TEME PORTOFOLIU

TEMA 1

Activitate 2.1. Sinteză pentru activități metodice

Prin participarea la cursul de formare CRED am reusit sa vad si sa inteleg schimbarile

promovate de noile programe scolare si am descoperit noi metode si strategii didactice de
dezvoltare a competentelor elevilor.Trebuie sa ne adaptam schimbarilor, sa invatam sa
interpretam si sa implementam noul curriculum. Mi-am dat seama ca este foarte important, chiar
esential sa adaptam activitatile de invatare la nevoile specifice ale fiecarui elev, ca abordarea
metodologica trebuie sa fie centrata pe competentele cheie ale elevilor si ca trebuie sa stim ce
asteptari avem de la absolventii nostri doar din perspectiva competentelor cheie ale fiecaruia.

Activitate 2.2.a. Sinteză pentru activități metodice

Programa scolara este un document curricular care reglementeaza activitatea profesorului

la clasa si care imbina prevederile legislatiei in vigoare privind educatia si strategiile didactice
utilizate. Noile programe scolare sunt orientate pe formarea si dezvoltarea competentelor la elevi.

Structura programei scolare include:

- Nota de prezentare;

-Competentele generale;

-Competentele specifice si exemple de activitati de invatare;

-Continuturile;

-Sugestiile metodologice.

Sarcinile de invatare trebuie sa respecte programa scolara si sa vizeze centrarea curriculumului pe

problemele reale, pe rezolvarea problemelor dar si pe identificarea solutiilor, ca de exemplu:

-sarcini care vizeaza protejarea mediului inconjurator;

-alimentatia sanatoasa;

-igiena personala;

-interesul pentru activitati sportive.

Profesorul trebuie sa utilizeze diverse strategii didactice pentru a realiza activitati de invatare
adecvate nivelului elevilor si care sa vizeze dezvoltarea competentelor specifice.

1
Activitate 2.3.a. Sinteză pentru activități metodice

Proiectarea didactica este foarte importanta si eficienta in cadrul actului de predare-

invatare-evaluare.
Competentele specifice constituie un element de baza urmarit in procesul instructiv-
educativ si acest fapt trebuie sa reiese atat din proiectare cat si din desfasurarea propriu zisa
a lectiei.
Orice demers didactic trebuie sa stabileasca clar, obiectiv si realist competentele vizate.
Pentru realizarea competentelor cheie, ar trebui parcurse urmatoarele etape:
-selectarea competentelor specifice care duc la insusirea competentelor cheie;
-stabilirea continuturilor care sa constituie suportul formarii competentelor specifice;
-corelarea continuturilor cu competentele specifice;
-alocarea eficienta a numarului de ore necesare fiecarei teme;
-selectarea metodelor activ-participative care sa asigure optimizarea transferului;
-evaluarea permanenta a activitatii didactice.

Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice

In urma utilizarii unor metode care ii invata pe elevi sa lucreze productiv cu ceilalti si care
le dezvolta activitati de colaborare si de ajutor reciproc, se remarca urmatoarele:
-creste increderea elevilor in propriile forte;
-elevii se exprima mai usor oral dar si in scris;
-se asigura conditiile necesare dezvoltarii capacitatii elevilor de a interactiona si de a comunica;
-se dezvolta o atitudine pozitiva fata de competentele specifice de studiu in scoala.
Invatarea prin cooperare este stimulativa daca se realizeaza in grupuri mici de elevi
deoarece le ofera elevilor posibilitatea sa comunice, sa-si exprime sentimentele, sa joace diferite
roluri si sa aiba anumite responsabilitati.

Activitate 2.6.a. Sinteză pentru activități metodice

Curriculum la decizia şcolii reprezintă o soluţie de adaptare a ofertei şcolare generale la

particularităţile şi aspiraţiile elevilor. Curriculum opţional este astfel conceput încât să nu
îngrădească, prin concepţie sau mod de redactare, stilul cadrului didactic, să ofere libertate de
alegere şi de organizare a unor activităţi de învăţare considerate a fi cele mai potrivite atingerii
obiectivelor propuse.
În ceea ce privește elaborarea opționalului, trebuie să avem în vedere următoarele aspecte,
prin prisma noilor reglementări:
Privite prin prisma documentelor reglatoare, tipurile de opțional disciplină nouă sunt:
- Opționalul la nivelul disciplinei
- Opționalul la nivelul ariei curriculare
- Opționalul la nivelul mai multor arii.

