Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Cap. I. Introducere n leadership I.1. Definirea liderului pg. I.2. Definirea leadershipului pg. I.3. Leadershipul- funcie a managementului pg. I.4. Rolul de lider a managerului pg. Cap. II. Personalitatea i comportamentul liderului II.1. Leadershipul tranzacional i transformaional pg. II.2. Personalitatea i comportamentul liderului pg. II.3. Leadershipul charismatic pg. Cap. III. Trsturile liderului studiu de caz pg. Bibliografie pg.
Adoptarea unei perspective strategice este critica pentru supravietuire si pentru a ramane in joc cat mai mult timp. Dar cum reuseste cineva sa distinga sinele de rol si sa externalizeze conflictul in mijlocul furtunii cand este aruncat peste bord si se simte amenintat de rechini, gata-gata sa se inece? Aici avem nevoie de parteneri. Chiar daca greutatea responsabilitatii fata de sperantele si durerile celorlalti apasa pentru o vreme pe umerii tai, leadership-ul nu poate fi exersat de unul singur. Modelul de leader singuratic este o sinucidere eroica. Oricine isi poate pierde capacitatea de a se sui in balcon, in special in situatii tensionate. Orice leader are nevoie de sustinere pentru a distinge clar sinele de rol si a identifica problemele care exista. Partenerii sunt, in general, de doua tipuri: confidentul si aliatul. Confidentul este acea persoana care ne ofera sustinerea de care avem nevoie pentru ca, la randul nostru, sa-i putem sprijini pe ceilalti, care ne ajuta sa ne mentinem linistea si echilibrul interioare. Partenerii ne ajuta sa urcam inapoi in balcon ca sa intelegem mai bine ce s-a intamplat. Al doilea tip de partener este aliatul. Aliatul este un partener care opereaza, de obicei, dintr-o pozitie de autoritate sau o structura organizationala bine definita. Chiar daca aliatii impartasesc valori comune sau puncte de vedere similare si au, de cele mai multe ori, incredere intre ei cu privire la probleme strategice, limitarile organizationale pot limita scurgerea de informatii intre acestia. Balconul nu ofera numai un avantaj strategic si phihologic de unde ii poti observa cu usurinta pe ceilalti, ci si observatia fata de tine si fata de modul in care stii sa asculti. Pentru interpretarea corecta a evenimentelor, un leader are nevoie sa inteleaga modul propriu in care proceseaza si interpreteaza ceea ce aude. Pentru a face fata stress-ului, un leader trebuie sa-si cunoasca propriile subiectivitati pentru a sti sa le compenseze. Ascultarea reprezinta o serie de incercari si greseli pentru gasirea de interpretari corecte, identificarea deficientelor si revizuirea lor. Pentru a gasi reactia adecvata, este bine sa ne pastram un nivel ridicat de auto-examinare. Putem aplica doua principii. Primul principiu: invatarea prin reflectarea asupra reactiilor nostre zilnice, asupra succeselor si esecurilor noastre si ale altora. In particular putem sa invatam din acele deprinderi care ne creeaza probleme in mod repetat, sau reusesc sa ne surprinda mereu. Ele ne dau indicatii asupra caracteristicilor noastre personale si combinatia de forte interne si externe la care suntem supusi zi de zi. Cel de-al doilea principiu: putem sa folosim partenerii ca un scut de protectie impotriva esecului. Acestia pot fi parteneri oficiali angajati pentru un asemenea scop: un consultant, coach sau terapeut. Dar, de cele mai multe ori, ei sunt parteneri informali care, daca sunt lasati sa-si faca treaba, pot genera reflectie si analiza, pentru ca ei sunt cei cu care noi putem vorbi deschis. In situatii de adaptare, in care improvizatia este norma, ascultarea si actiunea merg mana in mana. Fiecare actiune trebuie sa fie privita ca un experiment, iar improvizatia cere o evaluare continua. Pentru a te auto-evalua, este nevoie de un loc in care sa te poti asculta cum gandesti, sa iti redefinesti propriile obiective, sa pui lucrurile in perspectiva si sa iti recapeti curajul si motivatia. O 4
