Romana_1033 -> Evaluare M3 online: Autoevaluare (60 min) -> Autoevaluare M3

de către Nania Violeta- luni, 2 decembrie 2019, 21:03

(a) Pot transfera idei și contexte de învățare promovate la disciplina Consiliere și dezvoltare personală
la disciplina pe care o predau, astfel: cunoștințele, abilitățile și atitudinile de care au nevoie elevii atât
pentru a avea succes școlar, cât și pentru a-și planifica traseul educațional și cariera și a se dezvolta
socioemoțional pot fi repere importante în atingerea performanței școlare.

(b) Consider că am un rol important în dezvoltarea unui mediu școlar incluziv pentru că pornesc de la
premisa că toți elevii sunt egali și prin educație putem face ca elevii cu dizabilități să poată depăși
barierele fizice și psihice și să înregistreze progres școlar.

(c) Utilizez în activitatea didactică și resurse educaționale deschise: fișe de lucru, chestionare,
materiale audio-video etc. Astfel, elevii mei reușesc să capete încredere în forțele proprii și să devină ,
cu fiecare z ice trece, varianta lor cea mai bună.

Plan de acțiune pentru integrarea

copiilor cu dizabilități

Elevi

Idei de activități

- așezarea optimă a copilului în clasă:

- să stea în prima bancă, cu un coleg cooperant și empatic, care îl ajută la

nevoie;

- să nu fie agitaţie în jurul lui, ca să nu-i distragă atenţia, în jurul lui să fie elevi
liniștiți;

- materialele didactice care îl ajută la învăţare să fie la îndemâna lui;

- tabla este recomandat să fie albă;

- jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia (Pânza
încrederii, Schimbă locul!, Ghici cine e? etc.)

- conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate (PIP sau Plan de

remediere, după caz);

- activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare

lecţie;

- formularea instrucţiunilor într-un mod accesibil;

- alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;

- organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;

- formarea de rutine prin activităţi similare.

Strategii de învățare

- învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;

- tratarea diferențiată;

- metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic, Explozia

stelară, Ciorchinele, Cubul, Turul galeriei etc. - adaptate);

- învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;

- valorizarea activității în fiecare oră;

- ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru

motivare.

Resurse
- folosirea de material didactic adecvat și ușor de manipulat (socotitori, alfabetar
magnetic, carioci, jetoane etc.);

- mijloace de predare/învățare multisenzoriale și distractive, cu material concret-

intuitiv;

- mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.);

- cărți/reviste cu imagini;

- fișe cu scheme de fixare;

- resurse educaționale deschise;

- planșe tematice afișate permanent în clasă etc.

Evaluare

- observarea sistematică a comportamentului;

- autoevaluarea, dacă e cazul;

- aprecieri verbale;

- fișe de observare a comportamentului, a progresului.

Părinți

Idei de activități

- consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun

de acțiune și a cunoașterii mai bine a elevului (Părinți la școală-părinți acasă));

- activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin,

consilieri școlari (Împreună vom reuși)
- activități comune părinți-elevi-învățător (ateliere de lucru- Rama familiei,
excursii, vizite, serbări etc.);

- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament

(Suntem diferiți?);

- implicarea în proiecte care să elimine/diminueze acțiunile de bullying (Stop

bullying);

- activități de genul Schimb de mame etc.

Strategii de învățare

- lectorate

- dezbateri

- mese rotunde

- workshop-uri

- tehnici dramatice

- expoziții

Resurse

- ppt-uri tematice

- pliante/reviste/afișe informative

- tehnologii informatizate

- umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin

Evaluare

- observarea sistematică

- chestionare

- portofolii cu produsele activităților

Cadre didactice

Idei de activități

- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de

remediere, după caz);

- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;

- simpoziane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES

(Integrarea copiilor cu CES);

- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice

- activități comune părinți-profesori-elevi (Copilul vostru-elevul nostru)

- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlar etc.

Strategii de învățare

- mese rotunde

- workshop-uri

- dezbateri

- interasistențe

- lucru în echipă
Resurse

- pliante/reviste/afișe informative

- tehnologii informatizate

- listă cu lucrări de specialitate

- cadru normativ (Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru

asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare; Ordin
Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția
integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a
orientării școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și
reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES.

- materiale didactice adecvate

Evaluare

- chestionare

- portofolii cu produsele activităților

- caietul învățătorului

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități (240 min) -> 3.1.4.

de către Cristea Ioana Monica- luni, 2 decembrie 2019, 21:39

Incluziunea nu este un simplu concept, aplicat doar la mediul şcolar. Din contră,
problematica incluziunii, a diversităţii, este o sursă complexă de politici, dezbateri
şi acţiuni sociale. Unul dintre dezideratele acestor politici este acela de a asigura
o schimbare durabilă de mentalitate la nivel de societate faţă de persoanele cu
dizabilităţi, schimbare care să se integreze în mai larga cerinţă a acceptării şi
promovării diversităţii.
Şcoala, prin misiunea ei de instituţie formatoare de personalităţi, alături de
misiunea de a transmite elevilor informații și un bagaj solid de cunoștințe
reprezintă un mediu prioritar pentru începerea şi implementarea politicii
incluzive. Să ne gândim doar la perioada pe care un copil o petrece în şcoală.
Aceste ore și ani pot fi marcaţi de segregare, de excluziune sau pot fi marcaţi de
efortul de a adapta metodele, tehnicile şi instrumentele de care dispune
profesorul pentru a facilita integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în
mijlocul copiilor fără CES.

Trecând de la discuţia asupra beneficiilor educaţiei incluzive şi a locului ei în

cadrul politicilor generale privind incluziunea, este bine să accentuăm faptul că
vorbim de un proces, şi nu de un fapt. Această trecere a societăţii în general şi a
şcolii în special către acceptarea diversităţii şi educaţia incluzivă este un demers
de lungă durată. Din acest motiv este important să privim şi la mecanismele prin
care acest proces este facilitat sau din contră, întâmpină rezistenţe din partea
actorilor câmpului social, politic, educaţional.

Educaţia formală, nonformală și informală transformă individul dependent de

familie, de societate, într-unul independent, care se bucură de autonomie.
Valorile învăţate în şcoală şi în familie ar trebui să îndrume omul pe tot parcursul
vieţii. Un climat de armonie şi bună înţelegere în şcoală este definitoriu. Un
dezechilibru al şcolii devine o problemă la nivelul societăţii.

