Academia de Studii Economice-Bucuresti Facultatea de Management Economic

Lucrare de licenta
Studiul privind leadership-ul si factorul motivare in leadership

Coordonator

-2011Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................................... CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE ALE LEADERSHIP-

ULUI ...........................................................................................................................
1.1 Ce intelegem prin leadership? ............................................................................................. 1.2 Management si leadership ........................................................................ 1.2.1 De la management la leadership............. 1.2.2 Liderii sunt altfel........... 1.3 Stiluri de conducere ............................................................................................. 1.3.1 Model de stiluri de conducere ..................... 1.3.2 Adoptarea unei abordari flexibile ............. 1.4 Profilul de lider ............................................................ 1.4.1 Rolul liderului ........................................................................ 1.4.2 Calitatile liderului ............................................... 1.4.3 Comportamente de pedeaps si recompens a liderilor ........................ 1.4.4 Atributele liderilor ................................................................................. 1.5 Comunicarea ................................................... 1.5.1 Arta comunicarii............................. 1.5.2 Inelegerea mesajului ............................................................................ 1.5.3 Credibilitatea sursei ...............................................................................

CAPITOLUL 2. MOTIVAREA PERSONALULUI...............................

2.1 Conceptul de motivare ................................................... 2.1.1 Definirea motivarii ................................................... 2.1.2 Rolurile motivarii personalului .................... 29 2.2 Principalele teorii motivationale............................................

2.2.1 Tipologia lui Lopez 2.2.2 Abordarea lui Douglas Mc. Gregor 2.2.3 Teoria lui Abraham Maslow 2.2.4 Teoria lui Frederick Herzberg 2.2.5 Teoriile Contingency 2.2.6 Teoria asteptarii a lui Vroom (viziune contemporana) 2.3. Tipurile de motivare ................................................................................... 2.3.1 Definirea tipului de motivare............................... 2.3.2 Motivarea pozitiva si negativa.............................. 2.3.3 Motivarea economica si moral-spirituala.......................... 2.3.4 Motivarea intrinseca si extrinseca........................................ 2.3.5 Motivarea cognitiva si afectiva

CAPITOLUL 3. ANALIZE l CONSTATRI PRIVIND LEADERSHIP-UL N UNITATEA ..............

3.1 Scurt istorie a cercetrilor n domeniul leadership-ului ............................... 3.2 Premise pentru afirmarea leadership-ului n Romnia ................................... 3.3 Definirea problemei si stabilirea obiectivelor cercetrii ................................. 3.4 Elaborarea planului de cercetare ...................................................................... 3.4.1 Culegerea datelor ................................................................................... 3.5 Rezultatele cercetrii ..........................................................................................

CONCLUZII ......................................................................................... ANEXE ..................................................................................................

anexa 1 ................................................................................................................. anexa 2 .................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................

INTRODUCERE Sa conduci oameni este o experienta stimulatoare si plina de satisfactii.

Abordarea leadershipului s-a modificat sensibil in timp. In prima jumatate a secolului XX se considera ca poseda leadership numai persoanele care s-au nascut cu el. Este epoca in care leadershipul era asociat marilor personalitati. Concluzia pragmatica era descurajatoare: daca nu te nasti cu talentul de leadership nu ai nici o sansa sa devii leader. Dupa 1950 conceptiile teoretice si abordarile pragmatice in aceasta privinta s-au schimbat substantial. Se considera ca, desi leadershipul presupune anumite calitati native, printr-o pregatire adecvata se poate asigura realizarea unui leadership competent. Concluzia pragmatica este sensibil mai optimista: printr-o pregatire adecvata orice persoana, care poseda un minimum de calitati, poate sa ajunga in situatia de a exercita un management eficace. Edificatoare pe acest plan sunt cele afirmate de unul dintre cei mai mari specialisti din lume in probleme de leadership, profesorul Warren Bennis, presedintele Institutului de Leadership din California de Sud. In lucrarea sa Becaming a Leader, afirma : Leaderii se fac, nu se nasc.

