Cuprins

Lider și Leadership

Introducere................................................................................................... pg 1

1. Definire.......................................................................................... pg 2

2. Funcțiile Leadership-ului............................................................... pg 3

3. Modele de Leadership..................................................................... pg 3

3.1. Rolul și profilul unui lider

3.2. Lidership și management

3.3. Lider formal,lider informal

3.4. Stiluri de leadership

4. Liderul ca factor de schimbare....................................................... pg 7

4.1. Etapele procesului de schimbare

5. Liderii viitorului............................................................................. pg 8

6. Lucrul în echipă și eficiența........................................................... pg 8

6.1. Definire

6.2. Metoda Brainstorming

7. Leadership și comunicarea eficientă................................................ pg 9

7.1. Metoda Delphi

8. Studiu de caz................................................................................... pg 11

9. Concluzii......................................................................................... pg 11

10. Bibliografie................................................................................... pg 12
1

INTRODUCERE

Leadership-ul ca și concept ar putea fi poate tradus ca arta conducerii și nu doar conducere așa cum
spune dicționarul englez - român pentru că leadership-ul ca și materie de studiu reprezintă mai mult
un ghid care să ne ajute să înțelegem să aplicăm și să trecem prin procesul conducerii.

Leadershipul este o putere, o exercitare a influenței unei autorități care caută și inspiră conduita
celorlalți (indivizi și grupuri) sau să-i influențeze pe aceștia în scopul determinăriilor de a participa
activ la realizarea de bună voie și cu entuziasm a obiectivelor clar definite.

O echipă este un grup ce se compune din doi sau mai mulți indivizi care prezintă o organizare
structurată,în scopul realizării unui obiectiv comun. Există trei moduri de creștere a eficacității unei
echipe și anume prin: efort; aptitudini și cunoștințe; strategiile axate pe randament.

Un bun conducător este format nu înnăscut,el se dezvoltă trece printr-un proces continuu de
educație, pregătire profesională acumulare de experiență și auto-evaluare.Conducerea se referă mai
mult poate decât la orice altceva la modul în care o persoană( în acest caz conducătorul unei
organizații) le influențează pe altele (subalterni colegi de echipă) să realizeze un obiectiv
direcționând grupul pe care îl coordonează astfel încât acțiunile acestuia să fie coerente și să existe
o cât mai strânsă coeziune.

Liderii conduc acest proces ”punând la lucru” calitățile și trăsăturile lor de caracter cum sunt de
exemplu: convingerile,valorile morale sau de altă natură etică,cunoștințele,pregătirea profesională,
caracterul.

Prin urmare un lider este cel care le arată calea celorlalţi adică îi călăuzește.

1. DEFINIRE

B. P. Smith defineşte "leadership"-ul drept "acea parte a activităţii unui manager prin care acesta
influenţează comportamentul indivizilor şi grupurilor în vederea obţinerii rezultatelor dorite".

Warren G. Bennis susține că „Un lider cu adevărat bun îi face pe oameni din echipa sa,să se simtă
implicați și nu dați la o parte, în așa fel încât fiecare să înțeleagă că prin munca sa contribuie la
succesul companiei”.
2

Tot el afirmă că „Cel mai periculos mit despre lideri și leadership este acela că liderii se nasc – că
există un factor genetic care influentează capacitatea de a fi lider. Acest mit susține pur și simplu
că unii oamenii au anumite calități care îi fac mai carismatici iar altii nu. Acesta este un nonsens,
în realitate, lucrurile sunt exact pe dos. Liderii sunt mai degrabă făcuți decât născuți.”1

Leadershipul poate fi definit ca abilitatea unei persoane de a exercita un tip de influență prin
intermediul comunicării asupra altor persoane, orientându-le spre îndeplinirea anumitor obiective.

În ciuda schimbărilor în conceptul de organizaţie, leadershipul de succes depinde în mod

fundamental de interacţiunea dintre cei ce îl urmează pe conducătorul organizaţiei în îndeplinirea
obiectivelor acesteia, intervenţia conducerii, recunoaşterea rezultatelor acestei intervenţii şi
schimbările efective. Toate acestea sunt elemente esenţiale ale conceptului de leadership.