Elevi

Idei de activități: copilul va fi dispus să înveţe, datorită unor caracteristici cum ar

fi curiozitatea, prietenia şi va fi înclinat să valorifice ceea ce presupune învăţarea.
Se poate considera că învăţarea are loc prin parcurgerea unor stadii: manifestarea
interesului, implicarea, persistarea în pofida dificultăţilor şi incertitudinilor,
comunicarea cu alţii, asumarea responsabilităţii pentru propria învăţare.

Strategii: receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare devine

realizabilă în măsura în care elevul construieşte mesaje orale diverse, transcrie
structuri din texte cunoscute, aplică principiile ascultării active în manifestarea
unui comportament comunicativ adecvat.
Resurse: ludoterapia reprezintă o tehnică prin care modalitatea naturală de
expresie a copilului-jocul- este utilizată ca modalitate terapeutică în asistența
copilului cu probleme emoționale. Ea îi permite copilului să acţioneze direct
asupra lumii, la o scară redusă, jucându-se cu materiale și obiecte alese cu grijă,
sub îndrumarea adultului, copilul își scoate la lumină trăirile, emoţiile ascunse
pentru a putea fi conştientizate și înţelese. Profesorul trebuie să accepte orice ar
spune sau orice ar face copilul, căci acesta are nevoie să simtă că se poate
manifesta liber și deschis într-o atmosfera caldă, prietenoasă, nonpunitivă.

Evaluare: evaluarea şcolarilor cu CES se realizează diferenţiat faţă de ceilalţi

participanţi la lecţie prin evaluări formative şi sumative personalizate, prin itemi
care să măsoare o înregistrare minimă a progresului şcolar prin raportare la
cerinţele din curriculum

Părinți

Idei de activități: părinţii trebuie să se implice în activitatea copilului în afara

casei şi să-i încurajeze şi pe ceilalţi părinţi să se alăture.

Strategii: utilizarea unor formule clare de adresare, fiind obligatoriu ca parintele

sa se asigure ca atenţia copilului este atrasa înainte de a i se transmite elementele
importante privind sarcinile de lucru

Resurse: Părinţii sunt parteneri în educaţie pentru că deţin cele mai multe
informaţii despre copilul lor, ei furnizând informaţiei despre specificul dizabilităţii
școlarului, precum şi date despre contextul de dezvoltare a acestuia. Părinţii
informează şi despre factorii de influenţă negative care ar trebui evitaţi (fobii,
neplăceri, stresuri, stimuli negativi, care determină inhibarea/izolarea copiilor
etc.). Ei sunt persoanele care cunosc cel mai bine copilul şi constituie o bună
sursă de consultanţă pentru cei care lucrează cu copiii lor (cadre didactice,
specialişti - medici, kinetoterapeuţi, defectologi, ergoterapeuţi etc.) şi sunt
principalii susţinători ai copilului.

Evaluare: La orice copil, în mod particular la copiii cu dizabilităţi, gradul de

interes şi de colaborarea a părinţilor cu școala este cel mai adesea direct
proportional cu rezultatele obţinute de copiii. Psihopedagogia modernă, centrată
pe copil se bazează pe convingerea că familia este primul educator şi cu cel mai
mare potenţial de modelare. Familiile copiilor cu CES sunt adesea responsabile de
copiii lor tot restul vieţii. Toate intervenţiile ar trebui să plece de la presupunerea
că nu părinţii sunt cauza dizabilităţilor copiilor lor: se are în vedere aici riscul
blamării părinţilor pentru dizabilităţile copiilor lor.

Cadre didactice

Idei de activități: descoperirea unor noi tehnici de învăţare pentru a veni în

ajutorul copiilor care întâmpină dificultăţi; la unele activităţi se stă pe podea, se
face un cerc sau două astfel încât copiii şi educatorul/profesorul să stea
împreună, ca la o masă rotundă.

Strategii: utilizarea unui sistem de recompense simbolice si sancțiuni pentru

comportamentele dezirabile si indezirabile

Resurse: profesorul planifică fiecare zi pentru a utiliza materiale diferite; implică

copiii să aducă materiale la grupă/clasă pentru activități

Evaluare: evaluare autentică: fise de observare, lucrările copiilor, asa cum sunt
portofoliile.

Plan de Intervenție individualizat

Numele si prenumele beneficiarului: T.M.C.

Data si locul nașterii: 04.02.2011 București

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr. 4. Turnu-Măgurele

Perioada de intervenție: an școlar 2019-2020

Echipa intervenție: profesorul de sprijin, profesorii de la clasă

Problemele cu care se confruntă copilul/ elevul /tânarul (rezultatele evaluarii

complexe):
Copilul este diagnosticat cu: Hidrocefalie. Anemie hipocromă. Hipotrofie
ponderală. Este încadrat în grad de handicap GRAV CU ASISTENT PERSONAL. Nu
vorbește, plânge, nu se adaptează, nu are achiziții și cunoștințe specifice acestui
nivel de vârstă. Este dependent de bunică. Necesită atenție și supraveghere
sporite.

Priorități pentru perioada (se specifică intervalul): septembrie 2019 - iunie 2020

Identificarea problemelor si stabilirea etapelor ce urmează să se desfășoare în

intervenția de specialitate, în perioada: septembrie 2019 - iunie 2020

Structura planului de intervenție individualizat:

Obiectiv general: Elaborarea, organizarea si dezvoltarea limbajului oral

O1. Dezvoltarea motricității generale, motricitatea fină (îndemânare, precizie,

coordonarea mișcărilor) și a aparatului fonoarticulator.

