Cred Portofoliul Final Nidelea T. Cornelia

Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți
Program de formare continuă a cadrelor didactice acreditat prin
O.M.E.N. nr. 4737/09.08.2019
PORTOFOLIU CURSANT
Nume și prenume: NIDELEA T. CORNELIA
Școala: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MARIN GH. POPESCU”
Localitatea: GOGOȘARI
Județul: Giurgiu
Grupa: S6_S-M_G_GR_03
Formatori: prof. Bălan Floarea, prof. Marin Romica
Perioada: 03 octombrie 2020 –12 decembrie 2020
Semnătura: ............................
Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
CUPRINS
Portofoliu final
1. TEMA 1
 A.2.1
 A.2.2.a
 A.2.3.a
 A.2.4.a
 A.2.6.A
2. TEMA 2
 A.2.3.b
3. TEMA 3
 A.2.4.b
4. TEMA 4
 A.2.5.b
5. TEMA 5
 A.3.1.4

TEMA 1. A. 2. 1
SINTEZĂ PENTRU ACTIVITĂȚI METODICE
Introducerea competenţelor – cheie în curriculum scolar (între 2001 si 2009) și în Legea

Educaţiei Naţionale (în anul 2010) a determinat transformarea finalităţilor anterioare (obiectivele
educaţionale) într-un referenţial nou, competenţele, cu un rol reglator deosebit de important în
noul context al dezvoltării învăţământului preuniversitar.
Discplina Educație Socială trebuie privită: - din perspectiva competențelor generale asociate
disciplinei, pentru fiecare ciclu de învățământ.
ProfIlul absolventului de gimnaziu derivă din idealul educațional, ceea ce reprezintă, conform
LEN 2011,vizează competențele din profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a,
contribuind la formarea progresivă a competențelor cheie pentru educația pe parcursul întregii
vieți; această contribuție vizează atât susținerea nemijlocită a competențelor sociale și civice, a
competenței cheie spirit de inițiativă și antreprenoriat, cât și sensibilizarea cu privire la celelalte
competențe cheie.
Competenţele sociale au legătură cu bunăstarea socială și personală, care presupune înţelegerea

cu privire la cum pot indivizii să-și asigure sănătatea mintală și fizică optimă, incluzând resurse
pentru sine, pentru propria familie și pentru mediul social, precum și cunostinţe despre cum
poate să contribuie la toate acestea un stil de viaţă sănătos
Competenţele civice se bazează pe cunoasterea conceptelor de democraţie, justiţie, egalitate,

cetăţenie, drepturi civile, asa cum sunt ele exprimate în Carta Drepturilor Fundamentale a
Uniunii Europene si în declaraţii internaţionale
Competențele în domeniul Educației Sociale mai include și capacitatea de a comunica în mod

constructiv în diferite medii, de a arăta toleranţă, de a exprima si înţelege diferite puncte de
vedere, de a negocia cu abilitate pentru a produce încredere, si de a empatiza. Această
competenţe se bazează pe o atitudine de colaborare, asertivitate si integritate. Indivizii trebuie să
îsi manifeste interesul pentru dezvoltări socio-economice si comunicare interpersonală si trebuie
să apreciez diversitatea si respectul pentru alţii, să fie pregătiţi atât pentru a depăsi prejudiciile
dar si pentru compromis.

TEMA 1. A.2.2.a
Sinteză pentru activități metodice (30 min)
Programa disciplinei Educație socială continuă aplicarea modelului de proiectare curriculară

centrat pe competențe, utilizat și la nivelul învățământului primar. Modelul de proiectare
curriculară corespunde cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se
realizează transferul și mobilizarea cunoștințelor și a abilităților în situații noi. Din perspectiva
disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite orientarea
către latura pragmatică a aplicării programei școlare prin accentuarea scopului pentru care se
învață, precum și prin accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Competentele specifice se formeaza pe parcursul unui an scolar, sunt derivate din competentele
generale si reprezinta etape in dobandirea acestora. Competentele specifce sunt insotite de
exemple de activitati de invatare, care constituie modalitati de organizare a activitatii didactice in
scopul formarii competentelor la elevi.
Competența specifică 1.2: Formularea unor opinii, explicații, argumente simple

pentrupromovarea propriilor drepturi și responsabilități – clasa a V a
 analizarea unor fișe cu imagini/secvențe video care ilustrează respectarea/încălcarea unor

drepturi ale copilului, formularea unor puncte de vedere personale cu privire la situațiile
analizate și precizarea instituțiilor guvernamentale care trebuie să asigure promovarea și
apărarea drepturilor copilului.
Competența specifică 2.1: Formularea unor probleme care vizează drepturile copilului, ca punct
de plecare în rezolvarea lor
 elaborarea unei scrisori adresate unei autorități în care este prezentată o situație concretă
în care unui copil i s-a încălcat a unui drept.
Competența specifică 3.2: Participarea la decizii de grup privind implicarea în promovarea și

apărarea propriilor drepturi
 exersarea luării în comun a unor decizii pentru rezolvarea unei probleme din școală sau
din comunitate, în condițiile respectării drepturilor copilului și asumării unor
responsabilități la nivel individual, în pereche sau grup .

TEMA 1. A. 2. 3. a.
PROIECT DIDACTIC
 Disciplina: Educație socială-Educație interculturală

 Aria curriculară: Om și Societate
 Profesor: NIDELEA CORNELIA
 Unitatea de învățare: Caracteristici ale societății contemporane
 Titlul lecției : Tradițiile și obiceiurile
 Tipul lecției: predare-învățare-evaluare
 Clasa a VI-a
 Timpul: 50 minute
 Locul de desfășurare: sala de clasă
 Competențe specifice:
 1.2. Identificarea propriilor repere de identitate culturală, prin raportare la sisteme de
referință culturale variate
 2.3. Rezolvarea în echipă a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate
interculturală
 3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea
culturală proprie și față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite
 Competențe derivate.
La sfârșitul orei elevul va fi capabil să :
 C1- definească tradițiile, obiceiuriurile,meștesugurile.

