UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA PSIHOPEAGOGIE SPECIALA

DISCIPLINA PSIHOTERAPIE

AN UNIVERSITAR III

PORTOFOLIU

O.S.P.

Profesor coordonator : Student :

Lect.Univ.Dr.Avram Florentina-Olimpia
Ciobotaru Ioana-Roberta

2020
 Consilierea Psihopedagogica

• Este implicată în relaţia educaţională profesor-elevi. Sarcina consilierii psihopedagogice nu

este aceea de a instrui, ci de a oferi un demers educativ-formativ specific, centrat pe elev,
avand „două dimensiuni” (Idem, 2008, p. 53) :

a) „dimensiunea psihologică” urmăreşte adaptarea psiho-socială optimă „prin

realizarea unei congruenţe între cogniţiile, emoţile, atitudinile şi comportamentele
proprii”;

b) „dimensiunea pedagogică / educaţională” vizează „provocarea unor

schimbări voluntare în cogniţiile, atitudinile şi comportamentele oamenilor prin
antrenarea lor în activităţi educaţional-formative specifice” care să permită adaptarea la
solicitările realităţii.

 Consilierea este de mai multe feluri :

A) Consiliere informationala / on-line : se ofera informatii pe tematici specifice ;

B) Consilierea educationala / psihopedagogica : ansamblu de actiuni psihopedagogice destinate
copiilor, adolescentilor , elevilor ,parintilor si educatorilor prin care se explica motivele unor abateri
educationale ;
C) Consilierea destinata dezvoltarii personale : o forma de consiliere centrata pe dezvoltare,
maturizare si adaptare creativa, contribuind la formarea abilitatilor si apptitudinilor care permit o
functionare personala , spirituala si sociala a tinerilor si adolescentilor.

• Obiective :

- autoconstientizarea obiectiva si acceptarea propriilor limite si aptitudini ;

- luarea deciziilor ;
- asumarea responsabilitatii ;
- intelegerea nevoii de schimbare a propriilor aptitudini si competente ;
- constientizarea imbunatatirii propriului potential prin invatare ;
- atingerea unui nivel optim de congruenta intre cognitii, emotii si fapte.

D) Consiliere suportiva : ofera suport emotional, aprecitativ si material ;

E) Consiliere de criza : ofera suport psihologic persoanelor aflate in situatii dificile ( delir
suicidar , deces, abandon ) ;

F) Consiliere vocationala/ a carierei : proces de compatibilizare intre resursele personale,

educationale si sociale in verderea realizarii unei optiuni scolare si profesionale optime;

G) Consiliere maritala : forma de asistenta psihologica acordata familiei, ajutorarea

partenerilor in a face fata vietii de cuplu mai usor ;

H) Consiliere pastorala : din perspectiva religioasa. Vizeaza acordarea de suport persoanelor

aflate in deznadejde ,dezvoltarea tolerantei in relatiile cu semenii ,intelegerea propriului
comportament si al celorlalti potrivit legii crestine, acceptarea responsabilitatii .

 Trăsăturile definitorii ale consilierii psihopedagogice sunt (P. M. Sanborn, A. Băban, I.

Al. Dumitru, Gh. Tomşa, I. Dafinoiu, I. Holdevici ş.a.) :

 este un proces de dezvoltare personală, profesională şi socială ;

 urmăreşte valorificarea capacităţilor şi disponibilităţilor necesare adaptării la

solicitările psiho-sociale (de învăţare, de relaţionare, de autocontrol, de
comunicare etc.) ;

 identifică posibile obstacole în procesul dezvoltării elevului: dizabilităţi,

traume, probleme psiho-sociale – sărăcie, violenţă, abuz etc.;

 asigură suport psiho-educaţional părinţilor şi copiilor pentru compensarea

unor deficienţe;

 implică responsabilitatea consilierului atât faţă de cel consiliat cât şi faţă de

şcoală;
 are un rol proactiv : oferă soluţii, construieşte proiecte de dezvoltare personală
sau socio-profesională;
 conduce la optimizarea relaţiei pedagogice.

 O problemă importantă a consilierii psihopedagogice o constituie consilierea

psihopedagogică a elevilor cu cerinţe educative speciale ( CES ) :

 elevi cu dizabilităţi: intelectuale, neuromotorii, de auz, de vedere etc.; elevi cu

dificultăţi de învăţare (scris, citit, calcul, vorbire etc.);

 elevi cu probleme de comportament (ADHD);

 elevi dezavantajaţi din punct de vedere socio-cultural (din familii monoparentale, cu venit
sub cel minim pe economie, cu părinţi în străinătate,care provin din sistemul de protecţie
socială, emigranţi, minorităţi etnice);

 elevi cu afecţiuni medicale cronice;

 elevi cu aptitudini înalte / supradotaţi etc.

 Consilierea psihopedagogică sau consilierea educaţională dezvoltată în ultimii ani ca

disciplină pedagogică cu caracter teoretico-aplicativ, dezvoltă, pe de o parte, aspecte ale teoriei şi
practicii educaţionale, iar pe de altă parte, aspecte ale psihoterapiei şi consilierii psihologice.
 I. Testul Holland

INVENTAR DE INTERESE PROFESIONALE

În inventarul care urmează sunt date mai multe activităţi.

Pe foaia de răspunsuri alăturată va trebui să treci în dreptul numerelor de ordine corespunzătoare, în
căsuţa albă, o cifră care va semnifica dacă activitatea respectivă îţi place, îţi displace sau îţi este indiferentă.

Astfel: 2 – dacă îţi place acea ocupaţie

1 – dacă îţi este indiferentă
0 – dacă îţi displace acea ocupaţie

Nu trebuie să iei în considerare competenţele sau pregătirea necesară pentru aceste activităţi, ci numai ce
simţi tu faţă de ele.
Lucrează repede.
Primele reacţii constituie cele mai bune răspunsuri.