O2: Educarea respiraţiei

O3. Exersarea si dezvoltarea acuității auditive și a auzului fonematic: -crearea

posibilității de articulare corectă; sesizarea și diferențierea sunetelor, locului și
rolul sunetelor în cuvânt;

O4. Descifrarea pe bază de labiolectură a emisiilor verbale

O5. Pronunțarea corectă a sunetelor și cuvintelor: Însușirea pronunției corecte a

sunetelor, recunoașterea și diferențierea lor izolat și în cuvinte; asocierea citirii
labiale cu propria articulare; descifrarea prin labiolectură a celor mai frecvente
combinații de sunete; diferențierea sunetelor slab vizibile labial și a sunetelor cu
expresia labială asemănătoare; pronunția corectă a silabelor; pronunțarea corectă
a cuvintelor insistând pe aspectul semantic, pe reproducerea corectă și
memorarea lor;

O.6. Formarea limbajului expresiv lărgit:

O6.1. Dezvoltarea intensă a vocabularului, însușirea cuvintelor cu structură

complexă
O7. Formarea deprinderii de a formula enunțuri corecte, logice, de a se exprima
in propoziții corect formulate: așezarea cuvintelor în propoziții simple; perceperea
întrebărilor și răspunsurilor uzuale, simple;

O8. Dezvoltarea gândirii și înțelegerea mesajelor verbale: perceperea expresiilor

curente simple; perceperea dialogului (unde, ce face , cu ce, al cui, de ce, cum,
cine).

O9. Conversația libera: formarea deprinderii de a susține o conversație .

Metode și tehnici de realizare

O1. Dezvoltarea motricității generale, motricitatea fină (îndemânare, precizie,

coordonarea mișcărilor) și a aparatului fonoarticulator:

O1.1. Dezvoltarea motricității generale

Exerciții: imitarea mersului, mersul ritmat, să sară coarda, să alerge, să sară într-un
picior, să sară în două picioare.

Metode și procedee folosite: exercițiul, demonstrația, imitația.

Materiale utilizate: coarda

O1.2 Dezvoltarea motricității fine (îndemânare, precizie, coordonarea mișcărilor)

Exerciții: să taie cu foarfeca, să înșire mărgele, să încheie nasturi, să facă nod.

Metode și procedee folosite: exercițiul, demonstrația, imitația.

Materiale utilizate: mărgele, foarfecă, nasturi, sfoară

O1.3Mobilitatea aparatului fonoarticulator. Exerciții:

- Pentru mobilitatea maxilarului: închiderea/deschiderea gurii, exerciții de

alternare a maxilarelor înainte - înapoi, mușcătura;

- Pentru mobilitatea limbii: limba iese si intră repede (pisicuța bea lapte), limba
mişcată de la dreapta la stânga (tic-tacul ceasului), limba iese in forma de lopata,
limba iese în formă de săgeată, limba şterge buzele, limba şterge dinţii pe
deasupra/pe dedesubt, mișcări circulare ale limbii, mișcări ale limbii în sus și în
jos, tropăitul calului, sforăitul calului;

- Pentru buze și obraji: mișcări de sugere a obrajilor, mișcări de țuguiere a

buzelor, mișcări de întindere a buzelor, mișcări alternative de rotunjire și întindere
ale buzelor, țuguierea buzelor, umflarea obrajilor, vibrarea buzelor, mișcări de
aburire a oglinzii;

- Pentru vălul palatin: imitarea căscatului, a tusei.

Metode si procedee folosite: exercițiul, demonstrația, imitația.

Materiale utilizate: oglinda logopedică

Durata de îndeplinire a obiectivului: pe toată durata terapiei

O2. Educarea respirației:

O2.1 Dezvoltarea respiraţiei non-verbale: Exerciţii pentru expiraţie: suflă nasul în

batistă!, stinge lumânarea!, umflă balonul!, suflă în apă cu paiul!. Exerciţii pentru
inspiraţie: miroase florile!, câinele la vânătoare!.

O2.2. Dezvoltarea respirației verbale: obținerea expirației mai lungi decât

inspirația la pronunție; vorbire în expirație fără efort, ritmat.

Exerciții: exerciții de pronunție a vocalelor, prelung, rar, fără efort în timpul unei
expirații; exerciții de pronunție într-o expirație a unei consoane;

O3. Exersarea și dezvoltarea acuității auditive și a auzului fonematic

O3.1 Dezvoltarea acuității auditive și a auzului fonematic

Procedee folosite: emiterea de sunete fără să i se atragă atenția; emiterea de

sunete cu atragerea atenției asupra sunetelor.

Metode și procedee folosite: exercițiul, demonstrația, imitația Materiale utilizate:

oglinda logopedică.

O3.2 Localizarea sunetului Procedee folosite:

- indicarea sursei sonore pentru ca sunetele să-i devina semnificative; -
identificarea sursei cu ajutorul jucăriilor sonore.

Metode și procedee folosite: exercițiul, demonstrația, imitația Materiale utilizate:

jucării muzicale: toba, fluier, clopoțel,

O3.3 Diferențierea sunetelor verbale: diferențierea sunetelor verbale;

diferențierea sunetelor emise de instrumente și de vocea umană;

Procedee folosite: emiterea sunetelor vocale și cu ajutorul instrumentelor

muzicale și diferențierea lor: diferențierea vocilor umane; diferențierea propriei
voci, a unui grup de voci, a cântecului.

Procedee folosite: indicarea persoanei care a vorbit.

Metode și procedee folosite: exercițiul, demonstrația, imitația.

Materiale utilizate: oglinda logopedică, jucării muzicale: toba, fluier, clopoțel,

reportofon cu voci umane înregistrate (propria voce, vocea mamei, vocea tatălui,
grup de voci), CD-uri cu cântece. Diferențierea sunetelor din natură și
pronunția de onomatopee.

Exerciții: imitarea sunetelor din natură și pronunția de onomatopee: vântul: vâjj-

vâjj; telefonul: bing-bang; ceasul: tic-tac; sonerie: țârr-țârr; gâsca: gaga gaga; oaie:
bee, bee, bee; câine: ham, ham; rața: mac, mac, mac; pui: piu piu piu; vaca: muu
muu; broasca: oac oac. Metode și procedee folosite: exercițiul, demonstrația,
imitația

Materiale utilizate: carte muzicală cu animale; imagini cu animale, animale jucării

Durata de îndeplinire a obiectivului - 1 lună

O4. Descifrarea pe baza de labiolectură a emisiilor verbale

O4.1 Exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv în vederea insușirii

labiolecturii

Copilul va fi invățat să intuiască expresia feței și structura anatomo-fiziologică a

aparatului fonoarticulator.
Exerciții pentru dezvoltarea capacității de concentrare a atenției prin urmărirea
atentă și concentrarea atenției asupra sunetelor. Așezați în fața oglinzii i se va
arăta cum trebuie să se folosească de limbă, văl palatin, buze.

Exerciții pentru educarea sensibilității vibrotactile. Copilul va fi dirijat spre

perceperea senzațiilor vibrotactile și verbomotorii folosindu-și mâinile.

