Importana studierii disciplinelor socio-umane n context contemporan

"Educatia consta ntr-o socializare metodic a tinerei genera ii" Emile Durkheim Activitatea scolara a elevilor este orientata, n mod esential, spre asimilarea constienta a valorilor culturii si civilizatiei, dar si spre formarea unor abilitati si atitudini pe care scoala, raspunznd cerintelor sociale, le considera necesare pregatirii viitorilor cetateni. nvatamntul este un instrument de politica sociala menit sa asigure pregatirea profesionala, integrarea sociala si un anumit standard cultural al indivizilor. Sub acest aspect, el se prezinta ca un proces complex de dezvoltare libera, integrala si armonioasa a personalitatii umane autonome si creative, conform unui ideal educational care, ca proiectie, sintetizeaza dimensiuni socio-culturale si psiho-pedagogice. Cu ct este mai sustinuta pregatirea individului n vederea integrarii n structurile sociale, cu att este mai mare contributia sa la buna functionare si progresul societatii si, e implicit, recompensa primita. De aceea este necesar sa-i nvatam pe elevi comportamentele, modalitatile de a gndi si actiona, care au o valoare n societatea noastra si ajuta individul sa devina un adevarat membru al ei. IMPORTANA STUDIULUI LOGICII Schopenhauer afirma c logica nu te nva s gndeti, aa cum fiziologia nu te nva s digeri. Chiar dac lucrurile ar sta aa cum spune filosoful, logica ar fi cel puin tot att de necesar pe ct este de necesar fiziologia: are i gndirea bolile sale - erorile de care trebuie vindecat. Continund sugestia schopenhaurean, putem sublinia rolul profilactic al logicii n exerciiul gndirii. Limita analogiei const n faptul c nu ne natem cu gndire aa cum ne natem cu digestie. Procedeele gndirii se lefuiesc, se educ. Gndim adesea, dar rareori o facem n mod critic. n via se cere s defineti, s clasifici, s demonstrezi, s argumentezi, s combai. Toate acestea se pot face mai bine sau mai puin bine. Logica te nva s le faci mai bine. De aceea logica este o tiin a educaiei . Dac ne referim la tiin, aceasta nu este altceva dect o logic aplicat unui domeniu al realului. Cercettorul ordoneaz domeniul prin procedee logice: definete, clasific, stabilete relaii, desfoar raionamente inductive, deductive i i demonstreaz sau argumenteaz tezele. Toate aceste presupun rigoarea logic. Diversele domenii tiinifice sau practice simt nevoia interveniei ordonatoare a logicului, fapt pentru care s-au constituit sau sunt n curs de constituire logici aplicative care extind teoria logic la anumite domenii particulare cum ar fi domeniul juridic, administrativ, normativ etc. Pe de alt parte, logica joac un rol terapeutic nu doar n gndire, ci i n limbaj, iar limbajul pedagogic solicit o astfel de intervenie pentru a fi purificat de

imprecizii i ambiguiti conceptuale, de cliee i susineri care au mai mult impact dect sens. Dincolo de importana teoretic, logica are i aplicaii practice, dintre care cele mai spectaculoase sunt cele din domeniul sistemelor de calcul. Sistemele logice i-au gsit aplicaia n teoria i practica inteligenei artificiale. i nc ceva demn de semnalat. Preocuprile legate de analiza logic au fost n relaie strns cu evoluia democraiei; logica s-a nscut n democraia greac i a renscut la noi o dat cu democraia. Societatea comunicrii n care trim presupune dialog, dezbatere, argumentare, convingere. Nu avem de ales dect ntre fora argumentelor sau argumentele forei. Lumea civilizat a ales fora argumentativ. ( Mai sunt ns i barbari.) IMPORTANA STUDIULUI PSIHOLOGIEI Psihologia constituie o nevoie perma nent a omului nu numai n sens teoretic, ci i n sens practic, ca nevoie de a se cu noate pe sine i pe alii, de a se perfeciona pe sine i dac e posibil, i pe alii. Liceenii ateapt de la studierea psihologiei cheia rezolvrii tuturor problemelor personale cu care se confrunt, indiferent dac acestea au sau nu tangena cu domeniul psihologiei. Se recurge la psihologie ca o soluie n tratarea bolilor trupului sau ale sufletu lui; educarea copiilor, depirea dificultilor n dragoste etc. ncepnd cu grdinia i terminnd cu coala, copiii opereaz cu noiuni ca: mo tiv, scop, caracter, aspiraii, ideal, relaii interpersonale, temperament etc. De aceea e nevoie ca ei s nu cunoasc aceste noiuni n mod empiric i intuitiv, din auzite, ci s ptrund n esena psihologic adevrat a lor. Unul dintre principiile predrii psihologiei n coal este asigurarea dreptului elevilor la neamestecul n lumea lui intern. Respectarea elevului ca personalitate, acceptarea lui necondiionat, deschiderea n faa lui a posibilitilor de a se autoaprecia i autoluda iat ce asigur satisfacia elevilor de la procesul instructiv. Trirea de ctre elev a bucuriei reprezint un facto r important al instruirii. n coal este dificil s fii eficient, deoarece curriculum-ul cere de la elevi concentrarea ateniei, dezvoltarea gndirii logice, comunicabilitii i a altor caliti. Leciile de psihologie schimb aceast situaie. La leciile de psihologie, n special la compartimentul Cogniie i comunicare elevii i cunosc i evalueaz posibilitile sale cognitive, contientizeaz c aptitudinile, cognitive pot fi dezvoltate i nva chiar procedee, tehnici de dezvoltare ale pro ceselor cognitive, creativitii, i formeaz deprinderea de a formula idei, de a le argu menta. Acest fapt este foarte important n cunoaterea lumii, n formarea concepiei despre lume, dezvoltarea gndirii critice. Predarea psihologiei reprezint o condiie necesar pentru dezvoltarea personalitii elevilor i pentru descoperirea propriului potenial creativ . Leciile de psihologie formeaz elevilor cultura psihologic, cultura pe care trebuie s o posede toi oamenii. Cultura psiho logic reprezint grija de propria sntate psihic, adic, capacitatea de a face fa crizelor psihologice i de a ajuta persoanele apropiate.

