Instituția:

Educator:
Formabili: părinți, bunici
Denumirea ședinței: Pregătirea copilului către școală
Tipul activității: ședință părintească
Data:
Durata: 55-60 min
Obiective operaționale
La sfârșitul activității, părinții vor fi capabili:
O1 – Să conștientizeze rolul său de participant activ în pregătirea copilului pentru școală;
O2 – Să diferențieze competențele de bază necesar de a fi deținute de către copil către debutul școlar ;
O3 – Să planifice acțiuni pentru susținerea pregătirii pentru școală a propriului copil;
O4 – Să se implice activ la fiecare etapă a activităților din cadrul ședinței;
O5 – Să demonstreze responsabilitate pentru educația propriului copil.

Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: conversația, exercițiul, jocul didactic, reflecția, etc
Mijloace de învățământ: tabla flipchart, carioca, hartia A4, clopoțel, 2 ghiozdane, 3 cutii de carton, poster, coș cu: cărți, caiete, bomboane, penar,
radiere, dicționare groase, creioane, rigle, pixuri, carioca, gume de mestecat, jucării, cubușoare, telefon mobil/tabletă, binoclu, album de desen,
pieptene, un croissant, etc
etc
Forme de organizare: frontal, grup mare, grup mic
Vocabular: preșcolar, școlar, debut școlar, competențe, motricitate fină/grosieră,etc

Bibliografie:
1. Curriculum pentru educația timpurie, editura Lyceum, Chișinău, 2019;
2. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la șapte ani, editura Lyceum, Chișinău 2019
3. Un pas înainte - de acasă la școală, editura Epigraf, 2009
 Desfășurarea activității:
Etapa O. Doz Conținutul activității Strategii didactice
activității O are Metode, Mijloace de Forme de
a/ procedee învățământ organizare
min didactice
1 2 3 4 5 6 7
Evocare Sala este amenajată corespunzător. Sunt pregătire câteva mese și scaune în frontal
funcție de numărul scontat de participanți. Moderatorul (educatoarea) salută
participanții, mulțumindu-le anticipat pentru prezență și timpul acordat
ședinței.
- Timpul trece și în curând copilul dvs va merge la școală. Probabil expunerea
deja aveți anumite temeri în raport cu acest eveniment important din
viața dvs și a copilului, în special pentru acei care nu au mai avut
copii la școală. Astăzi vom avea mai multe activități în care vom
încerca să identificăm împreună care sunt momentele esențiale de
care trebui să ținem cont atunci când vorbim despre pregătirea
copilului către școală.
5 Activitatea „Clopoțelul vorbitor”.
Participanții sunt organizați în formă de cerc. Moderatorul ține în mână un jocul didactic clopoțel grup mare
clopoțel și rostește versurile:
„Clopoțelul sună-ntruna,
Spuneți repede acuma:
Ce ar trebui să poată
Un copil școlar să facă?”
Clopoțelul este transmis din mână în mână la fiecare părinte. Părintele care
primește clopoțelul menționează, după părerea lui, o acțiune (o expresie, o
propoziție) legată de ce ar trebui să știe sau să poată face un copil către 1
septembrie, când va fi școlar.
La finalul jocului moderatorul concluzionează că cerințele și așteptările
părinților sunt justificate de faptul că ei conștientizează că odată ce se
numește școlar, copilul trebuie să devină mai responsabil și mai independent,
 să cunoască și să poată face mai multe lucruri.
Totuși, în cadrul activității de astăzi vor încerca împreună să descopere la
cine stă cheia succesului, care ajută un copil să se integreze bine în viața
școlară.
Realizarea O2 7 Activitatea „Competențe” poster frontal
sensului Educatoarea plasează pe tablă/pe un poster 5 denumiri de competențe poster
generale (Anexa 1) pe care psihologii le-au determinat ca fiind necesare
intrării copilului în școală: COGNITIVE, SOCIALE, EMOŢIONALE,
AUTONOMIE, MOTRICE.
Moderatorul solicită părinților pe rând să numească anumite activități sau
procese psihice care cred ei că ar caracteriza/compune fiecare din aceste
competențe. Educatoarea scrie ideile părinților pe poster.
Ulterior completării cu idei de la părinți, educatoarea plasează alăturat și
pagina cu competențele din suport (Anexa 1):
1. COGNITIVE: atenţie, memorie, categorizare, limbaj, planificare şi ciorchinele
rezolvare de probleme, luarea deciziilor;
2. SOCIALE: se referă la capacitatea copilului de a stabili relaţii sociale
adecvate, de a respecta regulile sociale şi de a rezolva probleme ce
pot apărea în relaţiile personale.