 C2- clasifice obiceiurile .
 C3- descrie tradițiile/obiceiurile comunității din care face parte.
 C4- identifice deosebirile și asemănările între tradițiile și obiceiurile diverselor
comunități.
 C5- înțeleagă importanța păstrării tradițiilor și transmiterea lor generațiilor următoare.
 C6- adopte o atitudine pozitivă față de tradițiile ce aparțin unor alte comunități.
 Strategii didactice:
 Metode și procedee didactice : conversația, explicația, expunerea, învățarea prin
descoperire, lucrul în echipă,
 Mijloace de învăţământ: tabla şi creta, fişele de lucru,texte literare,imagini din manual.
 Forme de organizare : frontală, individuală, pe grupe;
 Evaluarea: continuă(formativă), prin fișe de evaluare,observarea sistematica a elevilor,
sumativă
 Bibliografie:

 Manualul de Educație socială ,clasa a VI-a , autori: V.Bratu,A.Bratu,E. Lupșa, Editura
Didactică și Pedagogică,2018.
 Petru,Liliana, Tradiții și obiceiuri românești,Editura Flacăra ,2015.
 Călărașu,Cristina,Tradiții românești de nuntă,Editura Universității din București.
 Manualul Istoria minorităților din România,Editura Didactică și Pedagogică,2009.
Desfășurarea lecției
Nr. Momentele Activitatea profesorului Activitatea Strategii şi Forme şi

crt lecției și elevilor procedee instrumente
timpul didactice de evaluare
afectat
1. Momentul Consemnează absenții. Comunică Conversația
organizatoric absenții.
(2`) Stabilește climatul socio-afectiv
necesar desfăşurătrii lecţiei, Pregătesc
pregătesc materialele necesare materialele
desfăşurării lecţiei. necesare
desfășurării
orei.
2 Anunțarea .
lecției noi (1`)
Traditiile si obiceiurile.
3 Dobândirea Profesorul prezintă elevilor Sunt atenți la Explicația
noilor noțiunile de bază ale precizările
cunoștințe lecției Traditiile definesc și profesorului Expunerea
(30`) individualizează un popor,ele sunt
rezultat al experienței
poporului,sunt un ansamblu de
datini,credințe transmise prin viu
grai din generație în
generație.Clasifică obiceiurile in
· Obiceiuri care marchează

diferite evenimente ce se
desfașoară de-a lungul
anului:sărbatori religioase(sunt
ciclice)
Obiceiuri care marchează Aprecierea

momente importante din viața verbală a
omului:naștere,căsătorie,moarte. Identifică Conversația răspunsurilo
meștesugurile,

Cu ajutorul manualului elevii sunt r elevilor
rugați să identifice meșteșugurile
prezentate în imagini,să prezinte în Răspund la Fișă de lucru
ce constă acel mestesug și dacă au întrebări
cunoștinte care practică : olăritul, Evaluare
țesutul,sculptura în lemn,etc. formativă

Discuție : Obiceiurile și tradițiile
mele preferate Învățarea
prin
Clasa este împărțită în 4 descoperire
grupe,fiecare primește un material Colaborează Observarea
și o fișă de lucru : pentru sistematică a
rezolvarea elevilor
1. Obiceiuri de nuntă cerințelor

2. Obiceiuri și tradiții de iarnă
3. Obiceiuri și tradiții de Paști
4. Tradiții împrumutate din alte

părți.
Fiecare grupă are la dispziție 15

minute pentru a completa fișele de
lucru .
4 Realizarea Profesorul cere leaderului fiecărei Elevii Conversația Evaluare
feed-back- echipe să prezinte rezolvarea fișei prezintă euristică sumativă
ului (15`) de lucru. Ceilați elevi pot aduce rezultatele
completări . muncii in
echipă
5 Aprecierea Se fac aprecieri generale și Conversatia
activității individuale privind implicarea
elevilor/ elevilor în predarea noilor
Tema pentru cunoștințe. Subiect de gândire
acasă. (2`) pentru ora următoare: Cât de
importantă este păstrarea tradițiilor
și obiceiurilor?


TEMA1. A.2.4.a
Metode ca mijloace de dezvoltare a competențelor elevilor
,, Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine. "–
John Amos Comenius
Educaţia socială ajută la implementarea unor cunoştinţe necesare unui cetăţean ce trebuie să-şi
cunoască deopotrivă drepturile şi îndatoririle.
Pentru Gândire critică și drepturile copilului, clasa a V a
Tema Drepturi ale copilului. Responsabilități asociate acestora.
Competența specifică 1.1. Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la

propriile drepturi și responsabilități.
Metoda pe care am ales-o este EXPLOZIA STELARĂ. Utilizarea metodei are în vedere o
activitate de învățare propusă de programa școlară, respectiv organizarea unor discuții de grup
prin care elevii formulează întrebări referitoare la preocupări actuale sau probleme concrete
privind drepturile copilului (de exemplu, pornind de la întrebările Ce? Cine? Unde? Când? De
ce?).
Am desenat pe tablă o stea scriind in mijlocul ei tema aleasă și întrebările la care trebuie să
răspundă elevii.

