Universitatea Ovidius din Constanța

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
Specializarea: Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
PORTOFOLIU

Coordonator, Student,
Lect. Univ. dr. Băiceanu (Vărășteanu) Ichim Anamaria
Carmen-Mihaela
Anul:1

Constanța,
2019-2020
Cuprins

CUPRINS

I. Metodele psihologiei educației

II. Structura personalității

III. Noțiunea de dezvoltare psihică. Repere psihogenetice ale

dezvoltării

IV. Psihologia învățării

V. Motivația

VI. Creativitatea

VII. Psihologia grupurilor școlare. Psihologia comunicării

VIII. Organizarea activității de muncă și învățare

IX. Necesitatea cunoașterii individualității elevilor

2
INTRODUCERE
Introducere

PORTRETUL PROFESORULUI IDEAL

(Eseu)

Profesorul are un rol crucial în viața elevilor. Atât abilitățile profesorale cât
și însușirile de personalitate au repercusiuni profunde în inima elevilor, provocând
reverberații încă mulți ani după terminarea studiilor.

Prin felul său de a fi ori de a nu fi, prin comportamente și atitudini, profesorul

apropie ori îndepărtează copiii: motivează, pedepseşte, povăţuieşte, blamează,
încurajează etc. 
Profesorul este situat intr-un sistem de relații ce depășesc incinta școlii incluzând
părinții elevilor, și în general, membrii grupului social în mijlocul căruia trăiește și
muncește, el este obligat să răspundă și solicitărilor acestora, adesea, trebuind să
vină chiar în întâmpinarea lor
Ca organizator al învățării, un professor bun îmbină aspectele obiectiv-logice ale
transmiterii cunoștințelor cu aspectele psihologice.

Profesorul nu ar trebui să fie doar un transmițător de informații care se rezumă la

a da indicații elevilor în privința modului de învățare și a materialelor pe care
trebuie să le învețe,ci și un antrenor care prin întrebări analitice stimulând gândirea
elevilor, creează premise pentru ca aceștia, prin aflarea independentă a
răspunsurilor, să ajungă la o mai bună înțelegere a problemelor.

”A educa” înseamnă a-ți desfășura activitatea sub semnul unor categorii morale

determinându-i pe elevi să ia distanță critic față de atitudinile și
performanțele proprii, dezvoltându-le aptitudinea de a stabili contacte pozitive și
de a analiza critic propriile prejudecăți.

Un profesor ideal ar trebui să aibă următoarele competențe specifice profesiei

didactice:
Competențe metodologice
Competențe de comunicare și relaționare
Competențe de evaluare a elevilor
Competențe psiho-sociale
Competențe tehnice si tehnologice
Competențe de management al carierei

De asemenea, un porfesor bun după părerea mea trebuie să stabilească cu claritate

obiectivele pe care urmează să le realizeze elevii. Aceasta presupune ca profesorul
să posede, de exemplu, competența de a identifica obiectivele educative de atins,
prin luarea în considerație a caracteristicilor elevilor săi și a așteptărilor
comunității sociale, de a operaționaliza obiectivele alese spre a fi propuse elevilor,

4
Introducere

de a utiliza diferite tehnici de analiză a sarcinilor de învățare implicate în

realizarea fiecărui obiectiv selecționat.

Profesorul ideal ar trebui să le prezinte elevilor care sunt cele mai înalte
performanțe, în anumite limite rezonabile, la care se așteaptă ca ei să se ridice în
realizarea diferițelor activități care le sunt propuse, identifică și concepe activități
de învățare care sunt relevante pentru contextele reale de viață cotidiană a elevilor.

5
 I.
METODELE PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI
Metodele psihologiei educaţiei

Aplicații
1. Realizați un protocol de observație având ca tema de studiul
Temperamentul. Puteți utiliza Grila de observație Belov. (metoda
observației)
GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)
Nume: Prenume: Data nașterii: Sex:
Velicu Marina 16-02-2012 Feminin
Școala: Gim. Nr Clasa: a II- a Data examinării: Vârsta:
1 Dumbrăveni 25.05.2020 8 ani și 3 luni
Coleric; Sangvinic; Flegmatic; Melancolic
TOTAL: 23 33 6 13
Aplicând ghidul de identificare a temperamentului (BELOV) fetiței mele,
din acesta reiese că are un temperament predominant Sangvinic.
Tipul sangvinic este vesel, bine dispus, trece totuși rapid de la o trăire
afectiva la alta, se adaptează rapid, reușind să se stăpânească relativ ușor,
ceea ce îi permite stabilirea rapidă de relații sociale, abundență a expresiei
verbale și fire comunicativa, ia ușor decizii simțind nevoia variației
situațiilor, spirit de conducere, plin de viață, fără griji, sensibil, guraliv,
plimbăreț, sociabil.
https://aurorasimigiu.ro/wp-content/uploads/2017/04/
GHID_DE_IDENTIFICARE_A_TEMPERAMENTULUI-BELOV.pdf

2. Proiectați un experiment psiho-pedagogic formulând scopul, obiectivele,

ipoteza, variabilele experimentului pornind de la ideea optimizării
mecanismelor psihice (metoda experimentului)
3. Alcătuiți un set de întrebări pentru tema Petrecerea timpului liber pentru un
copil de vârsta preșcolară sau școlară mică (metoda convorbirii, minim 15
întrebări).

Petrecerea timpului liber la școlarii mici

1. Ce metode de recreere utilizezi în orele libere din timpul săptămânii?
2. Cu cine obișnuiești să-ți petreci timpul liber?
3. Ai un hobby pe care-l practici în timpul liber?
4. Cum obișnuiești să îți petreci vacanțele?
5. Ce faci în timpul liber?
6. Ce metode de alungare a plictiselii ai creea?
7. Ce nu îți place să faci în timpul liber?
8. Cât timp petreci în fața televizorului?
7
Metodele psihologiei educaţiei

9. Obișnuiești să citești în timpul liber?

10.Participi la activități în natură (aer liber)?
11.Cât de mult timp petreci în natură?
12.În timpul liber îți ajuți părinții la activități gospodărești?
13.Cât timp petreci cu prietenii tăi? Dar cu părinții?
14.Cât din timpul tău liber petreci în mediul online?
15.Îți place să te joci? Ce fel de jocuri preferi?

4. Alcătuiți un chestionar vizând Orientarea școlară și profesională pentru un

elev de clasa a VIII-a.