Capitolul 1. Aspecte generale ale leadership-ului

1.1 Ce intelegem prin leadership?

Leadership-ul este un concept extrem de controversat ca natura i caracterizare. De-a lungul timpului, acest concept, s-a bucurat de o gam variat de abordri, corespunztor structurii de interese ale cercettorilor. Leadership-ul are dou semnificaii: activitate prin care oamenii sunt orientai spre un anumit scop al ntreprinderii i persoane care se implic n astfel de aciuni. Deci, n mod firesc, flecare dintre cele dou concepii ale conceptului n planul practicii ii pune amprenta distinct asupra elementelor culturii. Potrivit ca activitate, leadership-ul intr n contact cu normele i principiile organizaiei, fie urmnd spiritul lor original, fie contrazicndu-le parial sau integral. Acesta are loc atunci cnd anumii indivizi exercit o influen asupra atingerii obiectivelor de ctre alii ntr-un context organizaional. Leadership-ul eficient exercit influent astfel nct atinge obiective organizaionale prin creterea productivitii, inovaie, satisfacie i angajare a muncitorilor. Conducerea - susine Evans (1970) are dou funcii importante. Prima, clasificarea cilor, se refer la msura n care liderul ajuta subordonaii s neleag prin ce comportamente pot fi atinse scopurile i obinute recompensele dorite de ei. Liderul trebuie s asigure contingena satisfaciei subordonailor de performanta eficient, el trebuie s ofere suficient direcionare spre obiectivele ncredinate; s nlture obstacolele din calea atingerii scopurilor. A doua funcie a conducerii este s creasc numrul de recompense disponibile subordonailor n teorie, orice membru al organizaiei poate exercita influene asupra celorlali, angajandu-se deci n leadership. n practic, unii sunt n poziii mai bune dect alii pentru a fi lideri. n concluzie, prin leadership, se nelege o relaie, o funcie n cadrul grupului, un sistem de conduite solicitate i determinate de anslamblul relaiilor de grup. Noiunea exprim ansamblul relaiilor intra- i intergrupate prin intermediul crora o persoan sau un grup de persoane influeneaz comportamentul de grup, dirijeaz, supravegheaz i controleaz activitile i asigura meninerea grupului industrial ca sistem organizat. Leadership-ul este un fenomen psihosocial de grup. La baza leadershipului se afla spiritul de echipa definit ca fiind starea ce reflecta dorinta oamenilor de a gandi, simti si comporta armonizat in vederea realizarii unui scop comun. Spiritul de echipa este rezultatul integrarii a 4 procese:

- construirea increderii intre persoanele implicate; - stabilirea unei misiuni si a unor scopuri clare la care adera persoanele respective; - derularea de procese decizionale participative; - motivarea puternica, individuala si de grup, pentru a contribui la realizarea telurilor comune. Fara spirit de echipa leadershipul nu exista. Concretizarea lui o constituie faptul ca in procesul de realizare a scopului, liderul este urmat de celelalte persoane in conditiile unei puternice implicari competente, afective si actionale, cele care determina in fapt obtinerea rezultatelor dorite. Pentru a sintetiza, rezultanta calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor, a talentului si pregatirii managerilor, indiferent de nivelul ierarhic, sex, varsta, o reprezinta capacitatea manageriala sau leadershipul. In esenta, prin aceasta desemnam influenta interpersonala pe care o exercita un manager asupra subordonatilor in procesul de stabilire si mai ales de realizare a obiectivelor.