Elevii au lucrat în cinci grupuri. Fiecarui grup i s-a atribuit un tip de întrebare (Ce? Cine? Unde?
De ce? Când?). Elevii din fiecare grup au avut sarcina de lucru să formuleze, într-un interval de
timp dat, cât mai multe întrebări utilizând respectivul tip de întrebare. Propunerile elevilor au
fost:
 Pentru întrebarea: ce?: Ce înseamnă să ai drepturi? Ce drepturi are un copil? Ce

responsabilități sunt asociate acestor drepturi? Ce ar dori colegii noștri să afle despre
drepturile și responsabilitățile lor? Ce se întâmplă dacă drepturile copilului sunt
încălcate? Ce putem face în aceste situații? Ce documente putem consulta pentru a ne
cunoaște drepturile?
 Pentru întrebarea: cine?: Cine se bucură de drepturi? Cine are și responsabilități? Cine
trebuie să aibă grijă de respectarea drepturilor copilului? Cine ne poate ajuta să ne
cunoaștem mai bine drepturile și responsabilitățile? Cine poate încălca drepturile
copilului? Cine poate interzice unele drepturi? Cine ne poate informa despre cazurile în
care unele drepturi ne sunt în pericol?
 Pentru întrebarea: unde?: Unde ne putem adresa dacă ne este încălcat un drept? Unde ați
întâlnit situații de încălcare a drepturilor copilului? Unde ne putem promova drepturile?
Unde îmi pot exercita drepturile fără să îmi asum responsabilități? Unde pot afla mai
multe despre drepturile mele?
 Pentru întrebarea: de ce?: De ce avem drepturi? De ce este bine să ne cunoaștem
drepturile? De ce nu pot exista drepturi fără responsabilități? De ce este important să ne
fie respectate drepturile? De ce este consacrată o dată anume pentru a celebra Ziua
Internațională a Drepturilor Copilului? De ce unele drepturi sunt mai dificil de apărat
decât altele? De ce în unele țări copiilor nu le sunt respectate drepturile?
 Pentru întrebarea: când?: Când trebuie să acționăm pentru apărarea drepturilor pe care le
avem? Când trebuie să ținem cont de responsabilitățile ce derivă din drepturile noastre?
Când trebuie să cerem ajutor dacă ne sunt încălcate drepturile? Când a adoptat
Organizația Națiunilor Unite o convenție cu privire la drepturile copilului? Când a semnat
și România acest document?

Toate întrebările au fost scrise pe o foaie de flip-chart și prezentate de fiecare grupă celorlalți
colegi. Foile au afișate în locuri vizibile din clasă. Am optat pentru o prezentare comună, elevii
și-au desemnat un reprezentant care a facut o prezentare în numele grupului din care a facut
parte. Am oferit în finalul activității, un scurt feed-back cu privire la modul în care sarcina a fost
rezolvată privind respectarea regulilor de formulare a întrebărilor, modul de colaborare în cadrul
grupului, varietatea și creativitatea întrebărilor, modul de prezentare, modul de încadrare în
timpul alocat.
Capacitatea de a formula întrebări diverse presupune, de fapt, stimularea gândirii critice și

stabilirea de conexiuni între achizițiile dobândite anterior. Întrebările inițiale sunt uneori punctul
de plecare în formularea altor întrebări. Totodată, metoda stimulează creativitatea individuală și
de grup precum și abilitățile de comunicare, ascultare activă și negociere.
TEMA 1. A. 2. 6. a
Sinteză pentru activități metodice (120 min)
Un opțional care să corespundă nevoilor elevilor dumneavoastră și care să propună dezvoltarea

unor competențe specifice, altele decât la trunchiul comun.
Programele şcolare ale disciplinelor opţionale se alcătuiesc în acord cu structura disciplinelor

obligatorii (de trunchi comun), după un model de proiectare personalizat.
Ca și în cazul informaţiilor prevăzute în programele şcolare obligatorii (ale disciplinelor de

trunchi comun), informaţiile valorificate în cadrul opţionalului nu le voi considera ca un scop în
sine, ci ca un mijloc pentru formarea şi dezvoltarea elevilor.
”EXPLORAREA DREPTURILOR COPIILOR”
OPȚIONAL INTEGRAT :
 LIMBĂ ȘI COMUNICARE
 EDUCAȚIE SOCIALĂ
 ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE (AVAP)
CLASA a V a
AN ȘCOLAR :……….
NR .ORE ALOCATE: 1 ORĂ PE SĂPTAMÂNĂ / 2 SEMESTRE
Opționalul Explorarea Drepturilor Copiilor urmărește inițierea copiilor în lumea cunoșterii

drepturilor lor, prevăzute in Convenția ONU -1989. Prin corelarea disciplinelor limbă și

comunicare, educație socială și avap, copiii învață să-și exprime personal ideile pe baza
elementelor din textele suport, să-și exprime gândurile, sentimentele, atitudinile față de grupul
din care fac parte, să dezvolte capacități de cooperare în scopul realizării unui produs.
Studiind opţionalul ”Explorarea Drepturilor Copiilor”, elevii vor şti care le sunt drepturile, vor
recunoaşte situaţiile de încălcare a drepturilor copilului şi vor putea pretinde respectarea lor. Ei îi
vor informa şi pe alţii de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. Cu cât vor fi mai
mulţi copii care îşi cunosc drepturile cu atât vor fi mai mulţi adulţi care le cunosc, lumea va fi
mai bună pentru toţi deoarece, într-un stat de drept, se impune cunoaşterea şi exersarea
drepturilor elementare ale vieţii democratice.
Prin activităţile propuse urmăresc:
 Cunoaşterea şi înţelegerea drepturilor copilului

 Formarea de competenţe pentru tipurile de practici necesare unei societăţi
democratice

TEMA 2. A.2.3.b
Proiectul unității de învățare
 UNITATEA DE ÎNVĂŢAMÂNT :ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MARIN GH. POPESCU”/ GOGOȘARI

 CLASA : a VIII-a
DISCIPLINA: EDUCAȚIE FINANCIARĂ/EDUCAȚIE SOCIALĂ
 PROFESOR : NIDELEA CORNELIA
 UNITATEA 1 : CONSUMATORUL
 NR. ALOCATE : 6 (4+2)
CONȚINUTURI CS NR. ACTIVITĂȚI DE RESURS RESURSE INSTRUME OBS