data ce suntem atenti la aspiratiile conflictuale din noi insine, putem sa distingem intre vocea interioara si vocile din exterior care ne solicita atentia. Partenerii ne pot ajuta enorm, la fel si un jogging sau o rugaciune. Pentru toate acestea, avem nevoie de un sanctuar. Ca leaderi, suntem de cele mai multe ori absorbiti de munca. De aceea, ocaziile pentru reflectie si analiza trebuie planificate pentru a putea anticipa reevaluarea perspectivei. Asa cum leadership-ul necesita o strategie in a-i mobiliza pe altii, in aceeasi masura, pentru leader solicita o strategie de restructurare a propriilor resurse si energii spirituale. Demersul de a gasi ingredientele unui leadership eficient a pornit, de fapt, de la o intrebare fundamentala: Care sunt valorile care il orienteaza pe leader - acele valori care merita riscul incercarii de a le respecta? Sensul actiunilor noastre nu este sinonim cu obiectivul lor. Sensul actiunilor noastre genereaza obiective precise in orice context, prin ridicarea urmatoarelor intrebari: Care este contextul actual? Care ar trebui sa fie obiectivul nostru acum? Organizatiile si societatile sunt pline de obiective bine definite si acest aspect este esential. Obiectivele precise sunt o busola, ca singura sursa de orientare pentru o actiune tehnica sau pentru una de adaptare. Dar, mai presus de orice obiectiv precis, este sensul actiunilor noastre care ne ajuta sa facem un pas inapoi si sa revizuim, poate cu indoiala, poate cu satisfactie, valorile care ne orienteaza si care sunt inradacinate in toate misiunile noastre. De-a lungul timpului, obiectivele precise pot sa nu reprezinte corect realitatea curenta sau sa aminteasca de modul in care au evoluat valorile. Progresul si evolutia nu sunt niste procese discontinue, ci, mai degraba, evolutive si incrementale. Pastrandu-ne directia de mers, reusim sa prevenim esecurile in cascada. Un leader are nevoie, zilnic, de curajul de a infrunta esecurile. Altfel, el nu-si poate corecta actiunile. Mai mult, sensul actiunilor noastre ne ajuta sa generam libertatea de schimbari radicale atunci cand ne dam seama ca nu mai exista optiuni pentru actiune. O buna directie de mers ne ofera o capacitate continua de a genera noi posibilitati. Leadership-ul exista in viata noastra de zi cu zi. Nu este numai caracteristica 'celor alesi' ori un eveniment rar, ori o ocazie pe care o avem o singura data in viata. In lumea de azi, in tara in care traim sau la locul de munca, ne confruntam cu provocari de adaptare la fiecare pas. De fiecare data cand avem de-a face cu un conflict intre valori contradictorii, sau cand identificam o diferenta intre valorile noastre si modul in care traim, trebuie sa gasim noi cai de evolutie. Leadership-ul privit din acest unghi necesita o strategie de invatare si adaptare. Un leader trebuie sa-si angreneze si antreneze oamenii in a face fata provocarilor, sa-si ajusteze valorile, sa-si schimbe perspectivele si sa-si dezvolte noi forme de comportament. Nevoile de adaptare ale societatii de azi necesita un leadership care este responsabil, fara sa astepte sa fie solicitat. Cel care conduce, trebuie sa isi puna permanent intrebari.
Chiar daca asta este usor de inteles, devine mult mai dificil de pus in practica. De regula, in loc sa mentinem o perspectiva asupra evenimentelor care ne inconjoara, suntem absorbiti de ele. Imaginati-va dansand in ring in contrast cu a sta in balcon si a-i privi pe altii cum danseaza. Cand esti pe ringul de dans, miscarea ingreuneaza observatia si este aproape imposibil sa vezi miscarile celorlalti. In plus, atentia iti este distrasa de muzica, de partener(a), de incercarea de a-ti face loc printre celelalte perechi. In contrast, daca ai urmari un spectacol de dans dintr-o loja a unui teatru, de exemplu, ai avea o vedere de ansamblu: ai putea urmari fiecare detaliu in parte, pastrand o perspectiva care iti permite sa realizezi intregul 'joc de puzzle'.
Leadership-ul modern depaseste viziunea unei autoritati date de ierarhia in organziatie si paseste catre flexibilitatea in raporturile cu subalternii si consultarea cu acestia. Fii un lider modern si obtine atat respectul echipei tale, cat si satisfactia muncii eficiente intr-un mediu placut.