IMPORTANA STUDIULUI EDUCATIEI ANTREPRENORIALE Ce vom face dupa ce vom termina studiile ? Ne va place profesia aleasa sau va trebui pe parcurs sa ne adaptam si sa realizam altceva ? Pentru a avea raspunsuri la toate aceste intrebari a fost introdus in planul de invatamant Educatia antreprenoriala. Cei mai multi dintre noi, atunci cand incearca o experienta noua, simt o anumita curiozitate , chiar o anumita neliniste in raport cu ceea ce urmeaza. Am dori, daca este posibil , sa anticipam cat este vag ceea ce ne asteapta , sa dobandim o anumita siguranta in raport cu drumul care urmeaza. Poate fi cazul si cu aceasta noua disciplina Educatia antreprenoriala . Educatia antreprenoriala este, deci, necesara deoarece aceasta contribuie la formarea si consolidarea unui set de competente (cunostinte, abilitati, atitudini) care conduc la : * Cunoasterea si aprecierea corecta a posibilitatilor personale ; * Orientarea activa in mediul economic si social de-a lungul intregii vieti ; * Adoptarea unor decizii optime in raport cu informatiile disponibile in momentul respectiv; * Manifestarea unui comportament orientat spre realizarea personala, valorificarea propriului potential si construirea unei cariere de success; * Constientizarea dinamicii mediului economico-social si a responsabilitatii fata de calitatea acestuia. De ce este importanta studierea educatiei antreprenoriale : * Intelegerea problemelor economice in perspectiva interesului personal si a interesului comunitar. * Gestionarea eficienta a resurselor * Orientarea catre schimbare, gandire critica si abilitati de luare a deciziilor * Deschiderea fata de obtiunile de dezvoltare profesionala. Educatia antreprenoriala , care vrea sa aduca in discutie un subiect mult discutat, un subiect care cu ani in urma nu putea reprezenta, in niciun fel , o tema de discutie. Este vorba de intreprinzator , de actiunea acestuia si de spiritul acestei actiuni , anume cel antreprenorial. Intr-un fel a fi intreprinzator reprezinta o experienta unica , chiar provocatoare care poate aduce sadisfactii deosebite, dar presupune si riscuri , iar de aici si posibilitatea esecului. A avea initiativa inseamna astfel a demara o activitate economica avand cunostiinta existentei atat a posibilitatii succesului , cat si a esecului.Inteprinzatorul este atunci persoana capabila sa identifice o posibilitate de actiune economica, manifestarea efectiva semnificand simultan asumarea riscurilor de acea actiune economica. Spiritul antreprenorial nu este o calitate innascuta. Pe langa anumite trasaturi de personalitate el se cultiva prin activitati care conduc la cresterea increderii de sine a tinerilor , a disponibilitatilor de a avea initiativa personala si de a-si asuma riscuri, de a se afirma in domeniul afacerilor ca antreprenor de succes. Indiferent de perio ada social la care vom face referire, vom demonstra c spiritul antreprenorial a fost, este i va fi prezent.