Liderii trebuie să conştientizeze că schimbările într-o organizaţie sunt acceptate şi implementate

într-un mod care rezultă nu numai în performanţă dar, de asemenea, din înţelegerea generală şi
satisfacţia tuturor membrilor organizaţiei.

Dezvoltarea liderilor este mai importantă într-o societate diversificată decât într-una omogenă,
întrucât liderii trebuie să transmită noi valori, să instrumenteze pozitiv conflictele şi să formeze
coaliţii în scopul susţinerii reformei. Totodată, liderii joacă un rol mult mai mare într-o structură
administrativ-teritorială descentralizată şi ramificată, ceea ce este firesc, decât într-una
centralizată.Liderul este persoana care asigură relaţionarea cu sarcina, dar şi cu oamenii care
rezolvă sarcina; când se centrează pe sarcină, el realizează sinergia de eficienţă; când se centrează
pe oameni, realizează sinergia de menţinere a grupului. Primul caz conduce la eficienţa conducerii,
iar al doilea la satisfacţia apartenenţei la grup.

Frecvent, se utilizează şi noţiunea de leadership eficace, care înseamnă a orienta oamenii într-o
direcţie care corespunde într-adevăr cu interesul lor pe termen lung.

2. FUNCȚIILE LEADERSHIP-ULUI

Printre cele mai importante funcții ale leadershipului putem menţiona:

1. Activarea interacțiunii grupului.

2. Menținerea unei interacțiuni eficiente:

₋ focalizarea pe obiective;

₋ echilibrul participării membrilor grupului la activitate.

3. Asigurarea satisfacției membrilor grupului în urma participării la realizarea obiectivelor propuse.

4. Managementul conflictelor – necesitatea cunoașterii de către lider a momentelor în care

intervenția sa este necesară sau, din contră, inoportună pentru rezolvarea unor conflicte apărute în
interiorul grupului.

5. Construcția grupului și asigurarea coeziunii – cunoașterea de către lider a modului de participare

diferit, calitativ și cantitativ, a fiecărui membru al grupului, în funcție de personalitatea fiecăruia.

1
Management şi leadership în învăţământ. Alternative educaţionale,autor ,Lector dr. Maria Niculescu, Universitatea
de Vest din Timişoara, DPPD.
3

6. Încurajarea grupului în direcția perfecționării proprii – se realizează prin stimularea

autoevaluărilor și focalizarea pe procesele ce se desfășoară în grup, în scopul îmbunătățirii
performanțelor, atât individuale cât și ale întregului grup.2

3. MODELE DE LEADERSHIP

3.1. Rolul și profilul unui lider

 „Ce face un lider pentru a fi un lider de succes?”

Liderii au încredere în propriile forţe şi generează încredere celorlalţi. În preajma adevăraţilor lideri,
angajaţii se simt mai competenţi şi găsesc munca mai interesantă.

Ca principale comportamente ale unui lider de succes şi funcţii ale leadershipului putem menţiona
că liderul eficient:

₋ Elaborează o strategie vizionară de schimbare organizaţională;

₋ Inspiră încredere şi respect membrilor grupului;

₋ să fi capabil să îi orientezi pe oameni, creând o viziune pe care o comunici acestora;

₋ să inspiri încredere şi să ai încredere în tine;

₋ să ai suficientă experienţă pentru a privi greşelile drept o altă distragere de la drumul către
succes;

₋ stabileşte obiective ambiţioase pentru membrii grupului;

₋ stimulează prin exemplu personal;

₋ demonstrează încredere în forţele proprii;

₋ construieşte un climat de încredere şi siguranţă în grup;

₋ menţine interacţiunea eficientă;

₋ încurajează grupul în direcţia perfecţionării;

₋ stabileşte ţelurile grupului;

₋ conferă identitate grupului;

Un lider eficient promovează întotdeauna o viziune, adoptă un stil democratic de conducere, ia

decizii corecte şi la timp, are capacitate de a gândi în perspectivă, conduce eficient discuţiile,
dinamizează grupul, stabilind obiective realiste, e pretenţios în ceea ce priveşte calitatea, îşi înţelege
şi îşi controlează propriile emoţii, are încredere în forţele proprii, este uşor adaptabil, optimist,
ambiţios, disponibil să acţioneze şi să profite de oportunităţi, deleagă sarcini de rutină, creează
cadrul necesar pentru o activitate eficientă, comunică clar, încurajând feedback-ul, sprijină membrii
echipei, formează echipa în adevăratul sens, menţine integritatea grupului, foloseşte tactici de
persuasiune, prezintă empatie şi stimulează abilităţile celor din jur prin feed-back şi îndrumare.

