UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

AN II MASTER- COMUNICARE DIDACTICĂ
STUDENT :DIVISEVICI EUGENIA IENCIAN

TEHNICA INVESTIGATIVĂ CEI 5 W ŞI H

Pe terenul metodologiei de dezvoltare a gândirii critic-reflective a fost

concepută o tehnică înrudită cu metoda cubului, utilă pentru formarea dorinţei şi
deprinderii adulţilor de a cerceta un subiect sub multiple perspective. Astfel,
tehnica intitulată 5W şi H după abrevierea interogaţiilor englezeşti “Why? What?
When? Where? Who? How?” – este adesea folosită şi în realizarea analizelor
iniţiale din cadrul unor proiecte educaţionale, dar apare invocată şi ca metodă
didactică. Etapele de parcurs pentru aplicarea în spaţiul educaţional formal devin
simplu de înţeles dacă privim cele şase interogaţii la care face referire metoda:
De ce? Ce? Când? Unde? Cine? Cum?. Această metodă poate fi folosită atât
pentru sarcini frontale, cât şi pentru activităţi independente sau rezolvabile în
grupuri mici de adulţi.
Metoda celor şase întrebări poate acoperi ca durată aproape toată secvenţa
de predare-învăţare a noilor informaţii, dacă pe aceasta din urmă o vom concepe
în spiritul învăţării prin descoperire. Grija îndrumătorului este îndreptată, în mod
esenţial, spre accesibilizarea unor surse de informare pentru adulţi, astfel încât
aceştia să poată găsi răspunsurile cele mai bune/precise, căutând în spaţiul
accesibil lor în timpul activităţii ( internet, enciclopedii etc.)
Variantele sub care se poate aplica această metodă sunt numeroase:
grupurile de adulţi se pot ocupa distinct fiecare de căutarea răspunsului la una
dintre interogaţii, două sau trei grupe a câte trei adulţi pot primi drept sarcină de
lucru aceleaşi interogaţii – aceste grupe constituindu-se într-o echipă responsabilă
cu această parte a învăţării ( pot realiza postere cu răspunsurile comune la cele
trei întrebări primite iniţial sau pot dezbate în faţa celorlalte grupe de adulţi, cele
trei sarcini), iar celelalte trei grupe ar răspunde celorlalte grupe ar răspunde
celorlalte trei interogaţii, se poate selecta un set de interogaţii la care să caute
răspuns individual adulţii, iar altele pentru care se organizează o dezbatere
frontală...

EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING)

Metodele interactive de grup promovează interacţiunea dintre minţile

participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învaţare mai activă şi cu
rezultateevidente.
Acest tip de interactivitate determina “identificarea subiectului cu situaţii
de învaţare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului în
stăpânul-propriei-formări”.
Interactivitatea presupune atât cooperarea, cât şi competiţia, ambele
implicând un anumit grad de interacţiune.
DEFINITIE :
Explozia stelara este o metoda de stimulare a creativităţii,o modalitate de
relaxare a elevilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de
probleme şi noi descoperiri. Starbursting (eng.”star”=stea; “burst”=a exploda),
similara brainstormingului, începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară,
cu întrebări, asemenea exploziei stelare.

OBIECTIV:
Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între concepte, stimulând
creativitatea individuală şi de grup.

DESCRIERE
1. Pe steaua mare se scrie tema pusă în discuţie.
2. Pe cele 5 raze ale stelei se scrie câte o întrebare de tipul: CE? CINE?
UNDE? DE CE? CÂND? iar cinci adulţi din clasă extrag câte o rază-întrebare.
Fiecare adult din cei cinci îşi alege câte trei-patru colegi organizandu-se astfel în
cinci/grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului, adulţii revin în jurul stelei şi comunică întrebările
elaborate, fie printr-un reprezentant al grupului, fie individual. Membrii celorlalte
grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
5. Se apreciază întrebările adulţilor, efortul acestora de a elabora întrebări
corecte precum şi modul de cooperare şi interacţiune.

AVANTAJE:
- Este o nouă cale de realizare a obiectivelor programei;
- Facilitează crearea de întrebări la întrebări în grup şi individual,pentru
rezolvarea problemei propuse;
- Stimulează creativitatea în grup şi individuală;
- Dezvoltă şi exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, inteligentele
multiple,limbajul,atentiadistributivă;
- Organizată în grup, metoda facilitează participarea întregului colectiv,
stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstorming-ul dezvoltă-
construcţia de idei pe idei.
ACTIVITATE CU PĂRINŢII- aplicarea metodei “Explozia stelară”.

