Importanța studierii disciplinelor socio-umane

în invatamantul preuniversitar

Activitatea scolara a elevilor este orientata, în mod esential, spre asimilarea constienta a
valorilor culturii si civilizatiei, dar si spre formarea unor abilitati si atitudini pe care scoala, raspunzând
cerintelor sociale, le considera necesare pregatirii viitorilor cetateni. Învatamântul este un instrument de
politica sociala menit sa asigure pregatirea profesionala, integrarea sociala si un anumit standard
cultural al indivizilor

IMPORTANŢA STUDIULUI LOGICII

Schopenhauer afirma că ”logica nu te învaţă să gândeşti, aşa cum fiziologia nu te învaţă să
digeri”. Chiar dacă lucrurile ar sta aşa cum spune filosoful, logica ar fi cel puţin tot atât de necesară pe
cât este de necesară fiziologia: are şi gândirea bolile sale - erorile - de care trebuie vindecată.
Continuând sugestia schopenhaureană, putem sublinia rolul profilactic al logicii în exerciţiul gândirii.
Limita analogiei constă în faptul că nu ne naştem cu gândire aşa cum ne naştem cu digestie. Procedeele
gândirii se şlefuiesc, se educă. Gândim adesea, dar rareori o facem în mod critic. În viaţă se cere să
defineşti, să clasifici, să demonstrezi, să argumentezi, să combaţi. Toate acestea se pot face mai bine
sau mai puţin bine. Logica te învaţă să le faci mai bine. De aceea logica este o ştiinţă a educaţiei . Dacă
ne referim la ştiinţă, aceasta nu este altceva decât o logică aplicată unui domeniu al realului.
Cercetătorul ordonează domeniul prin procedee logice: defineşte, clasifică, stabileşte relaţii, desfăşoară
raţionamente inductive, deductive şi îşi demonstrează sau argumentează tezele. Toate aceste presupun
rigoarea logică. Diversele domenii ştiinţifice sau practice simt nevoia intervenţiei ordonatoare a
logicului, fapt pentru care s-au constituit sau sunt în curs de constituire logici aplicative care extind
teoria logică la anumite domenii particulare cum ar fi domeniul juridic, administrativ, normativ etc. Pe
de altă parte, logica joacă un rol terapeutic nu doar în gândire, ci şi în limbaj, iar limbajul pedagogic
solicită o astfel de intervenţie pentru a fi purificat de 2 imprecizii şi ambiguităţi conceptuale, de clişee
şi susţineri care au mai mult impact decât sens. Dincolo de importanţa teoretică, logica are şi aplicaţii
practice, dintre care cele mai spectaculoase sunt cele din domeniul sistemelor de calcul. Sistemele
logice şi-au găsit aplicaţia în teoria şi practica inteligenţei artificiale. Şi încă ceva demn de semnalat.
Preocupările legate de analiza logică au fost în relaţie strânsă cu evoluţia democraţiei; logica s-a născut
în democraţia greacă şi a renăscut la noi o dată cu democraţia. Societatea comunicării în care trăim
presupune dialog, dezbatere, argumentare, convingere. Nu avem de ales decât între forţa argumentelor
sau “argumentele” forţei. Lumea civilizată a ales forţa argumentativă.

IMPORTANŢA STUDIULUI PSIHOLOGIEI

Psihologia constituie o nevoie permanentă a omului nu numai în sens teoretic, ci şi în sens