1.2 Management si Leadership Este managerul un leader sau leaderul un manager? 1.2.1 De la management la leadership Atata timp cat exista organizatii, exista si necesitatea de a administra oameni. Aplicarea principiilor de conducere la locul de munca este un fenomen mai recent si reprezinta rezultatul direct al schimbarii atitudinii fata de munca. Managementul si conducerea sunt strans legate dar foarte diferite in acelasi timp. Sunt similare pentru ca ambele se concentreaza asupra obtinerii rezultatelor. Sunt diferite din cauza abordarilor folosite pentru atingerea obiectivului. Managerul constituie acea componenta a potenialului uman care prin stilul de conducere poate aciona, direct i imediat, asupra culturii organizaionale, n sens benefic sau nu pentru lucratori. Managementul (administrarea) are tendinta de a se concentra mai mult asupra rezultatelor. Vede mai intai rezultatele, apoi oamenii si cauta sa ii impinga pe angajati catre obiectivele dorite. Abordarile manageriale pe stil vechi se bazau pe premisa ca managerul ia toate deciziile iar angajatii fac pur si simplu ce li se spune. Aceasta situatie a durat atata timp cat oamenii au fost dispusi sa o accepte. Atitudinea fata de munca este diferita acum si continua sa se schimbe. Odata cu schimbarea acesteia, managerii au fost initial incurajati sa isi stimuleze abilitatile de conducere si sa le aplice ca mod de reactie la natura in schimbare a muncii. Astazi locul de munca are nevoie de mai multi lideri si de mai putini manageri. Liderii sunt aceia care prin pregtire i caliti concureaz pentru trecerea lor n rndul eroilor, a modelelor de urmat, n comparaie cu normele, valorile i principiile statuate, recunoscute de ctre salariai. Leadershipul (conducerea) pune un accent mai mare pe latura umana ca mijloc de obtinere a rezultatelor si cauta sa atraga angajatii catre rezultatele necesare, mai degraba decat sa ii impinga pur si simplu in directia respectiva. Calitatile de conducere se bazeaza pe principiul conform caruia toti oamenii doresc sa lucreze pentru cineva care ii apreciaza si ii respecta la adevarata valoare. Daca facem referire la interfata dintre leadership si management si implicit dintre leader si manager, exista diverse opinii. Jim Harris, coautor al volumului The Best Companies to work in Canada, considera ca exista o clara delimitare intre management si leadership. In opinia sa,

leadershipul se ocupa cu stabilirea viziunii, a directiilor de actiune si a principalelor abordari umane, in timp ce managementul are ca obiect de activitate operationalizarea acestora in mod eficient.

1.2.2 Liderii sunt altfel In trecut, liderul era un sef. Liderii de astazi trebuie sa fie parteneri ai oamenilor lor. Ei nu mai pot conduce bazandu-se exclusiv pe puterea conferita de pozitie. Profesorul Abraham Zaleznik a fost cel care a creat o distincie ntre lideri i manageri, aproximativ cu douzeci de ani n urma. El a prezentat o diferen puternic ntre cele dou grupuri. Liderii, a argumentat el, sunt vizionari, iar managerii sunt cei care planifica. Liderii sunt ateni la substan, managerii la forma i proces. n 1989, Warren Bennis, cel mai mare expert n leadership al Americii a aprofundat studiul fcut de Zaleznik, n privina diferentelor existente ntre manageri i lideri. Leadershipul are in vedere indeosebi dimensiunea umana a managementului, in special latura de implicare sau anternare a unui grup de persoane de catre un leader. Asa cum sustin cvasitotalitatea specialistilor, managementul acopera o arie mai larga de aspecte, ce decurg din exercitarea celor cinci functii ale conducerii ; cu alte cuvinte, leadership-ul poate fi considerat o latura a acestuia. Pe de alta parte, Elliot Jacques si Stephen Clement considera chiar ca nu se poate discuta de leader in sine, ci de leader managerial, lider politic etc.

