Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scopul demersului didactic al profesorului pentru învățământ primar, la disciplina istorie este
formarea și dezvoltarea competențelor specifice consemnate în programa școlară a acestei discipline.
Demersul didactic este activitatea desfășurată de profesor care constă în anticiparea etapelor și
acțiunilor concrete de realizare a predării-învățării. Demersul didactic presupune lectura personalizată a
programelor școlare, planificare calendaristică, proiectarea unităților de învățare sau a lecțiilor.
Proiectarea demersului didactic, care pregătește desfășurarea activității didactice din clasă presupune
parcurgerea de către profesor a următorilor pași:
Lectura personalizată a programei școlare, ( lectura personalizată a programei școlare inspiră
demersuri didactice creative, asumate, inovative, adaptate particularităților și nevoilor elevilor, care
conduc la formarea și dezvoltarea de competențe),
Identificarea unităților de învățare care stau la baza realizării planificării calendaristice,
Elaborarea planificării calendaristice,
Proiectarea unităților de învățare.
Proiectarea lecțiilor.
Raportat la disciplina Istorie, accentele demersului didactic, capătă diverse valențe. Iată câteva
dintre ele. De exemplu, competența 1.2. „localizarea în spațiu a evenimentelor istorice” se bazează pe
formarea abilității de ordonare cronologică a evenimentelor și exprimarea unităților de timp istoric
(competențe matematice), analiza unei surse istorice scrise în limba maternă sau într-o limbă străină permite
exersarea competenței de comunicare în limba maternă și într-o limbă străină, utilizarea unor softuri
educaționale care permit vizualizarea spațiului geografic al unei bătălii presupune exersarea competențelor
digitale, alcătuirea unei axe a timpului cu evenimente din viața personală, din viața familiei sau istoria
localității natale invocă în mod direct competențe sociale, civice, de exprimare culturală.
Totuși, până acum se punea accentul pe proiectarea integrată a unităților de învățare. Prin
proiectarea integrată, accentul cădea pe transmiterea de conținuturi, nu pe formarea de competențe.
Odată cu aplicarea noilor programe, proiectarea pe disciplină face posibilă formarea de competențe.
Pentru realizarea unui demers didactic inovator, nerutinier, la disciplina Istorie îmi propun:
valorizarea experiențelor de învățare ale elevilor prin contextualizarea învățării;
propunerea unor activități de învățare în scopul formării competențelor, care să ia în considerare
nevoile reale ale elevilor, dar și diferențele existente între elevi (prin diferențierea învățării, prin
propunerea unor parcursuri personalizate de învățare);
organizarea învățării prin implicarea activă a elevilor în propria învățare (de exemplu, prin
aplicarea unor metode interactive), renunțând la situații pasive de participare la lecție (de
exemplu, urmărirea explicațiilor mele);
realizarea unor lecții/ activități curriculare în alt cadru decât cel al clasei (de exemplu, la muzeu,
la bătrânii satului);
raportarea la conținuturile învățării din perspectiva competențelor;