IMPORTANA STUDIULUI ECONOMIEI Importanta studierii stiintei economice, decurge, pe de o parte, din rolul economicului in societatea contemporana, iar pe de alta parte, din valentele intrinseci ale stiintei despre acest domeniul complex si dinamic al activitatii practice. Insusirea stiintei economice are, in primul rand, o semnificatie cognitiva deosebita. Cunostintele, ideile si teoriile economice corecte au o mare valoare atat pentru individ, cat si pentru ansamblul social. In al doilea rand, stiinta economica reprezinta un element de sporire a eficientei actiunii practice. Modul in care stiinta economica poate sa ne potenteze activitatea se particularizeaza in raport cu profesiunea. Cunoasterea pietei monetare si a pietei financiare poate ajuta indivizii sa-si administreze mai bine propriile disponibilitati banesti. Cunoasterea teoriei preturilor si a finantelor, precum si a politicilor antitrust poate sa sporeasca competenta unui jurist. O cunoastere temeinica a mecanismului costurilor de productie si a implicatiilor pe care le au asupra veniturilor imbunatateste calitativ decizia intreprinzatorilor. Fie ca este medic, investitor sau fermier, o persoana are nevoie de elemente care sa le faciliteze intelegerea modului in care isi administreaza averea in scopul obtinerii unei cat mai mari satisfactii si a profitului din activitatea lor. Teoria economica permite oamenilor sa inteleaga principalele probleme nationale. Ea descrie, explica si prevede functionarea economiei. Pentru majoritatea indivizilor, factorul decisiv se manifesta atunci cand cunoasterea stiintifica este folosita pentru elaborarea politicilor economice. Daca teoria economica nu este numai o acumulare de adevaruri autentice, economistul este confruntat cu mai multe ansambluri de interpretari. Dar o privire atenta releva faptul ca intre economisti exista un acord larg asupra numeroaselor intrebari ale economiei pozitive, indeosebi asupra problemelor de microeconomie, precum sunt importanta pietei in procesul de alocare a resurselor, efectul reglementarilor statale, avantajele specializarii si relatiilor comerciale. Stiinta economica are o mare utilitate normativa prin care sunt puse in practica ideile si teoriile economice. Ea ofera baza ideatic normativa pentru infaptuirea politicilor economice potrivit nevoilor de progres ale tarii. In conditiile unei economii tot mai complexe, stiinta economica are si isi accentueaza rolul predictiv.

IMPORTANA STUDIULUI FILOSOFIEI Etimologic, filosofia nseamn iubire de nelepciune; la urma urmei, iubirea i nelepciunea sunt cele care ne fac s fim diferii de orice alt regn animal, respectiv oameni. Ele sunt suficiente pentru a putea transforma lumea n care trim ntr -un pmnt prielnic vieii, pe cnd lipsa lor duce la distrugerea mediului n care fiinm, a mamei Terra, la intoxicarea relaiilor interumane, de la certurile zilnice din trafic pn la conflicte mondiale i, ce este i mai grav, la pierderea oricrui sens al existenei, al rostului vieii, cauz a multor nevroze i psihoze. Oamenii au avut ntotdeauna nevoie de echilibru, att interior, ct i exterior. Mult vreme, n Occident cel puin, dup ce filosofia a predat religiei sarcina ndrumrii