n cartea sa "On Becoming a Leader", el a comparat cele doua grupuri astfel: Tab. l. l. Diferena ntre manageri i lideri Managerul administreaz copiaz menine se concentreaz pe sistem i structur se bazeaz pe control are orizontul de vedere scurt ntreab "cum" i "cnd" este atent la ce a fost Liderul inoveaz este original dezvolt se concentreaz pe oameni inspir ncredere ntete n perspectiv ntreab "ce" i "de ce" este atent la ce o sa fie

imit este bunul soldat clasic face lucrurile bine

creeaz este propriul stpn face lucrurile bune

Liderii si managerii se diferentiaza prin modul in care gandesc si din aceasta cauza, felul in care actioneaza este foarte diferit. Piatra de temelie a modului de gandire a liderului este existenta unei dorinte reale de a conduce si de a fi pregatit sa transpuna acest angajament in fapte zi de zi. Este cladita pe pasiune, incredere in sine si armonie deplina cu natura umana. Liderii recunosc ca vor obtine rezultate mai bune daca atitudinea si abordarea echipei sunt potrivite. In timp ce managerii vad actul de conducere ca fiind una din numeroasele functii pe care trebuie sa le indeplineasca in cadrul rolului lor de administrare, liderii nu o vad ca pe o datorie de indeplinit, ci ca pe ceva ce ii defineste. In practica, un lider gandeste si deci actioneaza foarte diferit de un manager, desi s-ar putea sa aiba de indeplinit in realitate obligatii si sarcini similare in activitatea sa zilnica. Leader-ul si leader-ul manager

Tab. L2. Caracteristici dobndite n procesul nvrii Prin educaie liderul devine: inductiv inductiv scormonitor dinamic (n gndire) dotat cu capacitate de nelegere om al ideilor cu vederi largi profund activ preocupat de ntrebri strateg explorator (vizionar) inovator proactiv executantul comenzilor ambelor emisfere ale creierului orientat spre viata generator de schimbare Prin instrucie managerul devine deductiv mulumit de sine static dotat cu capacitate de memorare om al faptelor cu vederi nguste de suprafa pasiv preocupat de rspunsuri tactician predictiv dogmatic reactiv executantul comenzilor emisferei stngi a creierului orientat spre locul de munc lupttor pentru stabilitate

atent la coninut atent la form flexibil rigid tentat la risc aplicator de reguli sursa: DOINA CATANA "Managementul general T.pag.231.

Un adevrat lider este, prin urmare,cel care corespunde pe deplin calitilor enumerate mai sus, care prin sacrificii reuete s influeneze pozitiv climatul organizaional, s aduc organizaia (ntreprinderea) respectiv pe culmile succesului printr-un stil de conducere pozitiv.

1.3 Stiluri de conducere 1.3.1 Modele de stiluri de conducere Esentialmente, toate modelele de stiluri de conducere spun mai mult sau mai putin acelasi lucru. Ele se diferentiaza in principal prin nivelul lor de complexitate. Toate teoriile descriu stilurile de conducere in functie de concentrarea liderului indreptata asupra rezultatului sau asupra oamenilor. Teoriile incipiente defineau doua poluri opuse: cu cat liderul se concentreaza mai mult asupra rezultatelor, cu atat mai mare este probabilitatea de a avea o natura autocratica. Cu cat se concentreaza mai mult asupra oamenilor, cu atat mai mari sunt sansele ca aesta sa fie democratic in abordarea sa, aceasta fiind o analiza prea simplista, deoarece era prea in alb si negru. Provocarea liderului este cresterea competentei, a angajamentului si a motivatiei echipei pentru a-i creste productivitatea, calitatea si eficienta globala. Bazandu-ne pe ecuatia rezultatoameni, apar doua situatii: concentrarea asupra rezultatelor si concentrarea asupra oamenilor. Pe baza acestei abordari pot fi descrise trei stiluri generale de conducere: stilul autocratic, stilul democratic si stilul laissez-faire. (K. Lewin) Stilul autocratic Acest stil presupune mentinerea unui grad ridicat de indrumare si control asupra subalternilor, liderul luand singur majoritatea deciziilor, determinand in amanunt activitatea

