Activitate 1.1.

Exemplu interesant (60 min)

CUBUL
Materiale necesare: cub din material plastic sau confecționat de dumneavoastră
din carton, marker, bandă adezivă, coli de scris, carioci, creioane colorate.
Pregătirea jocului: pe băncile elevilor sunt lipite cu bandă adezivă colile de scris,
iar elevii își pregătesc cariocile și creioanele colorate.
Desfășurarea jocului: învățătorul prezintă ”cubul” elevilor, pe fețele căruia a lipit
câte o literă învățată. Fiecare elev va arunca cubul, iar cu litera de deasupra va avea de
notat pe foaia sa câte 5 - 10 cuvinte care încep cu litera respectivă. Pentru a nu uita
litera, elevii sunt îndrumați să își noteze litera pe foaie, cu carioca. Dacă o literă este
extrasă de doi elevi, se mai aruncă încă o dată cubul pe masă. 
Încheierea jocului: câștigă elevul care reușește să scrie cel mai repede cuvintele.

Activitate 1.2.1. Oferta de opționale (60 min)

În alegerea opționalului aș ține cont de resursele existente în unitatea de
învățământ, de analiza de nevoi, de potențialul elevilor și de formarea deprinderilor și
abilităților necesare pe parcursul vieții de școlar și nu numai. Bineînțeles, le-aș prezenta
părinților  modul cum îi vor ajuta pe elevi aceste discipline opționale la dezvoltarea
competențelor cheie. Mi-aș da silința să le ofer, prin aceste discipline de opțional, un act
educațional, modern, centrat pe elev și adecvat particularităților de vârstă, așteptărilor
și trăirilor elevilor. 
La clasa a IV-a aș propune un opțional pentru dezvoltarea competențelor digitale
”Matematică digitală”. Consider că integrarea elevului din mediul rural în spațiul virtual
al tehnologiei moderne de la o vârstă cât mai fragedă, în concordanță cu societatea  în
care trăim, este vitală, aceasta oferindu-i posibilitatea să beneficieze de accesul la
informație, fapt care, pe termen lung, va conta enorm la dezvoltarea acestuia ca individ
al societății și la formarea sa profesională.
 De  asemenea, un alt opțional pe care l-aș propune este de educație
financiară, ”De la idee, la bani”, care le va dezvolta spiritul de inițiativă și de
antreprenoriat și cu ajutorul căruia își vor însuși abilitățile de gestionare corectă a
banilor.
La clasa pregătitoare aș propune opționalul  ”Ne jucăm, învățăm!” , prin care îmi
propun dezvoltarea abilităților digitale prin joc, pentru a realiza o trecere mai plăcută şi
mai interesantă spre lumea ştiinţei. Acest curs de opțional își propune să contribuie la
stimularea unor demersuri educaţionale care să conducă la eficientizarea învăţării în
şcoală şi la căutarea de informaţii de către şcolarul mic în cadrul procesului de
învăţământ. Şcolarul mic este atras de lucrurile pe care le poate face singur. Iar dacă
informaţia vine din surse diferite sau este descoperită chiar de către acesta, atunci ea
devine mult mai trainică. Pe şcolarul mic utilizarea calculatorului îl motivează, el folosind
calculatorul cu mai mult curaj decăt un adult . Încep să caute singuri, imediat ce au
învățat să citească și să scrie . Acestea sunt doar câteva dintre argumentele susţinute de
mine dar care se pot înmulţi cu observaţiile strânse după un an de predare al acestui
opțional.
Un alt opțional este ”Sănătoși și voioși!”. Sănătatea este cel mai de preț bun pe
care îl poate avea un om. Sănătatea adevărată înseamnă acțiune educativă atât asupra
fizicului, cât și asupra psihicului. 
Copiii trebuie ajutaţi să-şi dezvolte capacitatea de adaptare rapidă şi activă la
mediu, să-şi făurească o manieră raţională, igienică de activitate, de odihnă, de folosire
a timpului liber. Copiii trebuie să fie învăţaţi treptat să cunoască, la nivelul lor de
înţelegere, care este valoarea regimului de viaţă ordonat, care este importanţa unor
deprinderi igienice, alimentare, comportamentale, bine constituite, care sunt avantajele
ritmului şi ale alternanţelor în activitatea de învăţare, care sunt efectele nocive şi
consecinţele vieţii dezordonate. Copilul trebuie ferit de epuizare. Este necesar să i se
ofere condiţii de odihnă şi momente de recreere şi joc.
 Disciplina opţională pe care o propun vine să continue un drum deschis de familie
pentru a conduce copilul pe calea cea bună a vieţii, pentru sănătatea trupului, a minţii,
pentru viaţa armonioasă de zi cu zi în societate.