CHESTIONAR
Privind orientarea școlară și profesională a unui elev de clasa a VIII-a

Chestionarul de mai jos vizează opțiunile școlare ale elevilor după terminarea
clasei a VIII-a. Elevii sunt rugați să dea un răspuns la fiecare întrebare, prin
încercuirea numărului corespunzător alegerii fiecăruia.

Q1. Sunteți elevi în clasa a VIII- a. Ce veți face la finalul acestui ciclu de
învățământ?
1. Voi continua studiile în țară, în orașul de reședință
2. Voi continua studiile în țară, în altă localitate
3. Voi continua studiile în alt județ
4. Voi continua studiile în străinătate
5. Nu voi continua studiile
6. Nu m-am hotărât

Q2. Dacă vă continuați studiile. Care este filiera / profilul spre care vă orientați?
1. Teoretic-real (mate-info, științe ale naturii)
2. Teoretic-uman ( științe sociale, filologie)
3. Vocațional sportiv
4. Vocațional artistic
5. Vocațional teologic
6. Vocațional pedagogic
7. Vocațional militar
8. Tehnologic- tehnic
9. Tehnologic-servicii
10.Tehnologic-resurse naturale și protecția mediului
11.Nu m-am hotărât
8
Metodele psihologiei educaţiei

Q3. Dacă vă continuați studiile. Care este specializarea spre care vă arientați?
1. Mate-info
2. Științe ale naturii
3. Filologie
4. Științe sociale
5. Sport
6. Arte
7. Mecanică
8. Electronică
9. Industrie textilă
10.Industria lemnului
11.Comerț
12.Economie și administrație
13.Turism și alimentație
14.Estetică și igiena corpului
15.Silvicultură
16.Protecția mediului
17.Agricultură
18.Chimie industrială
19.Religie
20.Nu m-am hotărât

Q4. Dacă vă continuați studiile. Care este unitatea școlară spre care vă orientați?
.........................................................................................................................
Q5. Dacă vă continuați studiile. Liceul spre care vă orientați l-ați ales în funcție
de:
1. Preferințe personale
2. Abilități/aptitudini/deprinderi personale
3. Distanța unității de învățământ față de domiciliu (grad de apropiere de
casă)
4. Preferințele părinților
5. Recomandările profesorilor
6. Recomandările consilierului școlar
7. Rezultatele la învățătură

Q6. Cine vă ajută în luarea deciziei? (răspuns multiplu)

1. Părinții
2. Colegii
9
Metodele psihologiei educaţiei

3. Prietenii
4. Profesorii
5. Psihologul/consilierul școlar
6. Am luat decizia singur
7. Alte persoane. Care?...............................................................

Q7. Dacă nu vă continuați studiile. Care este principalul motiv pentru care nu
le continuați?
1. Carențele financiare (lipsa banilor)
2. Decizia părinților
3. Alte motive. Care?........................................................

Q8. Dacă nu vă continuați studiile. Ce intenționați să faceți după absolvirea

studiilor gimnaziale (terminarea clasei a VIII-a)?
.....................................................................................................................................

Date demografice

Q9. Sex 1. M 2. F
Q10. Vârsta ..............ani
Q11. Mediul de rezidență 1. Urban 2. Rural

http://www.seminarulbm.ro/pdf/2017/Optiunile2017.pdf

10
 II.
STRUCTURA PERSONALITĂŢII
Structura personalităţii

Aplicații
1. Pentru 10 colegi/ prieteni/ elevi realizează un profil temperamental pe baza
tipologiilor enumerate.
Tipologii temperamentale:
- Tipologia lui Galenus și Hipocrat ( tipul coleric, tipul sangvinic, tipul
melancolic, tipul flegmatic).
- Tipologia lui Heymans și Wiersma (emotivitatea, activismul, ecoul).
https://www.infopsihologia.ro/2013/02/temperamentul-tipologii-temperamentale/

Aplicând grila de identificare a temperamentului celor 10 prieteni, reiese ca:

6 dintre aceștia au un temperament predominant sangvinic, 3 predominant
melancolic și 1 predominant coleric.

Nr.crt. Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic

1 23 33 6 13
2 20 28 9 11
3 4 35 25 7
4 18 30 9 16
5 11 26 5 11
6 21 28 7 10
7 36 12 14 9
8 16 8 19 30
9 9 12 14 28
10 21 19 7 28

2. Realizați autoportretul temperamental argumentând prezența însușirilor prin

reacții verbale, stări emoționale, fapte.

Autoportret temperamental

Predominant sunt colerică, mă axez mult pe prezent și viitor, pe viitorul

personal, și îmi place să comunic.
Îmi place să am prieteni și un grup în care să mă pot afirma. Îmi plac
provocările și depun o cantitate mare de energie pentru a le realiza. Pe plan
profesional caut să fiu cel mai bun, cel mai puternic, iar ca să fii puternic
trebuie să fii cel mai bun. Sunt energică, încerc tot timpul să fac cat mai
multe și, de obicei, activități noi . Mă încăpățânez întotdeauna să reușesc să-
mi împlinesc visurile de viitor.
De la sangvinic am preluat optimismul. Deși un coleric își revine greu din
situațiile în care eșuează, asta nu se întâmplă și în cazul meu. Mă simt într-

12
Structura personalităţii

adevăr frustrată și nemulțumită de o nereușită dar văd mereu partea bună a

lucrurilor si merg înainte cu gândul că orice problemă are o rezolvare.
De la flegmatic am preluat faptul ca sunt o persoană de încredere. De la
melancolic am preluat faptul că am așteptări mari față de mine însămi. Nu
concep să mă simt mai prejos decât alte persoane.