2
Leadership-ul în cadrul organizaţiilor publice, autor Cristian Benţe, articol apărut în publicaţia Revista de Administraţie Publică şi
Politici Sociale
4

Un lider eficient va ţine seama întotdeauna de următoarele abordări şi sugestii:

- promovează o viziune convingătoare, astfel încât ceilalţi să te urmeze!

- formează-ţi echipa şi menţine-i integritatea! (doar aşa vei reuşi)

- fii un exemplu pentru ceilalţi!

- fă-i pe ceilalţi să se simtă importanţi! (le va creşte încrederea în sine)

- admite greşelile!3

- gestionează conflictele!

- laudă în public, dar critică în particular! (nimănui nu îi place să fie criticat în public, deoarece se
simte stânjenit; în schimb, lauda în public îţi dă încredere în forţele proprii)

- fă un joc al competiţiei! (competiţia îi motivează pe cei din jur să îşi pună în valoare calităţile,
încercând să se autodepăşească)

- stabileşte ţelurile echipei şi atinge-le! (aşa vei da dovadă de eficienţă).

Trăsăturile enumerate anterior ne arată liderul ca fiind o persoană foarte energică,care își dorește să
aibă impact asupra altora, dar, în acelaşi timp, inteligentă şi suficient de echilibrată pentru a nu
abuza de puterea sa.

3.2. Leadership și management

Sunt două concepte total diferite chiar dacă ele prezintă elemente comune iar precizarea acestei
diferenţe este foarte importantă în descrierea elementelor ce definesc actul de conducere.

Iată câteva diferenţe semnificative între manager şi lider:

₋ Atitudinile faţă de obiective: managerii tind să adopte atitudini impersonale pe când liderul
este dinamic şi adoptă o atitudine deschisă, determinând direcţia în care se îndreaptă
organizaţia.

₋ Viziunea procesului de muncă: în cazul managerilor, instinctul de conservare este cel care
dictează activităţile, liderii în schimb trezesc interesul oamenilor pentru obiectivele şi
implicit activităţile organizaţiei.

₋ Relaţiile cu membrii organizaţiei: Distincţia se stabileşte între atenţia managerului faţă de

modul în care se derulează evenimentele şi atenţia liderului faţă de semnificaţia
evenimentelor pentru participanţi.4

MANAGEMENT(Complexitate) LEADERSHIP(Schimbare)
Planificare / Bugetare Direcţia / Viziunea asupra viitorului
(Managementul complexităţii) (organizaţiei, companiei)
Organizare / Resurse umane A “alinia” oamenii

3
Lidership-ul în cadrul organizațiilor publice,autor Cristian Bențe,articol apărut în publicația Revista de Administrație Publică.
4
Leadership-ul în cadrul organizaţiilor publice, autor Cristian Benţe, articol apărut în publicaţia Revista de Administraţie Publică şi
Politici Sociale
5

Control / Soluţionare probleme A motiva / A inspira

(menţinerea oamenilor pe direcţia corectă)
În concluzie rolurile de manager şi de lider sunt duale: orice persoană poate deveni atât manager,
atunci când activitatea sa are ca reper caracteristic gestiunea complexităţii, cât şi lider, atunci când
efortul său se concentrează pe promovarea şi punerea în practică a schimbării.

3.3. Lider formal,lider informal

În orice colectiv se deosebesc două tipuri de lideri care au capacitatea de a influenţa alte persoane în
scopul atingerii obiectivelor organizaţionale:

₋ Lider formal – managerul, şeful, conducătorul – care deţine un post managerial cu funcţii,
obligaţii şi drepturi;

₋ Lider informal – liderul – care nu are dreptul sau obligaţia de a conduce, dar care are
recunoaşterea cu ajutorul căreia capătă influentă asupra acţiunilor oamenilor din grupul său.

Ambele tipuri de influenţă pot asigura performanţa organizaţională mai ales dacă există situaţii în
care liderul formal îşi exercită influenţa şi ca lider informal.5

3.4. Stiluri de leadership

Leadership carismatic - are capacitatea de a crea o viziune,de a energiza și de a dezvolta și utiliza

potențialul susținătorilor săi.