3. EMOŢIONALE: înţelegerea emoţiilor celorlalţi, exprimarea
propriilor emoţii şi capacitatea de autoreglare emoţională.
4. AUTONOMIE personală: capacitatea copilului de a rezolva descoperirea
probleme cotidiene specifice grupului de vârstă din care face parte.
5. MOTRICE: motricitate grosieră şi fină.
În timp ce prezintă fiecare categorie, moderatorul comentează împreună cu
părinții anumite aspecte ce țin de limbaj, rezolvare de probleme, reguli, etc.
- Care competențe (dintre cele menționate mai sus) credeți că sunt mai
importante? problematizar
Se discută că mai important decât citirea și scrierea sau calcule complicate ea
este ca copilul să se poată îngriji, să fie echilibrat emoțional, să poată
relaționa cu semenii, etc.
 - De unde știți dvs. ce anume trebuie să știe sau să poată să facă copilul
când ajunge la școală? (răspunsurile părinților)
Cadrul didactic le explică că dincolo de ceea ce credem noi că înseamnă copil
pregătit de școală, există documente care reglementează nivelul de dezvoltare conversația
pe care trebuie să îl atingă copilul la debutul școlar. Fiecare părinte primește
un exemplar cu indicatorii structurați pe domenii de dezvoltare pentru copiii
de 6-7 ani și li se permite să îl examineze 1-2 min (Anexa A).
Se vor atenționa părinții să nu ceară copiilor să facă calcule complicate (doar
în limita +, – 1 și 2 unități), să nu le solicite să citească cursiv sau să scrie
caiete întregi de „bețișoare” sau „oușoare” - acest lucru îi va determina pe
copii să deteste școala.
- În dorința de a vă ajuta copilul în pregătirea pentru școală nu uitați că
până la urmă ei încă sunt preșcolari. Nu-i țineți forțat 45 min la masă
să scrie în caietele de „scriere” sau cărțile procurate de dvs pentru ca
să fie mai bun de școală. Pentru a cultiva dorința și interesul copilului
pentru citit: citiți etichetele când mergeți la cumpărături, denumirile
magazinelor, creați, scrieți și trimiteți cărți poștale împreună, desenați expunerea
familia voastră, apoi încurajați să scrie numele său și pe cel al
membrilor familiei sub fiecare imagine, jucați jocuri simple cu
descifrare de rebusuri, modelați literele din aluat, etc
- În pregătirea copilului către școală, un factor destul de important este
să creăm condiții ca acesta să-și dezvolte musculatura mâinii
(motricitatea fină).
Educatoarea le prezintă imagini (Anexa 2), iar părinții determină ce activități
pot fi făcute cu ajutorul acelor obiecte ca să contribuie la dezvoltarea
motricității fine.
Concluzii:
- Aceste activități și exerciții au triple beneficii pentru dezvoltarea
copilului: 1) dezvoltă motricitatea fină, iar în rezultat mâna este
pregătită pentru scris; 2) dezvoltă simțul artistic și creativ necesar la
orice vârstă; 3) psihologii afirmă că acest tip de activități contribuie
 la dezvoltarea intelectuală a copilului;
O1 5 Activitatea „Cutia”
Se solicită 3 voluntari din rândul participanților. În față de sunt pregătite 3 exercițiul 3 cutii grup mic
O4
cutii de mărime medie. Participantul din mijloc pune piciorul stâng într-o carton
cutie și piciorul drept în cealaltă cutie. Colegii din stânga și din dreapta bagă
câte un picior în cutia cea mai apropiată de ei (așa încât în fiecare cutie sunt
câte 2 picioare străine). La comanda „START” participanții trebuie să
parcurgă împreună o anumită distanță în grupă.
După finalizarea jocului participanții revin la loc și sunt întrebați:
- V-a fost comod să vă deplasați?
- Cui i-a fost cel mai greu să se miște?
- În care caz jucătorului din mijloc i-a fost cel mai ușor să se miște?
(când toți au coordonat mișcările și au înțeles că au de făcut un lucru
comun, inclusiv când toți aveau același ritm și se deplasau în aceeași
direcție).
- Ce legătură credeți că are această activitate cu trecerea copilului de la
grădiniță/de acasă la mediul școlar?