TEMA PROPUSĂ: TEMELE PENTRU ACASĂ

ARGUMENT : Deoarece temele acasă au un rol important în activitatea de zi cu

zi a elevului, trebuie reconsiderată atitudinea multor părinţi în ceea ce priveşte
necesitatea efectuării acestora de către copil zilnic şi cu responsabilitate. Mulţi
copii vin la şcoală cu temele făcute parţial, am dorit să aflu şi părerea părinţilor în
legătură cu efectuarea temelor de către copiii lor.

SCOP: Dezvoltarea la părinţi a unei atitudini adecvate faţă de efectuarea temelor

prin formularea de întrebări şi răspunsuri.
Familiarizarea părinţilor cu unele metode activ-participative.

OBIECTIVE:- formularea unor întrebări în legătură cu temele acasă, folosind

cuvintele date,
- identificarea problemelor cu care se confruntă copiii în efectuarea
temelor,
- optimizarea modalităţilor de lucru acasă,
- sensibilizarea părinţilor cu privire la nevoia de sprijin a copilului.

DESFĂSURAREA ACTIVITĂŢII
Voi prezenta o planşă cu o stea mare pe care va fi scrisă teme de discuţie, cu
cele cinci steluţe mici de culori diferite pe care vor fi scrise întrebările: CINE?
CE? UNDE? CÂND? DE CE? Fiecare părinte va alege o culoare de stea din cele
prezentate sau o întrebare. Se vor forma grupe cu părinţi care au ales aceeaşi
culoare şi vor alcătui întrebări care vor începe cu cuvintele scrise pe steluţele de
culoarea aleasă de ei. După expirarea timpului de 10 min. vor citi întrebările pe
grupe şi vom încerca să răspundem la întrebări.

Exemple de întrebări:
CINE? – Cine scrie cel mai frumos/urât temele?
- Cine nu-şi scrie integral temele?
- Cine îi poate ajuta pe copii la teme?
- Cine minte în legătură cu efectuarea temei?
- Cine nu-şi notează corect temele?
- Cine citeşte lecţiile înainte de efectuarea temelor?
- Cine efectuează singur tema fără ajutorul părinţilor?
- Cine-şi scrie mereu temele şi este lăudat?
Răspunsurile la aceste întrebări vizează numirea elevilor, deci fiecare părinte va
afla date despre copilul său.

CE? - Ce metode aplicaţi la verificarea temelor?

- Ce discipline sunt îndrăgite de elevi la care rezolvă temele cu
plăcere?
- Ce timp este alocat rezolvării temelor?

UNDE? – Unde trebuie să-şi scrie copiii temele?

- Unde greşim la ajutorul temelor ?
- Unde îşi scriu elevii temele când nu-şi fac acasă?
- Unde ne putem documenta în privinţa temelor la unele discipline?
- Unde este locul adecvat pentru scrierea temelor?

CÂND? – Când trebuie ajutaţi copiii?

- Când nu ştim să-i ajutăm, ce facem?
- Când nu şi-a scris tema copilul meu?
- Când au fost lăudaţi copiii care-şi fac zilnic temele?

DE CE? - De ce au prea mult/ prea puţin de scris?

- De ce se dau aceste teme pentru acasă ?
- De ce unii nu-şi scriu tema integral ?
- De ce sunt importante aceste teme ?
- De ce nu se fac temele la şcoală?

Prin răspunderea la aceste întrebări se vor lămuri anumite probleme legate de

temele acasă – aflarea unor nume prin răspunderea la întrebări,
- timpul alocat efectuării temelor, disciplinele îndrăgite etc
- locul adecvat scrierii temelor, documentarea părinţilor şi a elevilor
etc.
- momentul când trebuie ajutaţi etc.
- cauzele care duc la nescrierea temelor, importanţa lor etc.

BIBLIOGRAFIE:
1. Silvia Breban, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ”Metode
interactive de grup”, Editura Arves.
2. Ion-Ovidiu Pânişoară “Comunicarea eficientă” ediţia a IIIa, revizuită şi
adăugită, Editura Polirom.
3. Constantin Cucoş – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, ediţia a III a, Editura Polirom.