Activitate 1.2.2. Profilul de formare, prezentat părinților

(180 min)
  În cadrul primei ședințe de la clasa pregătitoare, voi în vedere mai multe
aspecte, întrucât părinții își lasă copiii pe mâna cuiva oarecum necunoscut și doresc să
aibă încredere că totul va fi bine. Pentru primul contact organizat, însă, voi avea  în
vedere:
- sala de clasă să denote un climat cald, deschis, propice învățării. Decorurile nu
vor fi exagerate, înghesuite, într-o multitudine de culori și forme, ci stimulative, plăcute,
atractive. Când părintele pășește în clasă, automat se va întreba sau va empatiza cu
sentimentele copilului când va păși acolo zi de zi. Așadar, atât cei mari, cât și cei mici
trebuie să se simtă bine!
- pe cât se poate, voi avea o atitudine naturală, deschisă, nu stresată. E adevărat
că unii profesori relaționează excelent cu cei mici, însă mai greu cu părinții. Voi avea însă
încredere în mine, fără a mișcora responsabilitatea pe care o am și de care sunt
conștient; voi începe prin a le destăinui părinților emoția și bucuria de a le călăuzi copiii,
conștientizând rolul important pe care îl am în educarea acestora și asigurându-i că
mereu voi oferi tot ce am mai bun, pentru ei și creșterea lor frumoasă.
- nu voi uita să le ofer modalitatea de contact pe care o prefer: nr. de telefon (cu
mențiunea programului în care puteți fi sunat), adresă de e-mail etc. Va fi util să creez
încă de la început un grup al clasei, pe whatsapp, unde să ținem legătura în permanență.
Vom hotărî împreună calea cea mai la îndemână pentru o relație benefică, de succes.
Părinții vor simți implicarea mea pe tot parcursul celor 5 ani.
          Voi crea un powerpoint pentru ședință, conform cuprinsului ce urmează:
1) Prima pagină – Numele clasei, data ședinței, numele meu. Fundal ales potrivit
pentru domeniul educației, nu foarte sobru, ci optimist;
2) Idealul educațional (Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a
individualității umane; Formarea personalității autonome și creatoare);
3) Principiile mele pentru educarea copiilor (cum văd eu educația, idealul pe care
îl voi crea la clasă și pentru care mă voi strădui);
4) Relația Școală (cadre didactice, direcțiune) – Familie – Elev (copil) – voi exprima
oral cât de importantă este legătura și relația dintre toți cei 3 factori; voi da exemple de
momente în care e important ca părinții să se implice activ;
5) Structura anului școlar, pe semestre, cu detalii despre vacanțe;
6) Disciplinele studiate și nr. de ore acordate fiecăreia (mulți părinți nu știu ce vor
studia copiii la școală);
7) Conținuturile învățării, pe scurt, ce vor ști la finalul anului – trunchi comun +
opționale;
8) Materiale necesare și auxiliare, cu prezentare și argumentare a alegerii;
9) Metode de predare-învățare pe care le voi aplica în lucrul cu elevii;
10) Proiecte ce vor fi desfășurate;
11) Le prezint părinților setul de competențe cheie pe care elevii trebuie să și le
dezvolte până la finalul clasei a IV-a, le explic ce presupune fiecare competență și că
reușita scolarului depinde de dezvoltarea tuturor acestor competențe cheie.
Astfel, la finalul ciclului primar, elevii vor fi capabili:
- să demonstreze gândire creativă;
- să folosească diverse modalități de comunicare în situații reale;
- să înțeleagă sensul apartenenței la diverse tipuri de comunități;
- să demonstreze capacitate de adaptare la diverse situații diferite;
- să contribuie la construirea unei vieți de calitate;
 - să înțeleagă și să utilizeze tehnologiile în mod adecvat;
- să-și dezvolte capacitățile de investigare și să-și valorizeze propria experiență;
- să-și construiască un set de valori individuale și sociale și să-ți orienteze
comportamentul în funcție de acestea.
12) Sfaturi generale pentru părinți, cum ar fi:
Odihnă devreme pentru copii, minimum 9-10 ore;
Întrebări concrete (”Ce ți-a plăcut azi la lecții?”; ”Ce ai făcut în pauze?”; ”Cu cine te-ai
jucat?” etc.);
Acces limitat, cât mai redus, la televizor/tabletă/laptop etc. (menționarea
efectelor negative, dacă e cazul);
Încercarea de a urmări același model de educație și acasă: blând, dar cu limite,
bazat pe principii și reguli comune, fără niciun fel de violență. Voi prezenta aici și
părinților, regulile clasei, cu adaptare pentru familie.
Regulile clasei pregătitoare, adaptate pentru mediul familial:

 Îl ascultăm pe cel care vorbește (nu îl întrerupem);

 Suntem prieteni – ne respectăm unii pe alții;

 Suntem punctuali – ne ținem de cuvânt;

 Păstrăm curățenia/suntem harnici – ajutăm la treburile casei;

 Suntem isteți și originali – încercăm să devenim independenți și

acasă;

 Avem grijă de noi înșine – și de frați, dacă există.

12) Urări pentru anul școlar și încurajarea părinților de a pune întrebări sau a
porni discuții;
 J13) Pentru un bun start voi crea o ”Cutie de dorințe”, în care părinții scriu pe
bilețele așteptările lor de la ei înșiși, copil și profesor, pentru anul școlar în curs, urmând
ca la final de semestru să le deschideți și să se bifeze cele îndeplinite

Activitate 1.3.1. Proiectarea demersului didactic (120 min)

Proiectarea unei unități de învățare are multiple avantaje deoarece acest lucru îi
permite cadrului didactic să aibă o imagine clară asupra a ceea ce are de făcut, îi dă
posibilitatea să adapteze conținuturile pe care trebuie să le predea, la nevoile și la nivelul clasei
pentru a asigura un demers didactic optim.
Realizând proiectarea unei unități de învățare, cadrul didactic valorifică potențialul
lecțiilor deoarece poate realiza o abordare frontală, dar și diferențiată, individualizată,
raportată la nivelul de cunoștințe ale fiecărui elev.
În primul rând trebuie să stabilim  competențele specifice al lecției care derivă din cele
generale, competențe ce trebuie fixate și realizate. Prin acest lucru vizăm achizițiile  de
cunoștințe pe care le vor dobândi elevii la finalul unității de învățare.
Apoi trebuie să identificăm strategiile pe care le vom folosi pentru a atinge
competențele propuse. Vom ține cont de resursele materiale și umane.
La final, vom  stabili formele  de evaluare a rezultatelor învățării pentru a verifica dacă
elevii și-au însușit competențele stabilite și dacă este nevoie de stabilirea unui plan remedial
sau nu.
 Activitate 1.3.2. Proiectarea unei programe de opțional
(120 min)