Leadershipul transformational poate fi corelat cu nevoile de autorealizare descrise de Maslow sau cele de dezvoltare descrise de Alderfer, nevoi aflate in varful piramidei motivationale. Satisfacerea acestor nevoi in mediul organizational va conduce la o implicare superioara si pe termen lung a angajatilor. Leadershipul transformational este axat pe ideea transformarii, a schimbarii pozitive a membrilor prin stimularea si inspirarea lor in directia atingerii performantei si totodata in directia formarii propriilor abilitati de leadership. Astfel, sursa de energie disponibila la nivelul psihicului uman este canalizata in directia dorita de catre companie, prin atingerea unor obiective duble, cele organizationale si cele personale. James Burns cataloga liderii tranzactionali drept obisnuiti, iar liderii transformationali drept extraordinari, considerand aceste doua categorii poli opusi ai unui continuum. Completand si totodata contrazicand aceasta ipoteza, Bernard Bass sustine ca nu exista o ruptura intre leadershipul transformational si cel tranzactional, acestea manifestandu-se corelat, iar efectele primului fiind de a intari si spori efectele celuilalt. O alta perspectiva diferentiatoare intre cele doua tipuri de leadership este data de sursa puterii, a autoritatii. In mod obisnuit liderii isi consolideaza autoritatea pe baza relatiilor de putere stabile, unul din obiectivele lor fiind acela de a implementa in insconstientul celorlalti o imagine bine conturata a pozitiei personale in cadrul echipei. Atata timp cat oamenii asociaza liderului in mod constant, aproape impulsiv (pe baza unui concept ce actioneaza sub forma unui impuls) o imagine de autoritate, riscurile ca acestia sa ii conteste pozitia in grup sunt destul de reduse. Leadershipul transformational, fiind un leadership al schimbarii, nu se va va putea baza pe acest principiu de obtinere a autoritatii. Liderii transformationali trebuie sa faca fata unor relatii aflate intr-un continuu proces de modificare, ce necesita un sistem de cotrol mult mai complex, axat mai mult pe sfera constienta a psihicului decat pe cea inconstieta. Pentru a intelege principiile de baza ale leadershipului putem porni de la viata de zi cu zi a fiecaruia dintre noi. Relatiile dintre oameni au la baza de cele mai multe ori beneficii reciproce, sub foma unui schimb fiecare primeste ceea ce isi doreste. In momentul in care nu mai este respectat principiul echilibrului in satisfacerea intereselor, relatia este periclitata. Pe de alta parte, pe masura ce relatia satisface nevoi cu o importanta sporita pentru parti, ea devine mai puternica. Cu toate acestea, exista situatii in care relatiile pot fi construite fara o baza reciproca, fara a se astepta ceva in schimb, intr-o maniera dedicata si neconditionata. Cel mai bun exemplu pentru acest caz sunt relatiile dintre parinti si copii. Putem, ca atare, sa intitulam prima categorie drept relatii tranzactionale, iar cea de-a doua relatii transformationale, bazate pe impartasire si aprecierea celuilalt, pe motivatia intrinseca de a genera evolutie si transformare in cei din jur.
Diferentele dintre leadershipul tranzactional si cel transformational sunt importante in intelegerea conceptului global de leadership si operationalizarea lui. Ambele prezinta anumite riscuri si puncte sensibile de care trebuie sa tinem cont. Nu putem vorbi despre retete perfecte in leadership sau despre adevaruri absolute. Fiecare organizatie si fiecare lider trebuie sa isi construiasca propriul ghid de leadership, in care sa imbine principiile tranzactionale si cele transformationale. Leadershipul tranzactional va conferi o recunoastere mai rapida a autoritatii si poate fi punctul de plecare pentru o companie ce nu a mai implementat sisteme de leadership. El trebuie dublat intr-o maniera progresiva de leadershipul transformational, in momentul in care oamenii sunt pregatiti pentru un astfel de sistem. Doar o politica echilibrata si personalizata de leadership va asigura performanta si progresul in mediul organizational.