3. Identificați modul in care trăsăturile de temperament pot afecta abilitatea

copiilor de a se adapta la cerințele școlare;

Trăsăturile de temperament nu pot fi caracterizate ca "bune" sau "rele", însă

influențează adaptarea copilului la mediul școlar, in jurul celorlalți copii, sau
chiar acasă, precum si modul in care va fi privit si judecat de profesori sau
colegi. Reacția celor din jur la comportamentul copilului va decide si
percepția copilului asupra propriei persoane.
https://www.la-psiholog.ro/info/temperamentul-si-personalitatea-copilului

4. Identificați acele trăsături temperamentale care sunt predictive pentru cele

doua tipuri de patologie a copilului (ADHD, Tulburări de conduită)

Trăsături temperamentale pentru copii cu ADHD

- Sunt neliniștiți
- Au un comportament haotic
- Se mișcă în permanență
- Îi deranjează pe cei din jur și îi întrerup atunci când vorbesc
- Sunt total lipsiți de răbdare, în a primii ceea ce își doresc
- Nu ascultă ceea ce li se spune sau li se cere
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/hiperactivitatea-la-copii-sfaturi-practice

Trăsături temperamentale pentru copii cu tulburări de conduită

- Agresivitatea ( agresiune fizică, bătăi, amenințări de a rănii alte persoane,
folosirea armelor, cruzime față de animale, vandalism)
- Furt
- Violări serioase ale regulilor
- Crize de furie
https://ro.scribd.com/document/348317493/Tulburari-de-Conduita

5. Numiți cel puțin trei aptitudini implicate în activitatea școlară și analizați-le

pe fiecare.

13
Structura personalităţii

Aptitudinea matematică:
Formându-se și dezvoltându-se în activitatea de învățare a matematicii,
aptitudinea la care ne referim are darul de a facilita însușirea unui anumit
volum de cunoștințe, priceperi și deprinderi specifice și totodată de a orienta
într-o anumită direcție curiozitatea epistemică firească a copilului.
Ajunsă la un nivel superior de dezvoltare, aptitudinea matematică conferă o
înaltă eficacitate activități de învățare si utilizare a matematicii.
http://www.humanistica.ro/anuare/2003/ANUAR_2003/07_Ioan%20BERAR.PDF
Aptitudinea muzicală:
Edgar Willems consideră că aptitudinile muzicale sunt reprezentate de
simțul melodic, ritmic și armonic, ele declanșând reacții fiziologice,
intelectuale și emoționale, asigurând receptarea și interpretarea muzicii.
Sensibilitatea, percepția, reprezentarea, memoria, imaginația, gândirea
muzicală și mai ales vocea sunt considerate elemente necesare pentru
profesionalizarea muzicală.
https://ro.scribd.com/document/125246580/APTITUDINILE-MUZICALE
Aptitudinea artistică:
Arta dezvoltă gândirea, sensibilitatea senzorială, comportamentală, îl
pregătește pe copil sa trăiască în frumusețe și armonie. Gesturile, culorile,
cuvintele, mișcările, sunetele, sunt mijloace de exprimare, exteriorizare a
dorințelor și așteptărilor. Arta are rolul de a sensibiliza, de a socializa și
comunica indiferent de limba vorbită, de a exprima bucuria, tristețea, iubirea
sau dorință.
https://edict.ro/importanta-artei-in-scoala/
6. În ce fel sunt influențate aptitudinile de către voință?

De cele mai multe ori copilul manifestă o înclinație, un talent, o aptitudine

apoi se îndrăgostește de meseria care i-ar pune în valoare această aptitudine
aici intervine voința care este o formațiune psihologică și care declanșată
realizează acțiuni de mobilizare și concentrare a energiei psihonervoase.
https://www.kudika.ro/articol/special/19321/meseria-aptitudine-sau-vointa.html

7. Argumentați modul în care influențează vârsta dobândirea, deținerea și

pierderea unor aptitudini.

Odată cu înaintarea în vârstă unele aptitudini pot fii dobândite sau deținute
datorită abilităților mai dezvoltate la acel nivel de vârstă, iar altele se pot
pierde datorită vârstei deoarece se deteriorează unele abilități ( Ex: o
persoană cu aptitudini sportive o dată cu înaintarea în vârstă își pierde din
abilitățile fizice, psihomotorii).
14
Structura personalităţii

8. Ce performanțe ați obținut în activitatea școlară ? Identificați-vă cel puțin

trei aptitudini și comentați cum vă ajută acestea în activitate!
9. Ce presupune aptitudinea matematica, tehnica, științifica, literara, muzicală,
pedagogica, manageriala? (alegeți o singura aptitudine)

Aptitudinea pedagogică
N. Mitrofan (1988, p 120) definește aptitudinea pedagogică astfel:
”formațiune psihologică complexă, care bazată pe un anumit nivel de
organizare și funcționalitate al proceselor și funcțiilor psihice moderate sub
forma unui sistem de acțiuni și operații interiorizate construit genetic
conform modelului extern al activității educaționale, facilitează un
comportament eficient al cadrului didactic prin operaționalizarea adaptativă
a întregului conținut al personalității sale”.
https://dokumen.tips/documents/nicolae-mitrofan-aptitudinea-pedagogicadoc.html

10.Comentați:
“ Mulți au avut aptitudini extraordinare, însă fiindcă nu au avut curaj, ei au trăit
ca niște morți și au sfârșit prin a fi îngropați în inactivitatea lor. ( Theofil
Simenschy)

„ A-ţi petrece viaţa făcând altceva decât a-ţi realiza potenţialul înseamnă a o
pierde total”. Comentaţi relaţia dintre aptitudini-capacităţi (înnăscut-cultivat)
folosind această remarcă aparţinând muzicianului Mal Waldron.

11.Ce sunt trăsăturile caracteriale?

M. Golu definește trăsăturile caracteriale drept ,,structuri psihice interne,

care conferă constanta modului de comportare a unui individ in situații
sociale semnificative pentru el.”
https://ro.scribd.com/doc/249741695/Trasaturile-caracteriale

12.Ce trăsături caracteriale negative mai frecvente la copii și adolescenți

cunoașteți și cum considerați, că se pot ele corecta?

Dintre trăsăturile negative mai frecvente la copii si adolescenți, se fac

remarcate următoarele: minciuna, capriciul, încăpățânarea, timiditatea.
Ca remedii se propun: dezvoltarea simțului realului, deprinderea cu
exactitatea, redarea fidela a faptelor observate, corectarea cu tact a fabulației
15
Structura personalităţii

exagerate, remediul apare nu în lămurire sau rugăminte, ci luarea unei

atitudini hotărâte, cerințe statornice, instruirea unui regim de viață ordonat.
https://ro.scribd.com/doc/128339516/Trasaturi-Pozitive-Si-Negative-de-Caracter

13.Cum poate influența profesorul formarea caracterului elevilor săi?