subordonatilor, fixandu-le sarcinile si metodele de lucru. Stilul este eficient, dar genereaza tensiuni, frustrari, nemultumiri, apatie si in unele cazuri rezistenta din partea subordonatilor. Stilul autocratic este caracterizat printr-o supraveghere stricta a subordonatilor de catre sef, fluxurile de informatii fiind directionate mai ales de sus in jos. Un dezavantaj al acestui stil il constituie faptul ca modalitatea de control este uneori frica, datorita insuflarii de teama subordonatilor. Stilul democratic Acesta presupune implicarea si autonomia echipei, includerea ei in procesul decizional, in fixarea obiectivelor de atins, stabilirea strategiilor de urmat si permisivitate in ceea ce priveste propunerea de solutii pentru anumite probleme. Stilul este eficient, asigurand stabilirea unor relatii de buna colaborare lider-subordonat si a unui climat la locul de munca placut, precum si independenta de actiune a membrilor grupului.

Stilul laissez-faire sau permisiv Acest stil presupune un grad foarte ridicat de implicare si autonomie al echipei, fiind cel mai des intalnit atunci cand liderul joaca un rol redus iar echipa este destul de performanta sau in firmele mici, in faza incipienta. Conducatorul lasa subordonatilor sai intreaga libertate de decizie si actiune, furnizandu-le eventual unele informatii suplimentare. Stilul conduce la inregistrarea unei eficiente regresive a activitatii si favorizeaza instlarea unei atmosfere destinse de lucru. Stilul birocratic In cadrul acestui stil de leadership comunicarea se realizeaza in mare parte in scris, fiind pus un accent considerabil pe documente ca mijloc de realizare si control al activitatilor. O problema ce poate aparea in cazul exercitarii acestui stil o constituie descurajarea initiativei si inovarii, putand avea un efect negativ afectarea moralului salariatilor. 1.3.2 Adoptarea unei abordari flexibile In realitate, un lider nu practica in exclusivitate un singur stil de conducere, intrucat aceste trei stiluri fac parte dintr-o scala glisanta si nu reprezinta trei abordari rigide. Un conducator se confrunta cu diferite situatii de-a lungul timpului, asadar, cea mai realista abordare a stilului de conducere consta in considerarea acestuia ca fiind dependent de situatia in care se exercita, de

personalitatea si performanta conducatorului si de capacitatea si competentele subordonatilor sai. Acesti factori determina acelasi lider sa utilizeze diferite stiluri de conducere. In consecinta, flexibilitatea in abordarea acestor stiluri de conducere judecand cea mai buna metoda de a trata fiecare situatie sau persoana, reprezinta cheia succesului unui lider.

1.4 Profilul unui lider 1.4.1 Rolul liderului De ce este nevoie de un lider? Deoarece oamenii simt nevoia de apartenenta si identitate in cadrul unui grup, iar liderul grupului este un simbol, un model, care le confera oamenilor sentimentul de siguranta. In general actiunile de grup au un impact mai puternic decat actiunile individuale. Cand grupurile lucreaza impreuna pentru atingerea obiectivelor, devin puternice, unite. Liderii construiesc aceasta unitate. Pentru a putea identifica particularitatile care stau la baza rolului de conducator voi raspunde in primul rand la intrebarile care apar cel mai des si anume : Poate fi oricine lider? Liderii se nasc sau se formeaza? Parerile sunt impartite, in timp ce unii considera ca talentul de conducator este ceva cu care te nasti, altii cred ca toata lumea isi poate dezvolta potentialul de lider. Intr-un context general au existat multe personalitati extraordinare in istorie care se pare ca s-au nascut pentru unicul scop de a conduce. Este adevarat ca au invatat pe parcurs, dar s-ar parea ca au fost trimisi pe acest pamant cu un anume scop. Prin urmare, putem spune ca unii oameni extraordinari s-au nascut pur si simplu pentru a conduce. Daca luam cazul liderilor de la locul de munca, situatia este putin diferita. Atunci cand ne gandim la mediul de lucru, putem spune ca liderii se nasc si se formeaza. Latura innascuta este legata de punctele de reper inferioare, existente in structura noastra de conducator. Este nevoie ca o persoana sa detina niste elemente de baza la locul potrivit pe care sa poata construi pe masura ce avanseaza in rolul de lider. Asadar, elementul format se regaseste in punctele de reper superioare, cum ar fi calitatile si tehnicile care fac un lider sa fie eficient, care pot fi cultivate si imbunatatite in timp. Drept urmare, toti cei care poseda o dorinta reala si cateva calitati esentiale isi pot imbunatati in timp potentialul de lider.