Leadership tranzacțional - acest stil de leadership începe cu premiza că membrii echipei sunt de
acord să se supună liderului atuni cand preiau o sarcină: “tranzacţia” se referă la faptul că
organizaţia îşi plăteşte membrii, în schimbul efortului şi supunerii lor.

Leadership transformaţional - o persoană care adoptă un astfel de stil este un lider adevărat, care îşi
inspiră echipa prin viziunea împărtăşita asupra viitorului.

Leadership cultural - capacitatea unei persoane de a crea o viziune atractivă, de a se implica major,
fizic, raţional şi emoţional în stabilirea şi realizarea unor obiective, prin luarea în considerare la un
nivel înalt a simbolurilor, valorilor, atitudinilor şi normelor de comportament specifice unor indivizi
sau grupuri de persoane.

Leadershipul autocrat - Este o formă extremă a leadershipului tranzacţional şi constă în folosirea

puterii date de poziţia ierarhică asupra angajaţilor şi a oamenior din echipă.

Leadershipul birocrat - Aceşti lideri lucrează “ca la carte” şi se asigură permanent ca echipa să
urmeze procedurile cu exactitate.

Leadershipul democratic sau participativ - Chiar dacă acest tip de lider ia decizia finală, el îi invită
pe ceilalţi membri ai echipei să contribuie la procesul decizional.

Leadershipul serviabil - atunci când cineva, la orice nivel al unei organizaţii, conduce în virtutea
faptului de a îndeplini nevoile echipei sale, el este descris ca fiind un “lider serviabil”.6
5
Management şi leadership în organizații publice, suport de curs, autori: Conf. Univ. Dr. Călin Emilian Hinţea, Lect. Univ. Dr. Cristina
Hinţea (Mora), Drd. Tudor Cristian Ţiclău.
6
Stiluri de leadership în cadrul organizaţiilor, autor conf. univ. dr. Marian Năstase, articol apărut in Economia seria Management
Anul IX, Nr. 2, 2006
6

4. LIDERUL CA FACTOR DE SCHIMBARE

Schimbarea a fost dintotdeauna o preocupare importantă a omenirii. Fie că se doreşte sau nu,
schimbarea afectează viața oamenilor, atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional. Liderul
unei organizații este acela care poate face ca organizația să funcționeze, să se adapteze și să
schimbe direcția atunci când este necesar. Un leadership adecvat poate face diferența între succesul
și insuccesul strategiilor de schimbare, și nu numai, ci și între succesul și insuccesul organizațiilor
în ansamblu. Specialiştii în domeniu au realizat anumite modele ale schimbării organizaţionale, ce
ţin seama de un mare număr de variabile, precum şi de interacţiunea dintre ele.

Phillip Kotter un expert în domeniu a dezvoltat, un model al schimbărilor organizaționale, care a

devenit extrem de popular și folosit pe scară largă. Acest model propune liderilor parcurgerea a 8
pași pentru implementarea cu succes a schimbărilor în organizații.

Cei 8 pași sunt:

₋ Stabilirea unui sentiment al urgenței - identificarea și discutarea situațiilor de criză;

₋ Crearea unei coaliții puternice care să conducă schimbarea;

₋ Crearea unei viziuni;

₋ Comunicarea viziunii;

₋ Împuternicirea altora pentru a acționa în vederea îndeplinirii viziunii;

₋ Planificarea schimbării și crearea de victorii pe termen scurt;

₋ Consolidarea îmbunătățirilor și producerea mai multor schimbări;

₋ Instituționalizarea noii stări create;

Pentru a implementa cu succes o schimbare se recomandă în primul rând diagnosticarea tipului de

rezistenţă întâlnit şi aplicarea contramăsurilor în concordanţă cu aceasta, și în al doilea rând
adaptarea strategiei de schimbare la situaţie.