practic, ca nevoie de a se cunoaşte pe sine şi pe alţii, de a se perfecţiona pe sine şi dacă e posibil, şi pe
alţii. Liceenii aşteaptă de la studierea psihologiei „cheia” rezolvării tuturor problemelor personale cu
care se confruntă, indiferent dacă acestea au sau nu tangenţa cu domeniul psihologiei. Se recurge la
psihologie ca o soluţie în tratarea „bolilor” trupului sau ale sufletului; educarea copiilor, depăşirea
dificultăţilor în dragoste etc. Începând cu grădiniţa şi terminând cu şcoala, copiii operează cu noţiuni
ca: motiv, scop, caracter, aspiraţii, ideal, relaţii interpersonale, temperament etc. De aceea e nevoie ca ei
să nu cunoască aceste noţiuni în mod empiric şi intuitiv, din auzite, ci să pătrundă în esenţa psihologică
adevărată a lor. Unul dintre principiile predării psihologiei în şcoală este asigurarea dreptului elevilor la
neamestecul în lumea lui internă. Respectarea elevului ca personalitate, acceptarea lui necondiţionată,
deschiderea în faţa lui a posibilităţilor de a se autoaprecia şi autolăuda - iată ce asigură satisfacţia
elevilor de la procesul instructiv. Trăirea de către elev a bucuriei reprezintă un factor important al
instruirii. În şcoală este dificil să fii eficient, deoarece curriculum-ul cere de la elevi concentrarea
atenţiei, dezvoltarea gândirii logice, comunicabilităţii şi a altor calităţi. Lecţiile de psihologie schimbă
această situaţie. La lecţiile de psihologie, în special la compartimentul ”Cogniţie şi comunicare” elevii
îşi cunosc şi evaluează posibilităţile sale cognitive, conştientizează că aptitudinile, cognitive pot fi
dezvoltate şi învaţă chiar procedee, tehnici de dezvoltare ale proceselor cognitive, creativităţii, îşi
formează deprinderea de a formula idei, de a le argumenta. Acest fapt este foarte important în
cunoaşterea lumii, în formarea concepţiei despre lume, dezvoltarea gândirii critice. Predarea
psihologiei reprezintă o condiţie necesară pentru dezvoltarea personalităţii elevilor şi pentru
descoperirea propriului potenţial creativ . Lecţiile de psihologie formează elevilor cultura psihologică,
cultura pe care trebuie să o posede toţi oamenii. Cultura psihologică reprezintă grija de propria sănătate
psihică, adică, capacitatea de a face faţă crizelor psihologice şi de a ajuta persoanele apropiate

IMPORTANŢA STUDIULUI SOCIOLOGIEI

 Sociologia consta in studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societatilor. Este un demers
indraznet si de mare responsabilitate, intrucat subiectul ei este rezultatul propiului nostru comportament
ca fiinte sociale. Sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistematic al societatilor umane, punand
accent in special pe sistemele moderne industrializate.Sociologia ca stiinta generala studiaza in
ansamblu societatea umana respective relatiile interumane si relatiile stabilite intre institutii .Utilitatea
sociologiei generale pentru sociologii de ramura este vizibila si sub aspect metodologic in sensul ca
sociologia generala este cea care elaboreaza bazele teoretice ale cercetarii teoretice care pune la punct
metode de cercetare sociologica aplicabile in orice investigare a socialului. Un fenomen modern îl
reprezintă diferenţierea sociologiei pe ţări sau naţiuni cu efecte pozitive, dar şi negative. - Dacă în
antichitate a predominat spiritul eclectic, în evul mediu cel creştin occidental, cultura bisericească de
limba latină ceea ce a făcut ca intelectualii de diverse naţionalităţi să utilizeze aceeaşi limbă şi, prin
urmare informaţiile să fie accesibile tuturor, din secolele XVII-XVIII au început scrierile filosofice şi
ştiinţifice în limbile naţionale. - În mod similar, în prezent, în lume, există pe lângă o sociologie
comună, cunoscută mai mult sau mai puţin în toate ţările civilizate şi sociologii naţionale, care nu sunt
la fel de cunoscute. Pe de altă parte, după modelul practicat în special în filosofie, s-a manifestat şi se
mai manifestă şi în sociologie ambiţia de a elabora sisteme personale de sociologie (vezi sistemul
teoretico-metodologic al lui Max Weber, Talcott Parsons, Dimitrie Gusti etc.), la această tendinţă se
adaugă şi orientările aplicative care se angajează în soluţionarea problemelor de interes specific,
naţional, fără a avea în vedere realităţile similare din alte ţări