Metode și procedee folosite: exercițiul, demonstrația, imitația.

O5. Pronunțarea corectă a sunetelor și cuvintelor:

O5.1Insușirea pronunției corecte a sunetelor, recunoașterea și diferențierea lor,

izolat și în cuvinte: prin diferite exerciții in fața oglinzii, i se va dirija atenția
vizuală, vibrotactilă și kinestezică spre realizarea articulării sunetelor;

O5.2 Asocierea citirii labiale cu propria articulare; se vor articula sunetele

demonstrativ și i se va cere reproducerea lor prin imitație. La nevoie va fi ajutată
mecanic.

O5.3 Descifrarea prin labiolectură a celor mai frecvente combinații de sunete; se

vor articula clar precis, demonstrativ, cu mișcări bine conturate, diferite combinații
de sunete conducând spre sesizarea diferențelor.

O5.4 Diferențierea sunetelor slab vizibile labial și a sunetelor cu expresia labială

asemănătoare; prin exerciții se va urmări înlăturarea sau evitarea: confuziilor care
pot sa apărea între consoanele omorganice ( p-b-m, f-v, s-z, t-d-d, l-r, c-ce-gegi,
c-g-h); confuziilor intre anumite consoane situate într-o ambianță fonetică
defavorabilă (însoțite de o vocală închisa, cu aceeași expresie labială): su-zu, ru-lu;

O5.5 Pronunția corectă a silabelor; se vor pronunța silabe, se vor face asocieri si
se va cere urmărirea atentă și reproducerea lor: silabe simple, duble; asocieri de
doua silabe; silabe cu consoane cu locuri de articulare diferite; silabe formate din
diftongi; silabe cu grupuri consonantice

O5.6 Pronunțarea corectă a cuvintelor, insistând pe aspectul semantic, pe

reproducerea corectă și memorarea lor; i se va cere să pronunțe după logoped,
apoi independent: cuvinte formate din doua silabe cu vocale diferite; cuvinte
bisilabice formate din consoane cu locuri de articulare diferite; cuvinte formate
din silabe închise și deschise; cuvinte bisilabice.
Obs. Cuvintele vor fi pronunțate cu mișcări conturate și se va cere reproducerea
lor, având permanent grijă să fie corect articulate și sonorizate, urmărind în
același timp înțelegerea și memorarea lor. În acest scop, vor fi legate de imagini,
obiecte, acțiuni, urmărindu-se și evitarea sau înlăturarea confuziilor.

O6. Formarea limbajului expresiv lărgit:

O6.1. dezvoltarea intensă a vocabularului, însușirea cuvintelor cu structură

complexă. Prin exerciții, folosind un bogat material intuitiv, se va urmări:

- îmbogățirea vocabularului, introducând noi categorii gramaticale (pronume

personale, prepoziții)

- pronunțarea, memorarea, evocarea cuvintelor;

- sesizarea înțelesului cuvintelor care denumesc diferite categorii de obiecte,

însușiri, acțiuni;

- cuvinte de relație:

- cuvinte legate de propria persoană (nume, sex, vârsta, însușiri fizice, parțile
corpului omenesc, îmbrăcăminte, igiena personală);

- cuvinte legate de mediul familial (membrii familiei, relații, activități specifice,

alimentație);

- cuvinte legate de mediul natural ( animale, pasări, flori, anotimpuri);

- activități cotidiene ( momentele zilei, jocuri specifice vârstei);

- cuvinte legate de mediul social ( mijloace de transport, a face cumpărături,

convorbiri telefonice, formule de adresare, salutul);

O7. Formarea deprinderii de a formula enunțuri corecte, logice, de a se exprima

în propoziții corect formulate:

O7.1 Așezarea cuvintelor în propozitii; Pe baza de imagini ajutat de întrebări va fi

antrenat de la primele cuvinte să formuleze propoziții, la început formate din
două cuvinte, apoi trei cuvinte, patru cuvinte.
O7.2 Perceperea întrebărilor și răspunsurilor uzuale, simple.

- Exerciții de formulare de întrebări şi răspunsuri, prin utilizarea întrebărilor

corespunzătoare, va fi solicitată să răspundă la întrebări, apoi să formuleze ea
însăşi întrebări.

O8. Dezvoltarea gândirii și înţelegerea mesajelor verbale:

O8.1Perceperea expresiilor curente simple prin diferite exerciţii, copilul va fi

condus:

- să recunoască, să înţeleagă și să-și însușească cuvinte, sintagme, diferite

enunţuri intonative și principalele acte de vorbire;

- să asocieze reprezentările gestuale cu structurile verbale; să sesizeze

organizarea acustica a mesajului (ritm, intonaţie);

- să înțeleagă și să desprindă informaţia dintr-un mesaj; să înțeleagă și să

reacţioneze la comenzi verbale;

- să reproducă unități și structuri sonore, respectând ritmul și intonația.

O8.2 Perceperea dialogului (unde, ce face , cu ce, al cui, de ce, cum, cine) prin
formulări de propoziţii ca răspuns la întrebări

O9. Conversaţia liberă:

O9.1 folosirea cuvintelor si structurilor gramaticale in limbajul activ. Fixarea si

evocarea mnezica a cuvintelor, copilul este antrenat sa povestească întâmplări din
viata de familie, grădiniţa, școală. Povestiri după întrebări, imagini.

O9.2 Formarea deprinderii de a susţine o conversaţie. Producerea și reproducerea

mesajelor orale simple, clare, logic închegate prin care solicită sau transmit
informaţii prin: dialog susţinut: copil-copil, copil-logoped, copil-persoană străină.
Pe parcursul fiecărei şedinţe s-au făcut pauze între diversele tipuri de exerciţii şi
chiar în cadrul exerciţiilor atunci când copilul dădea semne de oboseală sau de
plictiseală. Intervenţia terapeutică va continua, conform programului terapeutic.

Obiective realizate:
- însuşirea sunetelor afectate, recunoaşterea lor în cuvinte în diferite
poziţii

- formarea de propoziţii cu doua sau trei cuvinte folosind cuvinte de

legătura

- relaţionează cu majoritatea colegilor si cu cadrele didactice, deţine achiziții

specifice nivelului de vârstă

- socializează, participă la activități, se joacă cu copiii.