Profesorul poate influența formarea caracterului elevilor săi prin a-i învăța, a
le reaminti următoarele: să asculte , să fie atenți, să fie blânzi, să se auto-
controleze, să fie cinstiți, să dea dovadă de bunătate și compasiune, să fie
credincioși, conștiincioși, cumpătați, discreți, elocvenți, generoși, harnici,
flexibili, iertători, înțelepți, juști, loiali etc...Pentru a influența pozitiv
caracterul elevilor săi, un profesor trebuie să aibă toate aceste trăsături
caracteriale ca el sa fie un model de urmat pentru elevii săi.
https://characterfirst.ro/49-trasaturi-de-caracter/

14.Sintetizați modele explicative privind formarea caracterului: Modelul

balanței, Modelul cercurilor concentrice, Modelul piramidei.

Modelul piramidei caracteriale propus de M. Zlate pornește de la ideea că

nu este important numărul atitudinilor și trăsăturilor ci modul lor de
organizare, relaționare și structurare.
Modelul balanței- ne putem imagina o balanță cu 2 axe sau talere
înclinându-se când într-o parte, când in alta și in cele din urma stabilindu-se
la unul sau altul dintre poli, in funcție de: natura, tipul, numărul și valoarea
situațiilor de viața parcurse de copil, întărirea sau sancționarea lor exterior-
educativa, gratificarea sau condamnarea lor asimilarea sau respingerea lor
prin învățare.
Modelul cercurilor concentrice caracteriale.
Își are originea în concepția lui Allport cu privire la însușirile (trăsăturile)
de personalitate, clasificate în trăsături comune (care îi aseamănă pe oameni
si in virtutea cărora aceștia pot fi comparațiunii cu alții) și trăsături
individuale, denumite dispoziții personale (ele diferențiindu-i pe oameni unii
de alții).
https://ro.scribd.com/document/427998197/CARACTERUL-tema-docx
https://www.coursehero.com/file/p782cu5/Modelul-piramidei-caracteriale-propus-de-M-Zlate-
porne%C5%9Fte-de-la-ideea-c%C4%83-nu/
15.Stabiliți ce legătura exista intre T si A, T si C, A si C?

16
 III.
NOŢIUNEA DE DEZVOLTARE PSIHICĂ
REPERE PSIHOGENETICE ALE
DEZVOLTĂRII
Noţiunea de dezvoltare psihică. Repere psihogenetice ale dezvoltării

Aplicații
1. Care credeți că este cel mai „important” factor al dezvoltării psihice?
Argumentați! Se poate vorbi / argumenta că există o ierarhie a acestor factori
în raport cu „importanța”, „rolul” lor în dezvoltarea personalității
umane?

Cel mai important factor al dezvoltării psihice este educația.

Educația este ansamblul de acțiuni și activități care integrează ființa umană
ca pe un factor activ, se desfășoară sistematic, unitar, organizat, având un
conținut cu necesitate definit de societate, uzând de procedee, metode,
mijloace adecvate, și fiind condusă de factori competenți special calificați.
https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-
educatiei-incluzive-de-calitate/factorii-fundamentali-ai-dezvoltarii-psihice-umane

2. Utilizând cât mai multe argumente, explicați contribuția adusă de cei trei
factori ai dezvoltării psihice (ereditate, mediu, educație).

Pentru cei mai mulți copii între zero și trei ani, mediul familial este cel ce le
stimulează și asigură dezvoltarea psihică.
Mediul este primul mare „transformator” care acționează asupra fondului
ereditar al fiecăruia, îl activează și îl face să contribuie la dezvoltarea
psihică.
 Este factor de socializare pentru că în mijlocul celorlalți fiecare învață să
comunice, să coopereze și să colaboreze cu cei din jur.
 Concluzionând asupra contribuției educației, trebuie să reținem următoarele
roluri îndeplinite de ea:
- este al doilea factor care transformă potențialul ereditar în componente ale
vieții psihice
- direcționează convergent cu scopurile sale chiar și influențele de mediu
- formează mecanismele superioare ale psihismului uman. De exemplu,
dezvoltă gândirea până la cotele cele mai înalte
 - proiectează dezvoltarea psihică și asigură condițiile înfăptuirii acestor
planuri
 - asigură dezvoltarea psihică deplină a omului
- stimulează dezvoltarea psihică prin crearea de decalaje optime între cerințe
și posibilități și prin sprijinirea corespunzătoare în vederea depășirii acestor
neconcordanţe.
- într-o oarecare măsură educația accelerează dezvoltarea psihică.

18
Noţiunea de dezvoltare psihică. Repere psihogenetice ale dezvoltării
https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-
educatiei-incluzive-de-calitate/factorii-fundamentali-ai-dezvoltarii-psihice-umane

3. Locke afirma că la naștere creierul este o „tabula rasa”, care se umple treptat
cu tot ceea ce oferă simțurile (nihil est in intelectu quod non prius fuerit in
sensu). Comentați această poziție, cu argumente și contraargumente.

Învățarea începe în pântecele mamei

ARISTOTEL considera că la naștere creierul unui bebeluș este tabula
rasa, adică o foaie nescrisă. După mai bine de două mii de ani această opinie
nu s-a schimbat prea mult. „Când copilașul se naște nu este cu mult mai
inteligent decât o legumă“, scria în 1895 un profesor de medicină de la
universitatea din Pennsylvania. Tradițiile populare nu susțineau această idee,
ci pretindeau că în pântecele mamei copilul învăța și era conștient de ceea ce
se întâmpla în afară. Știința modernă a demonstrat că atât Aristotel, cât și
profesorul se înșelau și că tradițiile populare aveau dreptate.
Dr. Restak a spus: „Bebelușul învață în timp ce se află în uter, recunoaște
vocea mamei, chiar și intonația și cartea pe care o citește“. Concluzia sa:
„Cu alte cuvinte, fetușii sânt capabili să învețe prin percepție auditivă în
uter, cu luni înainte de a avea cu adevărat nevoie sau de a se aștepta din
partea lui să o folosească“.
https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/101992044

4. Puneți în centrul colii de hârtie cuvântul „educație”. Scrieți în jurul acestuia

alte concepte, sintagme - cheie, reprezentări care se leagă direct sau indirect
de „educație”. Trasați, prin săgeți, relațiile dintre acestea. Cum puteți
comenta, interpreta conceptograma rezultată?

