam @adarnic e sa construim o lume, Cand pe constructor nu il inaltam. "A domni" peste tine insuti cere autodisciplina. 08OC($2% /O8MA8,, #,$C,0%,.(, 0(8$O.A%(: - ,ncepi cu tine insuti: - 8ivalul tau: c-iar tu inainte de a fi format.

0orneste devreme: Munca "rea reprezinta acumularea de lucruri usoare pe care nu le ai facut atunci cand trebuia. 0robabil ca reultatul cel mai pretios al oricarui tip de educatie este deprinderea de a face ce ai de facut atunci cand trebuie, indiferent daca iti place sau nu' aceasta este prima lectie care trebuie invatata si, oricat de devreme incepe pre"atirea unui om, este probabil ultima lectie pe care o invata temeinic. - ,ncepe cu lucrurile marunte: Ceea ce intentionezi sa fii maine, ai inceput sa devii c-iar de azi. - 2n plan mic care va sc-imba multe: - ,ncepe acum: Marii lidei nu se situeaza niciodata deasupra adeptilor lor decat atunci cand isi asuma responsabilitati. - Or"anizeaza ti viata: %,$TA #( CA0ATA, C2 C(%( <; C(8,.T( 0(.T82 O89A.,@A8( 0(8$O.A%A: <+ $tabileste ti prioritatile: Cel mai "reu este sa , determini pe oameni sa faca doua lucruri. 0rimul este sa faca lucrurile in ordinea importantei, iar al doilea sa CO.T,.2( sa faca lucrurile in ordinea importantei. "Omun intelept este acela care nu si consuma ener"ia cu lucruri pentru care nu este potrivit' dar si mai intelept este acela care, dintre lucrurile pe care stie sa le faca bine, le ale"e si le face cu staruinta pe cele care le stie cel ami bine." 4+ .oteaza ti prioritatile in calendar: 5+ 8ezerva ti putin timp pentru probleme neprevazute. #e exemplu, cu cat ai mai multe contacte cu oamenii, cu atat mai mare va fi aceasta cantitate. 7+ 8ealizeaza proiectele unul cate unul: $entimentul ca esti coplesit, este rezultatul prea multor proiecte care iti reclama atentia. :+ Or"anizarea locului de munca: C+ %ucreaza conform temperamentuuli tau. : #aca esti o persoana cu randament mai bun dimineata, or"anizeaza ti lucrarile cele mai importante in orele diminetii. $i invers. Cu toate acestea, nu ti permite nici o scuza prin care slabiciunile temperamentului tau te ar putea face sa te esc-ivezi de la o munca sustinuta. D+ /oloseste timpul petrecut in masina pentru rezolvarea problemelor usoare: >+ ,nventeaza sisteme care sa functioneze pentru tine. "$istemele de la listele cu ce avem de facut si a"ende pana la biblioteci si computere sunt servitorii tai. " .u lupta impotriva sistemelor. ,mbunatateste le. + $a ai intotdeauna palnificat ceva pentru minutele de pauza dintre intalniri: $e pot economisi ore intre"i daca folosim la maximum minutele.$a aveti intotdeauna la indemana o lista cu lucruri care sa se poata rezolva in cateva minute. <;+Concentreaza te asupra rezultatelor, nu asupra activitatii: ,n timpul pe care il dedici or"anizarii timpului personal , ai "rija sa te concnetnrezi asupra realizarii lucrurilor care trebuie , adica sa faci ceea ce este cu adevarati important. $aluta responsabilitatea: "0retul maretiei este responsabilitatea". 0A$, CAT8( 8($0O.$A?,%,TAT(: - /ii responsabil pentru cine esti: "@iua in care iti asumi intrea"a responsabilitate fata de tine insuti, ziua in care incetezi sa ti mai "asesti scuze, este ziua in care incepi sa urci spre varf." - /ii responsabil fata de ceea ce stii sa faci: Ce lucru rar este sa "asesti o persoana responsabila, care isi face treaba corect sio duce la bun sfarsit3 - /ii responsabil fata de ceea ce ai primit: ".u este destul ca facem tot ce ne sta in putinta' uneori trebuie sa facem ce trebuie." ,ar ,sus a spus: "Celui caruia , se da mult, mult , se va cere." - 8aspunde in fata celor pe care ii conduci: Marii lideri nu se aseaza deasupra celor ce ii urmeaza decat in privinta asumarii responsabilitatilor. - Accepta sa dai socoteala: 0laton a spus: "O viata care nu este examinata nu merita traita". $uccesul si puterea alun"a adesea din lider dorinta de a da socoteala celorlalti. #in ce in ce mai -