Dificultăți întâmpinate: exerciţii pentru emiterea sunetului ,,r”

Exerciţiile pentru impostarea sunetului ,,R”, ,,Ș”, ,,Ț” ,,Z” sunt:

- umflarea obrajilor şi suflarea aerului afară, cu putere;

- limba rotundă/ascuţită alternativ;

- limba rotundă între dinţii;

- limba rotundă, între buze, vibrarea vârfului limbii;

- limba sus, în spatele incisivilor superiori, imitarea tropăitului calului;

- limba sus, în spatele incisivilor superiori şi articularea: bruuummm.

Au fost iniţiate o serie de exerciții de vorbire, frământări de limbă și jocuri de

cuvinte care au pus accentual pe sunetele cu pronunție deficitară.

Metode cu impact ridicat:

- pozitiv, CD-uri educaționale, jocurile de rol, povestea terapeutică

- negative, fișele care necesită mai mult timp de concentrare

Revizuirea programului de intervenţie educațional-terapeutică (în functie de

rezultatele evaluărilor periodice).
Continuarea programului de intervenție, automatizarea tuturor sunetelor,
formularea propozițiilor dezvoltate, povestirea după imagini, sau liberă,
relaționarea cu toate persoanele din jur.

Recomandări particulare:

- Prezența părintilor la sedintele de terapie logopedică;

- Relaționarea și cu alți copii, din afara școlii;

Rolul şi modul de implicare al părinților în program:

- Continuarea exerciţiilor de terapie logopedică în familie,

- Implicarea activă, comunicare permanentă, încurajări din partea familiei,

recompense.

Permalink

Citeşte această intervenţie în context

Romana_1033 -> Activitate 3.1.3. Descrierea unei activități de învățare ca

RED (120 min) -> 3.1.3.

de către Cristea Ioana Monica- luni, 2 decembrie 2019, 17:03

Clasa a V-a

Consiliere și dezvoltare personală

Tema: BOOKMAN - Cartea ce mă îmbracă

Competența generală:

C2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și extrașcolare

Competența specifică vizată:

2.1. Recunoaşterea unei varietăţi de emoţii trăite în raport cu sine şi cu ceilalţi

- exerciţii de identificare a emoțiilor utilizând suporturi diverse: imagini, fotografii,

povești, piese de teatru, secvențe de film

- asocierea între o activitate preferată, precum: lectura, dansul, șahul, mersul cu

rolele și emoția pe care un copil o trăiește realizând această activitate, utilizând
suporturi vizuale cu denumirea emoțiilor

- selectarea unor imagini sau realizarea unor desene în vederea elaborării unei
hărți a emoțiilor umane

- exerciții de autoreflecție cu privire la emoţiile personale prin completarea

propozițiilor lacunare de tipul: „Eu simt ... atunci când … …”

Tipul de activitate:

- activitate extrașcolară de promovarea lecturii (poate fi parte a unui proiect

extins sau activitate de sine stătătoare)

Grup-țintă: direct: elevii ciclului gimnazial; indirect: părinți, profesori

Scop:

- Cultivarea în rândul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia

a importanţei pe care o are lectura în construirea şi desăvârşire personalităţii lor,
cultivarea interesului pentru lectură, a simţului estetic, cultivarea unui simţ al
valorilor culturale autentice. Elevul trebuie să fie conştient de valoarea şi de
importanţa cărţii în desăvârşirea personalităţii lui, de rolul pe care-l ocupă lectura
în relaţionarea cu lumea din jur, cu restul universului.

Obiective:

- încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură;

- cultivarea lecturii de plăcere;

- formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi când să
citească;

- dezvoltarea atitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu ceilalţi;

- însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare;

- încurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi;

- selectarea cărților în raport cu vârsta, aptitudinile, interesele fiecăruia;

- realizarea de către fiecare elev a unui tricou personalizat cu idei proprii în ceea
ce privește modul de influențare a colegilor în direcția lecturii, un mod de
promovare a unei cărți preferate sau autor preferat.

Rezultate așteptate:

- expoziție cu materiale realizate;

- liste de lecturi suplimentare recomandate/propuse de elevi pentru elevi pe ani

de studiu;
- videoclip motivațional (Hoțul de cărți de Markus Zusak)

Play Video

- album foto;

- culegeri de citate/recenzii cărți/filme recomandate;

- completarea „Copacului cu cărți”:ramurile = autori, florile = titluri, informații,

impresii, petalele = elevii care-și aduc contribuția pe fiecare cerință (floare);

- sporirea interesului elevilor pentru lectură;

- formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii;

- purtarea tricourilor.

Resurse materiale:

- fișe, chestionare;

- cărți din biblioteca individuală/școlară;

- laptop, videoproiector, aparate de filmat/fotografiat;

- volume de opere literare, calculator, internet,videoproiector, copiator,materiale

video;

- afişe, fluturaşi, pliante, fişe, invitaţii, planşe, postere, fotografii, diplome.

Resurse de timp:

- 1 săptămână

ctivitate 3.1.2. Dezvoltarea încrederii elevilor dumneavoastră în propriile capacități de învățare (240
min) -> 3.1.2.

de către Cristea Ioana Monica- luni, 2 decembrie 2019, 15:19

CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Clasa a VII-a

Tema: Bullying ZERO - misiune posibilă

Agresivitate, violență, bullying: cauze, forme, soluții, combatere, prevenire

Competența generală:

Adoptarea atitudinilor pozitive față de sine şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat

Competențe specifice:

1.2: Autoevaluarea stilului de viață sănătos în raport cu mediul de viaţă

- completarea unor grile de autoevaluare despre stilul de viaţă sănătos

- realizarea unor campanii de comunicare, responsabilizare prin afişe/postere, pliante, prezentări

cu ajutorul noilor tehnologii, discuții cu persoane-cheie privind dezvoltarea durabilă, texte și
desene despre efectele negative ale comportamentelor de risc pentru starea de sănătate

- propunerea unui plan de acțiune pentru dezvoltarea stilului de viaţă în raport cu mediul de
viaţă: comportamente sănătoase, obiceiuri zilnice, situaţii de criză, violența în
școală/familie/comunitate

Activități de învățare:

- exerciţii de analiză a manifestărilor agresive, violente, de bullying, din contexte familiare

- exerciţii de diferențiere a formelor de bullying

- formularea unui set de recomandări despre reacții adecvate în situații de bullying din rol de
martor sau victimă
- exerciții de analiză a unor sugestii privind combaterea și prevenirea comportamentelor de
bullying

Resurse:

- testimoniale și imagini care fac referire la comportamentele de bullying (clipul Despre bullying,
realizat de Asociația Salvați Copiii!)