ȘCOALA GIMNAZIALĂ RUSĂNEȘTI

LOCALITATEA FÂRTĂȚEȘTI

JUDEȚUL VÂLCEA

EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

„SĂNĂTOȘI ȘI VOIOȘI!”
PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU OPȚIONAL
CLASA PREGĂTITOARE

Prof. înv. primar, DINU ADRIAN

ANUL ȘCOLAR 2020 - 2021

 ARGUMENT

Despre sănătate sunt multe de spus, atât copiilor, cât și adulților. Până în momentul
acesta, nu cunoaștem vreo haină pe care să o punem pe noi și să ne facă veșnic sănătoși sau
vreo mâncare sau vreo aplicație. Tot ce știm e că avem nevoie să nevoie permanentă de
educație pentru a ne menține un corp și o minte sănătoase.
Poate ar ajuta să începem prin a defini ce înseamnă sănătate. În DEX găsim așa:
SĂNĂTÁTE s. f. 1. Stare bună a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în
mod normal și regulat. Sănătate, sănătate fizică, vigoare, forță, putere, robustețe, vînjoșenie,
vînjoșie (rar), vînj (înv. și pop.), voinicie (pop.); vitalitate, putere de viață, virilitate; tărie,
rezistență; energie, dinamism, vioiciune, sprinteneală. Sănătate psihică, echilibru sufletesc.
Viață sănătoasă; cumpătare, moderație, întărire, fortificare, călire (fig.), oțelire (fig.).
însănătoșire, întremare, împuternicire (rar), vindecare, înzdrăvenire, lecuire, tămăduire,
convalescență, analepsie. Igienă, profilaxie.
Conform, Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea este o stare totală de bunăstare
fizică, mentală și socială, și nu doar lipsa bolii sau a infirmității fizice.
Ideea noastră despre sănătate are legătură cu tot ce înconjoară. O stare bună de
sănătate înseamnă o adaptare la mediu, grijă personală și stimă de sine, o interacțiune bună cu
cei din jurul nostru, un meniu de mâncare diversificat, grijă pentru planetă, o gândire pozitivă.
Toate astea duc către o minte și o viață liberă.
Să trăiești sănătos implică un mix de componente fizice, mentale, emoționale și
spirituale care ne fac să fim ceea ce suntem. Ne naștem într-un corp și apoi îl construim singuri
cu ceea ce facem, ce punem în el, hrană sau gânduri, cum îl punem în mișcare. Sănătatea
noastră începe din interior. din prima zi de viață, și nu se oprește la nivelul pielii. Sănătatea
radiază dincolo de pielea noastră sub forma acțiunilor noastre. Cum trăim nu ne afectează doar
corpul, mintea și spiritual, afectează și mediul, corpul, mintea și spiritul celor din jurul nostru.
 Din momentul în care ne naștem, primim un corp de care suntem 100% responsabili și
despre care începem să ne punem întrebari, pe care vrem să-l descoperim și să-l dezvoltăm. Și
toate întrebările care ne vin în minte despre corp sunt cât se poate de naturale.
Eu mi-am propus să vorbesc împreună cu copiii mei despre #sănătatepebune. Pornim în
această călătorie, care va dura un an școlar, cu curiozitatea de a afla ce știu copiii despre hrană,
nutriție, dezvoltare personală, igienă personală, emoții. Ce știu deja și ce e necesar să știe.
Pornim cu energie, cu determinare, cu un bagaj imens de cunoștințe, conștienți că vom avea
parte de o tonă de provocări.
Copiii trebuie să fie învăţaţi treptat să cunoască, la nivelul lor de înţelegere, care este valoarea
regimului de viaţă ordonat, care este importanţa unor deprinderi igienice, alimentare,
comportamentale, bine constituite, care sunt avantajele ritmului şi ale alternanţelor în activitatea de
învăţare, care sunt efectele nocive şi consecinţele vieţii dezordonate. Copilul trebuie ferit de epuizare.
Este necesar să i se ofere condiţii de odihnă şi momente de recreere şi joc.

Disciplina opţională pe care o propun în acest an şcolar vine să continue un drum deschis de
familie pentru a conduce copilul pe calea cea bună a vieţii, pentru sănătatea trupului, a minţii, pentru
viaţa armonioasă de zi cu zi în societate și pentru a-l ajuta să se protejeze în perioade de pandemie,
context în care ne aflăm în acest an. Consider că elevii vor avea astfel ocazia să îşi poată însuşi o serie
de cunoştinţe benefice pentru sănătatea lor, fizică şi mentală, prin intermediul conţinuturilor
prezentate, al jocurilor didactice, al miniproiectelor pe care le vom realiza şi al concursurilor pe care
le vom desfăşura.

Parcurgând temele propuse in acest opţional, elevii vor avea posibilitatea sa îşi clarifice o serie
de cunoştinţe referitoare la păstrarea sănătăţii, să înveţe cum să îşi asigure igiena personală, curăţenia
corporală și pe cea a mediului înconjurător, cum să îmbine eficient utilul cu plăcutul (odihna și timpul
liber cu activitatea zilnică) si ce atenţie trebuie acordată unei alimentaţii raţionale.
 COMPETENȚE SPECIFICE

ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

- 1. Recunoașterea unor reguli de comportare - enumerarea unor modalităţi de transmitere a

corectă în raport cu sănătatea proprie; bolilor;

- exerciţii de comparare a situaţiilor reale şi

imaginare;

- povestiri orale;

- prezentarea unui program zilnic;

- descrierea unor comportamente sănătoase;

- exerciţii de aplicare a normelor de igienă

corporală şi a vestimentaţiei prin simularea unor
- 2. Îngrijirea sănătății, aplicând normele de situaţii;
igienă;
- realizarea unor expoziţii cu materiale realizate
sau procurate de elevi;

- exerciții de aplicare a normelor de protecția

mediului la școală și acasă;
- 3. Cunoașterea unor norme de protecție a
mediului, necesare unei vieți sănătoase; - analiza unor cazuri de poluare a mediului;

- găsirea de soluții pentru crearea unui mediu

curat;

- aprecierea timpului acordat activităţii fizice şi a

odihnei în excursii, la mare, la munte;
- 4. Identificarea activităților fizice și de recreere
realizabile în diverse situații; - prezentarea unui program zilnic;

- studierea cazurilor reale şi precizarea regulilor

respectate/nerespectate;

- exerciții de identificare a părților corpului;

- 5. Recunoașterea principalelor diferențe și - stabilirea diferențelor fizice între fată și băiat;
caracteristici comune ale celor două sexe;
- identificarea asemănărilor între sexe;

- 6. Identificarea modalităților de hrănire - exemple de observare şi evaluare a valabilităţii

sănătoasă produselor alimentare;

- modalităţi de evitare a folosirii substanţelor

toxice, a accidentelor;

- povestiri;

-7. Corelarea propriului comportament cu al - exerciții de identificare a diferențelor și a

celorlalți asemănărilor între copii;

- lecturarea unor imagini ce reprezintă persoane

cu dizabilități;

- discuții despre cazuri reale si găsirea de soluții

pentru ele.