2
 Prin elaborarea unei programe pentru un curs opţional, am urmărit să completez
personalitatea, cultura şi să dezvolt competenţele copiilor, venind în sprijinul lor atunci când
aceştia manifestă înclinaţii pentru anumite domenii. Am propus o activitate educativă complexă
care poate sprijini formarea şi dezvoltarea tȃnărului de mâine, prin acumulare de informaţii şi
prin încurajarea de a descoperi şi de a cerceta. Competenţele specifice vizate au fost formulate
după modelul celor din programa pentru Limba şi literatura romȃnă, dar nu sunt reluări ale
acestora. Activităţile de învăţare conduc la dezvoltarea competenţelor specifice propuse,
valorificȃnd experienţa, contextele de învaţare şi cultura specifică vȃrstei elevului. Opţionalul
este o oportunitate de a lărgi aria de interes a elevilor, de a crea noi contexte de învăţare care să
corespundă nevoilor acestora. Cursul urmăreşte să îi înveţe pe elevi să relaţioneze, să selecteze
informaţiile, să preţuiască frumosul, să-şi exprime punctul de vedere, să se descopere pe ei înşişi,
să-şi construiască argumente, să descopere rădăcinile propriului popor şi propriei culturi, să
valorizeze spaţiul cultural căruia îi aparţin. Gȃndirea critică, globală considerată un factor-cheie
în orice învăţare eficientă va fi permanent antrenată, avȃnd ca punct de plecare strategii bazate pe
lectura activă, formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură, jurnale, referate,
eseuri, recenzii, comentarii etc.), folosirea de metode grafice.
Textele suport propuse pentru studiu au fost alese în funcţie de valoare, atractivitate,
capacitatea de a stimula creativitatea şi curiozitatea. Sursele folosite vor fi diverse: texte literare
reprezentative, texte multimodale, CD/DVD, piese muzicale, filme, reviste, dicţionare,
enciclopedii, site-uri culturale literare şi istorice, emisiuni TV, reprezentări artistice din alte arte,
volume, albume de artă, pictură, opere semnificative din literatura romȃnă.
Evaluarea performanţelor elevilor se va realiza şi prin metode complementare care
presupun dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipă (dezbatere, investigaţie, proiect) sau a
reflecţiei asupra propriului progres.

TEMA 2

Activitatea 2.3.b. Proiectul unității de învățare

Unitatea de invatamant: Scoala Gimnaziala Cosoveni

Disciplina: Limba si literatura romana

Profesor: Coanda Elena Loredana

Clasa: a V-a

Nr ore/saptamana: 4

Proiectul unitatii de invatare: De-a ce ma joc (II)

3
 Nr de ore alocate:23
Continuturi Competente Activitati de Resurse Evaluare Observatii
specifice invatare
Textul narativ 2.5 -Activitati de Textul Observarea
literar: prelectura:intrebari suport sistematica a
Vizita…, de privind jocurile Caietul elevilor
I.L.Caragiale preferate si elevului
comportamentul Ghidul
copiilor pe profesorului
parcursul unor
vizite.
-Lectura pe roluri a
textului suport.
Exercitii de citire
fluenta si expresiva
a textului scris.
-Discutie privind
impresiile elevilor
dupa prima lectura.
Timp, spatiu, 2.1 -Exercitii de Manualul Observarea
actiune recunoastere a Caietul sistematica a
reperelor tmporale elevului elevilor
si spatiale ale Ghidul
actiunii profesorului
-Exercitii de
ordonare
cronologica a
ideilor principale
din textul suport,
pentru a intelege
firul narativ,
actiunea schitei.
-Exercitii de lectura
selectiva pentru
desprinderea
informatiilor
esentiale si de
detaliu dintr-un text
citit, pentru a
intelege logica
succesiunii
evenimentelor.
Planul dezvoltat 2.2 Activitati de Resurse Observarea
de idei lectura: digitale sistematica a
-Exercitii de Caietul elevilor

4
 alcatuire a planului elevului Interevaluare
simplu si a planului Ghidul
dezvoltat de idei, profesorului
pe baza unui
organizator grafic.
Personajele 2.1 Exercitii de Resurse Observarea
2.3 identificare a digitale sistematica a
personajelor si a Caietul elevilor
rolului pe care il au elevului
in textul literar. Ghidul
Exercitii de profesorului
identificare a
trasaturilor fizice si
morale.
Exercitii de
formulare a unui
raspuns personal,
creativ cu privire la
personaje si la
relatiile dintre ele.
Semnificatiile 2.2 Activitati de Resurse Autoevaluare
textului 2.3 postlectura: digitale
discutie privind Ghidul
semnificatia profesorului
textului suport.
Exercitii de
formulare a unei
opinii.
Problematizare
privind tema.
Text auxiliar: 2.1 Exercitii de scriere Textul Portofoliu
Exuvii, de 2.3 reflexiva; jurnal cu suport
Simona dubla intrare Resurse
Popescu completat pe digitale
parcursul lecturii. Ghidul
Exercitii de profesorului
comparare a doua
texte literare din
perspectiva
aceleiasi teme.
Discutii privind
semnificatia
textului suport.
Diversitate 5.1 Exercitii de Texte Observarea
culturala:jocuri comparare a suport sistematica a
de ieri si de azi cuvintelor care Lego elevilor