Play Video

- imagini suport, în format digital sau non-digital, pentru identificarea cauzelor, formelor și a
soluțiilor la comportamentele de bullying

- activitate frontală, individuală și pe grupe

- resurse de timp: 1 h

Evaluare:

- observarea sistematică a activităților elevilor

-aprecierea orală a răspunsurilor şi activităţilor desfăşurate

-evaluare pe baza portofoliului personal a realizării unei colecții de documente, cântece, filme,
care abordează fenomenul bullying

Chestionar:

Marcaţi cu Adevărat sau Fals următoarele afirmaţii despre fenomenul de bullying:

Adevărat Fals
· Bullying-ul este ceva normal în copilărie.
· Bullying-ul este un comportament repetat si intenționat prin care
cineva rănește sau intimidează pe altcineva verbal și/sau fizic.
· Bullying-ul este totuna cu conflictul, cearta între copii.
· Cuvintele nu îţi pot face rău cu adevărat.
· Bullying-ul poate apărea în diferite contexte - la şcoală, în faţa
blocului, la locul de joacă etc.
· Bullying-ul întăreşte caracterul, îi face pe copii mai rezistenţi.
· Sunt copii care merită ceea ce li se întâmplă, din cauza modului în
care arată, vorbesc, se comportă.
· Trimiterea de SMS-uri sau e-mailuri jignitoare, răutăcioase,
 zvonurile sau comentariile răspândite pe site-uri de socializare
despre o persoană sunt tot o formă de bullying.
· Agresorii sunt întotdeauna mai puternici decât cei pe care îi
agresează.
· Dacă spui unui adult despre o situaţie de bullying înseamnă că eşti
„pârâcios”, „turnător”.
· Fenomenul de bullying îi poate afecta, în moduri diferite, pe toţi cei
implicaţi - victimă, agresor şi martori.
· Fiecare ar trebui să se descurce singur atunci când este victimă a
bullying-ului.
· Nu este bine să ne amestecăm dacă vedem că cineva este intimidat,
agresat la şcoală sau în altă parte.

Activitate 3.1.1.

Disciplina Consiliere și dezvoltare personală constituie un sprijin în

maturizarea copiilor, creând, de cele mai multe ori, un spaţiu de relaţionare,
comunicare, găsire de soluţii şi rezolvare a unor probleme, decizii,
autocunoaştere, colaborare, acceptări, succese, eşecuri, renunţări.

În cadrul orelor de Consiliere și dezvoltare personală, elevii învaţă să

lucreze împreună unii cu alţii, să-şi dezvolte abilităţi de comunicare, colaborare şi
ajutor reciproc atât prin învăţarea prin cooperare cât şi prin metode alternative de
gândire critică. Lecţia bazată pe interactivitate cultivă relaţiile bazate pe respect
reciproc, colaborare, interdependenţa pozitivă ajutându-i pe elevi să înveţe mai
profund, să-şi formeze deprinderi de lucru în echipă, de comunicare, dezvoltarea
încrederii în sine, dar mai ales formarea capacităţii de a-i respecta şi pe cei din jur.

Pentru a obţine o lecţie reusita este foarte importantă nu numai

desfăşurarea lecţiei, ci mai ales modul în care începe şi se termină aceasta, pentru
a le trezi interesul, atenţia, motivaţia pentru învăţare, dar şi fixa şi determina
dorinţa spre a gandi independent, pentru aprofundare.

În desfăşurarea unei lecţii interactive putem folosi metode ca: Cercul

„complimentelor”, Tehnica „ Obiecte găsite”, Unul stă, trei circulă, Controversa
creativă etc.
Prin metodele variate utilizate urmărim formarea competențelor explorând
mijloacele informaționale- conținuturile, organizate pe domenii tematice.

În concluzie, Consilierea este unul dintre cele mai importante instrumente de

flexibilizare a factorilor educaţionali, menite să atenueze posibilele dezechilibre,
să valorifice potenţe şi să responsabilizeze adaptarea dinamică a adolescenţilor la
viaţa şcolară şi ulterior la inserţia lor socială.

Feedback-ul dumneavoastră -> Feedback

CRED ÎN EDUCAȚIE!

Pentru mine, CRED a însemnat:

C - Credință că pot reuși;

R - Răbdare să pot rezolva totul;

E - Emoții trăite;

D - Dezvoltare personală în carieră.

Mulțumesc formatorilor! Mulțumesc colegilor! Succes tuturor!

Fără CREDință este cu neputință să putem realiza o educație de succes!

Permalink

Autoevaluare M3
a) Pot transfera idei și contexte de învățare promovate la disciplina Consiliere
și dezvoltare personală la disciplina pe care o predau, astfel:

- Competențele propuse în cadrul programei școlare de Consiliere și

dezvoltare personală se referă la cunoștințele, abilitățile și atitudinile de care au
nevoie elevii atât pentru a avea succes școlar, cât și pentru a-și planifica traseul
educațional și cariera și a se dezvolta socioemoțional;

- Competențele propuse în cadrul programei școlare de Consiliere și

dezvoltare personală conduc la consolidarea încrederii în sine a elevilor, ca
persoane unice și valoroase, care își cunosc potențialul individual și învață cu
eficacitate.

b) Consider că am un rol important în dezvoltarea unui mediu școlar incluziv

pentru că fiecare copil are un potențial educativ înnăscut care trebuie doar
descoperit și activizat.

c) Utilizez în activitatea didactică resurse educaționale deschise: CD-uri

educaționale, resurse online, fișe de lucru, chestionare. Astfel, elevii mei
experimentează, analizează și aplică diferite modalități de conectare cu sine și cu
ceilalți și reflectează la propria persoană și la ce pot învăța din activitățile în care
s-au implicat. Astfel achizițiile dobândesc consistență, se structurează și pot fi
transferate în viața cotidiană, dincolo de cadrul strict al unei discipline școlare.