ÎNVĂȚĂTURĂ

INSTRUIRE EDUCARE

E EDUCAȚIE

FORMARE INSTRUCȚIE

19
Noţiunea de dezvoltare psihică. Repere psihogenetice ale dezvoltării
ÎNVĂȚĂMÂNT

Educația este :

 un drept universal al omului;

 un factor major al dezvoltării personalității și societății;
 dezvoltă responsabilități;
 dezvoltă caracterul, creativitatea;
 cultivare
 civilizare
 moralizare a omului
http://www.prouniversitaria.ro/carte/multimedia-in-activitatea-didactica/rasfoire/

20
 IV.
PSIHOLOGIA ÎNVĂŢĂRII

Aplicații
Psihologia învăţării

1. Cum acționează condiționarea operantă în producerea anxietății?

Condiționarea operantă
Principiile condiționării operante au fost aplicate în primul rând în domeniul
educației cu scopul tratării fricilor sau anxietății dar și în cazul
comportamentelor antisociale. În cazul învățării, conceptul central al
programării, implică folosirea mașinilor automate pentru predare,
substituind locul unui profesor.
Tehnicile condiționării operante au fost folosite în tratarea unei arii largi de
probleme care includ: anorexia, alcoolismul, obezitatea, autismul, insomnia,
frica de șerpi și s-au dovedit a fi foarte folositoare în instituții precum:
școală, spital și închisori.
https://ro.scribd.com/document/65073747/Aplicatii-Ale-Conditionarii-Clasice-Si-Operante

2. Ce tipuri de întăriri sunt folosite în școală? Dați exemple. Care sunt costurile
penalizării în relația profesor elev?

În școală sunt folosite două tipuri de întăriri:

-întărirea pozitivă care constă în aprecieri verbale, laude, încurajări

-întărirea negativă (ex: Dacă vi cu tema nefăcută, o vei face în pauză. Asta
înseamnă că îți vei petrece pauza făcându-ți tema!, Pentru a nu primi o notă
mică trebuie să învățăm!).
Costurile penalizării:
Penalizarea poate da randament pentru cel care o utilizează ca întărire
negativă dar poate duce la utilizarea ei abuzivă. Pe de altă parte ea poate
modela comportamentul celui pedepsit.
Penalizarea poate fii sub formă de pedeapsă, însă ea poate produce reacții
negativ-emoționale dar și un comportament evitativ a celui pedepsit.
https://scoala2.blogspot.com/2012/01/intarire-si-penalizare.html
https://iteach.ro/experientedidactice/tehnici-de-accelerare-decelerare-ale-unui-comportament

3. Ce sunt inteligențele multiple? Ce sunt stilurile de învățare? Care sunt

implicațiile educaționale ale stiluri de învățare?

H. Gardner spune că inteligențele reprezintă capacitatea cognitivă a

individului, descrisă printr-un set de abilități, talente, deprinderi mentale pe
care le deține orice persoană dezvoltată normal. Acestea sunt grupate în opt
categorii.
-Inteligența lingvistică
22
Psihologia învăţării

-Inteligența logico-matematică
-Inteligența spațial-vizuală
-Inteligența muzicală
-Inteligența corporal-kinestezică
-Inteligența interpersonală
-Inteligența intrapersonală
-Inteligența naturalistă
-Inteligența existențială – este identificată de H. Gardner ca fiind
responsabilă de cunoașterea lumii, (specifică filozofilor), însă nu s-a reușit
localizarea zonei cerebrale care o activează.
Stilul de învățare – se referă la preferința individului pentru metoda prin care
învață și își aduce aminte ceea ce a învățat.
- ne arată calea și modalitățile în care învățăm
- implică faptul că indivizii procesează informațiile în diferite moduri,
care implică latura cognitivă, elemente afectiv emoționale, psihomotorii
și anumite caracteristici ale situațiilor de învățare.
Stilul educațional- constituie o sinteză de calități, capacități și
comportamente educaționale, manifestate în modalități de proiectare,
organizare, desfășurare și evaluare a activităților instructiv- educative.
http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/teoria%20inteligentelor%20multiple.pdf

4. Profesorul dorește să crească gradul de participare activă a elevilor la lecții.

Așezați în ordine ierarhică, după eficiența pe care credeți că o au în acest
sens, următoarele măsuri pe care profesorul le poate lua și comentați
răspunsul:
2. Susține formularea răspunsurilor la întrebări prin întrebări de sprijin.
1. Acordă mai mult timp pentru formularea răspunsurilor, după ce a pus
întrebarea.
3. Utilizează metode didactice care presupun comunicarea între elevi.
5. Orientează răspunsul elevilor spre formulările dorite, prin indicii
verbale și vizuale.
4. Folosește o “oglindă a clasei” pe care marchează intervențiile fiecărui
elev, ținând evidența frecvenței acestora.

5.Cum influențează statutul socio-economic performanța școlară. Oferiți

câteva exemple.

Este cunoscut faptul că pentru familiile din medii defavorizate chiar

și achiziționarea de rechizite și îmbrăcăminte reprezintă un efort pe

23
Psihologia învăţării

care nu și-l pot permite.

Elevul, cu cât înaintează în nivelul lui de pregătire cheltuielile
școlarizării implică costuri și mai mari.
În relația dintre stratificarea socială și performanța școlară, elevii care
provin din clase mai puțin avantajate economic, au în general rezultate
școlare mai modeste.
Abandonul școlar este mai ridicat, la fel și absenteismul. Astfel acești
copii își continuă studiile în proporție mai mică din cauza faptului că
au aspirații școlare mai scăzute ( Neculau și Boncu,1998).
http://www.asociatia-profesorilor.ro/influenta-statului-socio-economic-si-atitudinii-fata-de-
educatiei-a-familiei-in-reusita-scolara.html

6.Care sunt implicațiile educaționale ale metodei Feuerstein?

Teoria experienței de învățare mediată presupune existența unui

”mediator” ce ajută la dezvoltarea inteligenței în procesul de învățare.
Aceasta este persoana care lucrează în relație directă cu subiectul, îl
ajută să dezvolte procese cognitive de natură să conducă la o gândire
mai clară, ameliorând procesul de învățare.
https://edict.ro/teoria-experientei-de-invatare-mediata-a-lui-feuerstein/

7.Care este simptomatologia tulburărilor de învățare și ce instrumente

metodologice sunt folosite pentru diagnosticare?

Principalele tulburări întâlnite în mod fregvent la elevii cu deficiențe de

învățare sunt următoarele:
 Deficiențe de atenție
 Deficiențe de motricitate generală
 Dificultăți în prelucrarea informațiilor perceptive, auditive și vizuale
 Lipsuri în dezvoltarea unor strategii cognitive de învățare
 Tulburări ale limbajului oral
 Dificultăți de citire
 Dificultăți de scriere
 Dificultăți în realizarea activităților matematice
 Tulburări de comportament social

Dorin Ioan Carantină, Damian Mircea Totolan, 2007, Psihopedagogie

specială (pag. 253-254), Constanța.