1. Să repari ceasuri şi bijuterii.

2. Să numeri bani (persoana care să primească şi să dea bani la o bancă).
3. Să intervievezi persoane în legătură cu problemele comunitare.
4. Să faci experimente ştiinţifice.
5. Să conduci un departament administrativ.
6. Să cânţi pe o scenă.
7. Să repari motoare de automobile.
8. Să înregistrezi datele financiare ale unei companii.
9. Să ajuţi persoane handicapate fizic.
10. Să foloseşti microscopul pentru a studia celulele şi bacteriile.
11. Să cumperi marfă pentru un magazin mare.
12. Să fii artist.
13. Să faci mobilier.
14. Să lucrezi cu maşini de calculat sau de copiat într-un birou.
15. Să fii lucrător social.
16. Să citeşti cărţi, reviste ştiinţifice.
17. Să fii manager de vânzări.
18. Să scrii povestiri scurte.
19. Să lucrezi pe o macara.
20. Să faci rezervări pentru zboruri de avioane, pentru hoteluri, într-un birou de voiaj.
21. Să fii profesor sau învăţător.
22. Să faci muncă de cercetare într-un laborator de fizică.
23. Să intervievezi muncitori care au nemulţumiri la locul de muncă.
24. Să faci desene animate.
25. Să fii dulgher.
26. Să fii expert contabil care stabileşte taxele returnate altora.
27. Să studiezi sociologia, adică să studiezi cum trăiesc oamenii împreună.
28. Să faci studii ştiinţifice despre Soare, Lună, planete, stele.
29. Să faci bani prin comerţ sau bursă de valori.
30. Să predai cursuri de muzică în şcoli.
31. Să asamblezi componentele unui echipament stereo.
32. Să examinezi bugetul unei companii.
33. Să dai sfaturi privind legislaţia, oamenilor săraci.
34. Să studiezi cauzele bolilor de inimă.
35. Să conduci un restaurant mare.
36. Să scrii un roman.
37. Să fii electrician.
38. Să ţii evidenţa mărfurilor, rechizitelor, etc.
39. Să ai grijă de oamenii bolnavi.
40. Să utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tehnice şi ştiinţifice.
41. Să te ocupi de politica administrativă.
42. Să regizezi piese de teatru.
43. Să conduci un tractor cu remorcă.
44. Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri.
45. Să ajuţi persoanele care au ieşit din închisoare să-şi găsească loc de muncă.
46. Să fii medic chirurg.
47. Să fii preşedinte de bancă.
48. Să fii cântăreţ de jazz.
49. Să faci, să repari, să refinisezi mobilă.
50. Să studiezi o companie şi să elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare.
51. Să înveţi şi să califici adulţi pentru o meserie.
52. Să fii biolog uman.
53. Să fii jurist-consultul unei companii.
54. Să citeşti articole despre muzică şi artă.
55. Să utilizezi şi să repari echipamente de radio, telegraf.
56. Să supervizezi personalul administrativ al unui oficiu.
57. Să ajuţi oamenii în alegerea unei cariere.
58. Să examinezi efectele aerului poluat asupra mediului.
59. Să ocupi o poziţie de lider.
60. Să faci designul reclamelor pentru reviste sau TV.
61. Să instalezi sau să repari telefoane.
62. Să urmezi un curs de matematică pentru afaceri.
63. Să garantezi sau să supraveghezi persoane care au încălcat legea.
64. Să inventezi un nou tip de echipament tehnic sau ştiinţific.
65. Să fii agent imobiliar.
66. Să asculţi marii muzicieni.
67. Să lucrezi în construcţii.
68. Să controlezi declaraţiile băncilor pentru a descoperi greşeli.
69. Să participi la creşterea fondului de caritate.
70. Să faci cercetări ştiinţifice privind utilizarea energiei solare pentru încălzirea caselor.
71. Să lucrezi pentru a convinge guvernul să voteze o lege.
72. Să scrii o piesă de teatru.
73. Să montezi dispozitive electrice şi electronice.
74. Să foloseşti calculatorul pentru date contabile.
75. Să planifici activitatea altora.
76. Să lucrezi la realizarea unei inimi artificiale.
77. Să promovezi dezvoltarea unei noi pieţe de aprovizionare a populaţiei.
78. Să compui sau să faci aranjamente muzicale.
79. Să construieşti etajere pentru cărţi.
80. Să urmezi un curs de contabilitate.
81. Să dai primul ajutor.
82. Să fii asistent medical într-un laborator.
83. Să faci o afacere, să faci comerţ.
84. Să dirijezi o orchestră simfonică.
85. Să construieşti case ca antreprenor de clădiri.
86. Să introduci informaţiile în calculator.
87. Să lucrezi în calitate de consilier familial.
88. Să urmezi un curs de biologie la şcoală sau la universitate.
89. Să fii legiuitorul care să medieze disputele dintre sindicate şi companii.
90. Să scrii reportaje pentru reviste.
91. Să faci animale din lemn.
92. Să fii funcţionarul care păstrează datele referitoare la câştigurile lucrătorilor.
93. Să ajuţi copiii cu tulburări mintale.
94. Să cercetezi, să cauţi un remediu contra cancerului.
95. Să fii judecător.
96. Să pictezi animale sau peisaje.
97. Să lucrezi ca paznic sau custode.
 98. Să operezi într-un registru de încasări.
99. Să înveţi să ajuţi oameni din ţările nedezvoltate.
100. Să conduci studii ştiinţifice privind controlul bolilor plantelor.
101. Să recrutezi şi să angajezi oameni pentru o companie mare.
102. Să scrii scenarii TV.
103. Să conduci un autobuz.
104. Să fii recepţioner la un hotel.
105. Să studiezi psihologia (comportamentul şi dezvoltarea fiinţelor umane).
106. Să fii medic şi să ajuţi la prevenirea bolilor.
107. Să călătoreşti prin ţară pentru a vinde produsele companiei.
108. Să faci scenografia pentru piesele de teatru.
109. Să repari lucrurile din gospodărie.
110. Să fii funcţionar administrativ.
111. Să coordonezi, să conduci programul sportiv pe un teren de sport.
112. Să faci studii ştiinţifice despre natură.
113. Să organizezi şi să conduci afaceri.
114. Să aranjezi muzica de fond pentru un film.
115. Să repari mecanisme.
116. Să operezi cu cifre pe un computer.
117. Să conduci discuţii de grup cu copii delincvenţi.
118. Să ajuţi cercetătorii ştiinţifici în experimente de laborator.
119. Să fii manager de producţie.
120. Să faci recenzia unei cărţi ca un critic literar.

INVENTAR DE IDENTIFICARE A DOMENIILOR DE INTERES

• Numele ……Ciobotaru
• Prenumele ……Ioana-Roberta
• Facultatea …De Psihologie si Stiinte ale Educatiei,”Ovidius”, Constanta
• Anul......III
• ATENŢIE !!! Răspunsurile se vor nota în căsuţa albă din dreptul fiecărei întrebări.