Concluzii:
În situația jucătorului din mijloc se află copilul școlar. Pe de o parte se află frontal
școala / învățătoarea cu metodele ei de educație și cerințele ei. Pe de cealaltă
sunt părinții cu așteptările și cu viziunile lor despre școală. Copilul trebuie să
îndeplinească și cerințele părinților, și profesorilor/învățătorilor,
corespunzând așteptărilor ambelor părți. De cooperarea între ambele părți
depinde succesul copilului în școală.
Activitatea „Descoperă ce crede copilul tău”
7 Educatoarea plasează pe tablă anumite afirmații despre școală care aparțin descoperirea fișe cu
copiilor (acestea au fost anterior aflate din discuțiile cu copiii). Educatoarea afirmații
le solicită părinților să citească și încerce să identifice care dintre afirmațiile
expuse aparțin propriilor copii (De ex: Eu cred că la școală va fi bine și vom
învăța multe lucruri).
Dacă răspunsurile sunt corecte, li se confirmă părinților („Corect, într-
 adevăr copilul dvs a spus/crede aceasta!) dar dacă sunt greșite - li se
comunică ce crede copilul său despre școală. Afirmația poate începe cu „Eu
cred că la școală…” , „Eu vreau la școală pentru că…” „Mi se pare că la
școală…”, „Școala este …”, „Vreau să învăț la școală pentru că…”
Activitatea „Temeri” frontal
4 - Fiecare dintre noi are sau a avut la un moment dat anumite frici, exercițiul
neliniști, temeri în raport cu un lucru nou. E firesc să fie așa pentru că
s-a întâmplat să avem eșecuri care ne frustrează sau ne fac să ne
simțim descurajați.
Participanții sunt rugați ca timp de 1 min să scrie pe o foaie care este frica lor
în raport cu venirea momentului școlii/școlarizării, apoi, la dorință să
citească ce a scris, argumentând dacă este cazul.
După ce toți au citit sau nu mai sunt doritori de a se expune, moderatorul le
cere tuturor să mototolească, să boțească foaia de hârtie pe care au scris
temerea și să o arunce în coșul de gunoi (plasat în apropiere, în centrul sălii,
O1 etc). În acest mod li se explică că se pot elibera de aceste temeri, iar prin
acțiuni consecvente, cumpătare și răbdare pot depăși obstacolele alături de
O3
copilul său, susținându-l.
O5 Activitatea „Ce pot face eu pentru copilul meu?” frontal
5 Fiecare părinte primește câte o cărămidă (Anexa 3) pe care scrie câteva fișe cu
cuvinte, propoziții despre ce crede că poate face ele în calitate de părinte autoanaliza imagini
pentru a-și ajuta copilul să fie mai bine pregătit de școală. cărămizi,
Părinții trec pe rând și își expun opinia, lipind cărărmida pe o coală de hârtie pix/carioca
cu desenul unei construcții (Anexa 3) . Exemple de acțiuni propuse de
părinți:
să se joace cu copilul, să comunice cât mai mult, să fie consecvent în
cerințele sale față de copil (reguli clare și concrete), să mențină calmul
discuțiilor, să stimuleze interesul copilului față de activitățile intelectuale, să
viziteze muzee, să-i permită să fie independent.
Concluzii: vom putea clădi ceva temeinic doar dacă vom fi mereu alături de
2 copil, dacă îi vom acorda sprijin și susținere.
 Activitatea „Cum depășim frica copilului înainte de școală?” expunerea
- Să știți că de multe ori fricile noastre se transmit copiilor pe diferite
căi. Iar fricile noastre devin fricile copiilor. Pentru a nu forma o
atitudine greșită a copilului față de școală este important în calitate de
adulți să nu facem greșeli în comportament sau în comunicare. Iată
câteva reguli pe care e bine să le respectăm:
1. Nu speriați copilul cu școala. Chiar și involuntar. evitați să-i spuneți:
„Nu știi a calcula…Cum o să înveți tu la școală?!” sau „Nu știi a te
comporta frumos. Așa copii ca tine la școală nu-i primesc!”, sau
„Dacă nu o să te străduiești să înveți - vei primi doar note de doi!”
2. Citiți-i copilului istorioare despre școală, vizionați împreună desene
animate despre școală, discutați în baza lor.