Plan de acțiune pentru integrarea

copiilor cu dizabilități

Conceptul de CES corespunde unei abordări care:

- postulează ideea că fiecare copil este unic;

- admite / demonstrează faptul că orice copil poate învăța;

- valorizează unicitatea tipului de învățare determinată de
particularitățile individuale;

- cultivă diversitatea copiilor ca un mijloc de învățare care sprijină și

întărește învățarea dacă este folosită adecvat;

- consideră curriculum-ul școlar ca un instrument necesar de a fi

flexibil, adaptabil la nevoile / cerințele elevilor.

Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES..... Părinții copilului nu știu,

nu sunt conștienți de aceasta...Sunt primul care trebuiesă informeze părinții
asupra acestui fapt...”

Provocarea : „Cum procedez ? Ca să nu „rănesc” .... și în același timp să fiu

credibil ?

Sugestii:

- Comunicați deschis cu părinții, dar fiți sensibil (la stările, emoțiile,

gândurile lor). Nu dramatizați situația. Idee forță: „Toți suntem, într-un fel sau
altul altfel....”

- Acordați-le timpsă înțeleagă ce le-ați spus.... Permiteți-le să se îndoiască,

să își pună întrebări... și, în timp să accepte (sau nu);

- Manifestați atenție și preocupare față de neliniștile / temerile părinților;

- Anticipați / fiți pregătit / conștient de reacțiile emoționale ce pot apărea

într-o astfel de situație. Nu judecați. Fiți alături de ei.... Înțelegeți...

- Rețineți că părinții pot manifesta o atitudine care nu exprimă

adevăratele lor sentimente;

- Când discutați cu ei: gândiți-vă atent ce urmeazăsă le comunicați și fiți

atenți la modul în care ei pot percepe mesajul dvs.
- Acceptați faptul că, în general, părinții se consideră „experți” în tot
ceea ce privește copiii lor;

- Educați-vă disponibilitatea de a asculta nu doar ceea ce se spune ci și ce

înseamnă / semnifică ceea ce se spune;

- Nu uitați că unele dizabilități sunt moștenite și că unii părinții ar putea

să se confrunte cu dificultăți asemănătoare cu cele ale copiilor lor;

- Prezentați și valorizați succesele elevului cu CES;

- Fiți mereu pozitivi și pro-activi. Ajutați părinții să simtă că fiul / fiica lor
este binevenit /ă în școală.

Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES.... Cum îi voi vorbi părintelui
despre problemele / așteptările mele ?

Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora cu părintele unui
copil cu CES?

Sugestii:

a. Întrebări orientative și auto-reflexive pentru profesor. Acestea vă pot calibra la

perspectiva copilului și a familiei sale, facilitându-vă înțelegerea anumitor temeri/
blocaje ale acestora.

- „Imaginează-ți că ești în locul fiecărui membru al familiei: părinți / bunici /

copil Ce explicație ai da faptului că eforturile tale de până acum nu au avut mai
mult succes ?”

- Care crezi că este părerea lor relativ la cerința educativă a copilului (sunt
conștienți de ea, o acceptă, au informații despre ea ) ?

- Ce crezi că îi deranjează cel mai mult pe părinți în raport cu CES-ul

copilului lor ? Dar pe copil ? Dar pe tine ca dascăl ?
- Cum crezi că se simt părinții în compania copilului (rușinați, dezamăgiți,
vinovați, fericiți....etc...) ? Dar copilul în compania părinților săi (securizat,
stresat....etc.) ?Dar tu în compania copilului și / sau a familiei acestuia ( neajutorat,
nesigur, sigur..... etc.) ?

- Ce așteptări crezi că au părinții de la tine (cadru didactic) ? Dar copilul ?

- Tu ce așteptări ai de la părinții acestui copil ? Dar elevul ce speră să îi oferi

?

- Ce crezi că le-ar da un sentiment de confort / siguranță ? Dar copilului ?

- Imaginează-ți că ești în locul părinților copilului. Gândește-te la trei

dorințe ale familiei copilului pentru el.

b. Întrebări care contribuie la închegarea unei relații de parteneriat între

profesor – părinte (acestea valorizează eforturile părintelui și încurajează
conștientizarea / împărtășirea cognițiilor despre copil (argument:
profesionalismul dascălului rezidă în abilitatea lui de a face apel la expertiza
părintelui):

- Care credeți că ar fi cel mai potrivit mod de a-l aborda / de a lucra cu

copilul dvs. (ex.: direct, oral, diplomat, prin mijloace scrise – poștă electronică,
sms...) ?

- Care sunt / au fost persoanele cele mai utile / eficiente în raport cu el ?

- Au avut rezultate bune ca urmare a felului lor de a fi sau datorită modului

în care lucrau ?

- Care ar fi cea mai mare greșeală pe care aș putea să o fac în raport cu

copilul dvs. ?

Profesorul spune: „Am în clasă doi copii cu CES.... Se vor integra în colectiv astfel
încât să nu se producă situații neplăcute, penibile, jenante...? Cum să procedez...?
Ce ar trebui să le spun celorlalți elevi din clasă ?”

Provocarea: „Cum pot să gesionez un colectiv în care elevii sunt diferiți, dar egali
?”
Sugestii:

a. Dezbatere pe baza unei povești: „Despre urșii Panda sau cum poți să fii
altfel” (adaptare după Jim Wilson):

Urșii Panda sunt animale foarte speciale.Ei sunt foarte rari. Nimeni nu ar putea
spune despre un panda că e obișnuit. (Ei au, de asemenea, gusturi neobișnuite în
ceea ce privește mâncarea și preferă mugurii de bambus în loc de pui și cartofi.
Totuși, gusturile nu se discută, nu-i așa ?). Urșii panda sunt foarte ușor de
îndrăgit.Dar unii dintre ei au trecut prin momente dificile. În unele țări, urșii panda
aproape au dispărut, deoarece unii bărbați îi vânează pentru blană și îi capturează
pentru grădini zoologice. În trecut, urșii panda aveau încredere în oameni și
credeau că sunt în siguranță în compania lor. Dar vânătorii știau asta și, în loc să-i
lase pe urși să se joace și să se simtă bine, i-au capturat sau i-au împușcat. Cine
știe ce era în capul lor ? Mai mult ca sigur că ei s-au gândit la motive care să
explice ceea ce au făcut oamenii. Unii dintre ei poate chiar au crezut că e în
regulă să-i atragă în cursă și apoi să-i prindă. Dar, cum știți, unele ființe nu pot fi
ținute în captivitate. Ele au nevoie să fie libere, să fie ele însele și să nu simtă că
trebuie să se ascundă undeva în colțul unei cuști.