Comunicarea are limite. Chiar daca se considera ca prin comunicare se rezolva problemele, pentru a fi eficienta, aceasta trebuie sa aiba loc intre persoane cu puteri echivalente. Premierea oamenilor nu ii motiveaza. A oferi o rasplata inseamna a evalua munca acelei persoane si, psihologic, asta ii creeaza un sentiment de disconfort, chiar daca evaluarea are un final fericit. A oferi premii arata ca managerul e in pozitia de a-i judeca. Schimbarile mari sunt mai usor de facut decat cele mici. Oamenii apreciaza curajul de a face miscari mari si accepta cu atat mai usor mutarile care nu permit nicio incercare de a opune rezistenta. Important este ca schimbarea sa se produca in timp scurt si apoi lucrurile sa se reaseze altfel dupa o perioada prelungita de haos. Schimbarile lungi le dau timp oamenilor sa se pregateasca pentru reactii si chiar sa actioneze. Invatam din succese, nu din esecuri. Succesele sunt cele care motiveaza, in timp ce esecurile repetate descurajeaza. Cu toate acestea, in activitatea oricarui om, si a unui manager in special, trebuie sa existe esecuri; daca nu exista, inseamna ca nu-si testeaza destul de mult limitele. Schimbarile le fac cei care vin din afara si mai rar cei din interiorul organizatiei. Cei din afara au o noua perspectiva, nu sunt contaminati de rutina organizatiei, pot fi rebeli. Rezolva problema, nu oamenii. In general, situatiile sunt cele care duc la conflicte, probleme. Adesea insa, este gasit un vinovat. De fapt, circumstantele sunt cele care pot determina comportamentul unui om. De exemplu, nimeni nu fumeaza in biserica. In cazul unei organizatii, daca e un mediu ostil, angajatul va fi agresiv. Si totusi exista cazuri in care un anumit angajat este sursa problemelor; atunci, el poate fi consiliat, iar cei ce se ocupa de Departamentul de resurse umane il pot directiona spre alt job. Calitatea de lider nu sta in felul in care se prezinta acesta, ci in felul in care reuseste sa exploateze puterile grupului. Intr-un mediu de munca functional, comportamentul liderului nu e foarte diferit de cel al altor membri ai grupului. Cauzele pierdute sunt cele pentru care merita sa te lupti. Sunt cele care motiveaza cel mai mult si, chiar daca sunt sortite esecului, pentru ca sunt atat de importante, merita orice incercare. Renato Tagiuri, Ph. D., profesor de stiinte sociale la Harvard Business School, a afirmat ca, dupa ani de studii, privind ce anume il face pe un manager sa fie foarte bun, s-a ajuns la concluzia: Nu este vorba de personalitatea lui, ci de comportament. Desigur, aceasta concluzie da o lovitura intregii industrii create in jurul intaririi personalitatii liderilor. Renato Tagiuri a descris zece actiuni esentiale ce pot face dintr-un om un manager foarte bun: 1. sa clarifice obiectivele fiecarei functii, pozitii in companie 2. sa descrie clar scopurile 3. sa asculte punctele de vedere ale angajatilor 4. sa se asigure ca exista resurse care sa sustina scopurile propuse 5. sa fie explicit in privinta standardelor de evaluare 10
6. sa rasplateasca efortul, sa incurajeze 7. sa ofere un feedback prompt performantei 8. sa evite prieteniile cu angajatii, relatiile personale 9. sa-si recunoasca greselile si sa nu minta 10. sa ia deciziile pe care el trebuie sa le ia. Aceste zece comportamente formeaza un sistem si oricare dintre ele ar lipsi, ar fi afectata intreaga structura. In esenta, angajatii trebuie sa stie cum vor fi evaluati, care sunt prioritatile pe care seful le stabileste si daca eforturile lor suplimentare vor fi apreciate.