24
 V.
MOTIVAŢIA
Motivaţia

Aplicații
1. Care sunt tipurile de motive specifice activității de învățare?

J. Neacșu a făcut următoarea clasificare:

1.a) motivația intrinsecă- ale cărei caracteristici decurg din sarcinile și
conținutul de învățare;
b) motivația extrinsecă- îi sunt proprii elementele ce țin de defectele sau
factorii externi ce dinamizează activitatea de învățare;
2.a) motive stimulatorii- lauda ,încurajarea, aprecierea obiectivă, relații
socio- afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a
informațiilor;
b) motive inhibitive- situații contradictorii, teama de notă, pedeapsă,
indiferență, monotonia;
3. Metode adaptive și dezadaptive- caracterul lor fiind dat de finalitățile
formative ale procesului de învățământ tipul și structura metodologiei
educaționale, gradul de satisfacție pe care îl provocă personalitatea elevului
valoarea diagnostică pe care o capătă pentru școală pentru elevi și alți factori
sociali, un anumit tip de relații educative;
4. Motivație redusă, medie, înaltă- calificând gradul de angajare
educațională a elevului, statutul lui în structura clasei și în situațiile variate
de învățare;
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-oradea/psihologia-educatiei/
eseuri/structuri-motivationale/3169986/view

2. Cum poate fi testată motivația învățării?

 Învățarea prin cooperare/”jigsaw-puzzle” (Elliot Aronson) Metoda permite

înțelegerea conceptuală în mai mare măsură decât implicarea pasivă (adică
învățarea pentru a fi testat/notat pe materialul învățat)
 Folosirea portofoliului personal al elevilor ca mijloc/medium de
înregistrare a progresului școlar al elevilor, pentru a facilita auto-
monitorizarea, autoevaluarea în ceea ce privește atingerea scopurilor de
învățare asumate/propuse de elev; folosirea acestui instrument inclusiv
pentru monitorizarea și modificarea stărilor emoționale.
 Reîncadrarea perceptiv-cognitivă a evaluării și auto- 46 evaluării, în
sensul explicitării, ilustrării utilității acestora pentru monitorizarea
progresului în atingerea obiectivelor de învățare asumate/propuse personal;
identificarea relevanței notelor obținute la examinări pentru evaluarea

26
Motivaţia

propriului progres în învățare (dincolo de conformarea la standardele

naționale de evaluare, impuse tuturor elevilor);
Folosirea unor resurse informaționale de învățare disponibile on-line,
gratuit.
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Brosura-Motivatia-pentru-invatare.pdf

3. Care sunt modalitățile de optimizare a motivației pentru învățare?

Tehnici și condiții care favorizează motivația elevilor

 R. Viau consemnează câteva tehnici care favorizează motivația elevilor:

· se începe cu o anecdotă sau cu o problemă de soluționat, care vor trezi
interesul și curiozitatea elevilor;
· se prezintă planul expunerii (de. ex., sub formă de întrebări sau de
obiective );
· înainte de a explica un concept sau un fenomen se face apel la cunoștințele
lor anterioare, întrebându-i cum și-l explică;
· se ilustrează relațiile dintre concepte cu ajutorul schemelor, al tabelelor, al
desenelor. Se dau exemple din mediul lor cotidian sau care țin de interesele
lor.
· li se cere elevilor să dea ei înșiși asemenea exemple din viața cotidiană;
· se fac analogii sau se folosesc metafore din domeniile care-i interesează;
· pentru fiecare etapă profesorul le oferă un model, arătându-le cum se
procedează;
· se utilizează diferite mijloace de învățare (suporturi audiovizuale, afișe
etc.)
https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-educatiei-
incluzive-de-calitate/tehnici-de-crestere-a-motivatiei-pentru-invatare

27
 VI.
CREATIVITATEA

Aplicaţii
Creativitatea

1. Care sunt factorii care facilitează dezvoltarea creativității?

M. Zlate vorbește de patru categorii principale de factori care acționează în

scopul de a crea mediul favorabil manifestării creativității ca fenomen
multifuncțional. (M.Zlate,1994).
-Factori interiori-structurali (factori de natură psihologică)incluzând trei
categorii:
-intelectuali (gândire, inteligență creatoare cu forma ei esențială pentru
creativitate-gândirea divergentă;
-afectiv emoționali: curiozitatea, pasiunea, creșterea tensiunii motivaționale,
tendința de autorealizare, tendința de a comunica;
-factorii de personalitate: atitudinile, aptitudinile, temperamentali.
-Factori exteriori conjuncturali sau socio-culturali includ: particularitățile
sociale, istorice, clasa socială, grupul de care aparține individul, condițiile
materiale.
-Factori psiho-sociali – ambianța relațională, climatul psiho-social al
individului.
-Factori socio-educaționali- nivelul educațional, influențele educative ale
familiei, instituțiilor de învățământ, colectivelor de muncă.
2. Care sunt blocajele creativității?

În literatura de specialitate aceste blocaje sunt împărțite în trei categorii:

-blocaje perceptive
-blocaje emoționale
-blocaje culturale și sociale
L. Landau (1979) adaugă obstacolele de natură intelectuală: fixitate,
rigiditate funcțională, lipsa de sintetizare a categoriilor datorată excesului de
informații.

3. Cum poți recunoaște un copil creativ?

Un copil creativ îl poți recunoaște după: are imaginația bogată, are memoria
excepțională ,,de elefant”, preferă să fie singur (nu se plictisesc singuri, își
găsesc mereu o ocupație), sunt extrem de curioși.
https://www.avantaje.ro/articol/5-semne-timpurii-ale-unui-iq-de-geniu-la-copii
4. Cum pot adulții încuraja creativitatea?