ORE / ÎNVĂȚARE E PROCEDU NTE DE .
DA MATERI RALE EVALUARE
TA ALE

1.Ce este 1.1 1 X-aplicarea unor metode manualul activitate observarea
„consumatorul de gândire critică pentru a digital frontală, sistematică a
rege?” reflecta asupra calității de elevilor
1.2 consumator. ilustrații individuală
2. Consumatorul X-realizarea, pe echipe, a metoda
de bunuri și 1 profilului unui consumator dicţionar autoevaluare
servicii 1.3 avizat. ciorchinelui
X-exerciții de redactare a fişe de analiza
3. Consumatorul unor sesizări/ sugestii/ lucru
avizat și 2.1 1 reclamații către autorități sinteza observarea
responsabil competente, cu privire la video- sistematică a
calitatea produselor și a proiector joc de rol elevilor
4. Drepturile și 2.2 serviciilor achiziționate
protecția 1 sau cu privire la proiectul
consumatorului nerespectarea drepturilor internet temă pentru
3.1 lor. lectura acasă
5. PROIECT X-discutarea rolului
SINTEZĂ/ 2 bonului fiscal în yutobe- dezbaterea
EVALUARE. 3.2 asigurarea protecției fimulețe
consumatorului ce brainstormi-
X-discutarea principalelor reflectă ngul test
etape pe care trebuie să le tema dată
parcurgă un consumator
atunci când se confruntă
cu încălcarea drepturilor
TEMA 3. A. 2. 4. b.
Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv (270 min)
Jurnalul reflexiv se înscrie în rîndul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde însemnările

elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii. Este o “excelentă strategie de evaluare
pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive”, constînd în reflectarea elevului asupra propriului
proces de învăţare şi cuprinzînd reprezentările pe care le-a dobîndit în timpul derulării acestuia.
1. CE AM INTENȚIONAT?
 Clasa a v a : Drepturi ale copilului și responsabilități asociate acestora

 Competența specifică: Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu
privire la propriile drepturi și responsabilități.
2. CE AM OBȚINUT?
 discuții referitoare la drepturile copilului și responsabilitățile acestora

 să formuleze întrebări referitoare la drepturile şi responsabilităţile lor
 să descrie drepturile şi responsabilităţile pe care le au
 să susţină argumentat promovarea drepturilor
 să identifice problemele cu care se confruntă unii copii
 să coopereze cu colegii lor
 să propună soluţii
 să își asume responsabilităţile asociate fiecărui drept
 să respecte drepturile celorlalţi
3. CE REACȚII AU AVUT ELEVII? (POZITIVE)
 participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă

 ilustrarea prin desen, a unor drepturi ale copilului
 elevii s-au implicat în desfășurarea lectiei, exprimându-și opinia despre drept,
identificând responsabilitățile specifice
4. CE FEEDBACK AM OFERIT ELEVILOR?
 activitatea elevilor am evaluat-o prin observarea sistematică a elevilor.
5. CE AŞ FI PUTUT FACE MAI BINE?
 aş fi putut aplica mai multe metode activ-participative, nu doar explozia stelară pe baza
întrebărilor Ce? Cine? Unde? Când? De ce?).exemplu : pălăriile gănditoare, știu/vreau să
știu/ am învățat sau cadranele.
6. CE ÎMI PROPUN PENTRU DATA URMĂTOARE?
 imaginarea unor povestiri privind drepturile copilului și responsabilitățile acestora, care

valorizează atitudini pozitive față de acestea.

TEMA 4. A. 2. 5. b.
PROIECTUL PROBEI DE EVALUARE
Şcoala Gimnazială Marin Gh. Popescu/ Gogoșari
Profesor : NIDELEA CORNELIA
Disciplina :EDUCAȚIE SOCIALĂ
Clasa : a VII- a
Tipul de evaluare : Sumativă
Unitatea de învăţare : MASS-MEDIA ŞI OPINIA PUBLICĂ

Obiective de evaluare :
 Să utilizeze corect concepte precum mass-media, presă, opinie publică, sondaj,

eşantion, cenzură
 Să facă distincţia între presa scrisă şi presa audio-vizuală
 Să identifice importanţa şi funcţiile mass-mediei
 Să recunoască drepturile şi responsabilităţile jurnaliştilor
 Să aibă şi să-şi exprime opinii cu privire la rolul şi puterea presei într-o societate
democratică
Nr. Tipul
item itemului
Itemi Punctaj
Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi :
1. Ziarele cu apariţie zilnică poartă denumirea de _________ .
2. Libertatea presei presupune atât un ________la informare,

cât şi o _________ de a informa, respectând mereu __________ . semioiectiv 20 puncte
1. 3. Funcţiile mass-mediei sunt _______ , _______, ________ ,

_______ şi __________ .
Alegeţi varianta corectă :
1. Radioul şi televiziunea formează :
A. presa scrisă B. presa audio-vizuală
2. Telefonul face parte din categoria mediilor : 15 puncte
obiectiv
A. de comunicare B. de difuzare C. autonome
2.
3. Opinia unei comunităţi poartă denumirea de :
A. eşantion B. opinie publică C. sondaj
Răspundeţi cu adevărat sau fals :
1. În ţara noastră cenzura de orice fel este interzisă . _____
2. Jurnaliştii au dreptul să pătrundă pe proprietatea cuiva, fără

a-i cere acordul, pentru a descoperi adevărul. ______

3. Presa contribuie la educaţia cetăţenilor prin transmiterea 20 puncte
valorilor culturale.______
3. obiectiv
4. Eşantionul reprezintă părerea generală a unui grup de
oameni. _______
Analizaţi, în maximum 15 rânduri, şi exprimaţi un punct de
vedere personal referitor la următoarea afirmaţie : 35 puncte
4. „ Presa este a patra putere în stat” subiectiv
Din oficiu 10p
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 35 minute.
Nume şi prenume elev ______________________________
Data _______________
Test scris la EDUCAȚIE SOCIALĂ
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.
SUBIECTUL I (20 puncte)
Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi :
1. Ziarele cu apariţie zilnică poartă denumirea de __________________ . 5
puncte
2. Libertatea presei presupune atât un _______________ la informare, cât şi o
______________
de a informa, respectând mereu _________________ . 7,5
puncte
3. Funcţiile mass-mediei sunt __________________ , ________________,
________________,