5
 denumesc jocuri in
mai multe limbi.
Lectura textelor
suport
Anuntarea 5.1 Exercitii de Poster
proiectului prezentare a unor
individual experiente proprii
Jocuri fara de viata
varsta Discutarea temei de
proiect si stabilirea
pasilor de realizare.
Schimburi de 1.1 Discutie Resurse Observarea
replici in dialog 1.4 pregatitoare privind digitale sistematica a
comunicarea orala. Ghidul elevilor
Exercitii de profesorului Autoevaluare
recunoastere a unei
situatii de
comunicare si a
rolurilor de
emitator si receptor
Joc de rol in
perechi
Identificare
punctelor tari si
acelor care necesita
imbunatarire in
conversatiile cu un
coleg.
Reguli de acces 1.1 Exercitii de analiza Resurse Interevaluare
la cuvant 1.4 a regulilor de acces digitale Autoevaluare
la cuvant Ghidul
Exercitii de profesorului
construire a unei
comunicari de
grup, cu
respectarea
regulilor de acces
la cuvant.
Reflectie asupra
activitatilor.
Verbul. 1.4 Actualizarea Manualul Aprecieri
Predicatul 2.3 cunostintelor Caietul
verbal. 3.3 despre verb si elevului
4.1 despre categoriile Ghidul
4.4 gramaticale ale profesorului
acestuia.

6
 Descoperirea
formelor verbale si
nepersonale,
infinitivul.
Exercitii de
identificare a
predicatelor
verbale.
Modul 1.4 Exerciţii de Resurse Aprecieri
indicativ. 2.3 comparare a digitale
Prezentul. 3.3 formelor flexionare Caietul
4.1 ale verbelor elevului
4.4 -Exerciţii de DOOM2
ortografie şi de Manualul
ortoepie a formelor Fişe de
verbale lucru
-Exerciţii de
utilizare corectă în
comunicare a
formelor verbale
Trecutul. 1.4 Exerciţii de Resurse Aprecieri
Imperfectul 2.3 comparare a digitale
3.3 formelor flexionare Caietul
4.1 ale verbelor elevului
4.4 -Exerciţii de DOOM2
ortografie şi de Manualul
ortoepie a formelor Fişe de
verbale lucru
-Exerciţii de
utilizare corectă în
comunicare a
formelor verbale
Verbul auxiliar 1.4 Exerciţii de Resurse Aprecieri
a 2.3 comparare a digitale
avea.Participiul. 3.3 formelor flexionare Caietul
Perfectul 4.1 ale verbelor elevului
compus 4.4 -Exerciţii de Manualul
ortografie şi de Fişe de
ortoepie a formelor lucru
verbale
-Exerciţii de
utilizare corectă în
comunicare a
formelor verbale
Perfectul 1.4 Exerciţii de Manualul Aprecieri
simplu şi mai- 2.3 comparare a Fişe de

7
mult-ca- 3.3 formelor flexionare lucru
perfectul 4.1 ale verbelor
4.4 -Exerciţii de
ortografie şi de
ortoepie a formelor
verbale
-Exerciţii de
utilizare corectă în
comunicare a
formelor verbale
Viitorul. 1.4 Exerciţii de Manualul Aprecieri
Verbele 2.3 comparare a Fişe de
auxiliare a vrea 3.3 formelor flexionare lucru
şi a fi 4.1 ale verbelor
4.4 -Exerciţii de
ortografie şi de
ortoepie a formelor
verbale
-Exerciţii de
utilizare corectă în
comunicare a
formelor verbale
Modul 1.4 Exerciţii de Manualul Observarea
imperativ 2.3 comparare a Fişe de sistematică a
3.3 formelor flexionare lucru elevilor
4.1 ale verbelor Caietul Evaluare
4.4 -Exerciţii de elevului formativă
ortografie şi de Autoevaluare
ortoepie a formelor
verbale
-Exerciţii de
utilizare corectă în
comunicare a
formelor verbale
Textul narativ 2.1 Pregătire pentru Text suport Obsevarea
ficţional redactarea de tip Cea mai sistematică a
imaginativ mare elevilor
Lectura textului- dorinţă, de
stimul Cornelia
Exerciţii de Funke
recunoaştere a
trăsăturilor textului
narativ
Text narativ 3.3 Exerciţii aplicative Manualul Interevaluare
ficţional 3.4 pentru respectarea Caietul Autoevaluare
etapelor scrierii elevului

8
 Exerciţii de
realizare a planului
unei compuneri
Recapitulare Toate Exerciţii Manualul
competenţele recapitulative
vizate în
unitate
Evaluare 2.1 Test Manualul
2.2
2.3
3.3
4.1
4.4