Odată era o grădină zoo în Rusia și acolo trăia o ursoaică faimoasă. Oamenii i-au
făcut cunoștință cu un urs panda de la o altă grădină zoo și au încercat să îi
împrietenească, să facă din ei un cuplu. Dar nu a mers - și știți de ce ?Pentru că nu
era în regulă. Oamenii (probabil oamenii de știință numiți „zoologi”!) au încercat
să facă ceva ce urșii nu doreau. Experimentul a eșuat și urșii panda au devenit
foarte nefericiți. Oamenii au învățat din asta că nu poți forța lucrurile să se
întâmple, fără ca acest lucru să meargă rău. Urșii panda doreau doar să facă
lucrurile pe care urșii panda le fac întotdeauna: să se joace, să mănânce, să doarmă
și uneori să se bată cu alți urși panda!

Oamenii cărora le plac urșii panda trebuie să-și amintească că unii dintre ei au fost
răniți în trecut. Deci, cum e de așteptat, ei pot fi puțin „precauți” când apar oameni
pe teritoriul lor. Doar când știu că oamenii respectivi nu sunt o amenințare se pot
relaxa puțin.

Un alt lucru despre urșii panda e că nu ar trebui niciodată să îi subestimați. Pe cât

sunt de jucăuși, pe atât sunt de puternici. Ați încercat vrodată să ridicați un panda
?Nu... nici eu – da rputeți să vă imaginați cât e de greu. Deci atunci când urșii
panda sunt lăsați să-și vadă de viața lor în partea lor de junglă, ei își pot purta
singuri de grijă. Dar atunci când sunt tineri (ei se nasc dealtfel foarte mici, cam atât
de mici (........), mama lor e cea care le poartă de grijă: încearcă să îi protejeze, să-i
hrănească și le spune ce să facă. Doar după ce învață aceste lucruri, urșii panda
sunt pregătiți să meargă în junglă singuri. E o muncă grea pentru mama panda,
pot să vă asigur !

E de asemenea adevărat că, în timp ce unii panda au fost capturați, mulți dintre ei
sunt eliberați și reintroduși în junglă. E nevoie de timp, multă muncă și poate fi
puțin riscant. Dacă ai fost obișnuit să stai toată ziua și să ți se aducă mâncarea îți
ia un pic de timp până înveți să îți porți singur de grijă. Majoritatea urșilor panda
învață să-și poarte de grijă (cu puțin ajutor din partea prietenilor!) și, dintr-un
motiv ciuda nu se pot gândi la nimic mai plăcut decât să se sprijine de un copac
mare și confortabil, să se bucure de un scărpinat și să mestece niște muguri zemoși
de bambus – presupun că asta e ceea ce ne deosebește de ei

Elevi

Idei de activități

- așezarea optimă a copilului în clasă:

- să stea în prima bancă, cu un coleg cooperant și empatic, care îl ajută la nevoie;

- să nu fie agitaţie în jurul lui, ca să nu-i distragă atenţia, în jurul lui să fie elevi
liniștiți;

- materialele didactice care îl ajută la învăţare să fie la îndemâna lui;

- tabla este recomandat să fie albă;

- jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia(Pânza

încrederii, Schimbă locul!, Ghici cine e? etc.)
- tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare (Tot ca
tine sunt și eu, Bingo, Statuile etc.);

- vizionarea unor filmulețe educative, a unor povești terapeutice, în funcție de

cazul de dizabilitate (Rățușca cea urâtă,Puiul, Frumoasa și Bestia etc.);

- activități de terapie educațională (ludoterapia, meloterapia, terapia

ocupațională);

- conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate (PIP sau Plan de

remediere, după caz);

- activități pe baza soft-urilor destinate elevilor cu dizabilități;

- activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare

lecţie;

- formularea instrucţiunilor într-un mod accesibil;

- alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;

- organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;

- formarea de rutine prin activităţi similare.

Strategii de învățare

- învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;

- tratarea diferențiată;

- metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic,Explozia stelară,

Ciorchinele, Cubul, Turul galeriei etc. - adaptate);

- învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;

- valorizarea activității în fiecare oră;

- ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru
motivare.

Resurse

- folosirea de material didactic adecvat și ușor de manipulat (socotitori, alfabetar

magnetic, carioci, jetoane etc.);

- mijloace de predare/învățare multisenzoriale și distractive, cu material concret-

intuitiv;

- mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.);

- cărți/reviste cu imagini;

- fișe cu scheme de fixare;

- resurse educaționale deschise;

- planșe tematice afișate permanent în clasă etc.

Evaluare

- observarea sistematică a comportamentului;

- evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin (indicații);

- autoevaluarea, dacă e cazul;

- aprecieri verbale;

- fișe de observare a comportamentului, a progresului.

Părinți
Idei de activități

- consultăripermanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun

de acțiune și a cunoașterii mai bine a elevului (Părinți la școală-părinți acasă));

- activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin,

consilieri școlari (Împreună vom reuși)

- activități comune părinți-elevi-învățător (ateliere de lucru- Rama familiei,

excursii, vizite, serbări etc.);

- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament

(Suntem diferiți?);

- implicarea în proiecte care să elimine/diminueze acțiunile de bullying (Stop

bullying);

- activități de genul Schimb de mameetc.

Strategii de învățare

- lectorate

- dezbateri

- mese rotunde

- workshop-uri

- tehnici dramatice

- expoziții

Resurse

- ppt-uri tematice
- pliante/reviste/afișe informative

- tehnologii informatizate

- umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin

Evaluare

- observarea sistematică

- chestionare

- portofolii cu produsele activităților

Cadre didactice

Idei de activități

- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de

remediere, după caz);

- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;

- simpoziane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES

(Integrarea copiilor cu CES);

- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice

- activități comune părinți-profesori-elevi (Copilul vostru-elevul nostru)

- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlaretc.

Strategii de învățare

- mese rotunde

- workshop-uri

- dezbateri

- interasistențe

- lucru în echipă

Resurse

- pliante/reviste/afișe informative

- tehnologii informatizate

- listă cu lucrări de specialitate

- cadru normativ (Ordin Nr. 3124/2017)/ (Ordin Nr.1985/2016)

- materiale didactice adecvate

Evaluare

- chestionare

- portofolii cu produsele activităților

- caietul învățătorului