CONȚINUTURI

I. Noțiuni elementare despre anatomie și fiziologie

- Corpul uman: componente, organele interne
- Organele de simț
II. Igiena personală
- Igiena corporală
- Igiena îmbrăcămintei și a încălțămintei
- Igiena sportului
III. Igiena mediului înconjurător
- Natura și rolul ei
- Mediu sănătos, viață sănătoasă!
IV. Eu și cei din jurul meu
- Propria persoană
 - Diferiți,dar egali!
V. Alimentația sănătoasă
- Tipuri de alimente
- Importanța alimentelor pentru sănătate

MODALITĂȚI DE EVALUARE

- Probe orale
- Probe practice
- Portofoliul
- Autoevaluarea
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid pentru cadre didactice – suport informativ – programul naţional de educaţie pentru
sănătate;
2. Ghid metodologic - programul naţional de educaţie pentru sănătate;
3. Materiale avizate de MEN , realizate de parteneri ai programului – materiale realizate în
cadrul Proiectului Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, TBC şi Malarie;
4. Programa şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, aprobate prin
OM nr. 4496/11.08.2004
5. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/optional-sanatosi-si-educati;
6. https://abcnutritiei.ro/blogs/sanatatea-pe-bune/cum-le-vorbim-copiilor-despre-
sanatate-pe-bune.
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Unitatea C.S Conținuturi Numă Săptămân

tematică . r de a
ore
1. Noțiuni 1 - Corpul uman:
elementare componente, organele
3 ore I-III
de anatomie interne
și fiziologie - Organele de simț
- Evaluare
2. Igiena 1 - Igiena corporală:
personală - igiena orală
2 8 ore IV-XI
- mâini și unghii

- păr

- corp

- Igiena îmbrăcămintei și a
încălțămintei
- Boli cauzate de igiena
deficitară
- Igiena sportului
- Evaluare
3. Igiena 1 - Natura și rolul ei
mediului - Poluarea mediului
2 6 ore XII-XVII
înconjurător - Mediu sănătos, viață
3 sănătoasă
- Evaluare

4. Timpul liber 2 - Igiena în excursie, la

 4 munte, la mare 5 ore XVIII-XXII
- Modalități eficiente de
petrecere a timpului
liber
- Evaluare
5. Eu și cei din 2 - Propria persoană
jurul meu - Diferențele dintre sexe
5 5 ore XXIII-XXVII
- Colaborare/competiție
7 - Diferiți, dar egali!
(persoanele cu
dizabilități)
- Evaluare
6. Alimentația 1 - Tipuri de alimente
sănătoasă - Importanța alimentației
6 3 ore XXVIII-XXX
sănătoase
- Evaluare
7. Evaluare 1, 2,
3, 4,
Evaluare finală 2 ore XXXI-XXXII
5, 6,
7
 PLANIFICAREA UNITĂȚILOR TEMATICE

UNITATEA 1: NOȚIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ( 3 ORE)

Nr. crt Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs.

instrument ore integrate

e
Data

-fişă de observaţia -1h Concurs

localizare a sistematică
Corpul uman: -exerciţii de observare a principalelor de ghicitori
organismului uman;
părţi componente ale
componente, -exerciţii de completare a unor organismului
localizarea fişe cu părţile componente ale uman;

1. principalelor corpului uman şi cu localizarea -fişă de

organe interne organelor interne (plămâni, inimă, recunoaştere a
rinichi, stomac, intestine, creier) organelor
interne;

-convorbirea,
explicaţia,
observaţia;
 -exerciţii de descriere a unui -alimente -observaţia -1h Cum
coleg / obiect; diferite (sare, sistematică
2. Organele de miros florile?
piper, fructe);
-exerciţii de recunoaştere
simţ: ochii, nasul, olfactivă; -demonstraţia,
limba, urechile, observaţia, -joc:
pielea -exerciţii de recunoaştere a explicaţia,
gustului unor alimente; ,,Cine te-a
studiul de caz;
-exerciţii tactile strigat pe

nume?”;

-completarea unei fişe cu părţile - fişe de lucru; - 1h Joc:

componente ale corpului uman ;
Evaluare - explicaţia , „Ce este și ce
- recunoașterea funcțiilor face?”
5. -observaţia;
organelor de simț

UNITATEA 2. IGIENA PERSONALĂ ( 8 ORE )

Nr. crt. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs
instrumente
ore integrate

Data
 -exerciţii de observare a cavităţii bucale; -fişă de localizare - observaţia -1h Povestea
a principalelor sistematică
-exerciţii de completare a unor fişe cu Zânei
componente ale
părţile componente ale cavităţii bucale cavităţii bucale;
(dinţi, premolari, molari, limba); Măseluţă
-periuţe şi pastă
-exerciţii-joc de spălare pe dinţi; de dinţi ;
1. Igiena cavităţii
bucale -convorbirea,
explicaţia,
observaţia;

-exerciţii de enumerare a regulilor de -unghiera, - observaţia -1 h Cântecul

întreţinere a mâinilor, a unghiilor; forfecuţa de sistematică
2. Igiena unghii ; “Degeţelele”
mâinilor, a -exerciţii de tăiere a unghiilor;
unghiilor -demonstraţia,
-exerciţii de spălare a mâinilor; observaţia,
explicaţia, studiul
de caz;