 0 – îmi displace această ocupaţie

• 1 – îmi este indiferentă această ocupaţie
• 2 – îmi place această ocupaţie

Nr.
I II III IV V VI
întrebării
1 2
2 1
3 2
4 2
5 1
6 2
7 1
8 1
9 1
10 2
11 1
12 2
13 2
 14 1
15 2
16 2
17 1
18 2
19 1
20 1
21 2
22 2
23 2
24 2
25 1
26 1
27 2
28 2
29 1
30 2

Nr.
I II III IV V VI
întrebării
31 1
32 1
33 0
34 2

35 1
36 2
37 1
38 1
39 2
40 2
41 1
42 2
43 1
44 0
45 2
46 0
47 0
48 1
49 2
50 1
51 2
52 2
53 1
54 2
55 2
56 2
57 2
58 2
59 2
60 2

Nr.
I II III IV V VI
întrebării
61 2
62 0
63 1
64 2
65 0
66 2
67 2
68 1
69 1
 70 2
71 2
72 2
73 2
74 1
75 2
76 2
77 1
78 2
79 2
80 0
81 2
82 2
83 1
84 1
85 1
86 1
87 2
88 2
89 1
90 2

Nr.
I II III IV V VI
întrebării
91 2
92 2
93 2
94 1
95 2
96 2
97 1
98 2
99 2
100 2
101 1
102 2
103 1
104 0
105 2
106 2
107 1
108 2
109 2
110 1
111 2
112 2
113 1
114 2
115 1
116 1
117 2
118 2
119 1
120 2
N. b
N. s
  INTERPRETAREA REZULTATELOR

 In urma aplicarii acestui test, scorurile obtinute sunt :

• Realist – 30 de puncte
• Investigativ – 35 de puncte
• Artistic – 42 de puncte
• Social – 33 de puncte
• Intreprinzator – 23 de puncte
• Conventional – 18 puncte

Pe baza observatiei urmatorului rezultat deducem faptul ca, valorile personale si trasaturile
fundamentale reflecta interes si competente ridicate in ceea ce priveste Arta ( scor : 42 de puncte ) ,
cat si Investigatia ( scor : 35 de puncte ).
Aceste rezultate fiind clarificate, domeniile primordiale de activare sunt Arta cu toate
subdiviziunile sale stilistice si estetice, Educatia, Cercetarea si in general, activitati ce tin de Libera
exprimare creativa, descoperiri noi ce privesc simbolistica, partea abstracta si mai putin cunoscuta
a universului, cat si misterele ce trebuiesc percepute, intrepatrunse si intelese din punct de vedere
stiintific si practic astfel incat, putem vorbi despre evolutie si progres a fiintei umane si a
expansiunii cunostintelor unanim valabile.

Firea creativa,artistica si totodata, investigatoare , exista si se manifesta prin contemplarea a

tot ce este in jurul sau ( mediul extern – norii, frunzele, elementalii naturii,etc ), dar in egala
masura,adora analiza si cercetarea spatiului intern ( prin introspectie, meditatie, analiza retro- si
introspectiva, dedublare, proiectie astrala s.a.m.d.) , regasindu-se adesea uluit de infinitele premise
si descoperiri , fapt ce alimenteaza si mai mult pofta ,entuziasmul si motivatia catre si mai multa
cercetare asupra detaliilor si a componentelor subtile ce definesc "Intregul".

In plus, preocuparile artictice si cele inspectative au un rol important in echilibrarea si in

descarcarea productiva a emotiilor si a vibratiilor cu o frecventa scazuta, ce au fost stocate in
interior. Este un fapt bine cunoscut : arta si activitatea realizata voluntar ,in care inima,
mintea ,spiritul si fiinta sunt profund conectate cu esenta ,vindeca orice rana sufleteasca si confera
insemnatate si valoare pozitiva produsului finit si spiritului.

Astfel, beneficitatea rezulta din potentarea adaptabilitatii la situatiile vietii si la oportunitatea

de a obtine rezultate deosebilte, geniale, servind atat individului ,cat mai ales progresului social,
atunci cand concentram pe ceea ce consideram a fi important, necesar, util si din partea pentru care
simtim o afinitate ,o chemare intuitiva , un raspuns clar oferit de propria fiinta si in principal, de
univers.

Tipul ARTISTIC :

 este sensibil;
 este neconvenţional;
 îi place să fie original;
 îşi esprimă trăirile la nivelul simbolic;
  nu îi plac mediile structurate;
 lucrează singur, are nevoie de exprimare individuală;
 preferă relaţionarea personală indirectă printr-o autoexprimare proprie mediului artistic;
 preferinţele sale sunt axate pe activităţi nestructurate care presupun manipularea materialelor
pentru a crea forme artistice noi;
 îi displac activităţile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.

Posibilităţi de carieră :

 actor /actriţă
 manager de publicitate
 designer de modă
 dansator
 instructor de dans
 profesor de teatru
 profesor de limbi străine
 designer de mobilă sau interioare
 grafician
 jurnalist/reporter
 profesor de muzică
 fotograf
 scriitor
 editor .

Tipul INVESTIGATIV :

 încearcă să înţeleagă şi să organizeze lumea;

 îi plac activităţile intelectuale, rezolvări de probleme;
 este orientat spre abstract, pasionat de probleme teoretice;
 este independent, nu îi plac regulile;
 nu este interesat în mod special de a lucra în colaborare cu ceilalţi;
 este original şi creativ în special în arii ştiinţifice;
 preferinţele sale se orientează spre acele activităţi care implică investigaţii creative ale
fenomenelor fizice, biologice şi culturale;
 are înclinaţii spre ştiinţă, este original şi creativ în special în ariile ştiinţifice;
 îi displac activităţile persuasive, sociale si repetitive;
 este raţional şi curios ;

Posibilităţi de carieră:

- antropolog
- biolog
- chimist
- inginer de sistem
- informatician
- stomatolog
- economist
- geograf
- geolog
- consultant management
- matematician
- farmacist
- psiholog
- statistician
- programator de pagini web .

II. CHESTIONAR Tipuri de inteligență

 Teoria inteligenței multiple elaborată de H. Gardner are implicații puternice in procesul de

învățare și dezvoltare, oferindu-ne o nouă perspectivă prin care să analizăm modul de viață,
pasiunile și meseria pe care ne-o dorim.

Marchează propozițiile adevărate pentru tine, încercuind cifra indicată!

Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti,scrie. 1

Cărțile sunt foarte importante 1
pentru mine.
Rețin mai mult de la radio sau 1
ascultând o casetă audio /un CD ori
dintr-un film.
Îmi plac jocurile ca Scrabble, 1
anagramele etc.
Îmi place să mă distrez, pe mine și 1
pe alții, cu rime, jocuri de cuvinte.
Colegii îmi cer frecvent să le explic 1
sensul cuvintelor pe care le
folosesc.
Învăț mai ușor la engleză, la 1
științele socio-umane decât la
matematică.
Când merg cu mașina sunt atent 1
mai mult la afișele comerciale
decât la peisaj.
Recent am scris ceva de care sunt 1
mândru/ă sau a fost apreciat de
ceilalți.
În conversație fac apel frecvent la 1
lucruri pe care le-am citit sau le-am
auzit.
Mă simt mai bine când lucrurile 2
sunt măsurate, clasificate,
analizate, cuantificate.
Îmi place să găsesc erori de logică 2
în ceea ce spun sau fac ceilalți.
Pot să socotesc în minte cu 2
ușurință.
Matematica, fizica, chimia sunt 2
disciplinele mele preferate.
Îmi plac jocurile care necesită 2
gândire logică.
Îmi place să fac mici experimente 2
cu substanțe, plante sau animale.
Mintea mea caută structuri, reguli, 2
secvențe logice în tot ceea ce fac.
Cred că orice are o explicație 2
rațională.
Mă interesează progresele din 2
știință.
Uneori gândesc în concepte clare, 2
abstracte, pe care nu le formulez în
cuvinte.
Prefer cărțile și revistele cu 3
ilustrații multe.
Când închid ochii, văd adesea 3
imagini clare.
Pot să-mi imaginez ușor cum ar 3
arăta ceva văzut de sus.
Sunt sensibil/ă la culori. 3
Îmi place să fac fotografii sau să 3
filmez ceea ce văd în jur.
Îmi place să joc puzzle, labirint și 3
alte jocuri vizuale.
Visez mult noaptea. 3
Mă orientez ușor în locuri 3
necunoscute.
Îmi place să desenez sau să 3
mâzgălesc.
Geometria mi se pare mai ușoară 3
decât algebra.
Trebuie să exersez pentru a-mi 4
forma o deprindere, nu ajunge să
citesc sau să urmăresc o
demonstrație.
Cred că am o coordonare motrică 4
bună.
Îmi place să fac sport / activități 4
fizice în mod regulat.
Mi-e greu să stau nemișcat mult 4
timp.
Cele mai bune idei îmi vin când mă 4
plimb sau când fac sport.
Îmi plac activitățile manuale. 4
Simt nevoia să ating obiectele 4
pentru a afla mai multe despre ele.
Prefer să-mi petrec timpul liber în 4
natură.
Folosesc frecvent gesturi sau alte 4
forme de limbaj corporal când
vorbesc cu alții.
Îmi place « montagnerusse » 4
(rollercoaster) și alte experiențe
fizice asemănătoare.
Am o voce plăcută. 5
Recunosc întotdeauna o notă falsă. 5
Adesea bat ritmul sau fredonez 5
când lucrez sau învăț ceva nou.
Știu multe melodii. 5
Dacă aud o melodie o dată sau de 5
două ori, pot să o reproduc cu
acuratețe .
Pot să țin ritmul cu un instrument 5
de percuție când se cântă un cântec.
Ascult frecvent muzică. 5
Câteodată mă surprind mergând pe 5
stradă și fredonând.
Cânt la un instrument muzical. 5
Viața mea ar fi săracă dacă nu ar 5
exista muzica.
Colegii vin deseori la mine să-mi 6
ceară sfaturi.
Când am o problemă, caut ajutorul 6
celor din jur mai degrabă decât să
încerc să o rezolv singur.
Prefer sporturile de echipă celor 6
care se practică individual.
Am cel puțin trei prieteni apropiați. 6
Prefer să-mi petrec serile cu 6
prietenii decât să stau singur/ă
acasă.
Mă consider lider sau alții mi-au 6
spus că sunt lider.
Prefer Monopoly sau bridge decât 6
jocuri video sau să joc alte jocuri
de unul singur.
Îmi place să-i învăț pe alții ceea ce 6
știu eu să fac.
Îmi plac activitățile în care pot să 6
colaborez cu ceilalți oameni.
Mă simt bine în mijlocul mulțimii. 6
 Foarte des îmi petrec timpul 7
meditând, reflectând la problemele
importante ale vieții.
Doresc să particip la activități de 7
consiliere ca să aflu cât mai multe
despre mine însumi/însămi.
Țin un jurnal în care consemnez 7
evenimentele din viața mea
interioară.
Mi-ar plăcea să fiu patron sau să 7
am propria mea afacere.
Consider că mă caracterizează o 7
voință puternică și că sunt
independent.
Sunt realist/ă în privința punctelor 7
mele tari și slabe.
Sunt realist/ă în privința punctelor 7
mele tari și slabe.
Prefer să-mi petrec week-end-ul 7
singur la o cabană decât într-o
stațiune cu mulți oameni în jur.
Pot să răspund la atacuri cu 7
argumente.
Am un hobby pe care nu-l dezvălui 7
altora.
Am câteva scopuri importante în 7
viață, la care mă gândesc în mod
regulat.
Îmi place să fiu înconjurat de 8
plante.
Adesea mă joc cu animalele. 8
Fac / îmi plac experimentele cu 8
plante sau cu animale.
Când lucrez îmi place să 8
categorisesc lucrurile după
importanța lor.
Îmi place să port haine din 8
materiale naturale.

Mă simt bine în pădure. 8

Week-end-ul ideal este o ieșire în 8
natură.
Cred că sunt un foarte bun bucătar. 8
În camera mea trebuie să fie măcar 8
o floare.

1 __8____ 2____9__ 3 ___7__ 4___8__ 5 __8___ 6 __8___ 7 ___8__ 8 ___9___

 Însumează de câte ori ai încercuit/ marcat fiecare număr (de la 1 la 8) și completează cota
obținută în dreptul numărului corespunzător! Scrie câți de 1 ai încercuit? Dar de 2? etc.
1. Inteligența lingvistică: Aceasta implica sensibilitatea la limbajul scris și vorbit, abilitatea de
a învăța limbi străine, capacitatea de a folosi limbajul pentru a atinge anumite scopuri.
Avocații, oratorii, scriitorii și poeții sunt persoane cu inteligenta lingvistică mare.

2. Inteligența logico-matematică: Aceasta implică abilitatea de a analiza problemele în mod

logic, îndeplini operații matematice și investiga subiecte științifice. Matematicienii,
logicienii și oamenii de știință dau dovadă de inteligență logico-matematică.Gardner scrie că
aceste doua tipuri de inteligenta par a fi cele mai valorizate în sistemul de învățământ.
Următoarele trei tipuri de inteligenta sunt notabile în mod deosebit în domeniul artelor.