____________________ şi _____________________ . 7,5
puncte
SUBIECTUL II (15 puncte)
Alegeţi varianta corectă :

1. Radioul şi televiziunea formează :
A. presa scrisă B. presa audio-vizuală 5 puncte
2. Telefonul face parte din categoria mediilor
A. de comunicare B. de difuzare C. autonome 5 puncte
3. Opinia unei comunităţi poartă denumirea de :
A. eşantion B. opinie publică C. sondaj 5 puncte
SUBIECTUL III (20 puncte)
Răspundeţi cu adevărat sau fals :
1. În ţara noastră cenzura de orice fel este interzisă . ________ 5

puncte
2. Jurnaliştii au dreptul să pătrundă pe proprietatea cuiva, fără a-i cere acordul, pentru a
descoperi adevărul. __________
5 puncte
3. Presa contribuie la educaţia cetăţenilor prin transmiterea valorilor culturale.______ 5
puncte
4. Eşantionul reprezintă părerea generală a unui grup de oameni. _______ 5
puncte
SUBIECTUL IV (35 puncte)
Analizaţi, în maximum 15 rânduri, şi exprimaţi un punct de vedere personal

referitor la următoarea afirmaţie :
„ Presa este a patra putere în stat”
BAREM
Test scris la EDUCAȚIE SOCIALĂ
 Nu se acordă fracţiuni de punct.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se vor puncta orice alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă ale cerinţelor, în
acord cu ideile şi punctajele precizate în barem.
SUBIECTUL I (20 puncte)

1. cotidiane 5 puncte
2. drept; datorie / responsabilitate / obligaţie; adevărul
2,5 puncte x 3 : 7,5 puncte
3. de educaţie; de informare; de socializare; de persuasiune; de divertisment
1,5 puncte x 5 : 7,5 puncte
SUBIECTUL II (15 puncte)
1. B. Presa audio-vizuală 5
puncte
2. A. De comunicare 5
puncte
3. B. Opinie publică 5
puncte
SUBIECTUL III (20 puncte)
1. Adevărat
2. Fals
3. Adevărat
4. Fals
5 puncte x 4 : 20 puncte
SUBIECTUL IV (35 puncte)
 precizarea temei la care se refera afirmaţia 10

puncte
 analizarea temei precizate 15
puncte
 prezentarea unui punct de vedere personal referitor la tema precizată 5
puncte
 utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 2
puncte
 organizarea prezentării, coerenţa exprimării 2
puncte
 încadrarea în limita de spaţiu precizată 1
punct
Total test : 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se stabileşte prin împărţirea la
10 a punctajului obţinut.
PUNCTE TARI Însușirea clară a termenului mass-media,

opinie publică, sondaj, capacități de jurnaliști,
crearea unui articol tip ziar,

PUNCTE SLABE Exprimarea unei păreri personale/ argument
MASURI AMELIORATIVE Recapitularea unor teme ce conțin termeni de
argumentare
TEMA 5. A. 3.1.4.
Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități (240 min)
Garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil:
a) Copii au dreptul să înveţe împreună indiferent de dificultăţi şi de diferenţe;
b) Fiecare copil este unic şi are un anume potenţial de învăţare şi de dezvoltare;
c) Şcoala şicomunitatea asigură şanse egale de acces la educaţie pentru toţi copiii.
,,Mai presus de neştiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei
care reţin; mai presus de cei care reţin sunt cei care înţeleg; mai presus de cei care înţeleg
sunt cei activi”(Bohtlingk)?

Având în vedere că existența copiilor cu CES este o realitate permanentă, școala trebuie să se
adapteze și să ofere un mediu de învățare incluziv în care toți copiii să aibă posibilitatea să se
dezvolte. Pentru aceasta este necesar ca școala să creeze parteneriate educaționale cu personal
specializat, cu centrele de resurse și asistență educațională, ca profesorii din școli să devină ei
înșiși agenți ai educației incluzive și nu în ultimul rând o colaborare mai strânsă cu părinții.
Ca exemplu de plan de acțiune putem lua în considerare o situație în care la clasă există un
copil cu CES având tulburări de scris, fiind deci diagnosticat cu disgrafie. Disgrafia cuprinde
acele forme de perturbări ale procesului tipic de achiziție a exprimării în scris: erori la nivelul
literelor, erori sintactice și de punctuație. Copilul exemplu evită să scrie, când scrie are scrisul
mărunt, înghesuie grafemele până la suprapunere, are dificultăți în organizarea literelor, iar
scrisul este în general foarte dezordonat.
Aceste deficiențe împiedică elevul să se dezvolte normal, prin urmare este nevoie de un plan de
intervenție pentru ameliorarea acestora. La nivelul elevului în primul rând trebuie
realizate activități de motivare de sine, copilul trebuie să aibă o atitudine pozitivă, să fie
încurajat și susținut. Pe lângă intervențiile terapeutice, de dezvoltare a coordonării motorii
generale, copilul trebuie încurajat să scrie și să aibă o poziție corporală corectă atunci când scrie.
De asemenea, se recomandă ca elevul să scrie pe foi cu linii accentuate pentru a avea un reper
spațial. Elevul trebuie implicat în activități pe echipe unde să i se acorde diferite sarcini ce
necesită decupaje, modelare, colaje, desen, pictură etc.
Strategiile didactice trebuie adaptate la particularitățile individuale, elevul trebuind să fie

motivat prin utilizarea fișelor de lucru, a jocurilor didactice, exerciții de trasare a grafemelor, de
ordonare a obiectelor, strategii de exersare și studiere a literelor și cuvintelor: asocierea unor
litere cu culori, să decupeze litere, exerciții de copiere și dictare etc.
Ca resurse se pot folosi obiecte, plastilina, litere, planșe, fișe de lucru, imagini, filme didactice,
computer etc. Ca forme de evaluare se urmărește progresia prin dictări, teste, dar și evaluări ale
componentei socio-emoționale, fișe de observare etc.
ELEVI - IDEI DE ACTIVITĂȚI
 așezarea optimă a copilului în clasă:
 să stea în prima bancă, cu un coleg cooperant și empatic, care îl ajută la nevoie;
 să nu fie agitaţie în jurul lui, ca să nu-i distragă atenţia, în jurul lui să fie elevi liniștiți;

 materialele didactice care îl ajută la învăţare să fie la îndemâna lui;
 tabla este recomandat să fie albă;
 jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia (Pânza