TEMA 3

Activitate 2.4.b. Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv

La unitatea de ȋnvǎțare “Mǎrturii din trecut” am propus studierea textului literar narativ, avȃnd ca
text suport “Sobieski și romȃnii”, de Costache Negruzzi. După ce am realizat lectura textului, ȋn
cea de-a doua orǎ de comprehensiune, am selectat o serie de activitǎți, ȋn scopul recunoașterii și
argumentǎrii trǎsǎturilor specifice textului narativ. Am ales pentru aceasta metoda Jurnalului cu
dublǎ intrare care a oferit posibilitatea fixǎrii unor elemente concrete legate de acțiunea operei,
dar și exprimarea propriilor reflecții. Elevii au putut stabili o legătură strânsă între text şi propria
lor curiozitate şi experienţă. Pe fișa de lucru fiecare elev și-a notat numele, titlul operei și autorul.
În partea stângă a paginii i-am rugat să noteze un pasaj sau o imagine artisticǎ din text care i-a
impresionat în mod deosebit, pentru că le-a amintit de o experienţă personală, pentru că i-a
surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul
sau tehnica autorului. În partea dreaptă i-am indrumat să comenteze acel pasaj: De ce l-au notat?
La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-a făcut să-l
noteze? De ce i-a intrigat? etc.

Am continuat cele douǎ coloane cu notarea separatǎ a principalelor evenimente și detalii

legate de text, dar și ȋntrebǎri, gȃnduri și conexiuni. Elevii au dovedit cǎ au reținut detalii
semnificative ale subiectului operei care i-au ajutat sǎ ȋnțeleagǎ și sǎ interpreteze faptele
prezentate, deciziile personajelor. Au fost capabili sǎ identifice emoțiile, sentimentele și
atitudinile personajelor, dar ȋn același timp și-au exprimat propriile sentimente, opinii, atitudini.
S-au dovedit logici, coerenți ȋn formularea unor ipoteze, supoziții, soluții.

La o alta lecție am folosit metoda mozaicului (jigsaw) bazată pe conceptul de team learning, deci
pe învăţarea în echipă. A fost o lectie de actualizare a cunoștințelor legate de verb. Copiii știu din
clasa a V-a sǎ identifice verbul, sǎ-l defineasca, sǎ recunoascǎ felul verbelor (predicative și
auxiliare), sǎ indice modul (indicativ, imperativ, infinitiv, participiu) și timpul, sǎ precizeze

9
funcția sintacticǎ. Am ales aceastǎ metodǎ interactivǎ pentru cǎ asigurǎ implicarea fiecǎrui
membru, dar și o colaborare eficientǎ. Metoda grupurilor independente mi-a permis împărţirea
clasei de elevi în grupe de lucru, în cadrul cărora fiecare membru a primit o sarcină de studiu în
care a trebuit să devină expert, în aşa fel încât ulterior să îşi iniţieze şi colegii cu privire la
subiectul respectiv. Copiii au avut misiunea de a cauta, de a-și aminti, de a exemplifica și de a
nota fiecare dintre noțiunile studiate despre verb anul trecut.

TEMA 4

Activitate 2.5.b. Instrument pentru evaluarea competențelor

TEST – Unitatea I
Clasa a V-a
2019-2020
I. Citeşte cu atenţie textul dat şi rezolvă cerinţele:
Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă,
bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În
fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el, nu putuse să mănânce
din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând și pârguindu-se, venea oarecine
noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei mai aleși
ostași, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoți. În cele mai de pe
urmă, veni fiul cel mai mare al împăratului. Acesta zise:
– Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut
roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinei, dar n-am putut gusta niciodată din ele; acum
a dat în copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc însumi, și mă prinz că voi pune mâna pe acel
tâlhar care ne jefuiește.
(Prâslea cel voinic si merele de aur)

Cerinte:

1.Desparte in silabe cuvintele: 6p

mestesugita……………

manance……………….

niciodata……………….

2. Extrage două idei principale din textul de mai sus. 6p

3. Menţionează două personaje ale textului dat. 6p

10
4. Scrie 6 cuvinte care să facă parte din câmpul lexical al cuvântului fructe. 6p

5.Explica folosirea semnului exclamarii in contextul: Era odată un împărat puternic și mare și
avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! 6p

6.Modul de expunere dominant in text este………………………………………………….. 6p

7.Formuleaza o idee principala pentru fragmentul citat. ………………………………………...6p

8.Indică ordinea în care se află în dicționar cuvintele: femeie, soția, frumoasă, fată, odată, fără.
6p

9.Precizează forma și conținutul cuvintelor din text: 6p

puternic - forma = conținut =
împărăția - forma = conținut =
pomul - forma = conținut =
10.Indică, după alcătuire și felul predicatului, tipul propoziției Acesta zise. Transform-o apoi în
propoziție negativă, dezvoltată. 6p

II. Scrie un text de 10- 15 rânduri, în care să-ți imaginezi o continuare a textului narativ prezentat
mai sus. 30p
În redactarea textului, vei avea în vedere:
 să respecți tema textului și să prezinți noi întâmplări ale personajelor amintite mai sus; 12p
 să existe un limbaj coerent și expresiv; 6p
 să respecți normele de ortografie și de punctuație; 6p
 originalitatea textului creat; 3p
 să fii atent/ă la aspectul textului, adică așezarea în pagină și la felul cum scrii. 3p

Total 90p+10p oficiu=100p

TEMA 5

Activitate 3.1.4. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

Obiectivul general al planului de abilitare-reabilitare este dezvoltarea personală şi socială,

maximizarea potenţialului, dobândirea autonomiei personale şi sociale a copilului în vederea
incluziunii sociale.
Obiectivul planului de servicii individualizat este de a facilita integrarea şcolară şi profesională şi
de a valorifica potenţialul intelectual, emoţional şi aptitudinal al copilului, contribuind astfel la
incluziunea sociala.