Adulții pot încuraja creativitatea prin:

29
Creativitatea

-furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze și să se joace fără

restrângeri exagerate;
-prin adaptarea la ideile copilului, fără a încerca o structurare a ideilor lui,
astfel încât să se potrivească cu cele ale adulților;
-prin acceptarea ideilor neobișnuite ale copilului, fără a judeca modul
divergent în care acesta rezolvă o problemă;
-folosind modalități creative la rezolvarea problemelor;
-alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităților,
pentru trecerea de la ideile obișnuite la idei mai originale;
-încurajând procesul nu scopul;

5. Cum poate fi dezvoltată creativitatea copiilor în școală?

Creativitatea copiilor în școală poate fi dezvoltată prin metode care pe de o
parte să combată blocajele, dar și să favorizeze asociația cât mai liberă a
ideilor. Aceste metode sunt: Braingstorming-ul, Sinectica, Metoda 6-3-5,
Philips 6-6, Discuția Panel.
6. Exersați:
 Imaginați-vă cât mai multe sfârșituri ale povestirii de mai jos:
Păunul și ariciul
Păunul, umflându-se în pene și etalânduși mândru coada, se plimba într-o
zi, plin de importanță prin fața unui arici, râzând de urâțenia penajului său:
Sunt îmbrăcat ca un rege, spuse păunul ariciului, în aur şi purpură, în toate
culorile curcubeului. Dar uită-te la tine, vai ce urâte haine ai!
Ehe...spuse ariciul…

 Gândiți-vă la cât mai multe consecințe posibile, dacă ar avea loc următoarele
evenimente:
 Ce s-ar întâmpla dacă câmpul electric ar deveni independent de cel
magnetic?
 Ce s-ar întâmpla dacă soarele nu ar mai răsări niciodată?
 Ce s-ar întâmpla dacă masa electronilor ar deveni egală cu cea a protonilor?
(M. Rocco, p.72).
 Ce s-ar fi întâmplat cu statele europene dacă Hitler ieșea învingător în al II-
lea război mondial?
 Ce măsuri ar putea lua omenirea dacă într-o perioadă scurtă s-ar epuiza
sursele de combustibil? Ce consecințe ar avea aceasta asupra economiei
naționale?

30
Creativitatea

31
 VII.
PSIHOLOGIA GRUPURILOR ŞCOLARE
PSIHOLOGIA COMUNICĂRII
Psihologia grupurilor şcolare. Psihologia comunicării

Aplicaţii
1. Care este legătură dintre grupul școlar și colectivul școlar?

Atât grupul școlar cât și colectivul școlar, urmăresc un scop comun,

desfășoară o activitate comună, având organe proprii de conducere și
organizare specifică, corespunzătoare scopurilor și activității depuse.
2. Care sunt sursele coeziunii de grup?

Coeziunea este o proprietate importantă care măsoară gradul de atractivitate

a grupului pentru membrii acestuia.
Grupurile caracterizate de o înaltă coeziune oferă motivație membrilor
pentru a participa la activitățile grupului.
Factorii care cresc coeziunea sunt: competiția între grupuri, atracția
personală, evaluarea favorabilă , acordul în privința obiectivelor ,
interacțiunea.
3. Care sunt metodele de studiere a grupurilor școlare?

Metodele de studiere a grupurilor școlare sunt:

-testul sociometric
-chestionare
-scările de apreciere
-proba ”Ghici cine?”
-metoda aprecierii obiective a personalității-Metoda Zapan
-metoda experimentului acțional-ameliorativ
Fiecare dintre metodele menționate oferă date despre diverse aspecte
particulare ale grupului social
https://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Metode-de-studiere-a-
grupurilo75834.php
4. Analizează-ți stilul de comunicare!

Chestionarul Stilului de comunicare, proba a fost construită de S. Marcus,

psiholog român cu importante contribuții în studiul fenomenului empatic.
► STILUL ASERTIV (atitudinea constructivă) - capacitatea de
autoafirmare, de exprimare onestă, directă și clară a opiniilor și a drepturilor
proprii fără agresivitate și fără a-i leza pe ceilalți; capacitatea urmăririi
propriilor interese fără încălcarea nevoilor celorlalți. Persoana știe să asculte
și este dispusă să înțeleagă, știe să fie ea însăși (fără simulări și "jocuri de
rol") și să se bazeze pe sine. Este cea mai bună atitudine pentru că permite

33
Psihologia grupurilor şcolare. Psihologia comunicării

atingerea scopurilor propuse fără a provoca resentimentele celorlalți și chiar

câștigându-le adesea simpatia.
https://polifilosofie.files.wordpress.com/2018/04/test-asertivitate-stil-de-comunicare.pdf

5. Aplică Chestionar Thomas Kilmann pentru evaluarea stilurilor de rezolvare

a conflictelor.

Rezultat!

III. URSULETUL (Aplanare)

Pentru ursuleț relațiile interpersonale sunt foarte importante, in timp ce
propriile scopuri au o importanță mică. Ursulețul dorește sa fie plăcut și
acceptat de ceilalți. El crede ca un conflict ar trebui evitat in favoarea
armoniei, si mai crede de asemenea, ca oamenii nu pot discuta in
contradictoriu fără a strica relațiile dintre ei. Se teme că dacă un conflict va
continua, cineva va avea de suferit, si asta va compromite relația cu acea
persoana. Este in stare sa renunțe la scopurile personale, pentru a păstra o
relație cu cineva. Ursulețul spune: ,,renunț la scopurile și interesele mele și
te las sa obții ce dorești din dorința de a mă face plăcut ție”. Ursulețul
încearcă să aplaneze conflictul din teama de a nu periclita relația cu cineva.
https://ro.scribd.com/doc/131034573/Chestionar-Thomas-Kilmann

34
 VIII.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE
MUNCĂ ŞI ÎNVĂŢARE

Aplicaţii
Organizarea activităţii de muncă şi învăţare

1. Care sunt cerințele psihopedagogice de alcătuire a oralului?

Orarul trebuie alcătuit așa fel în cât materiile de studiu să fie distribuite
conform cu gradul lor de dificultate. Trebuie să se aibă în vedere și faptul că
schimbările frecvente în cadrul acesteia are un efect nefavorabil asupra
randamentului școlar.
https://drive.google.com/drive/folders/1IMxIfkGqraqCAnw3n4zKEFFvJ3wYxQeO
2. Cum se face psihoigiena învățării școlare?

Recomandări de psihoigienă a învățării care, respectate vor diminua multe

probleme școlare:
- Ai grijă să te odihnești
- Fragmentează temele pe bucățele
- Nu amâna pregătirea unor activități pentru ultimul moment
- Cere ajutor când ai nevoie
- Fii atent în clasă
- Evită factorii care îți atrag atenția
- Asigură condiții optime pentru învățare
- Organizează-ți mediul de învățare
- Respectarea duratei somnului nocturn
- Atenție mare la numărul de activități extrașcolare
- La fiecare 50 de minute de activitate intelectuală i-a 10 minute de pauză
- Începe cu obiectele de studiu care t-i se par mai ușoare
- Programarea învățării în fiecare zi aproximativ la aceeași oră
http://tatianabotezat.blogspot.com/2012/09/psihoigiena-invatarii-scolare.html
3. Cum se face corect pregătirea psihologică pentru examen?