3. Inteligența muzicală: Acest tip de inteligența se referă la abilitățile în compunerea, redarea și

aprecierea modelelor muzicale. Gardner afirma în cartea sa că « dintre toate darurile cu care
un individ este înzestrat, nici unul nu se manifestă mai devreme decât talentul muzical ».

4. Inteligența motrică și kinestezică: Acesta se referă la potențialul unei persoane de a-și utiliza
întregul corp sau părți ale corpului pentru a rezolva probleme sau confecționa produse. În
timp ce este evident că dansatorii, actorii și sportivii au o mare inteligența de acest tip.
Gardner sugerează că aceasta este importantă și pentru meșteșugari, chirurgi, cercetători de
top, mecanici și alte profesii din domeniul tehnic.

5. Inteligența spațiala: Aceasta arată potențialul de a recunoaște și manipula caracteristici

spațiile largi (de ex. navigatorii și piloții), ca și caracteristici spațiale extrem de fine (de ex.
sculptorii, chirurgii, artiștii grafici, arhitecții).

6. Inteligența interpersonală: Aceasta denotă capacitatea unei persoane de a înțelege intențiile,

motivațiile și dorințele altor persoane de a lucra în mod eficient cu alți oameni (oamenii din
vânzări, profesorii și liderii politici au nevoie de o mare inteligență interpersonală).

7. Inteligența intra personală: Aceasta se referă la capacitatea de auto înțelegere și

autocunoaștere a dorințelor, temerilor și capacitaților personale, și folosirea acestor
informații pentru reglarea propriei vieți. Câțiva ani mai târziu, după apariția primei versiuni
a «Inteligențelor Multiple» Gardner a analizat posibilitatea evidențierii altor trei forme de
inteligență, incluzând:

8. Inteligența naturalistă: Se aplică acelor persoane cu o mare cunoaștere a lumii vii (de ex.
abilitatea de a identifica multe specii de floră și faună). Ele notează ca deși mulți copii arată
un interes timpuriu pentru animale și dinozauri, doar câțiva arată un interes pronunțat și
continuu pentru mediul natural.

9. Inteligența emoțională și socială care se referă la abilitatea de a te înțelege pe tine și de a-i

înțelege pe ceilalți, este capacitatea de a face față provocărilor vieții de fiecare zi, atât la
nivel personal, cât și la nivelul societății, capacitatea de a-ți valorifica potențialul, de a te
adapta la un mediu în continuă schimbare. Dezvoltarea inteligenței emoționale este un
obiectiv deosebit de important în perspectiva formării inițiale și continue, în plan profesional
sau managerial, în orice domeniu de activitate

Rezultatele testului

 Rezultatul obtinut este :

• Inteligența logico-matematică ( 9 puncte ) , care implică abilitatea de a analiza problemele

 în mod logic, îndeplini operații matematice și investiga subiecte științifice. Matematicienii,
logicienii și oamenii de știință dau dovadă de inteligență logico-matematică.Gardner scrie că
aceste doua tipuri de inteligenta par a fi cele mai valorizate în sistemul de învățământ iar
următoarele trei tipuri de inteligenta sunt notabile în mod deosebit în domeniul artelor ;

• Inteligența emoțională ( 9 puncte ) și socială care se referă la abilitatea de a te înțelege pe

tine și de a-i înțelege pe ceilalți, este capacitatea de a face față provocărilor vieții de fiecare
zi, atât la nivel personal, cât și la nivelul societății, capacitatea de a-ți valorifica potențialul,
de a te adapta la un mediu în continuă schimbare. Dezvoltarea inteligenței emoționale este
un obiectiv deosebit de important în perspectiva formării inițiale și continue, în plan
profesional sau managerial, în orice domeniu de activitate

III. Chestionar Sternberg

Acest chestionar îşi propune să identifice stilul dvs. de gândire. Nu este timp limită pentru
completarea lui, iar acurateţea rezultatelor depinde de cât de sincer aţi fost atunci când aţi completat
răspunsurile la întrebări. Nu există răspunsuri bune sau răspunsuri greşite.
Vă rugăm să marcaţi, în prima coloană, cu un X răspunsul dvs. la fiecare întrebare, în funcţie
de acordul sau dezacordul gradat cu conţinutul întrebării. Aceste gradaţii sunt următoarele:
 dezacord foarte puternic
 dezacord puternic
 dezacord
 acord
 acord puternic
 acord foarte puternic