11
Durata planului de abilitare-reabilitare este aceeaşi cu valabilitatea certificatului de încadrare în
grad de handicap, respectiv maximum 2 ani. (2) Durata planului de servicii individualizat este
aceeaşi cu valabilitatea certificatului de orientare şcolară şi profesională. (3) În cazul copiilor care
nu sunt încadraţi în grad de handicap şi nici nu sunt orientaţi şcolar/profesional, durata planului
de abilitare-reabilitare este stabilită în funcţie de perioada de acordare a serviciilor şi
intervenţiilor.

Elevii cu dislexie prezinta ca simptomatologie:

-citire lentă
-citirea nu este cursivă
-citire cu multe greșeli (confundă literele, omite sau adaugă literele, silabele, cuvintele,
inversează silabele sau cuvintele scurte, citește cuvintele distorsionate, incomplete, eronate,
repetă silabele din cuvânt)
-are dificultăți în înțelegerea textului citit
-dificultăți în povestirea textului citit
-dificultăți în memorarea textului, poeziei
-este nesigur la citirea unor litere
-a învățat încet și greu literele,
-citirea silabelor - greșește frecvent rândul în citirea textului
-nu citește cu plăcere
-citește mai greu în fața celorlați
-obosește repede în timpul citirii
-dificultăți a memoriei de lucru
-capacitate de exprimare deficitară, greutăți în găsirea cuvintelor, disgramatism
-dificultăți la orientarea în timp și spațiu
-tulburări de atenție
-dificultăți la seriere, organizare
Idei de activități: Exemple de activități specifice de recuperare și dezvoltare precum măsuri de
dispensare
Strategii de învățare: adaptarea curriculară - accesibilizează curriculumul naţional în raport cu
nevoile speciale/cerinţele educaţionale speciale ale elevilor. Pot stabili mai multe niveluri de
adaptare-adaptarea contextului fizic, a metodelor de predare şi până la adaptarea conţinuturilor şi
a cerinţelor curriculare.
Planul Educational Personalizat (PEP), la care va avea acces elevul în școală și obiectivele
specifice de intervenție psihopedagogică în cadrul și în afara școlii, cuprinde (conform sursei
online cu linkul http://www.cjraems.ro/seosp/Responsabilitate-comuna.pdf):

a) Datele personale ale elevului

b) Tipologia tulburării (conform diagnosticului) ---Exemplu : Dislexie

12
c) Recomadări cu privire la intervenția individualizată și personalizată --- De exemplu, ptr
Dislexie se aplica Strategii de învățare adecvate, tinand cont de urmatoarele:

-se utilizeaza metode multisenzoriale, notiunile se prezinta sub forme variate(scheme, cuvinte-
cheie, ilustratii, aparate de redare a vocii, inregistrari video etc)
-se utilizeaza scheme si harti conceptuale ptr facilitarea intelegerii
-se prefera invatarea prin experienta
-obiectivele se impart in sub-obiective
-se ofera din timp scheme grafice legate de tema , ptr a orienta elevul in evidentierea informatiilor
esentiale
-se promoveaza interferente, integrari si legaturi intre cunostinte si discipline
-se promoveaza invatarea colaborativa, in grupuri mici
-se promoveaza simplificarea textului care urmeaza a fi studiat, reducandu-se din complexitatea
lexicala si sintactica, in cazurile in care e nevoie, fara afectarea continuturilor
-se creaza situatii si activitati care sa conduca la dezvoltarea expresiei orale
-se adpteaza in mod flexibil la stilul de invatare al copilului
-se reduce din efortul de lectura a documentelor prin adaptarea fonturilor, dimensiunea spatiilor
dintre randuri, asigurarea de fotocopii, fraze scurte
-se limiteaza efortul de scriere prin reducerea din lungimea dictarilor, din obligatia de a lua notite,
de a redacta lucrari in scris
-se ajuta copilul sa-si gestioneze o agenda ptr a-si nota corect temele si lectiile
-se aleg teme care au si un character practice-aplicativ
-se aplica un sistem de evaluare care sa permita elevului sa-si poata vizualiza progresele
-se ajuta copilul sa-si descopere competentele/talentele
-se allege o limba straina, daca este posibil, care sa aiba o mai mare transparenta lingvistica
-in cazul limbilor straine se acorda o mai mare importanta dezvoltarii abilitatilor orale in
detrimentul celor scrise. In caz de tulburare grava, elevul e scutit de notarea la probele scrise.
-se promoveaza flexibilitatea didactica pe parcursul activitatilor de predare si de evaluare, punand
accent sip e motivarea copilului , valorizarea lui, gasirea punctelor forte, a talentelor, si
dezvoltarea lor.(Bartok Eva—“Copilul dislexic, o responsabilitatecomuna. Ghid destinat
cadrelor didactice si parintilor copiilor cu tulburari specific de invatare(TSI)”)