Pregătirea psihologică duce la formarea unor atitudini adecvate față de

examen , cultivă gândirea pozitivă și autocontrolul emoțional, susține
concurentul la nivelul motivației optime, îl ajută să fie în cea mai bună
formă.
Metode de autocontrol:
-Învață să gândești pozitiv
-Autocontrolul emoțional.
-Optimizarea atenției
-Optimizarea somnului
-Cum învățăm ?
https://www.academia.edu/9269922/Preg%C4%83tirea-psihologic%C4%83-pentru-examen?
auto=download&email_work_card=download-paper

36
Organizarea activităţii de muncă şi învăţare

37
 XI.
NECESITATEA CUNOAŞTERII
INDIVIDUALITĂŢII ELEVILOR
Necesitatea cunoaşterii individualităţii elevilor

Aplicații
1. Completează o fișă de caracterizare psiho-pedagogică, folosindu-te pe tine
ca subiect, elev de clasa a XII-a.

FIŞA PSIHO-PEDAGOGICĂ (model)

Numele și prenumele elevului: Ichim Anamaria

Născut în anul 1983 luna AUGUST ziua 12
în localitatea CONSTANȚA
Domiciliul părinților loc. Năvodari, jud. CONSTANȚA
Aparține școlii noastre din clasa a IX- a
A absolvit clasele anterioare la școlile șc .gim. nr.1 George Enescu Năvodari

Nr.____________________ Data:_______________________

I. Date asupra mediului familiei

1. Familia
Numel Data Pregătirea Profesia Venituri Obs.
e nașterii școlară lunare

Petru 24.0805.19 LICEU PENSION

58 AR
Tata Angeli 20.06.1965 LICEU PENSION
ca ARĂ
Mama
Copii

2. Atmosfera în familie (relații în familie, regim și climat educativ etc.):

armonioasă
3. Condițiile de muncă ale elevului:
____________________________________________
4. Proiectele părinților privind viitorul copilului:
___________________________

II. Date medicale semnificative

39
Necesitatea cunoaşterii individualităţii elevilor

Antecedente personale: fără antecedente de sănătate

Starea generală a sănătății: stare bună de sănătate

III. Date asupra şcolarităţii

1. Situația școlară
Clasa Secția Media OBIECTE REZULTAT Repetenție
anuală CU E corijențe
mai bune mai slabe
XII 8,62 română matematică nu
istorie fizică
desen

2. Succese deosebite la concursuri:__________________________

3. Manifestări în timpul lecției (atenție, receptivitate, participare la discuții,
frecvența și valoarea intervenției): eleva manifestă atenție și receptivitate,
participarea la discuții și intervenții fiind medie
4. Modul de pregătire a lecțiilor (cu regularitate, din proprie inițiativă, prin
efort propriu, etc): pregătirea lecțiilor cu regularitate
5. Factori explicativi ai succesului sau insuccesului: (aptitudini, sârguință,
interes, deprinderi de muncă, lacune în pregătirea școlară, aspirații
profesionale, starea de sănătate, condiții de mediu, etc.) interes, sârguință

IV.Integrarea socială a elevului

1. Conduita în familie:
a) față de părinți (ascultare, atașament, independență, nesupunere); ascultare
b) relațiile cu frații (ocrotire, înțelegere, dominare, etc.) eleva este singură la
părinți
c) participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare, etc.) ajutorare
2. Conduita în școală
a) relațiile elev-profesor (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent)
disciplinat, politicos, rezervat
b) relațiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezervă, tendință
de dominare sau supunere, egoism, apreciere, influența lui asupra colectivului);
colegialitate, prietenie
3. Conduita în organizația de tineret (rol în organizație, acceptă și
îndeplinește sarcinile); acceptă și îndeplinește sarcinile

40
Necesitatea cunoaşterii individualităţii elevilor

4. Conduita între prieteni (natura prietenilor, influența asupra elevului)

_______________

V. Caracteristicile personalităţii
1. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectuală, atenţie, memorie,
gîndire, imaginaţie,
limbaj;_________________________________________________
2.Trăsături de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reacţii faţă de
succes şi insucces, sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv);
______________________________
3. Aptitudini, interese, aspiraţii, evidentţiate prin:
a) activităţi
şcolare;____________________________________________________
b) preocupările din timpul
liber;___________________________________________
4. Trăsături de temperament:
a) energie (capacitate de efort, rezistenţă la oboseală), mobilitate ( ritm de
activitate, adaptare la situatii noi), si echilibru (stăpînire de sine,
impulsivitate;______________________
b) introversiune, extraversiune______________________
5.Trăsături de voinţă şi caracter:
a) atitudine faţă de muncă (conştiinciozitate, sârguinţâ, disciplină, iniţiativă,
perseverenţă) _
b) atitudine faţă de societate şi oameni (comportare civilizată, solicitudine,
onestitate)____
c) atitudine faţă de sine (demnitate, modestie, spirit
autocritic)____________________

VI. Aprecieri de ansamblu

1. Pregătirea elevului raportată la aptitudini, starea de sănătate şi condiţii de
muncă; _________
2. Gradul de maturizare psihică (intelectuală, afectivă, temperamentală)
___________

VII. Recomandări psihopedagogice

1. Acţiuni în şcoală pentru corectarea unor aspecte deficitare (disciplinarea
gândirii, echilibrarea emotivă, corectarea unor aspecte de caracter, etc.)
______________

41
Necesitatea cunoaşterii individualităţii elevilor

2. Acţiuni în colaborare cu familia (îndrumări speciale date părinţilor,

reglementarea regimului de viaţă al elevului, plasarea elevului în internat, etc)
___________________
3. Acţiuni pregătitoare în vederea orientării spre cercuri de elevi, cultivarea
talentelor deosebite, orientarea lecturii, cultivarea anumitor deprinderi, atenţie
deosebită la unele discipline, etc) _____
4. Recomandări pentru orientarea şcolară şi profesională în funcţie de
aspiraţiile şi posibilităţile elevului şi de dorinţele părinţilor
_______________________________________

42