-exerciţii de enumerare a regulilor de - pieptenul; - observaţia -1h Video: „De

întreţinere a părului; sistematică ce avem păr
-demonstraţia, pe corp?”
-exerciţii-joc de spălare a părului; observaţia,
3. Igiena părului explicaţia, studiul
de caz;

-exerciţii-joc de spălare a corpului şi de - 1h

enumerare a condiţiilor pentru o igienă
corectă;
4. Igiena corpului -exerciţii de descriere a stării de boală; Proverbe

-joc de rol; -explicaţia, - observaţia şi zicători

dezbaterea; sistematică
-enumerarea unor modalităţi de despre om
transmitere a bolilor;

-exerciţii de descriere a etapelor pentru -fişe de lucru; - observaţia -1h „Hainele

curăţarea încălţămintei; sistematică;
5. Igiena -explicaţia, cele noi ale
îmbrăcămintei -exerciţii de recunoaştere a obiectelor de observaţia; împăratului”
şi a îmbrăcăminte curate / murdare;
de
încălţămintei
H. Ch.

Andersen

-exerciţii de recunoaştere a simptomelor -imagini, - observaţia - 1h Postere

bolilor; fotografii ale sistematică;
Boli cauzate de unor persoane pentru o
igiena precară -exerciţii de enumerare a condiţiilor care bolnave; campanie a
conduc la apariţia acestor boli;
-explicaţia, curăţeniei
6. -exerciţii de enumerare a regulilor de igienă conversaţia, în şcoală
care previn apariţia bolilor; observaţia;
Desen cu

tema:

Sunt curat,
 sunt

sănătos!

Igiena -exerciţii - joc de recunoaştere a - joc de rol; - observaţia -1h Executarea

sportului sporturilor, a echipamentelor sportive; studiu de caz; sistematică; de exerciții
fizice pe
-exerciţii de enumerare a condiţiilor ce -explicaţia,
7. muzică
trebuie respectate când facem sport; demonstraţia,
conversaţia;
-igiena corpului după o activitate sportivă

-revenirea organismului după efort

8 Evaluare - completarea unei fișe cu sarcini privind - imagini, fișe de - -1h Modelaj :
. igiena corporală, a îmbrăcămintei și a evaluare `observarea „Obiecte de
încălțămintei sistematică igienă”
- conversația,
- exerciții de enumerare a regulilor de exercițiul
igienă

UNITATEA 3. IGIENA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ( 6 ORE)

Nr. crt. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs.

instrumente ore integrate

 Data

1. - exerciții de recunoaștere a unor imagini din - imagini, -observarea 1h Versuri

natură ( păduri, lacuri, mări, oceane, câmpii, laptop, filmulețe sistematică
Natura despre
munți) video
și - explicarea legăturilor dintre om și natură -explicația, animale

rolul ei ( plante și animale) conversația,

observarea
- alcătuirea unor enunțuri privind importanța
mediului înconjurător

-exerciţii de selectare a unor imagini cu -conversaţia ; - observaţia -2h Cântec:

aspecte de ocrotire/poluare a mediului ; sistematică; „Salvați
Poluarea -munca planeta”
mediului -alcătuirea unor enunţuri care îndeamnă la independentă şi -probă orală;
2. ocrotirea naturii ; pe grupe ; Joc:
„Pământ,
-realizarea unui spot publicitar pentru un apă, aer”
mediu curat ;

- exerciţii de completare a unor enunţuri -conversaţia ; - observaţia - 2h -Cântece

lacunare ; sistematică
-munca despre
-realizarea unui desen al şcolii; independentă ; -probă orală; şcoală.
3. Mediu sănătos,
viață sănătoasă! -exerciţii de găsire a unor cuvinte într-un Aplicație:
puzzle ; „Casa mea”

-exerciţii de găsire a 5 soluţii pentru

înfrumuseţarea clasei ;
4. Evaluare Portofoliu -munca - 1h Cântece
independentă ;

UNITATEA 4. TIMPUL LIBER ( 5 ORE)

Nr. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs.

integrate
crt. instrumente- ore

Data
 1. Igiena în excursie, -exerciţii de prezentare a unor imagini; -conversaţia ; - observaţia -2h Cântece
la munte, la mare sistematică vesele
-selectarea dintr-o listă a activităţilor -munca
preferate în timpul liber; independentă Jocuri de
şi pe grupe ; rol
-enumerarea unor norme de igienă ce trebuie
respectate într-o deplasare în afara casei; -fişe de lucru ;

-exerciții de evitare a nor pericole apărute

Modalități - exerciţii de colorare a activităţilor preferate ; -conversaţia ; - observaţia -2h -Jocuri de

eficiente de sistematică copii.
2. petrecere a -exerciţii de prezentare a unui joc preferat ; -munca
independentă Povești
timpului liber -exerciţii de realizare a unui puzzle ; -fişe de lucru ;

3. Evaluare Portofoliu - munca -observarea 1h Cântece

independentă sistematică

UNITATEA 5. EU ȘI CEI DIN JURUL MEU ( 5 ORE )

Nr.ore Activităţi

Nr. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Data integrate Obs

crt.
instrumente

- chestionarea elevilor in vederea identificării unor -conversaţia ; - observaţia -1 h -interpre-

calităţi; sistematică tarea
1. Propria persoană -munca
- completarea unei fişe personale; independentă -probă orală; personaju-
 - desenarea unui autoportret în oglindă; şi pe grupe ; -expoziţie cu lui
portrete;
preferat

- exerciţii de identificare a asemănărilor dintre copii -conversaţia ; - observaţia 1h Desene

sistematică
- exerciţii de selectare a unor diferențe dintre fete -munca
și băieți independentă -probă orală;
Diferențele şi pe grupe ;
dintre sexe - executarea unui desen-cadou pentru cel mai bun -afişarea
2. prieten; -coală de posterului
hârtie ; colectiv ;

- exerciţii de identificare a diferenţelor dintre copiii -conversaţia ; - observaţia 1h

prezentaţi în text; sistematică
-munca -cântec
- exemplificarea situaţiilor în care este necesară independentă  -probă orală;
Diferiți, dar egali „Ceata lui
toleranţa faţă de cei din jur;
-articole din
3. - identificarea soluţiilor de ajutorare a acestor copii reviste; Piţigoi”;
şi de integrare a lor în societate;