R ITEMI
4 1. Atunci când iau decizii, am tendinţa să mă orientez după propriile idei şi modalităţi
de lucru.
4 2. Atunci când am de prezentat sau de scris anumite idei, urmez regulile formale ale
unei prezentări.
6 3. Atunci când discut sau scriu anumite idei, îmi place să am o privire critică asupra
modului în care ceilalţi acţionează.
2 4. Atunci când vorbesc despre diferite idei, mă ghidez/ţin după/de o singură linie
directoare.
5 5. Atunci când îmi expun anumite idei, îmi place să le am organizate în ordinea
importanţei lor.
5 6. Atunci când am de făcut lucruri de importanţă diferită, încerc să le realizez
simultan.
5 7. Când am mai multe lucruri de făcut, am tendinţa să încep cu primul care apare.
1 8. Îmi plac acele sarcini în care nu trebuie să mă preocupe detaliile.
2 9. Prefer sarcinile care conţin o unică problemă concretă decât cele cu probleme
generale şi multiple.
5 10. Când iau o decizie, mă conduc după propria mea judecată asupra situaţiei.
2 11. Dacă am nevoie de mai multă informaţie, prefer să vorbesc cu ceilalţi decât să
citesc diferite materiale.
6 12. Îmi place să lucrez la proiecte care îmi permit să încerc noi modalităţi de abordare
a lucrurilor.
5 13. Îmi place să fac diferite lucruri într-o manieră în care au fost realizate în trecut.
6 14. Atunci când trebuie să rezolv o problemă, apelez la ideile şi la strategiile personale .
6 15. Am grijă să folosesc metoda potrivită de rezolvare a oricărei probleme.
4 16. Îmi place să verific şi să evaluez puncte de vedere opuse sau idei conflictuale.
5 17. Atunci când încerc să termin o sarcină, tind să ignor problemele care pot apărea.
6 18. Înainte de a începe ceva, îmi place să ştiu ce am de făcut şi în ce ordine.
6 19. Când am mai multe lucruri de făcut, îmi împart timpul şi atenţia în mod egal.
6 20. Îmi place să abordez orice fel de probleme, chiar dacă unele par simple.
2 21. Când am de îndeplinit o sarcină, îmi place să percep structura generală a acesteia.
5 22. Îmi place să strâng detalii sau informaţii specifice despre proiectul la care lucrez.
5 23. Prefer situaţiile în care pot să-mi urmăresc propriile idei fără a le relaţiona cu cele
ale altora.
3 24. Îmi place să particip la activităţi în care pot să interacţionez cu ceilalţi ca parte a
echipei.
5 25. Îmi place să-mi schimb rutinele pentru a creşte calitatea sarcinii pe care o am de
îndeplinit.
5 26. Îmi plac acele sarcini sau probleme care dispun de reguli clare ce trebuie urmate.
6 27. Îmi place să mă joc cu ideile mele şi să vad cât de departe pot merge.
6 28. Îmi plac acele proiecte care au o structură clară şi un set de planuri şi scopuri.
5 29. Prefer sarcini sau probleme în care pot să categorizez metodele propuse de alţii.
4 30. Atunci când iau o decizie, am tendinţa să iau în considerare un singur factor/aspect.
6 31. Atunci când am mai multe lucruri de făcut, îmi stabilesc ordinea în care acestea
trebuie realizate.
6 32. În mod obişnuit, fac mai multe lucruri deodată.
5 33. Cred ca rezolvarea unei probleme conduce de obicei la altele care sunt la fel de
importante.
3 34. Îmi plac acele situaţii în care pot să mă focalizez pe aspectele generale mai degrabă
decât pe cele specifice.
6 35. Îmi plac acele probleme în care trebuie să acorzi importanţă detaliilor.
6 36. Îmi plac lucrările/activităţile în care pot să mă manifest independent.
5 37. Îmi place munca în echipă.
4 38. Când am de rezolvat o problemă, prefer să aplic noi moduri sau strategii de
rezolvare.
4 39. Atunci când am o problemă, îmi place să o rezolv într-un mod tradiţional.
5 40. Îmi plac acele probleme care îmi permit să încerc propria mea modalitate de
rezolvare.
4 41. Îmi place să urmez reguli sau direcţii bine definite atunci când rezolv o problemă
sau realizez o anumită sarcină.
6 42. Îmi plac cercetările în care pot să studiez şi să evaluez diferite idei.
6 43. Îmi place să mă concentrez pe un singur lucru deodată.
6 44. Atunci când încep ceva, îmi place să-mi fac o listă cu lucrurile pe care le am de
făcut şi să le ordonez în funcţie de importanţă .
4 45. Uneori am probleme în stabilirea priorităţilor pentru mai multe lucruri pe care le
am de făcut.
5 46. Când am mai multe lucruri importante de făcut, încerc să le rezolv în orice ordine.
6 47. Atunci când comentez nişte idei, îmi place să arăt scopul şi contextul ideilor mele,
adică tabloul general.
6 48. Îmi place să reţin fapte şi frânturi de informaţie fără un conţinut particular.
4 49. Prefer să consult diferite rapoarte pentru a-mi extrage informaţia de care am
nevoie decât să întreb pe alţii.
6 50. Într-o discuţie sau un raport, îmi place să combin ideile mele cu cele ale altora.
6 51. Îmi place să identific probleme vechi şi să găsesc noi metode de rezolvare.
4 52. Atunci când am de îndeplinit o sarcină, îmi place să urmez metode şi idei care au
mai fost folosite în trecut.
6 53. Prefer meseriile în care pot decide eu însumi ce şi cum să fac.
6 54. Îmi place să fac lucrurile, astfel încât să pot urma anumite direcţii.
6 55. Îmi place munca ce presupune analiză, clasificări sau comparaţii.
6 56. Îmi place să îmi fac o listă cu sarcinile pe care le am înainte de a începe să le rezolv.
6 57. Atunci când am o sarcină de îndeplinit, îmi dau seama care sunt părţile legate de
scopurile generale ale acesteia.
6 58. Ştiu ce sarcini am de dus la capăt, dar uneori nu pot să mă decid în ce ordine să le
fac.
6 59. Când am de îndeplinit o sarcină, ţin seama de toate posibilităţile de acţiune, chiar şi
de cele mai ridicole.
2 60. Am tendinţa să acord puţină atenţie detaliilor.
2 61. Acord mai multă atenţie părţilor/etapelor unei sarcini decât efectelor generale sau
semnificaţiei acesteia.
5 62. Îmi place să lucrez singur.
4 63. Când lucrez la un proiect, îmi place să-mi împărtăşesc ideile şi să primesc
informaţii de la ceilalţi.
6 64. Îmi place să fac lucrurile într-o nouă manieră care n-a mai fost folosită de alţii în
trecut.
4 65. Îmi plac situaţiile în care rolul pe care trebuie eu să îl joc este unul tradiţional.

Cotare

Stil Scor total

legislativ 1 14 27 40 53 27
executiv 2 15 28 41 54 26
judiciar 3 16 29 42 55 27
monarhic 4 17 30 43 56 23
ierarhic 5 18 31 44 57 29
oligarhic 6 19 32 45 58 27
anarhic 7 20 33 46 59 27
global 8 21 34 47 60 14
local 9 22 35 48 61 21
intern 10 23 36 49 62 25
extern 11 24 37 50 63 20
conservator 12 25 38 51 64 27
progresist 13 26 39 52 65 22
 Teoria auto-guvernării mentale

 În conformitate cu teoria auto-guvernării mentale, oamenii au nevoie să-şi “pună ordine” în

idei, activităţi, proiecte paralele etc. Există mai multe modalităţi de a ordona aceste elemente, dar
totuşi oamenii le preferă numai pe unele dintre ele şi resping posibilitatea unei alte modalităţi. Mai
mult chiar, oamenii preferă o anumită modalitate pentru o anumită situaţie şi o altă modalitate
pentru altă situaţie. Această modalitate preferată a unui individ de a gândi este ceea ce Sternberg
(1994a) numeşte stil de gândire. Această definiţie este foarte importantă pentru a nu confunda stilul
de gândire cu abilităţile cognitive.