Resurse: sunt utilizate metode, precum: observarea la clasă, observarea performanțelor atipice
ale elevilor, observarea stilurilor de învățare în scopul adaptării strategiilor didactice, în faza
formativă, la stilul de învățare al fiecărui elev..
Elevii cu tulburări specifice de învăţare pot folosi materiale sau instrumente compensatorii,
inclusiv tehnologii asistive și de acces, şi vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul
semestrelor.

13
d) Instrumente compensatorii utilizate –poate sa utilize diferite instrumente care sa-i permita
compensarea carentelor functionale sis a se concentreze pe sarcini cognitive care vor influenta
pozitiv viteza si corectitudinea lecturii, precum:
- computer/tabletă cu sofware -sintetizator vocal, care transformă tema de citire într-o temă de
ascultare //- aparat de inregistrare care permite elevului să-si completeze notiţele în timpul lecţiei
(tabletă, reportofon,etc) //- hărţi mentale, scheme conceptuale ale unităţii de studiu //- manuale şi
cărţi în format digital (audio-book) //- dicţionare, vocabulare digitale //- tabele cu: lunile anului,
anotimpurile, zilele săptămânii, alfabetul, formule, definiţii,etc.// - texte cu imagini, sinteze,
scheme// - prezenţa cadrului didactic care să citească itemii textului din manual, sarcinile de
rezolvat, chestionarele cu răspunsuri multiple //- altele, la decizia cadrului didactic
e) Măsuri de dispensare adoptate : elevului cu dislexie ii e garantata dispensarea de anumite
activitati de invatare ne-esentiale pentru el , precum:
-copiere de pe table/-luare de notite scrise/-scriere dupa dictare/ /-respectarea timpului ptr
realizarea sarcinilor de lucru in scris/- cititului cu voce tare în faţa clasei/- citirie autonoma a unor
texte a căror lungime şi complexitate nu este compatibilă cu nivelul de abilitate al copilului /–
cantitatea excesivă de teme pentru acasă /– memorarea poeziilor, formulelor, tabelelor,
definiţiilor /- studierea limbilor străine în forma scrisă sau citită /– efectuarea mai multor teste/
evaluări la puţină vreme unele dupa altele - altele, la decizia cadrului didactic
f) Forme de Evaluare:/verificare personalizate pe parcursul semestrelor şi la Evaluările
Naţionale/Bacalaureat
Evaluare adaptată ,de la flexibilitatea pedagogică la acomodarea şi modificarea de substanţă a
conţinutului evaluării, în urma unei evaluări a nevoilor educaţionale speciale ale elevului
utilizând metode variate şi instrumente psihometrice (teste, probe, chestionare, scale etc)
standardizate și validate conform legislației în vigoare:
Evaluarea elevilor cu TSI se adaptează în funcție de evoluția particulară a acestora.
(2) Recomandări de evaluare adaptată în raport cu gradul de severitate al TSI: a) TSI uşoară -
abordare prin prisma flexibilităţii pedagogice, adaptări minimale ale instrumentelor și
modalităților de evaluare; b) TSI moderată - adaptări care sunt concordante cu adaptările
curriculare pe care le reclamă nevoile educaţionale ale elevului şi care sunt specifice tipului/
tipurilor de abilitate şcolară perturbată/ perturbate; c) TSI severă - adaptări şi modificări ample,
care reclamă un proces decizional complex cu mai mulţi factori de decizie. Decizia luată în
echipă multidisciplinară cu un profesor 9 psihopedagog/ de sprijin care să realizeze
managementul cazului, împreună cu profesorul de la clasă. (3) Recomandarea pentru un anumit
tip de evaluare nu va exclude punerea în lucru de către cadrul didactic de la clasă şi a altor tipuri
de evaluare adaptată.
Evaluare adaptată- testele şi verificările vor fi anunţate din timp - se asigură timp suplimentar (30
- 60 de minute) pentru execuţia probelor sau se asigură verificări cu mai puţine cerinţe - se
introduc probe informatizate - se asigură citirea cu voce tare de către profesor a sarcinilor de
efectuat în timpul verificărilor. subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaborează
lucrarea - sunt asigurare folosirea instrumentelor compensative atât la probele scrise cât şi la cele
orale - se vor prevedea verificări orale ca alternativă la cele scrise (mai cu seama la limbile
14
străine) - în notarea la probele orale se va ţine cont de capacităţile lexicale şi expresive ale
elevului
Adaptarea procedurilor de examinare la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și
examenul național de bacalaureat, în cazul elevilor cu TSI orientați școlar și profesional se
face prin: a) asigurarea unui timp suplimentar din timpul alocat iniţial pentru elaborarea lucrării;
b) în cazul elevilor cu dislexie citirea subiectelor este asigurată de către un profesor asistent;
subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaborează lucrarea.
Părinți