încrederii, Schimbă locul!, Ghici cine e? etc.)
 tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare (Tot ca

tine sunt și eu, Bingo, Statuile etc.);
 vizionarea unor filmulețe educative, a unor povești terapeutice, în funcție de cazul

de dizabilitate (Rățușca cea urâtă, Puiul, Frumoasa și Bestia etc.);
 activități de terapie educațională (ludoterapia, meloterapia, terapia

ocupațională);
 conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate (PIP sau Plan de

remediere, după caz);
 activități pe baza soft-urilor destinate elevilor cu dizabilități;
 activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare

lecţie;
 formularea instrucţiunilor într-un mod accesibil;
 alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;
 organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;
 formarea de rutine prin activităţi similare;
STRATEGII DE ÎNVĂȚARE
 învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;
 tratarea diferențiată;
 metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic, Explozia stelară,

Ciorchinele, Cubul, Turul galeriei etc. - adaptate);

 învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;
 valorizarea activității în fiecare oră;
 ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru

motivare.
RESURSE
 folosirea de material didactic adecvat și ușor de manipulat (socotitori, alfabetar magnetic,

carioci, jetoane etc.);
 mijloace de predare/învățare multisenzoriale și distractive, cu material concret-intuitiv;
 mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.);
 cărți/reviste cu imagini;
 fișe cu scheme de fixare;
 resurse educaționale deschise;
 planșe tematice afișate permanent în clasă etc.
EVALUARE
 observarea sistematică a comportamentului;
 evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin (indicații);
 autoevaluarea, dacă e cazul;
 aprecieri verbale;
 fișe de observare a comportamentului, a progresului.
PĂRINȚI - IDEI DE ACTIVITĂȚI
 consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune
și a cunoașterii mai bine a elevului (Părinți la școală-părinți acasă));

 activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin, consilieri
școlari (Împreună vom reuși)
 activități comune părinți-elevi-învățător (ateliere de lucru- Rama familiei, excursii, vizite,

serbări etc.);
 lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament (Suntem

diferiți?);
 implicarea în proiecte care să elimine/diminueze acțiunile de bullying (Stop bullying);
 activități de genul Schimb de mame etc.
 lectorate
 dezbateri
 mese rotunde
 workshop-uri
 tehnici dramatice
 expoziții
RESURSE
 ppt-uri tematice
 pliante/reviste/afișe informative
 tehnologii informatizate
 umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin
EVALUARE
 observarea sistematică

 chestionare
 portofolii cu produsele activităților
CADRE DIDACTICE - IDEI DE ACTIVITĂȚI
 colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de remediere,

după caz);
 plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;
 simpoziane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES

(Integrarea copiilor cu CES);
 ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice
 activități comune părinți-profesori-elevi (Copilul vostru-elevul nostru)
 predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlar etc.
 mese rotunde
 workshop-uri
 dezbateri
 interasistențe
 lucru în echipă
RESURSE
 pliante/reviste/afișe informative
 tehnologii informatizate
 listă cu lucrări de specialitate
 cadru normativ:

 (Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului
necesar elevilor cu tulburări de învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa
%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-
pentru integrarea –elevilor- cu tulburări de învățare;
 Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția

integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării
școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării
copiilor cu dizabilități și/sau CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-
1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-
integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-
scolare-si-profe/1 ;
 materiale didactice adecvate
EVALUARE
 chestionare
 portofolii cu produsele activităților
 caietul învățătorului
EXEMPLE :
(Exemplul 1 este redactat de mine în cadrul unei teme la Psihologia educației în acest an 2020,an
2, sem 2.la facultatea Științele educației, București, program conversie PIPP.)
1. Elena, o elevă în clasa a IV-a, are probleme de comportament în clasă - își părăsește frecvent
scaunul, deranjează alți elevi. Abilitățile academice ale Elenei sunt, în general, sub medie -
abilitățile sale de citit sunt mult sub performanța colegilor și ea este clar jenată atunci când
trebuie să citească cu voce tare în clasă. La matematică merge mai bine, dar problema de citire îi
afectează și această performanță. Are abilități sociale bune, așa poate să mimeze că înțelege o
activitate deși ea nu o înțelege. Recent, ați observat că Elena a devenit mai vocală atunci când a
fost rugată să se întoarcă la banca ei și vă faceți griji că ar putea să escaladeze lucrurile.
1. Recomandările de gestionare a situației date, în care este reflectată imaginea elevei Elena,
care are probleme de comportament în clasă, sunt :
1. Aflarea problemei ce definește situația elevei ( comportamentul )

2. Cauzele comportamentului :
 copie exemplele negative ( modele ) din filmele cu desene animate;

 vrea să iasă în evidenţă;
 nu a avut în familie un sistem de recompense- pedepse i s-a oferit totul
necondiţionat
 vrea să se impună pentru a - si învinge timiditatea
3. Obiectivul intervenţiei:
 Diminuarea comportamentului indezirabil
4. Un presupus diagnostic despre comportamentul elevei – tipul de ADHD – hiperactiv-

impulsive;
Simptome de hiperactivitate :
 agitaţie/ nelinişte
 motricitate excesivă
 dificultăţi în a se angaja în activităţi distractive
 logoree permanentă/ discută despre altceva
Simptome de impulsivitate
 îi întrerupe/ deranjează pe colegi