Stilul de gândire este un construct ce-şi propune să surprindă legătura între două aspecte ale
psihologiei individului care au fost tratate separat: personalitatea individului şi intelectul său. Deşi
există mai multe clasificări ale stilurilor de gândire, viziunea lui Robert J. Sternberg este astăzi cea
la care se apelează cel mai des. Potrivit acestui autor, stilul de gândire este o “modalitate preferată
de a gândi” (Sternberg, 1994a, p.170), un mod preferat de folosire a propriilor abilităţi cognitive.
Ideea nu este una total nouă în spaţiul psihologiei personalităţii, Cattell subliniind acelaşi fapt prin
diferenţierea pe care o practică între inteligenţa fluidă şi cea cristalizată, noutatea constând în faptul
că stilul de gândire nu mai este echivalat cu inteligenţa. Făcând o paralelă între guvernarea unei
naţiuni şi auto-guvernarea mentală, Sternberg defineşte 13 stiluri de gândire, după cum urmează
(după Sternberg, 1994a, p.174-177, Zhang, 1999, p.167-167) :

 Funcţiile auto-guvernării mentale – legislativă, executivă şi judiciară duc la

teoretizarea a trei stiluri de gândire:

a) legislativul - îi place să creeze, să formuleze şi să planifice soluţiile problemelor, preferă

probleme nestructurate ce implică strategii creative;
b) executivul - urmează reguli, nu iese din “tipare”, preferă probleme pre-structurate, este
interesat de implementarea regulilor;
c) judiciarul - îi place să evalueze reguli şi proceduri, să vadă care este cea mai bună ;

 Formele auto-guvernării mentale – monarhică, ierarhică, oligarhică şi anarhică duc

la teoretizarea a patru stiluri de gândire :
a) monarhicul - predomină un singur scop sau mod de a rezolva problemele;
b) ierarhicul - îşi propune urmărirea mai multor scopuri în acelaşi timp, pe care le
ierarhizează în funcţie de importanţă;
c) oligarhicul - urmăreşte mai multe scopuri, dar care au pentru el importanţă egală;
d) anarhicul - nu acceptă reguli, proceduri şi principii călăuzitoare, îi place să lucreze la
proiecte flexibile din punctul de vedere al conţinutului, al modului de lucru şi al
termenelor;
 Nivelurile auto-guvernării mentale – în general se pot distinge nivele globale şi locale
ale guvernării unui stat, deci vom avea un stil de gândire
a) global - preferă să abordeze subiecte largi şi abstracte, se axează asupra relaţiei, aspra
structurii, sesizând cu dificultate părţile componente;
b) local - indivizi pragmatici, preferă să rezolve probleme concrete, specifice, se axează pe
detalii;
 Scopul auto-guvernării mentale – aşa cum problemele unui stat sunt interne sau
externe, deosebim un stil de gândire:
a) intern - tind să fie introvertiţi, orientaţi spre sarcină, preferă problemele la care trebuie
să lucreze singuri;
b) extern - sunt predominant extrovertiţi, preferă problemele în care trebuie să lucreze cu
alţi colegi;
 Orientarea auto-guvernării mentale – se evidenţiază două stiluri de gândire:
a) conservatorul - îi place să adere la legile şi procedurile existente, să minimalizeze
schimbarea;
b) progresistul - îi place să trecă dincolo de regulile şi procedurile existente, să
maximizeze schimbarea şi de aceea preferă sarcinile ce implică noutate şi ambiguitate.

Rezultatul obtinut

Scor total
27
26
27
23
29
27
27
14
21
 25
20
27
22

 Cel mai mare scor obtinut este de 29 de puncte in ceea ce priveste forma auto-guvernarii
mentale, tipul ierarhic. Acest rezultat demonstreaza faptul ca, realizez mai multe activitati
simultan si clasific scopurile in functie de importanta.

IV. TESTUL VALORILOR PERSONALE

 Testul de mai jos îşi propune să identifice valorile după care fiecare persoană se conduce în
viaţă.
 Marchează cu + valorile importante şi cu − pe cele neimportante pentru tine.

VALOARE PERSONALĂ + − VALOARE PERSONALĂ + −

Afecţiune/dragoste + Împlinire +
Armonie interioară + Încredere +
Autonomie/independenţă + Loialitate +
Asumare de riscuri + Ordine/Stabilitate +
Avansare/Promovare + Originalitate +
Aventură/Lucruri noi + Pace +
Avere/avuţie - Perseverenţă +
Autoritatea + Plăcere +
Competiţie - Prietenie +
Conflict - Proprietate -
Confort + Putere/control -
Cooperare/Lucru în echipă + Răbdare +
Copiii + Realizare +
Corectitudine + Recunoaştere +
Creativitate + Religie/Spiritualitate +
Cultură generală + Respect faţă de sine +
Curaj + Respect pentru alţii +
Diversitate + Responsabilitate +
Educaţie/Ştiinţă + Sănătate +
Emoţie + Stabilitatea +
Empatie + Sârguinţă +
Frumuseţe + Solicitudine +
Imoralitate - Succes/Faptul de a câştiga +
Influenţa asupra celorlalţi + Viaţa de familie +
Integritate + Varietate +

Realizează un top 5 al valorilor marcate cu +!

1.________Spiritualitate
2.___Armonie Interioara
 3.______ Independenta
4._______ Creativitate
5._______ Corectitudine

Realizează un top 5 al valorilor marcate cu -!

1. Conflict
2. Imoralitate
3. _ Avutie
4. __ Control
5. Proprietate

(după Băban A., 2001)

V. SCALA DE AUTOACCEPTARE BERGER

• În continuare sunt prezentate o serie de enunturi care se refera la sentimente. Cititi-le pe

fiecare cu grija si decideti daca sunt adevarate sau nu. Folosind scala data mai jos, marcati
raspunsul pe foaia de raspuns .

1= complet adevarat ;

2= adevarat în mare parte ;

3= jumatate fals, jumatate adevarat ;

4= în mare parte fals;

5= complet fals .