- exerciții de identificare a unor relații între copii în -conversaţia ; - observaţia 1h -întreceri

cadrul școlii sistematică sportive
Explicația
- discuții despre prietenie, fair-play, colaborare, -probă orală;
4. Colaborare/ muncă în echipă -munca
independentă 
competiție

-exerciţii de selectare a unor modele de prieteni; conversaţia ; 1h

5. Evaluare -desenarea unui autoportret în oglindă -munca
independentă 
 UNITATEA 6. ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ ( 3 ORE )

Nr. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs

crt. integrate
ore

Data

-exerciţiul ; -observarea 1h -Ghici ce

sistematică aliment este !
-exerciţii de identificare a alimentelor si a -conversaţia ;
tipurilor de alimente; -probă
Tipuri de alimente - elemente de orală;
-exerciţii de identificare a contribuţiei diferitelor problematizare ;
1. tipuri de alimente pentru sănătatea omului;
activitate
individuală ,
frontală ;

-- enumerarea elementelor ce trebuie urmărite la -exerciţiul ; 1h

cumpărarea unui produs;
Termenul de -conversaţia ; -observarea
valabilitate al -joc de rol; sistematică
- elemente de
alimentelor; reguli
de păstrare a - enumerarea consecinţelor în care se consumă problematizare ; -probă orală
2. alimente expirate; -Joc :
alimentelor. activitate
La
- exerciţii de aşezare a alimentelor cumpărate în individuală ,
locurile de depozitare; frontală ; cumpărături
 Importanța - exerciţii de stabilire a unui meniu în funcţie de -exerciţiul ; -observarea 1h desen :
alimentației tipurile de alimentaţie şi mese ; sistematică
-conversaţia ; Fructele,
sănătoase
- exerciţii joc de alimentaţie corectă ; -probă sanatatea
3. - elemente de orală; noastră
- exerciţii de identificare a efectelor , exceselor de problematizare 
orice fel ;
activitate
individuală ,
frontală ;

Evaluare finală - recapitularea cunoștințelor învățate Conversația, Proba orală, 1h

exercițiul practică
Activitate 2.2.a. O lectură conștientă a programei (180 min)
Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/ dintr-un film/ desen animat / a unei
activități/ a unei întâmplări imaginate/trăite

Din experiența proprie, pot afirma că cel mai greu le este să se exprime, atât în scris, cât
și oral, să redea cu cuvintele lor anumite întâmplări sau activități, având tendința de a
reproduce ceea ce scriu sau spun, tot cu cuvintele din text. Mai simplu, le este greu să
compună.
Ora de compunere poate fi considerată, în contextul orelor de învăţământ din clasele
primare, ca una din pietrele de încercare. Învăţătorul trebuie să pornească în realizarea acestor
ore, de la coeficientul maxim al imaginaţiei creatoare, în strânsă legătură cu cititul şi scrisul. A
citi, a scrie corect, a te exprima plastic şi a “vedea” în spaţiu compunerea, iată câteva
coordonate ale orei de compunere. A vorbi de creativitatea elevului la ora de compunere,
înseamnă, în primul rând, realizarea “spaţiului” de manifestare şi interpretare a
comportamentului de creaţie al acestuia.  Pregătirea în cele mai mici detalii a lecţiei de
compunere, facilitează formarea unor priceperi şi deprinderi de muncă în care manifestarea
disponibilităţilor intelectuale ale elevului sunt multiple.
Compunerile au mai multe componente incluzând: informaţie, imaginaţie şi creativitate,
o logică şi o corectitudine a exprimării. Cuprind expresivitatea şi originalitatea ideii vizând
exprimarea personală, se caracterizează prin organizarea “tehnică” a structurilor urmărind
anumite modele de creaţie.
 Dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă, oral şi scris, implică în mod necesar
cunoaşterea fundamentelor teoretice, de ordin lingvistic, pe care se bazează construcţia
comunicării, respectiv competenţele de comunicare. A le educa într-un spirit creativ, aceste
capacităţi,  reprezintă azi o mare şi frumoasă provocare şi, nu doar în cadrul disciplinei de limbă
şi literatură română, din cadrul ciclului de studii primare, ci pentru toate domeniile de
activitate. Prin capacităţi de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform cărora
elevii vor fi capabili să recepteze şi să exprime mesajele orale şi scrise.
 
Activitate 2.1. Contribuția disciplinelor la profilul de
formare
În activitatea la clasă, cadrul didactic nu trebuie să se rezume doar la manual. Știm cu
toții că manualul nu este decât o unealtă de lucru și că limitarea la acesta ar limita și formarea
completă a elevului. De aceea trebuie să depășim uneltele de la clasă și exemplele
standardizate și să proiectăm activități de învățare trans-disciplinare și interdisciplinare
inspirate de competențele cheie, competențe pe care absolventul clasei a IV-a trebuie să le aibă
însușite.
Exemple:
Disciplina: educație civică
Lecția: Persoana mea
Competența cheie: Competențe sociale și civice
Competența specifică: explorarea identității personale
Activități:
 discuții referitoare la asemănări și deosebiri între persoane;
 exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane ( a unor aspecte relevante pentru
identitatea proprie)
 scrierea în flori a ”Cuvintelor magice” care arată respectul față de ceilalți.

Disciplina: comunicare în limba română

Lecția: Persoana mea
Competența cheie: Competențe sociale și civice
Competența specifică: identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei
Activități:
 citirea corectă, conștientă și expresivă a textelor date;
 recunoașterea trăsăturilor personajelor prezentate din poveștile prezentate;
 descrierea unui coleg de clasă și argumentarea alegerii lui.
 Putem folosi exerciții de înțelegere a textelor, să realizăm desene corespunzătoare, să-i
împărțim pe echipe și să realizeze portofolii cu povești, să folosim jocuri creative, jocuri de rol
pornind de la textele suport, să organizăm concursuri de ghicitori, zicători, proverbe, să
realizăm felicitări, invitații, afișe, scrisori, activități extracurriculare.
Toate aceste activități contribuie la formarea profilului elevului de clasa a IV-a, prin
dezvoltarea abilităților, creativității, prin formarea de deprinderi, pe scurt, prin însușirea de
către acesta a celor opt competențe cheie, pregătindu-l astfel pentru gimnaziu.