 “ trânteşte” răspunsurile/ comentează;
 nerăbdător, are dificultăţi în a – şi aştepta rândul
 agasează şi agresează copiii, intră în conflict cu ceilalţi
 sarcinile şcolare le îndeplineşte în pripă, uneori uită să – şi aducă toate
materialele pentru ore ( cărţi, caiete, instrumente de lucru )
5. Reacţii emoţionale ( ale anturajului faţă de comportamentul copilului )
 a fost tratată de grup pe măsura comportamentului său

 a fost ignorată de ceilalţi copii
 a fost tratată asertiv, ceilalţi copii impunându–i să le respecte liniştea, intimitatea,
personalitatea
6. Strategii de intervenţie şi metodele de modificare comportamentală:
 Redactez un regulament al clasei, împreună cu toţi elevii, inclusiv subiectul, după care îi
pun să repete punctele regulamentului

 Formulez reguli şi aşteptări de la copii, ajungând la un consens privind sancţiunile în
cazul nerespectării lor
 Eleva va fi aşezată în bancă preferenţial,la fel ca toţi copiii din clasă, ea fiind plasată pe
ce rând dorește
 Stabilesc un program de discuţii individuale cu copiii din clasă, având ca subiecte
următoarele: probleme, nevoi, comportamente dezirabile/ indezirabile
 Voi stabili ca la Literatura pentru copii (opţional ), la sfârşitul fiecărei ore ( 10 minute ) să
fie un moment: „Cu cine vreau să mă asemăn?”, moment în care se citesc poveşti se spun
versuri, proverbe, zicători despre prietenie, omenie, bunătate
 Voi discuta cu toată clasa de elevi despre faptul că oamenii, în mod normal, nu se
îmbrâncesc ci, trec frumos unul pe lângă altul şi le voi propune să rezolve o situaţie
problematizantă : Ce ar face dacă ar vedea adulţii – profesorii, părinţii, oamenii pe stradă
că se îmbrâncesc?
 Metode pe care le voi folosi: conversaţia, povestirea, jocul de rol, problematizarea,
brainstorming- ul etc.
Ce va învăţa copilul?
 că şi ceilalţi copii trebuie respectaţi

 că sistemul recompensă – pedeapsă funcţionează
 ignorarea din partea colegilor doare foarte mult
 să evite copiii cu comportamente indezirabile
 să execute anumite mişcări care să-i consume energia (săritul într- un picior ), antrenarea
în jocurile de rol
 să rămână după program, câteva minute, timp în care prestează o activitate, pentru a evita
compania unor copii cu care intră în conflict
Cum cred că va reacţiona copilul?
 va fi afectat, la început, apoi se va obişnui cu modul de lucru,colaborare cu ceilalţi colegi

 când va fi ignorat de copii, va mai încerca să se remarce prin violenţă, dar treptat,
comportamentul indezirabil să se manifeste mai rar
 după 1- 2 zile în care va rămâne la şcoală, după program să înceapă să spună singură: “
Vreau să mai stau! “
 va selecta alternative în cadrul comportamentului negociat, încercând să mulţumească
ambele părţi
Concluzii:
 Comportamentele se manifestă, se observă şi se măsoară. Cu tehnici de management al

comportamentului, bine selectate, se poate modifica un comportament indezirabil,

reducâdu- se frecvenţa manifestărilor, mergând, de multe ori, până la eliminarea lui.
Sistemul de reguli trebuie să funcţioneze; comportamentul indezirabil trebuie ţinut în
permanenţă sub observaţie.
 Subiectul asupra căruia voi intervenii se va încadra în rândul copiilor cu comportamente
dezirabile prin colaborarea celor abilitaţi.
2. PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT

(ELEV CU CES)
Numele şi prenumele elevului: POPESCU DĂNUȚ

Clasa: a VII-a
Aria curriculară: Om și Societate
Disciplina: Educație socială
Profesor: Prof. NIDELEA CORNELIA
Problemele cu care se confruntă elevul la ora de Educație socială:
- Capacitate redusă de a memora și de a înțelege;
- Copiază corect după manual/fișă, dar extrem de încet, fiind mereu în urma colegilor săi;
- Citeşte foarte greu, iar termenii mai dificili abia îi silabiseşte, neînţelegându-le valoarea
în frază;
- Are deprinderi practice corespunzătoare, abilităţile practice fiind mult superioare
capacităţilor intelectuale şi cunoştinţelor teoretice.
Instrumente de evaluare:
- fişe de lucru adaptate;teste criteriale pentru fiecare obiectiv; fișe suport de învățare;
Competențe specifice Activități de învățare Perioada de timp Evaluare (progresul

înregistrat)
1.1. Utilizarea corectă -exerciții de extragere, Evaluare orală
şi adecvată a inserare şi interpretare (elevul şi-a
conceptelor cu a informaţiei din îmbunătăţit
conţinut civic în capacitatea de citire a
tabele, scheme,
diferite contexte unui text)
diagrame;
4.1. Manifestarea - elaborarea unui plan SEMESTRUL I Observare sistematică
iniţiativei în pentru documentare și 2020-2021
rezolvarea unor organizarea Evaluarea orală va fi
probleme ale informațiilor preponderentă,
grupurilor din care dar va alterna cu
face parte şi ale evaluarea scrisă
-clarificarea termenilor
comunităţii locale; (elevul se poate
specifici exprima mai bine oral
5.2. Participarea decât scris)
cetăţenească cu -exerciții de transferare a

asumarea achizițiilor - probe orale;
responsabilităţii din domeniul ed. sociale - probe practice;
pentru consecinţele în contexte noi - probe scrise;
acţiunilor realizate
1.3. Identificarea unor -Dezvoltarea Observare sistematică.