oamenilor (sau mai degrab aceast sarcin i-a fost rpit de religie, care a devenit mai puternic), aceasta religia a fost un refugiu suficient pentru problemele interioare, s le spunem sufleteti sau spirituale, dac nu deranjeaz. Mai ales c multe erau permise, atta timp ct te duceai la biseric, te spovedeai i primeai iertarea. De crimele nfptuite n numele credinei, nici nu mai vorbim n vremurile moderne, ns, o dat cu pierderea terenului de ctre religie, trind ntr o lume tot mai intens desacralizat, muli dintre contemporani se confrunt cu o acut lips de sens, cu un imens gol interior pe care nu mai au cu ce l umple. Dei au ncercat toate variantele, nici bogiile acumulate, nici realizrile din carier, ca s dm doar cteva exemple facile, nu au putut umple acest gol i asana marea mocirl n car e se scufund pe zi ce trece. ntotdeauna oamenii au avut ntrebri, dileme, probleme, necazuri, suprri. Dar niciodat, ca n zilele noastre, nevrozele, stresul sau pur i simplu disconfortul mental nu au ajuns s erup cu atta for nct s nu poat fi comparate cu nici un vulcan cunoscut. Din cauza acestora (cei ce profit ar spune datorit lor) exist astzi attea zeci de coli terapeutice, sute de metode i mii, dac nu milioane de terapeui. i cu toate c riscm s suprm pe muli, realitatea este c numai o frntur dintre acestea aparin cu adevrat domeniului terapiei, iar o parte i mai mic are nevoie de tratament de specialitate. Restul, marea lor majoritate, dei nc nu sunt (sau, mai degrab, de ceva vreme, nu mai sunt) re/cunoscute ca atare, sunt probleme filosofice, ntrebri pe care filosofii i le -au pus i la care au rspuns de mii sau sute de ani. Astzi nu mai este nevoie s trecem prin aceleai frmntri, mai ales c muli dintre noi nu identificm sursa problemelor i nu putem da rspunsuri coerente sau viabile. Dar avem avantajul de a fi motenitorii unui ntreg ir de filosofi care ne -au lsat tezaurul gndirii lor. Pentru c, la urma urmei, acest mijloc este i un scop al filosofiei: gndirea. n principiu, fiecare dintre noi, cu cteva excepii, are o minte pe care o poate folosi pentru a gndi. Ea trebuie doar antrenat pentru aceasta. Filosofia a fost prea mult timp privit ca o societate secret n care doar unii iniiai puteau fi admii. Este, pe de o parte, i vina filosofilor care s-au nchis n turnurile lor de filde , sau care au scris tratate criptice pentru marea majoritate a oamenilor, dar i a celorlali care au deschis un adevrat rzboi mpotriva ei: de religie am amintit, dar filoso fia nu a fost iertat nici de tiin (dac la nceput filosofia se ocupa i cu studiul i nelegerea naturii, tiina cerceteaz de mai mult vreme acest domeniu). ns ceea ce a rezultat este tocmai indezirabilul: pierderea contactului cu oamenii. Astzi, filosofia revine. Religia nemaioferind rspunsuri acceptabile, iar tiina fiind tot mai criptic i inaccesibil marii majoriti a populaiei, filosofiei i revine sarcina de a ajunge ceea ce trebuie s fie: iubire (= descoperire i practic) a nelepciunii (= gndire), i de a se ntoarce ctre oameni, mpreun cu toate problemele lor, fie ele metafizice, etice sau pragmatice. Filosofia poate fi larg acceptat pentru c ea se relaioneaz cu oamenii aa cum sunt ei i nu ncearc nici s -i judece, nici s-i ierte de pcate. Ea i nva n schimb cum s devin oameni de omenie, cum s fie morali, i atunci pcatul nu va mai fi svrit, deci nu va mai exista. Ea i nva cum s gndeasc, nu ce s gndeasc, i atunci vor fi mai greu de manipulat. Chiar i numai datorit acestor ultime idei i ar fi suficient demonstrat necesitatea predrii filosofiei n coli. Faptul c ea nu se mai studiaz aproape deloc n colile din Romnia, n liceu predndu-se n clasa a XII-a, firete cu excepiile care in de harul

profesorilor, ntr-un stil amestecat i greoi, dei recunoatem c manualul s-a mbuntit fa de cum era acum 10-15 ani, iar n unele Universiti lipsind cu desvrire, nu nseamn dect c, ori autoritile nu vor ca oamenii s poat gndi cu mintea pe care o au din dotare, ori c le convine s conduc o societate bolnav, stresat, nevrozat sau imbecilizat, n ambele cazuri, probabil, pentru a o putea manevra mai bine, dup bunul sau nebunul lor plac. IMPORTANA STUDIULUI SOCIOLOGIEI

Sociologia consta in studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societatilor. Este un demers indraznet si de mare responsabilitate, intrucat subiectul ei este rezultatul propiului nostru comportament ca fiinte sociale. Sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistematic al societatilor umane, punand accent in special pe sistemele moderne industrializate.Sociologia ca stiinta generala studiaza in ansamblu societatea umana respective relatiile interumane si relatiile stabilite intre institutii .Utilitatea sociologiei generale pentru sociologii de ramura este vizibila si sub aspect metodologic in sensul ca sociologia generala este cea care elaboreaza bazele teoretice ale cercetarii teoretice care pune la punct metode de cercetare sociologica aplicabile in orice investigare a socialului. Un fenomen modern l reprezint diferenierea sociologiei pe ri sau naiuni cu efecte pozitive, dar i negative. - Dac n antichitate a predominat spiritul eclectic, n evul mediu cel cretin occidental, cultura bisericeasc de limba latin ceea ce a fcut ca intelectualii de diverse naionaliti s utilizeze aceeai limb i, prin urmare informaiile s fie accesibile tuturor, din secolele XVII-XVIII au nceput scrierile filosofice i tiinifice n limbile naionale. - n mod similar, n prezent, n lume, exist pe lng o sociologie comun, cunoscut mai mult sau mai puin n toate rile civilizate i sociologii naionale, care nu sunt la fel de cunoscute. Pe de alt parte, dup modelul practicat n special n filosofie, s-a manifestat i se mai manifest i n sociologie ambiia de a elabora sisteme personale de sociologie (vezi sistemul teoretico-metodologic al lui Max Weber, Talcott Parsons, Dimitrie Gusti etc.), la aceast tendin se adaug i orientrile aplicative care se angajeaz n soluionarea problemelor de interes specific, naional, fr a avea n vedere realitile similare din alte ri.