Activitate 2.2.b. Accentele demersului didactic – experiențe

la clasă (60 min)
Trecerea la noua programă, m-a făcut să realizez că trebuie să-mi schimb modul de
proiectare curriculară având în vedere trecerea de la centrarea pe conținut la centrarea pe elev,
care presupune deplasarea accentului în activitatea didactică:
 de la aspectele teoretice (să știe că) la aspectele practice (să știe să);
 de la cantitate (cât) la calitate (cum): trecerea de la un volum mare de informatii
nestructurate la informatii structurate care să permită legături de sens între
acestea;
 de la predare la învățare: profesorul nu ține un discurs, ci intermediază cu
învățarea;
 de la evaluarea internă la evaluarea externă: apariția unor descriptori de
performanță care permit o evaluare unitară și individualizată, care să asigure
depistarea dificultăților concrete pe care le întâmpină elevii în învățare, pentru a-
i putea ajuta în mod adecvat în depășirea acestora.
Am conștientizat că schimbarea la nivelul programelor și al manualelor se vede dublată
de o schimbare la nivel de strategii didactice, al atitudinilor, al managementului clasei. Dacă
este posibil ca prima schimbare să se producă foarte repede ca urmare a unor acțiuni externe,
cea de-a doua este mai dificilă, neliniară, cere efort, timp și implicare -este de fapt schimbarea
care ține de profesor.
Am realizat că învăţământul centrat pe competențe aruncă o nouă interpretare şi
viziune asupra educatiei, care trebuie să pună în evidenţă cunoştinţele şi competențele elevilor
din perspectiva achiziţiei noţiunilor şi a aptitudinilor cu caracter mai general care le vor folosi în
viaţă, fiind o alternativă la învăţământul tradiţional centrat exclusiv pe cunoştinţe, pe asimilare
de informaţii. Din această perspectivă, am acordat o mai mare importanță selecției
conţinuturilor care au relevanţă maximă pentru formarea competenţelor cheie și deopotrivă,
punerea lor în aplicare.
 De asemenea, sunt de părere că activităţile de predare, învăţare şi evaluare, tehnicile si
instrumentele aferente trebuie gândite si construite în funcţie de competenţele cheie care se
cer a fi asimilate de către elevi. Competenţa nu este reductibilă la o sumă de activităţi sau de
exerciţii prezentate într-o ordine oarecare. Ea nu este un punct de sosire, ci un punct de
plecare, pornind de la care trebuie reorganizate situaţiile de învăţare si activitățile de evaluare.
Activitate 2.5.a. Un exemplu de evaluare a învățării la
matematică (150 min)
Clasa: A IV - A

Disciplina: matematică

Competențe specifice:

- recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0- 10 000 şi a fracţiilor subunitare sau

echiunitare cu numitori mai mici sau egali cu 100;

- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător și scrierea rezultatelor
obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, = .;

- utilizarea terminologiei specific și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau

compunerea de probleme cu rationamente simple

Itemi

I1: Dintre fracţiile: 7 ; 26 ; 44 ; 39 ; 81 ; 12 ; 19 ; 10 ; 3 ; 25 ,

13 14 44 51 34 12 20 7 3 97
alegeţi:
a) toate fracţiile subunitare ....................................................................................................
....................................................................................................
b) toate fracţiile echiunitare...................................................................................................
...................................................................................................
c) toate fracţiile supraunitare...................................................................................................

I2: Reprezintă fiecare fracţie printr-un desen:

3/5

4/8

2/10
 I3: Comparaţi fracţiile:

a) 4 2 b) 3 3 c) 2 1
7 7 9 6 5 5

Descriptori:

D1 :

Suficient: Alege corect doar un tip de fracții

Bine: Alege corect două tipuri de fracții

Foarte bine: Alege corect trei tipuri de fracții

D2 :

Suficient: Reprezintă o fracție

Bine: Reprezintă două fracții

Foarte bine: Reprezintă toate fracțiile

D3 :

Suficient: Compară corect 2 fracții din 6

Bine: Compară corect 4 fracții din 6

Foarte bine: Compară corect toate fracțiile

Activitate 2.5.b. Un exemplu de probă de evaluare a

învățării la matematică (180 min)

Matematică, clasa a IV- a

Competențele specifice ale itemilor:
Item 1:
2.1 Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori mai
mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
Item 2:
2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a fracţiilor care au
acelaşi numărător sau acelaşi numitor
Item 3:
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au
acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10
Item 4:
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au
acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10
Item 5:
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu
numere fracționare
Item 6:
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000  şi de împărţiri la numere de
o cifră sau două cifre
Item 7:
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu
numere fracţionare
Item 8:
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei
cifre şi de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre
   
 Itemii sunt aplicabili la clasă.            
  ANALIZA RĂSPUNSURILOR:
Nr.crt. Elevi Competențe specifice/Itemi
2.1/I.1 2.2/I.2 2.3/I.3 2.3/I.4 2.4/I.5 2.5/I.6 2.4/I.7 2.5/I.8
1. B.I. + - + + - - + +
2. B.R. + - + + - - - -
3. D.R + - + + + + + +
4. D.S + + + + + + + +
5. M.A. + + + + - + + +
6. M.E. + + + + + + + +
7. M.G. + - + + + - - +
8. M.I. + + + + + + + +
9. S.T. + + + + + + + +
10. T.D. + - + + + - - +
 
D. STATISTICĂ:2.1/I.1-100%; 2.2/I.2-50%;  2.3/I.3-100%;    2.3/I.4-100%;   2.4/I.5-70%;  2.5/I.6-
60%; 2.4/I.7 - 70%;       2.5/I.8- 90%
Activitate 2.6. Un exemplu de programă de opțional (120
min)