4.1. Etapele procesului de schimbare

Presupune derularea unui adevărat proces complex în care se confruntă forţele care exercită presiuni
pentru schimbare şi forţele care se opun schimbării.Etapele acestui proces sunt:

₋ conştientizarea nevoii de schimbare şi trezirea interesului pentru iniţierea schimbării;

₋ identificarea tuturor forţelor, care sprijină sau se opun schimbării;

₋ elaborarea unor variante de schimbare si schimbarea propriu-zisă;

₋ depistarea și eliminarea neajunsurilor și consolidarea valorilor comportamentale;

5. LIDERII VIITORULUI.
7

Organizațiile de azi sunt modelate de tehnologia care a creat,patente ideii și inovații ce aduc
succes.Trecutul nu mai poate fi un avantaj competitiv în viitor.Avantajul competitiv poate veni
numai de la potențialul oamenilor,de la cunoștințele pe care le aduc,de la implicarea și entuziasmul
lor.Liderii viitorului vor trebuii să se debaraseze de povara grea a comenzii și controlului,de
leadershipului bazat pe ierarhie.Organizațiile de astăzi evoluează sub formă
de:federații,rețele,grupuri,echipe multifuncționale,sisteme temporare,echipe
operative,module,matrici.

W.Bennis sugerează că liderii vor trebui să învețe un set nou de abilități între care următoarele 4 vor
fi determinate pentru succesul viitorului leadership:

₋ Noul lider înțelege și utilizează puterea aprecierii.

₋ Noul lider reamintește continuu oamenilor ce este important.

₋ Noul lider generează și menține încrederea.

₋ Noul lider și subordonatul sunt intim aliați.7

6. LUCRUL ÎN ECHIPĂ ȘI EFICIENȚA

6.1. Definire

Echipa este constituită dintr-un număr restrâns de persoane având competenţe complementare,
angajate într-un proiect cu obiective comune şi care adoptă un demers comun, considerându-se
solidar responsabile.

În interiorul unei organizații bine structurate, un rol foarte important îl are înțelegerea scopului.
Există o vorbă care spune: „dacă fiecare înțelege ce are de făcut, atunci lucrurile vor merge de la
sine”.

În orice proiect este important să tratăm eficiența ca pe un factor elementar. Prin eficiență, rezultă
îndeplinirea acțiunilor tuturor celor care lucrează spre același obiectiv final.Membrii echipelor
trebuie să aibă disponibilitatea de a-şi exprima opinii, de a participa activ la proiect, de a face
exerciţiul gândirii creatoare. Echipele nu sunt soluţia pentru oricare tip de activitate. Existenţa lor
reprezintă, însă, infrastructura care favorizează obţinerea performanţei.

Avantajelele lucrului în echipă sunt importante deoarece formează un climat de lucru puternic
motivator, răspund rapid la schimbările tehnologice,fac clasificări simple ale locurilor de muncă,
abordează proactiv problemele și dezvoltă aptitudinile personalului.

Dezavantajele lucrului în echipă sunt: timpul de lucru mai ridicat decât în cazul activităţilor
independente, confuzii privind rolurile, percepţia muncii ca fiind dezorganizată şi scăpată de sub
control.

6.2. Metoda Brainstorming.

7
Leadership,suport de curs,autor: Lector univ.dr.Soim,Horațiu.
8

Brainstormingul este o tehnică de creativitate în grup, menită să genereze un număr mare de idei,
pentru soluționarea unei probleme. Această tehnică a fost propusă de către Alex F. Osborn care a
dezvoltat principiile metodei în cartea sa Applied Imagination (1953).

Există patru reguli în grup, menite să reducă inhibițiile care apar în grupuri și prin urmare să
stimuleze generarea de noi idei:

₋ Focalizarea pe cantitate - din cantitate poate rezulta calitate; crește numărul de idei, crește
și probabilitatea unei soluții eficiente.

₋ Fără critici-membrii sunt încurajați să se gândească la idei cât mai neobișnuite și să

creeze o atmosferă constructivă.

₋ Ideile trăznite sunt binevenite-ideile neobișnuite sunt binevenite întrucât ele ar putea
inspira soluții mai bune decât ideile obișnuite.