Idei de activități: -Sa citeasca cu atentie Ordinul nr 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei
ptr asiguraraea suportului necesar elevilor cu tulburari de invatare/-Sa obtina ceertificatul de
orientare scolara si profesionala/ -sa se adreseze scolii(profesorilor, dirigintelui,directorului) ptr a
obtine masurile compensatorii, masurile de dispensare si evaluarea adapatata pe parcursul
semestrelor, precum si la evaluarile nationale asigurate prin legislatie/ -sa ii apere drepturile
copilului cu mult calm si perseverenta/ -sa inteleaga fenomenul TSI/ -sa lamureasca acest lucru
cu toata familia (largita)/ -sa explice copilului ce este dyslexia. Folosind un limbaj pe care copilul
il intelege/ -sa fie bine informat(internet, carti, seminariidiscutii cu specialisti)/ -sa constientizeze
ca a cauta un vinovat este o reactie normala, dar nu ajuta la nimic
Strategii de învățare: --Sa asigure copilului conditii optime de invatare, incat sa nu fie
deranjat(liniste, calm)/ -sa discute cu copilul, sa-l observe sis a afle care este metoda prin care el
invata mai usor, care este stilul lui de invatare(visual,auditiv, kinestezic)/ -sa exerseze cele
invatate in mod creative si variat, nu numai la masa de studio;/ -sa trezeasca interesul copilului
pentru lecrtura, citind pentru el si impreuna cu el/ --sa aibe rabdare/ -sa-l incurajeze sa fie
independent, sa-l ajute doar la orele grele. Sa astepte de la el sa faca tot ceea ce ii sta in
putinta.Chiar daca ii ia mai mult timp, sa inceteze sa-I mai acorde ajutor din momentul in care
vede ca se descurca singur/ -chiar daca nu reuseste sa faca tema cum ar trebui, sa-I laude
atitudinea pozitiva si efortul depus/ -sa introduca mici pause , stiind ca se poate concentra pentru
perioade scurte de timp/ -stiind ca performanta copilului oscileaza mereu intre extreme din cauza
problematicii pe care o are, sa nu-I reproseze:”Vezi ca poti, daca vrei?”/ -in situatiile de stress sa
discute cu copilul si sa planifice impreuna solutiile pas cu pas, ptr ca el sa faca fata situatiei mai
usor/ sa-si exprime aprecierea ptr realizarile copilului verbal , cat mai des/ -sa-l inteleaga si
sprijine emotional/ -sa nu fie protector/ -sa-i asigure sarcini pe care le poate rezolva si-ii asigura
increderea in el/ sa aiba incredere in copil/ -sa nu-l compare cu altii
Resurse: Terapii specifice, mici sarcini si responsabilitati pentru copil, accent pe interesul
copilului, hobbyurile copilului,dezvoltarera punctelor lui forte, a talentelor si aptitudinilor lui,
accent pe formarea sprijinului reciproc intre frati, folosirea jocului ca modalitate de invatare
principala;
Evaluare: --Chestionare pentru determinarea gradului de satisfacţie/ Reevaluarea periodică a
obiectivelor din planul de abilitare-reabilitare/din planul de servicii individualizat care urmăreşte
eficienţa beneficiilor, a serviciilor şi a măsurilor de intervenţie. Sunt avute în vedere următoarele:
a) ameliorarea stării de sănătate sau încetinirea degenerării stării de sănătate; b) progresele

15
înregistrate în abilitare şi reabilitare; c) gradul de creştere a autonomizării copilului şi a familiei;
d) adaptarea copilului pe perioada tranziţiei; e) diminuarea riscurilor acolo unde există şi altele.
(1) Monitorizarea cazului reprezintă urmărirea şi reevaluarea periodică a progreselor
înregistrate de copil pe parcursul furnizării beneficiilor, serviciilor şi intervenţiilor,
precum şi după încheierea acestora pe o perioadă definită de timp. (2) Monitorizarea se
realizează(printrealtele si) prin: a) menţinerea legăturii cu părinţii/reprezentantul legal prin
orice mijloace de comunicare şi vizite de monitorizare;
Reevaluarea periodică a obiectivelor din planul de abilitare-reabilitare/planul de servicii
individualizat urmăreşte eficienţa beneficiilor, a serviciilor şi a măsurilor de intervenţie. Sunt
avute în vedere următoarele: a) ameliorarea stării de sănătate sau încetinirea degenerării stării de
sănătate; b) progresele înregistrate în abilitare şi reabilitare; c) gradul de creştere a autonomizării
copilului şi a familiei; d) adaptarea copilului pe perioada tranziţiei; e) diminuarea riscurilor acolo
unde există şi altele.
Cadre didactice