multi lideri din multe domenii isi pierd credibilitatea in fata opiniei publice din aceasta cauza. #e ce se intampla asta& .AT28A 2MA.A .2 $( ,M0ACA C2 02T(8(A .(CO.T8O%ATA "Aproape toti oamenii pot suporta neajunsurile, dar daca vrei sa pui la incercare caracterul unui om, da , puterea." 0uterea seamana cu un rau mare. Cand sta in matca sa, este frumos si util. #ar cand se revarsa, distru"e. 0ericolul puterii consta in faptul ca cei ce sunt investiti cu ea tind sa faca din pastrarea ei principala lor preocupare. 0rin urmare, ei se vor opune oricaror sc-imbari ale fortelor care , au adus la putere. ,sotria ne arata ca puterea duce la abuzul de putere, iar abuzul de putere duce la pierderea puterii. ".i s a dat puterea nu ca sa ne atin"em scopuri personale, nici sa ne impaunam in lume si nici sa casti"am celebritatea. .u exista decat un mod de a folosi puterea, si acesta este de a , servi pe oameni." C2%T,AA ,.T(98,TAT(A: ,nte"ritatea este calitatea umana cea mai necesara succesului in afaceri .#ictionarul defineste inte"ritatea ca fiind "calitatea de a fi complet, unitar". Cand oamenii au inte"ritate, cuvintele lro se armonizeaza cu faptele. (i sunt aceiasi, indiferent unde sau in compania cui se afla. Oamenii cu inte"ritate nu se impart * ar insemna ca sunt duplicitari + si nici nu simuleaza * ar insemna ca sunt ipocriti +. (i sunt "dintr o bucata" si viata lor este "unitara". Oamenii cu inte"ritate nu au nimic de ascuns si nimic de care sa se teama. Aiata lor este ca o carte desc-isa. ,ata : lucruri pe care vreau sa le demonstrez celor pe care ii conduc: <+ Traiesc asa cum ii ivnat pe altii: (ste mai important sa decizi ce sa devii decat ce sa faci. Adesea ii intrebam pe tineri: "Ce vrei sa faci cand vei fi mare&". ,nsa intrebarea mai improtanta ar trebui sa fie "Ce vrei sa fii cand vei fii mare&" #ecizia le"ata de caracter trebuie sa se ia inainte de cea le"ata de cariera. Caracterul Aoi fi cinstit, caci multi se ncred in mine. Aoi fi curat, caci multi ma rpetuiesc. Aoi fi puternic, caci e multa sufernta n lume' $i curajos voi fi, prin "reu vreau sa razbesc. %e voi fi prieten celor sin"uri, dar si dusmanilo ce vin pe urma mea Aoi darui, dar socoteala n o voi tine' Aoi fi modest, ca , stiu , ca nu s facut numai din lucruri bune' Cu capul sus voir ade, voi iubi si ma voi inalta. 4+ Aoi face ceea ce spun: #aca promit ceva uui subordonat, cole" sau superior, imi voi tine promisiunea. 5+ Aoi fi cinstit cu ceilalti: #aca cei care lucreaza cu mine constata ca prezint faptele deformat sau ca ascund o problema, voi pierde credibilitatea imediat, si nu imi va fi usor sa mi o recapat. ,ncrederea si cinstea sunt mijloacele care le permit oamenilor sa coopereze, astfel incat sa prospere cu totii. 7+ Aoi pune binele celorlalti mai presus de binele meu: Cand pun interesele majore ale or"anizatiei mai presus de ale mele, imi pastrez int"ritatea fata de cei care m au an"ajat. Cand pun interesele celor cu care lucrez mai presus de itneresele mele, casti" prietenie si loialitate. :+ Aoi fi transparent si vulnerabil: #aca lucrez cu oamenii am doua alternative: 0ot sa stau cu bratele incrucisate sau pot sa desc-id bratele. Cel mai mare dar pe care il pot face celor din jur nu este o slujba, ci pe mine insumi. (ste un lucru valabil penru orice lider. 0%AT($T( AC2M, #,$T8(A@A T( MA, TA8@,2 "Atunci cand platim mai tarziu, de obicei pretul este mai mare3" "Cred cu tarie ca cel mai frumos moment din viata unui om acea mare implinire a unui lucru la care tine din tot sufletul este momentul cand, dupa o lupta pe viata si pe moarte pentru o cauza nobila, se prabuseste extenuat pe campul de lupta1 victorios."