forme de dreptate şi capacității de Probe scrise. (Elevul
de egalitate comunicare în scris, poate transcrie corect
un text, chiar şi după
in vederea utilizarii
dictare, dar într-un
corecte a termenilor ritm mai lent.)
4.3. Manifestarea specifici Fişe de evaluare.
respectului faţă de Se va realiza
proprietate - exerciții de aplicare evaluarea continuă
SEMESTRUL II prin:utilizarea
a cunoștințelor
2020-2021 aprecierilor verbale şi
teoretice în rezolvarea sublinierea
de itemi specifici progresului realizat în
1.5. Identificarea rezolvarea fiecărei
formelor de sarcini;
- exerciţii de
manifestare a -Aprecierea şi
patriotismului îmbogăţire a încurajarea colaborării
vocabularului cu cu membrii grupului;
termeni specifici prin
conexiuni -Evaluarea finală va
intradisciplinare si viza atingerea
interdisciplinare. criteriilor minime de
progres.
Concluzii:
 În urma evaluării rezultatelor obţinute, s-a ajuns la concluzia că datorită exerciţiilor şi
activităţilor simple, accesibile, desfăşurate în ritm propriu, elevul a depăşit în mare parte
dificultăţile sale, dobândind o experienţă cognitivă superioară celei anterioare, înlăturând
anumite bariere din cale dezvoltării sale.
Recomandări:
 Se recomandă colaborare cu profesorii clasei, profesorul diriginte, părinţi; Se constatăcă
reluarea unor sarcini de învăţare sunt de un real folos în dezvoltarea deprinderilor de
muncă independente; Se recomandă stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a
încrederii în propriile forţe, precum şi reluarea unor anumite activităţi în vederea
consolidării achiziţiilor dobândite.
Profesor, NIDELEA CORNELIA

Fişă cu înregistrarea progresului
Prof. NIDELEA CORNELIA
An şcolar 2020-2021
Rezultate obţinute Rezultate la evaluarea

Nume şi prenume sumativă la sfârşitul
Note obţinute testări
elev Anului şcolar
scrise/evaluare orală
POPESCU DĂNUȚ
Concluzii și constatări:
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Data………………… Semnătura cadrului didactic,
Director,


Cred Portofoliul Final Nidelea T. Cornelia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cred Portofoliul Final Nidelea T. Cornelia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program de formare continuă a cadrelor didactice acreditat prin

O.M.E.N. nr. 4737/09.08.2019

Școala: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MARIN GH. POPESCU”

Formatori: prof. Bălan Floarea, prof. Marin Romica

Perioada: 03 octombrie 2020 –12 decembrie 2020

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Introducerea competenţelor – cheie în curriculum scolar (între 2001 si 2009) și în Legea

Competenţele sociale au legătură cu bunăstarea socială și personală, care presupune înţelegerea

Competenţele civice se bazează pe cunoasterea conceptelor de democraţie, justiţie, egalitate,

Competențele în domeniul Educației Sociale mai include și capacitatea de a comunica în mod

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Sinteză pentru activități metodice (30 min)

Programa disciplinei Educație socială continuă aplicarea modelului de proiectare curriculară

Competența specifică 1.2: Formularea unor opinii, explicații, argumente simple

 analizarea unor fișe cu imagini/secvențe video care ilustrează respectarea/încălcarea unor

Competența specifică 3.2: Participarea la decizii de grup privind implicarea în promovarea și

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 Disciplina: Educație socială-Educație interculturală

La sfârșitul orei elevul va fi capabil să :

 C1- definească tradițiile, obiceiuriurile,meștesugurile.

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Nr. Momentele Activitatea profesorului Activitatea Strategii şi Forme şi

· Obiceiuri care marchează

Obiceiuri care marchează Aprecierea

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

3. Obiceiuri și tradiții de Paști

4. Tradiții împrumutate din alte

Fiecare grupă are la dispziție 15

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Pentru Gândire critică și drepturile copilului, clasa a V a

Tema Drepturi ale copilului. Responsabilități asociate acestora.

Competența specifică 1.1. Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 Pentru întrebarea: ce?: Ce înseamnă să ai drepturi? Ce drepturi are un copil? Ce

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Capacitatea de a formula întrebări diverse presupune, de fapt, stimularea gândirii critice și

Un opțional care să corespundă nevoilor elevilor dumneavoastră și care să propună dezvoltarea

Programele şcolare ale disciplinelor opţionale se alcătuiesc în acord cu structura disciplinelor

Ca și în cazul informaţiilor prevăzute în programele şcolare obligatorii (ale disciplinelor de

”EXPLORAREA DREPTURILOR COPIILOR”

NR .ORE ALOCATE: 1 ORĂ PE SĂPTAMÂNĂ / 2 SEMESTRE

Opționalul Explorarea Drepturilor Copiilor urmărește inițierea copiilor în lumea cunoșterii

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Prin activităţile propuse urmăresc:

 Cunoaşterea şi înţelegerea drepturilor copilului

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 UNITATEA DE ÎNVĂŢAMÂNT :ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MARIN GH. POPESCU”/ GOGOȘARI

CONȚINUTURI CS NR. ACTIVITĂȚI DE RESURS RESURSE INSTRUME OBS

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv (270 min)

Jurnalul reflexiv se înscrie în rîndul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde însemnările

 Clasa a v a : Drepturi ale copilului și responsabilități asociate acestora

Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

 discuții referitoare la drepturile copilului și responsabilitățile acestora

3. CE REACȚII AU AVUT ELEVII? (POZITIVE)

 participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă

4. CE FEEDBACK AM OFERIT ELEVILOR?

 activitatea elevilor am evaluat-o prin observarea sistematică a elevilor.

5. CE AŞ FI PUTUT FACE MAI BINE?

6. CE ÎMI PROPUN PENTRU DATA URMĂTOARE?

 imaginarea unor povestiri privind drepturile copilului și responsabilitățile acestora, care

1. 3. Funcţiile mass-mediei sunt ___ , _, ______ ,