1. 5 Mi-ar place sa gasesc pe cineva care sa-mi spuna cum sa-mi rezolv problemele personale .
2. 5 Nu îmi pun întrebari asupra valorii mele ca persoana, chiar daca ma gândesc ca altii o fac .
3. 3 Când oamenii spun lucruri frumoase despre mine , mi se pare greu sa cred ca ei vorbesc serios .
Mi se pare ca glumesc sau ca nu spun adevarul .
4. 3 Nu suport daca cineva ma critica sau vorbeste despre mine .
5. 3 Nu vorbesc mult la evenimente sociale pentru ca mi-e frica ca oamenii a vor critica sau vor râde
de mine
6. 3 Îmi dau seama ca nu sunt foarte practic,dar nu cred ca pot sa-mi folosesc energie într-o
 modalitate mai buna .
7. 3 Privesc majoritatea sentimentelor si impulsurilor mele fata de alti oameni ca fiind normale si
acceptabile .
8. 2 Ceva din înauntrul meu nu ma lasa sa ma bucur , indiferent ce sarcina am realizat - daca o
realizez bine am un sentiment de îngâmfare ca sarcina este sub posibilitatile mele si ca nu ar trebui
sa ma multumesc doar cu atât .
9. 2 Ma simt diferit de ceilalti oameni . Mi-ar placea sa am sentimentul de siguranta care vine din
faptul ca nu sunt prea diferit de ceilalti .
10. 3 Imi e teama de oamenii carora mi-ar place sa ma cunoasca ,pentru ca s-ar putea sa-i dezamagesc .
11.3 Sunt frecvent deranjat de sentimente de inferioritate .
12.3 Din cauza altora nu am reusit sa realizez pe cât de multe pe cât as fi vrut .
13.2 Sunt timid si intimidat în situatii sociale .
14.1 Pentru a fi acceptat si placut, am tendinta sa fiu cum vor altii de la mine sa fiu .
15. 3 Par sa am o putere interioara care ma ajuta sa rezolv lucrurile .Am o fundatie destul de solida si
sunt destul de sigur pe mine .
16.4 Ma simt intimidat când sânt cu persoane care au o pozitie superioara mie la scoala sau la serviciu .
17. 3Cred ca sunt nevrotic sau ceva asemanator .
18. 3 Deseori nu încerc sa fiu prietenos cu oamenii pentru ca ma gândesc ca nu o sa ma placa .
19. 1 Cred ca sunt o persoana valoroasa pe plan de egalitate cu ceilalti .
20.3 Nu pot sa ma abtin sa ma simt vinovat fata de ce simt despre anumiti oameni din viata mea .
21. 1 Nu îmi este frica sa cunosc noi oameni .Cred ca sunt o persoana valoroasa si nu este nici un motiv
pentru care ceilalti sa nu ma placa .
22. 1 Cred în puterile mele numai pe jumatate .
23. 1 Sunt foarte sensibil .Atunci când oamenii vorbesc am tendinta sa cred ca ma critica sau ma insulta
într-un fel sau altul, chiar daca mai târziu când ma gândesc la asta nu mi se mai pare la fel .
24. 1 Cred ca am anumite abilitati si alte persoane spun la fel. Ma întreb daca nu cumva le confer o
importanta mai mare decât au .
25.1 Ma simt sigur ca pot sa rezolv problemele care vor aparea în viitor .
26. 3Cred ca încerc sa impresionez lumea . Eu stiu ca nu sunt asa cum par .
27. 3 Nu ma îngrijorez sau condamn daca oamenii ma judeca .
28.3 Nu ma simt normal, dar vreau sa ma simt normal .
29.5 De obicei când sunt într-un grup nu spun prea multe de frica sa nu spun ceva gresit
30.3 Am tendinta sa-mi evit problemele .
31. 3 Chiar daca oamenii ma vad într-o lumina buna, ma simt putin vinovat pentru ca stiu ca îi pacalesc
- daca as fi cu adevarat eu însami nu m-ar vedea într-o lumina atât de buna .
32. 5 Simt ca sunt la acelasi nivel cu alti oameni si asta ma ajuta sa stabilesc relatii bune cu ei .
33. 1 Cred ca oamenii pot sa reactioneze diferit la mine decât ar reactiona la alti oameni .
34.3 Traiesc prea mult asa cum vor altii sa traiesc .
35.3 Când trebuie sa ma adresez unui grup ma intimidez si nu reusesc sa ma exprim foarte bine .
36. 5 Daca nu as avea asa de mult ghinion as fi realizat mult mai multe decat am realizat pâna acum .

Calcularea scorului

 Se aduna valoarea punctelor cu exceptia itemilor cu numarul 2, 7, 15, 19, 21, 25, 27, 32, a caror
valoare va fi calculata conform urmatoarei scale :

1= 5pct.

2= 4pct.

3=3pct.
 4=2pct.

5=1pct.

Interpretarea scorului

Scoruri mici 0-110

Cei care au un scor mic la aceasta scala înseamna ca au un nivel scazut de auto-acceptare .Un astfel
de scor ar putea fi interpretat ca reflectând o parere negativa despre sine si ca cred ca altii au parere
negativa despre ei . Daca va încadrati în acest scor , uitati-va exact unde se situeaza scorul vostru. Daca se
apropie de ???? nu trebuie sa va îngrijorati .Dar scoruri mai mici decât atât ar trebui sa va puna niste
întrebari .Un nivel scazut de auto-acceptare va influenteaza mult, de la nivelul de încredere la munca pâna
la relatiile cu prietenii. Sânt câteva programe de terapie care v-ar putea ajuta , cum ar fi " assertiveness
training" si grupuri de dezvoltare personala .În plus un ajutor profesional v-ar putea ajuta sa va cunoasteti
mai bine . Ar fi dificil sa va întelegeti cu altii pâna nu va puteti accepta pe voi însiva .

Scoruri medii 111-150

Nu este usor de interpretat un scor normal de auto-acceptare, pentru ca aceasta acceptare variaza
odata cu rolurile noastre în viata . Aceasta înseamna ca va puteti confrunta cu o situatie într-o zi si sa fiti
multumiti de rezultat si în alta zi acest rezultat sa nu mai fie multumitor . Acest nivel de auto-acceptare
descrie felul în care suntem marea majoritate, odata laudându-ne iar alta data condamnându-ne . Pentru
majoritatea dintre noi aceasta este o reflexie destul de corecta a abilitatilor noastre si a dorintei de
perfectionare . Importanta acestui punct de vedere este aceea ca ofera o perceptie corecta a ceea ce facem
bine si a ceea ce putem sa facem mai bine .Scopuri care sunt fixate prea sus reduc sentimentele pozitive pe
care le merita comportamentele noastre .

Scoruri ridicate 151 -180

Daca va încadrati la acest nivel , aceasta scala nu va va spune nimic nou . Va considerati ca având
încredere în fortele proprii si valoros. Probabil altii spun ca este usor sa discute cu voi pentru ca ati spus ca
acceptati atât lauda cât si critica altora într-o maniera obiectiva . În plus , este posibil sa va bazati
comportamentul pe valori interne si acceptati responsabilitatea pentru consecintele propriului
comportament . Va simtiti bine în legatura cu capacitatile proprii de a rezolva orice problema sau provocare
care poate aparea si în general aveti o mare pofta de viata .

Rezultatul testului : 91 de puncte, nivel scazut ceea ce inseamna ca, psihoterapia si practicile d
autoacceptare m-ar ajuta semnificativ.