%asa te dominat de taria de caracter, nu de emotii. 2n caracter de calitate este adesea mai apreciat decat talentul iesit din comun. Caracterul nu este ceva cu care ne nastem. Trebuie sa l cladim pas cu pas prin judecata, ale"ere, curaj si -otarare. $i rezultatele nu apar decat intr un stil de viata disciplinat. $in"ura care da viata te-nicii este bunatatea fundamentala.

Capitolul 1; Cea mai importanta lectie in invatarea me+te+u%ului conducerii: F*(0"( " # ()*N"LULUI D C*NDUC ( Cei care ii sunt cei mai apropiati liderului vor determina nivelul reusitei aclui lider. "Cea dintai metoda de estimare a inteli"entei unui conducator este sa te uiti la oamenii cu care se incojoara." Ca sa convin"i oamenii trebuie sa stii ce ii face sa vibreze si ce ii motiveaza' deci, trebuie sa cunosti natura umana. Marii lideri o cunosc. #aca intele"i ce ii motiveaza pe oameni, ai in mana instrumetnul cel mai puternic cu care sa lucrezi cu ei. .umai atunci cand formam o ec-ipa, ne multiplicam neancetat. ,MA9,.(A 2.(, (CF,0( CA$T,9ATOA8(: (c-ipele casti"atoare1 Au lideri mai. Coopteazaoameni de valoare. Boaca pentru a casti"a. ,i conduc spre reusita pe mem"rii ec-ipei. $e perfectioneaza tot timpul. Totul se cladeste si se prabuseste datorita conducerii. "%iderii exceptionali fac tot ce le sta in putinta ca sa incurajeze respectul de sine al celor din personalul lor. Cand oamenii cred in ei insisi este uimitor cat de multe pot realiza." Trei sunt domeniile cruciale fara de care autoritatea si succesul liderului nu ar fi posibile: <+ /inantele: pentru ca personalul care se ocupa de finante este instrumentul de prim ordin prin care se exercita controlul executiv in orice or"anizatie. 4+ 0ersonal: pentru ca selectarea oamenilor potriviti determina mersul inainte al or"anizatiei. 5+ 0lanificare: pentru ca acest someniu determina viiitorul or"anizatiei. %,#(8,, (EC(%(.T, (A,TA "C(%( $A0T( 0ACAT( CA0,TA%(": <+ $a incerce sa se faca iubit si nu respectat. 4+ $a nu ceara ajutorul si sfatul membrilor ec-ipei. 5+ $a si iroseasca talentul pesonal punand accent pe re"uli, nu pe vocatii. 7+ $a nu promoveze critica constuctiva. :+ $a nu dezvolte simtul responsabilitatii in membrii ec-ipei. C+ $a , trateze pe toti la fel. D+ $a nu informeze oamenii. (c-ipele casti"atoare se perfectioneaza neancetat. $uccesul neantrerupt este rezultatul perfectionarii neantrerupte. "8ezolvarea problemelor: "Majoritatea oamenilor vad obstacolele' putini vad obiectivele' istoria inre"istreaza succesele acestora din urma, in timp ce uitarea este rasplata celor dintai." Asumarea riscurilor: 8iscurile nu trebuie evaluate in functie de probbabilitatea reusitei, ci de valoarea scopului.

%uarea deciziilor: #eciziiile tale vor fi intotdeauna mai bune daca te "andesti in primul rand la binele or"anizatiei si apoi la al tau pesonal. Creativitate: "Mintea omului, o data imbo"atita cu o idee noua, nu revine niciodata la forma initiala." #iferenta intre a juca pentru a casti"a si a juca pentru a nu pierde este diferenta dintre succes si mediocritate. )F"()I!