Prezint colegilor/profesorilor informații succinte despre specificul dizabilității - dislexia- și

implicațiile asupra învățării, le prezint modalitățile prin care putem răspunde nevoilor de sprijin
al elevului pentru învățare ,avand în vedere dimensiunea cognitivă, dar și aspecte socio-
emoționale)
Idei de activități: Fiecare cadru didactic, pentru el şi pentru colegi acţionează în felul următor:
a) în timpul primelor faze ale parcursului şcolar urmăreşte achiziţionarea premiselor
fundamentale şi stabilizarea primelor abilităţi relative la scriere, lectură şi calcul, acordând atenţie
contextual semnalelor de risc în scopul prevenţiei şi semnalizării cazurilor; b) aplică strategii de
recuperare; c) semnalează familiei persistenţa dificultăţilor atunci când este cazul, chiar în urma
intervenţiilor de recuperare aplicate; d) ia act de certificarea diagnosticului eliberat de
organismele competente; e) procedează, în colaborare cu colegii de la clasă, la documentarea
parcursurilor didactice individualizate şi personalizate prevăzute; f) aplică strategii educative -
didactice de potenţare şi suport compensativ; g) adoptă măsuri de dispensare; h) aplică modalităţi
de verificare şi notare adecvate şi coerente; i) realizează întâlniri de continuitate cu colegii din
nivelul sau anul şcolar precedent cu scopul de a împărtăşi cu aceştia parcursul didactic şi educativ
efectuat de elevi, în special cei cu TSI, pentru a nu exista o discontinuitate a parcursului urmat.
Strategii de învățare (comune cu alți colegi)
-Cunosc foarte bine Ordinul nr 3124/2017 privind aprobarea metodologiei ptr asigurarea
suportului necesar elevilor cu tulburari de invatare/ -la orele mele ii aplic masurile
compensatorii, masurile de dispensare si evaluarea adaptata pe parcursul semestrelor, precum si
la evaluarile nationale, asigurate prin legislatie/ -comunic cu colegii mei profesori despre
succesul aplicarii acestora./ -nu practic metode de predare de care si eu m-am plictisit cand eram
elev (dictari lungi, copieri indelungi de pe tabla) / folosesc metodele “prietenoase” ptr copii
dislexici si ptr toti copiii (ex. Harta conceptuala)/ -folosesc metode si procedee variate,
multisenzoriale, moderne/ -tin cont de stilul individual de invatare al elevului/ -folosesc multe
materiale didactice/ -clarific scopul orei de la inceput/ -scriu putin pe table, cu litere majuscule,

16
lizibile, culori / -il evaluez intr-un mod favorabil lui(inregistrari audio, video, oral)/ -il avertizez
si-l incurajez inainte de teste/ - incurajez si valorizez permanent elevul, aratand apreciere fata de
orice mica realizare a lui/ -il ajut sa-si construiasca despre sine imagine pozitiva, ii accord atentie,
respect, creez atmosfera placuta la ora/ -- raportez performanta copilului la evolutia proprie, nu la
performantele celorlalti
Resurse: -Raportul de monitorizare -Raportul de monitorizare pentru copiii încadraţi în grad de
handicap sau pentru care s-a întocmit plan de abilitare-reabilitare /-Raportul de monitorizare
pentru copiii orientaţi şcolar şi professional/--Raportul de monitorizare pentru copiii orientaţi
şcolar şi profesional avizat de CIEC/consiliul profesoral , care este aprobat de directorul unităţii
de învăţământ
Adaptarea curriculară -accesibilizează curriculumul naţional în raport cu nevoile
speciale/cerinţele educaţionale speciale ale elevilor. pot stabili mai multe niveluri de adaptare:
adaptarea contextului fizic, a metodelor de predare şi până la adaptarea conţinuturilor şi a
cerinţelor curriculare;
Augmentarea curriculară - presupune îmbogăţirea standardelor curriculare cu strategii de
procesare executivă care facilitează achiziţia şi generalizarea informaţiei. Metodele de
augmentare a curriculumului includ: strategii de învăţare sau cognitive, strategii de învăţare
orientate pe elev, strategii de stimulare a autodeterminării. Echipa implicată în elaborarea
planului educaţional personalizat (PEP) trebuie să adauge în conţinutul formal al curriculumului
elevului ceea ce nu se află în curriculumul gen eral;
Evaluare adaptată de la flexibilitatea pedagogică la acomodarea şi modificarea de substanţă a
conţinutului evaluării, în urma unei evaluări a nevoilor educaţionale speciale ale elevului.
Evaluare: -Autoevaluare- masura maturitatii mele profesionale o reprezinta capacitatea mea de
a-mi recunoaste propriile limite si de a cere ajutor, dorinta mea de dezvoltare proesionala , astfel
ca particip la cursuri de formare profesionala si ma documentez din literature de specialitate in
legatura cu TSI, colaborez eficient cu profesorul de sprijin, logopedul, psihologul, precum si cu
parintele, fata de care manifest empatie, respect si apreciere si-I dau instructiuni precise cum sa
exerseze si colaboreze acasa cu copilul.

17