Teorii despre trasaturile liderului (2) Studiile mai recente: lumea ii percepe ca lideri pe cei a caror personalitate e asociata cu inteligena, masculinitatea i dominarea lumea ii dorete lideri credibili liderii credibili sunt oneti, privesc inainte, ii inspira pe ceilali i sunt competeni
Ideea fundamentala a teoriilor trasaturilor liderului: Liderul este innascut. Trasaturile liderului Nu s-a gasit nicio trasatura comuna tuturor liderilor. Trasaturile determina comportamentul mai degraba in situaiile slabe decat in cele puternice. Nu exista dovezi privind relaia de cauzalitate dintre trasaturile de personalitate i leadership. Trasaturile nu stabilesc grania dintre un leadership eficient i unul ineficient, ci mai degraba schieaza interfaa (aparena) leadershipului
12
Bibliografie
1. ***Managers as leaders. Boston: Harvard Business School Press,1991 2. Adair, John; Reed, Peter. Nu boss, ci lider: cum sa conduci pe drumul catre succes. Bucuresti: Meteor Press, 2004; 3. Adair, John; Thomas, Neil. The Concise Adair on leadership. London : Thorogood, 2003; 4. Adair, John. Liderul inspirational: Cum sa motivam, sa incurajam si sa avem success. Bucuresti: Editura Meteor Press, 2003; 5. Anderson, Dianna L.; Anderson, Merrill C. Coaching that counts: harnessing the power of leadership coaching to deliver strategic value. Amsterdam: Elsevier Butterworth Heinemann, 2005; 6. Armstrong, Michael. Cum sa fii un manager si mai bun: Manual complet de tehnici dovedite si aptitudini manageriale. Bucuresti: Editura Meteor Press, 2007; 7. Barbulescu, Constantin. Pilotajul performant al intreprinderii: proiectare si functionare. Bucuresti: Editura Economica, 2000; 8. Barker, Alan. Cum sa devii un sef mai bun. Bucuresti : Editura All Beck, 2005; 9. Bell, Arthur H.; Smith, Dayle M. Developing leadership abilities. Upper Saddle River: Prentice Hall, 2002; 10. Bennis, Werren ; Nanus, Burt. Liderii : strategii pentru preluarea puterii. Bucuresti: Business Tech, 2000; 11. Bocean, Claudiu. Leadershipul in contextul organizational. In: Revista Finante Publice si Contabilitate, v. 18, nr. 6, p. 46-49, 2007; 12. Bocean, Claudiu. Valentele leadership-ului. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 36, p. 34-36, 2007; 13. Buckingham, Marcus; Coffman, Curt. Manager contra curentului: ce fac marii manageri, altfel decat ceilalti. Bucuresti: Allfa, 2005; 14. Candea, Rodica M.; Candea, Dan. Competentele emotionale si succesul in management. Bucuresti: Editura Economica, 2005; 15. Cardon, Alain. Coaching pentru echipele de directori. Bucuresti : Codecs, 2003; 16. Cardon, Alain. Coaching si leadership in procesele de tranzitie. Bucuresti: Codecs, 2006; 17. Deming, Vasudha K. The Big book of leadership games: quick, fun activities to improve communication, increase productivity and bring out the best in your employees. New York: McGrawHill, 2004; 18. Drucker, Peter Ferdinand. Despre profesia de manager. Bucuresti: Meteor Press, 2005; 19. Dumitrescu, Mihail. Strategii si management strategic. Bucuresti: Editura Economica, 2002; 20. Dygert, Charles B.; Jacobs, Richard A. Managementul culturii organizationale: Pasi spre succes. Iasi: Polirom, 2006; 13
21. Eppler, Mark. Capcanele managementului: Solutii pentru a transforma esecul in victorie. Iasi: Polirom, 2007; 22. Feier, Vasile-Virgil; Ioan-Franc, Valeriu. Creativitate si creativitate manageriala. Bucuresti: Expert, 1995; 23. Freedman, Mike. The art and discipline of strategic leadership. New York: McGraw-Hill, 2003; 24. Gerzon, Mark. Leading through conflict: how successful leaders transform differences into opportunities. Boston: Harvard Business School Press, 2006; 25. Ghiocel, Alexandru. Instrumente de conducere comunicarea manageriala. In: Revista de comert, v. 8, nr. 11-12, p. 85-87, 2007; 26. Goleman, Daniel ; Boyatzis, Richard. Inteligenta emotionala in leadership. Bucuresti: Curtea Veche, 2005; 27. Harari, Oren. The leadership secrets of Colin Powell. New York : McGraw-Hill, 2002; 28. Hiebert, Murray. The Encyclopedia of leadeship: a practical guide to popular leadership theories and techniques. New York: McGraw-Hill, 2001; 29. Hughes, Richard L.; Beatty, Katherine Colarelli. Becoming a strategic leader: your role in your organization's enduring success. San Francisco: John Wiley & Sons, 2005; 30. Ilinca, Ion, Putere si leadership. In: Revista Finante Publice si Contabilitate, v. 18, nr. 7-8, p. 7582, 2007.
14