Principala provocare a unui lider este sa obtina echilibrul corect intre rezultatele cerute de organizatie si nevoile oamenilor sau ale echipei. Pentru orice firma comerciala, cresterea profitului reprezinta obiectivul-cheie, asadar, un lider trebuie sa se asigure ca membrii echipei sunt productivi, ca isi efectueaza activitatea la standarde ridicate si ca isi indeplinesc sarcinile respective cat mai eficient posibil. Pentru aceasta, subordonatii trebuie sa fie motivati sa lucreze la standardele corecte, intrucat numai prin aceasta motivatie se obtine adevarata calitate si eficienta. Angajatii competenti, devotati si motivati sunt mult mai productivi si acorda mai multa atentie calitatii muncii pe care o depun decat cei din caz contrar. In concluzie, rolul cel mai important al unui lider este sa asigure competenta, devotamentul si motivatia exhipei sale.

1.4.2 Calitatile liderului In conceptia mea liderul este o persoana capabila sa ii influenteze pe ceilalti sa contribuie in masura capacitatii lor la realizarea viziunii sale. Pornind de la aceasta definitie voi extrage cateva trasaturi esentiale are liderului. Un bun lider are viziune asupra viitorului, privind inainte, are o imagine clara asupra rezultatului dar si un plan pe baza caruia elaboreaza planuri si strategii. Deasemenea, un bun lider este inovator, avand experienta trecutului el actioneaza in prezent, fiind capabil sa adopte masuri si metode in functie de situatia data. Automotivatie, energie, entuziasm. Trebuie sa tinda spre perfectiune in tot ceea ce face si sa devina un model pentru cei din jur. Daca vrei cu adevarat sa reusesti, trebuie sa te straduiesti in fiecare zi asa cum fac eu. Victoriile nu sunt facute pentru lenesi. Mentine-ti robustetea mentala si ramai curios. Cred ca oamenii plictisiti sunt oameni neinteligenti. (Donald Trump) O alta trasatura care nu trebuie sa ii lipseasca unui lider este integritatea, calitate necesara pentru castigarea increderii celor din jur. Oamenii au nevoie de un conducator care sa fie sigur pe sine, capabil sa iti stapaneasca emotiile, astfel incat sa stie ca se pot baza oricand pe acesta.

Ceea ce creeaza incredere este, pana la urma, respectul vadit al liderului pentru oamenii sai (Jim OToole in cartea sa Leading Change) Un lider care nu este informat si competent nu va reusi sa isi indrume subordonatii pentru rezolvarea eficienta si rapida a obiectivelor. Caracterul abordabil faciliteaza comunicarea dintre lider si membrii echipei, pentru discutarea problemelor care ii preocupa sau a dificultatilor pe care le intampina si solutionarea acestora. Precizia este capacitatea prin care un lider isi expune punctual de vedere in asa fel incat sa nu existe loc de neintelegeri sau interpretari. Simtul umorului este vital pentru eliminarea tensiunii si ajuta la relationarea intr-un mod mai personal cu angajatii. Carisma il va ajut pe lider sa atraga oamenii de partea sa, transmitandu-le entuziasmul de care au nevoie pentru a-si atinge obiectivele propuse. Carisma este rezultatul conducerii eficiente, si nu invers. (Warren Bennis si Burt Nanus in Liderii: Strategii de asumare a responsabilitatii) Empatia este capacitatea unui lider de a se pune in situatia persoanelor din jurul sau si de a se identifica cu ceilalti.