3. Lăudați cât mai des copilul pentru orice progres. Evitați să-l criticați.
4. Formați copiilor o atitudine pozitivă față de școală și școlarii mici.
5. Nu puneți presiune și nici nu vă faceți așteptări exagerate referitor la
O4
faptul că copilul dvs trebuie să fie cel mai bun și să-și întreacă toți
colegii din clasă. 2 ghiozdane
Nu uitați - jocul rămâne în continuare cea mai frumoasă și cea mai eficientă coș cu frontal
formă de învățare! rechizite și individual
7 Activitatea „Cine își pregătește ghiozdanul mai iute” joc didactic obiecte
Educatoarea invită 2 voluntari. Sunt pregătite 2 ghiozdane și un coș cu
diferite rechizite și materiale precum: cărți, caiete, bomboane, penar, radiere,
dicționare groase, creioane, rigle, pixuri, carioca, gume de mestecat, jucării,
cubușoare, telefon mobil/tabletă, binoclu, album de desen, pieptene, un
croissant, etc
La Comanda „Start” cei 2 participanti trebuie să-și pună cât mai repede în
ghiozdan toate cele necesare pentru școală.
La final părinții vor scoate din ghiozdan cele plasate acolo, argumentând
necesitatea acestora. Se va discuta asupra plasării în geantă a cel mult 2
pixuri, 1 riglă, o radieră (chiar dacă în coș erau mai multe și poate din
greșeală/viteză participanții au pus de 2 sau 3 ori același obiect); în cazul
 plasării dicționarului în ghiozdan - acesta nu este necesar copiilor mici, iar
greutatea ghiozdanului nu trebuie să depășească 2,2 kg (mediu: 1,6 - 2 kg).
O1
Se va discuta asupra posibilității ca copilul în prima perioadă să poată să-și ia
cu sine chiar o jucărie mică (acest fapt îl va ajuta să nu se simtă singur și
neîncrezut).
Important: Nu pregătiți ghiozdanul în locul copilului pentru a doua zi la frontal
școală! Dezvoltați responsabilitatea și autonomia!
2 Activitatea „Sfaturi pentru o bună adaptare la școală” expunerea
Moderatoarea le citește participanților o listă cu sfaturi utile unei mai bune
adaptări a copilului în perioada de pre-școală și chiar în timpul școlii:
1) Creați acasă condiții optime pentru a crește un copil sănătos:
Respectarea regimului zilei îl disciplinează pe copil: culcarea și
trezirea la aceeași oră, luatul meselor, jocuri și activități cognitive,
somn suficient pe timp de noapte și zi (12 ore din 24) îl ajută pe copil
să nu obosească repede, să aibă suficientă dispoziție și energie pentru
activități, oferiți-i sarcini casnice conform vârstei, etc.
2) Rețineți: plimbările la aer curat sunt elixirul sănătății. Fiți alături de
copil în timpul odihnei active: plimbări în parc, pădure, excursii,
drumeții, etc
3) Nu uitați de călirea organismului: aer, apă, soare - toate acestea
contribuie la întărirea imunității.
4) Alimentația corectă, echilibrată, sănătoasă și la timp îi va oferi
copilului resursele energetice pentru a fi activ și a gândi bine.
5) Asigurați în continuare dezvoltarea mânuței copilului pentru scris prin
activități și jocuri diverse.
Moderatorul se asigură că citește lent, punând accentele și comentând
anumite aspecte pe care le consideră necesare sau de interes sporit.
Reflecție 1 Activitatea „Promisiunea părintelui” responsabiliz fișe individual
Fiecare părinte primește o fișă (Anexa) cu un set de afirmații, promisiuni are
despre ce se obligă el să facă în raport cu copilul său școlar”. Acesta o
semnează și scrie data completării acesteia, având posibilitatea să o ia cu sine
 acasă, pentru a o avea la îndemână.
O4 7 Activitatea „Totul este în mâinile mele”
Moderatorul oferă părinților câte o foaie de hârtie și le propune părinților să exercițiul carioca, individual
deseneze o mână (după conturul palmei sale stângi sau drepte). Apoi le spune Hârtie A5
să scrie pe fiecare deget cifrele de la 1 la 5. Moderatorul le propune părinților
un început de frază pe care aceștia trebuie să-l continue, scriind răspunsul pe
fiecare deget, conform numărului:
1. În cadrul ședinței de astăzi cel mai mult mi-a plăcut ….