₋ Stimularea combinațiilor-se combină și se îmbunătățesc ideile.8

7. LEADERSHIP ȘI COMUNICAREA EFICIENTĂ

Comunicarea este o abilitate esențială pentru cei aflați la conducere, ceea ce înseamnă că o
comunicare eficientă la locul de muncă și o conducere eficientă sunt strâns legate. Un lider bun
trebuie să fie un comunicator excelent, care să aplice această abilitate în relații la nivel
organizațional, în comunități și grupuri mai mari. Fără o comunicare eficientă, un lider nu poate și
nu ar trebui să se aștepte ca angajații să fie angajați și motivați la locul de muncă, fapt ce poate avea
efecte negative asupra succesului afacerii. Dar, liderii îşi pot îmbunătăţi aptitudinile de comunicare
apelând la următoarele principii:

₋ Clarifică ideile pe care vrei să le transmiți

₋ Simplifică mesajul pe care vrei să-l transmiți

₋ Ia în considerare toate aspectele atunci când comunici

₋ Consultaţi-vă cu alte persoane implicate

₋ Acordă atenție comunicării non-verbale

₋ Urmărește efectele comunicării

₋ Comunică pentru prezent, cât şi pentru viitor

₋ Asigură-te ca acţiunile să sprijine comunicarea

₋ Ascultă

Menținerea motivației în rândul membrilor echipei pe care o conduci spre succes ar trebui să
rămână o prioritate absolută pentru orice lider. Dar, pentru a inspira și motiva în primul rând, liderii
de afaceri trebuie să stabilească și să încurajeze o linie puternică de comunicare. În calitate de lider,
trebuie să gândești cu claritate, să exprimi idei și să difuzezi informații către o multitudine de
8
Comportament Organizațional,suport de curs,autor: Prof.univ.dr. Cezar Peța.
9

audiențe. Un lider bun poate gestiona fluxurile rapide de informații care circulă în cadrul
organizației și între clienți, parteneri și orice alte părți interesate. În esență, menținerea unei
comunicări eficiente în calitate este cheia pentru a menține afacerea nu doar pe linia de plutire, ci și
pentru a prospera în întreaga industrie.9

7.1. Metoda Delphi

Metoda Delphi este o metodă sau tehnică de comunicare structurată, dezvoltată inițial ca o metodă
de previziune sistematică, interactivă, bazată pe consultarea unui grup de experți.Utilizarea acestei
tehnici implică parcurgerea a trei etape:

₋ pregatirea și lansarea anchetei-se stabilește conducătorul anchetei și problema decizională.

₋ efectuarea anchetei-constă în completarea chestionarului și restituirea răspunsurilor

organizatorilor.

₋ prelucrarea datelor obținute și valorificarea lor în procesul decizional-rezultatele sunt

prezentate factorilor de decizie în vederea luării deciziilor care se impun.

8. STUDIU DE CAZ

Diferenţele pe care le considerăm a exista sau nu între un manager şi un lider ţin de perspectivă.
Există multe situaţii reale în care nu managerul se manifestă ca lider al grupului, ci unul dintre
membri este cel care orientează acţiunile echipei într-o direcţie anume. Un exemplu concret este cel
de la locul de muncă în care am activat,unde ca și lider al grupului în care lucram era șeful de tură și
nu managerul magazinului. Acest aspect a fost de multe ori generator de conflicte, datorită
diferenţelor de opinie dintre șeful de tură şi manager şi a faptului că acesta din urmă considera că
autoritatea îi era pusă la îndoială.

9. CONCLUZII

Proiectul conține părerea diferiților specialiti în domeniu care au interpretat într-un mod mai mult
sau mai puin diferit conceptele de management și conducere.

Liderii trebuie astfel să asigure în companie un cadru cât mai adecvat pentru a facilita angajaților
firmei să-și manifeste și consolideze abilitățile, să-și exprime inițiativa și să-și valorifice
cunoștințele la un nivel cât mai ridicat.

10. BIBLIOGRAFIE
9
Stiluri de leadership în cadrul organizaţiilor, autor conf. univ. dr. Marian Năstase, articol apărut in Economia seria Management
Anul IX, Nr. 2, 2006.
10

1. Management şi leadership în învăţământ. Alternative educaţionale,autor ,Lector dr. Maria

Niculescu, Universitatea de Vest din Timişoara, DPPD.

2. Leadership-ul în cadrul organizaţiilor publice, autor Cristian Benţe, articol apărut în

publicaţia Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale

3. Stiluri de leadership în cadrul organizaţiilor, autor conf. univ. dr. Marian Năstase, articol
apărut in Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006

4. Managementul instituţiilor publice, autor Paul Marinescu, Universitatea din Bucureşti, 2003

5. Stiluri de leadership în cadrul organizaţiilor, autor conf. univ. dr. Marian Năstase, articol
apărut in Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006