Denumirea opționalului: ”De vorbă cu calculatorul”

Clasa: a II - a
Durata: 1 an

NOTĂ DE PREZENTARE

Acum copiii au contact direct cu calculatorul de la vârste fragede. Acesta s-a

implementat în viaţa noastră de zi cu zi şi a devenit, nu un lux, ci, în majoritatea cazurilor, o
necesitate. Cauză şi, în acelaşi timp, efect al globalizării, computerul ne ajută să comunicăm, să
schimbăm idei şi informaţii. Calculatorul poate fi pentru noi un bun prieten sau un duşman
încăpăţânat, atunci când trebuie să îl utilizăm, şi nu ştim cum. Datorită acestor lucruri şi nu în
ultimul rând a atracţiei pe care o resimt preşcolarii faţă de calculatoare şi a rolului educativ al
acestora atunci când sunt utilizate în scopuri constructive, am creat opţionalul care se doreşte o
introducere a elevilor din clasa pregătitoare în lumea minunată a calculatorului.
Integrarea elevului din mediul rural în spațiul virtual al tehnologiei moderne, în
concordanță cu societatea în care trăim, este vitală, aceasta oferindu-i posibilitatea să
beneficieze de accesul la informație, fapt care, pe termen lung, va conta enorm la dezvoltarea
acestuia ca individ al societății și la formarea sa profesională.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

COMPETENȚE SPECIFICE EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.       Cunoașterea și respectarea normelor de
securitate în utilizarea calculatorului și a
componentelor lui;
- pornirea și oprirea calculatorului în
maximă siguranță;
- exerciții de identificare a componentelor

2.    Utilizarea elementară a procesorului de
texte Word;
3. Utilizarea programului Winamp;
4.       Utilizarea programului Power Point
pentru realizarea unor prezentări
5. Selectarea informațiilor utile, în rețeaua
Internet;
unui PC;
- cuplarea unor componente la unitatea
centrală (mouse, tastatură, cablu USB)
- exerciții de familiarizare cu  tastatura în
limba română;
- așezarea corectă în pagină a textului
(aliniere, spațiere, margini, etc.);
- exerciții de scriere cu diferite fonturi și
tipuri (bold, italic, underline);
- vizionarea unor filmulețe/melodii
preferate;
- crearea unui playlist;
- afișarea subtitrării;
- exerciții de reglare a volumului și de
schimbare a melodiei;
- utilizarea comenzii ”jump” ;
- crearea unor diapozitive simple;
- exerciții de inserare a imaginilor și de
redimensionare a acestora;
- exerciții de tranziție între diapozitive;
- să insereze slide-uri noi;
- realizarea unor prezentări scurte și
prezentarea lor;
- folosirea motoarelor de căutare;
- deschiderea paginilor de Internet;
- identificarea unor site-uri resursă ce pot
fi folosite și la alte materii;
- exerciții de identificare a unor pagini de
Internet pe teme date ( de exemplu,
 căutarea de informații despre animale,
plante, planete, etc.).
 

Conținuturile învățării:
1. CALCULATORUL
 prezentarea normelor de siguranță ce trebuie respectate în laborator;
 prezentarea componentelor.
2. OFFICE WORD
 simboluri specifice pentru crearea și editarea unui document, pentru întoarcerea la o
pagină anterioară, alte pictograme specifice programului;
 numerotarea paginilor;
 familiarizarea cu cuvinte din limba engleză specifice lucrului cu PC-ul (underline, back,
etc.);
3. WINAMP
 deschiderea programului;
 meniul programului;
 utilizarea butoanelor standard de acțiune;
4. MICROSOFT POWER POINT
 editarea diapozitivelor;
 realizarea prezentării.
5. INTERNET
 accesarea paginilor de internet;
 protecția datelor în mediul online.

Sugestiile metodologice:
Pentru realizarea sarcinilor de lucru, se va organiza colectivul de elevi pe echipe de câte 2,
pentru a se antrena progresiv în activitățile aplicative, astfel formându-și și abilități de lucru în
echipă. În semestrul al doilea se va trece la lucrul individual, alternând formele de organizare a
colectivului de elevi, în funcție de cerințele învățării.

Se va pune accent pe valorizarea intereselor elevilor, astfel încât aceștia să își poată folosi
competențele digitale și în cadrul altor discipline școlare sau pentru nevoi curente.

Se va încerca realizarea unor secvențe didactice în care elevii să își poată manifesta
libertatea de alegere și de exprimare, în ceea ce privește sursele de informare, cât și temele
abordate. De exemplu, își pot alege o temă pe care să o realizeze în programul Power Point,
utilizând sursele oferite de Internet, realizând câteva slide-uri, în echipă. Fiecare echipă își va
prezenta tema, argumentând alegerea făcută, modalitatea de realizare și menționând la ce
discipline școlare poate fi folosită resursa nou creată

Evaluarea va urmări măsura în care au fost formate competențele, accentuându-și

caracterul formativ. Modalitățile de evaluare vor cuprinde probe practice. Prin produsele
activităţii (print-uri ale desenelor realizate, ale imaginilor de download), prin aprecierea
calitativă a deprinderilor formate (viteză, siguranţă în utilizare).
 BIBLIOGRAFIE

1. Adrian Adăscăliţei, Instruirea asistată de calculator, Didactica informatică, editura

Polirom, online 2010.
2. Curriculum pentru învăţământul preşcolar, MEI;
3. Calculatorul, editura Prut, 2008;
4. Programele școlare pentru învățământul primar, Ministerul Educației, București, 2014
5. Ovidiu Lica, Luiza Mirea, Irina Nuță, Prietenul meu, calculatorul, Editura Aius, Creiova,
2005
6. Competențe informatice, suport de curs, Optimizarea sistemului de învățământ prin
dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului didactic din învățământul
preuniversitar, Universitatea româno-americană, București, 2012.