2. Pe viitor voi ține cont că…
3. Azi am aflat nou că…
4. Știam și mai demult, dar astăzi m-am convins că …
5. A fost surprinzător pentru mine să aflu că…
O4
5 Activitatea „Vă doresc…”*
Participanții formează un cerc și sunt încurajați să se ia de mâini. coeziune de grup mare
- Vă rog să vă gândiți să continuați fraza „Doresc copiilor din grupa grup
pregătitoare …, iar părinților vreau să le spun …”.
De ex: Doresc copiilor din grupa pregătitoare să atingă rezultatele dorite, iar
părinților vreau să le spun să aibă răbdare”
Părinții continuă fraza (vorbesc toți sau la dorință), expunându-și gândul.
Extindere O3 Activitatea „Planul meu” individual
Părinților li se sugerează ca după ședință, să reflecteze asupra practicilor/
O5
acțiunilor sale în raport cu copilul și să-și facă un plan de acțiuni pentru a
contribui la susținerea pregătirii copilului pentru școală.

*Activitate opțională, în funcție de grup, timp, etc

Anexa A
 A. DOMENIUL: Dezvoltarea fizică şi fortificarea sănătăţii

1 Coordonează părțile propriului corp în realizarea unor mișcări.

2 Utilizează obiecte de diferite forme și dimensiuni, revenind asupra sarcinii, chiar dacă are dificultăți, (își leagă șireturile, etc.)
3 Creează compoziții, utilizând materiale, ustensile și tehnici pentru a picta, modela, decupa și construi
4 Recunoaşte, prin atingere/pipăit, obiecte ascunse, fără să le vadă
5 Răspunde la diverse semnale de natură diferită (culoare, sunet, simboluri grafice)
6 Explică beneficiile sau daunele anumitor alimente pentru organismul uman.
7 Demonstrează independenţă în igiena personală (se spală şi se şterge singur pe mâini, îşi acoperă gura cu mâna când strănută/tuşeşte, merge
independent la toaletă, foloseşte batista, se spală pe dinţi)
8 Respectă regulile de comportament la grădiniţă, acasă, în stradă pentru a evita accidentele, situaţiile periculoase (Nu deschide balconul,
ferestrele, nu folosește nesupravegheat obiectele care pot fi periculoase, traversează corect strada, se joacă în locuri permise, merge doar pe
trotuar etc.).
9 Recunoaște situațiile de abuz și violență și solicită ajutorul adultului cunoscut/ persoanei de încredere în caz de pericol
10 Conștientizează pericolul utilizării excesive a gadgeturilor (tableta, telefonul mobil, televizorul și calculatorul)
B.DOMENIUL: Dezvoltarea personală, socio-emoţională

11 Împărtăşeşte celorlalţi informaţii despre sine (numele, prenumele, luna și ziua de naștere, oraşul şi ţara în care s-a născut, numărul de telefon
etc.) și despre părinții și bunicii săi (vârsta, meseria etc.)
12 Are o imagine pozitivă despre sine (are încredere în propria persoană, știe că reuşeşte, îşi cunoaște calităţile, nu se teme să încerce ceva nou
13 Îşi controlează exprimarea/exteriorizarea sentimentelor (mai ales a celor negative)
14 Împărtăşeşte celorlalţi (copiilor de vârstă apropiată, adulţilor din anturaj) trăirile/ emoţiile sale prin verbalizare, joc şi activităţi artistice
(cântec, dans, desen, modelaj etc)
15 Își exprimă sentimentele despre valorile universale: Bine, Adevăr, Frumos, Sacru, Toleranță şi faţă de limba, valorile şi cultura poporului
său (sentimentele de dragoste, mândrie, bucurie şi interes)
16 Interacţionează cu persoanele cunoscute (părinţi, bunici, colegi, amici de joacă, vecini, educatoare, medic pediatru sau medic de familie,
vânzătorul de la magazinul din cartier etc.), adresându-li-se la necesitate
17 Conștientizează menirea casei ca loc de trai și obligațiile pe care le posedă fiecare membru al familiei)
18 Cere ajutor adulţilor cunoscuţi din comunitate, nemijlocit în situații de pericol. De exemplu: în caz de calamități, leziuni corporale etc., se
adresează vecinului, bunicilor prietenilor de joacă ș.a., inclusiv la numărul de telefon 112 în situaţii de urgenţă accidentări personale sau ale
 membrilor familiei în condiții casnice; în caz de calamități naturale; situații de abuz, agresiuni fizice etc.).
19 Interacţionează din proprie iniţiativă cu copii apropiaţi ca vârstă în diferite contexte.
20 Identifică şi acceptă asemănări şi deosebiri dintre persoane după diferite criterii (gen, aspect exterior, vârstă, profesie, mediu cultural şi
lingvistic etc.), inclusiv copii/persoane cu dizabilităţi
21 Aplică independent reguli în situații noi şi în activitatea de joc, le explică, totodată, celorlați din familie sau de la grădiniță, prezentând și
consecințele nerespectării lor.
22 Evită situațiile de conflict, căutând soluții pentru aplanarea/ rezolvarea acestora în interacțiunea cu copiii, fără a-l implica pe adult.
23 Cooperează pentru a-și exprima ideile și a le susține, ajutându-i și ascultându-i pe cei din jur
24 Alină și consolează membrii familiei sau semenii în situații dificile
C.DOMENIUL: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
25 Ascultă, cu atenție, interlocutorul pe o durată de 10-20 de minute și execută sarcinile propuse
26 Utilizează în vorbire cuvinte din diferite categorii şi domenii.
27 Schimbă sfârșitul unei povești/povestiri cu un final vesel/trist/fericit
28 Respectă ordinea părților de vorbire în propoziții, utilizând corect acordul de gen, număr, persoană, timp şi adverbul de timp (ieri, azi,
mâine), articolul hotărât în funcție de genul, numărul substantivului
29 Rosteşte corect grupuri de sunete din cuvinte în diverse poziții
30 Iniţiază şi participă la conversaţie, adaptându-și discursul în funcție de interlocutor
31 Dramatizează o poveste, utilizând în vorbire gestul, mimica, pantomimica
32 Întreţine scurte dialoguri, într-o limbă străină, în mediul formal şi informal
33 Manifestă interes pentru diferite categorii de cărți, lectură și încearcă să povestească, în baza imaginilor, o poveste favorită
34 Recunoaşte literele mari de tipar, făcând diferenţă între sunet şi literă
35 Identifică mesaje scrise, etichete diferite, în mediul familiei sau în sala de grupă, care facilitează înțelegerea acestora
36 Cunoaște și explică semnele grafice de pe obiectele de artă.
37 Utilizează semne, desene, jocuri etc., pentru a reda gânduri, idei, sentimente
D. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă
38 Argumentează din ce cauză se produc anumite evenimente
39 Descrie evenimente, acțiuni, experiențe, identificând importanța unora din ele pentru societate, om/copil, utilizând cuvinte ce indică o
comparaţie
40 Explică o nouă situaţie sau o problemă, pornind de la experienţele sale anterioare
41 Explorează mai multe căi de soluţionare a unei probleme şi alege una dintre ele.
42 Clasifică obiecte după 2-3 criterii, explicând de ce anumite obiecte sunt ordonate sau grupate într-un anumit fel
43 Stabilește raporturi între numere și obiecte în limita 1-10, numărând până la 10/20 în ordine crescătoare şi descrescătoare
44 Efectuează operaţii simple de adunare și scădere cu 1-2 unități
45 Măsoară, cu ajutorul unităților standarde de măsură sau altele, cum ar fi o cană/linguriță etc., lungimea, masa și capacitatea diferitor corpuri
46 Identifică figuri și corpuri geometrice: triunghiul, cercul, pătratul, dreptunghiul, cubul, sfera, recunoscând formele geometrice în forma
obiectelor din mediul înconjurător
47 Determină poziția unor obiecte în raport cu alte obiecte, fiinţe)
48 Folosește corect unitățile de măsură a timpului (zilele săptămânii, lunile anului, anotimpul, ora).
49 Clasifică corpurile din natură după diferite criterii, denumind corect 4-6 plante și animale (insecte, pești, amfibii, păsări, mamifere
50 Explică relația dintre animale, plante și mediile lor de viață și argumentează legătura dintre ele
51 Identifică succesiunea anotimpurilor și caracteristicile specific, utilizând semnele convenționale, pentru ilustrarea stării vremii.
52 Recunosc diferite forme de relief și bazine acvatice.
53 Identifică și descriu corpurile cerești (planetele, stelele, sateliții – luna).
54 Identifică unele organe interne (inimă, plămân, stomac) şi funcţiile lor
55 Foloseşte instrumente de investigaţie (lupa, termometrul, microscopul, paharul gradat, pipeta, cântarul etc.) în activitățile de descoperire a
lumii
56 Participă la îngrijirea şi protecţia mediului, reciclarea materialelor, identificând rolul omului în protecția mediului înconjurător.