CRED

Proiectul CRED – Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți
Program de formare continuă a cadrelor didactice acreditat prin

O.M.E.N. nr. nr. 3997/ 14.05.2019
PORTOFOLIU CURSANT
Nume și prenume:CIRSTEA ELENA CRISTINA

Școala:GIMNAZIALĂ NR. 13 RM. VÂLCEA
Localitatea: RM. VÂLCEA
Județul: Vâlcea
Grupa: S4_S-V O_P_VL_02
Formator: Buleteanu Maria Iuliana, Șandru Valeria
Perioada: 9 iunie – 17august 2020
Semnătura:
COMPONENȚA
portofoliului
Nume și prenume cursant: Cirstea Elena Cristina
Semnătura:
1. Activitate 1.1. Exemplu interesant
În cadrul aplicațiilor, ați gândit un demers didactic care să vizeze o metodologie centrată pe
competențe cheie.
Alegeți una dintre opțiunile la care v-ați gândit și dezvoltați un exemplu atât de interesant încât
să vă bucure să-l împărtășiți cu formatorul și colegii! Folosiți sugestiile din suportul de curs,
Tema 1.1.
De asemenea, acest exemplu trebuie să fie aplicabil la clasă. Elaborați-l astfel încât să poată fi
aplicat în cadrul unei activități cu elevii dvs.
În cadrul aplicațiilor, ați gândit un demers didactic care să vizeze o metodologie centrată
pe competențe cheie.
Alegeți una dintre opțiunile la care v-ați gândit și dezvoltați un exemplu atât de interesant
încât să vă bucure să-l împărtășiți cu formatorul și colegii! Folosiți sugestiile din suportul de
curs, Tema 1.1.
De asemenea, acest exemplu trebuie să fie aplicabil la clasă. Elaborați-l astfel încât să
poată fi aplicat în cadrul unei activități cu elevii dvs.
Lapbook-ul este o metodă educațională interactivă, practică și simplă, care stârnește
interesul și creativitatea oricărui copil sau adult. Proiectul începe cu alegerea unui subiect din
practică având la bază dosare din carton. Cu cât sunt mai diversificate și colorate materialele de
lucru, cu atât este mai atractiv produsul finit. Copiii au libertatea de a-și alege singuri
modalitatea de expunere a informațiilor și își pot manifesta creativitatea în diverse moduri.
Proiectul final poartă denumirea de lapbook, deoarece este de mari dimensiuni și acoperă
întreaga supafață. Un lapbook este un portofoliu realizat prin atașarea pe un suport de carton de
dimensiunile unui dosar, a unor minicarticele care cuprind elemente esentiale ale temei studiate.
Un lapbook are multe imagini si este plin de culoare.
Aplicabilitate:
Titlul proiectului:,,Drepturile copilului “-LAPBOOK
Grupul țintă : elevii clasei a IV-a
Scopul proiectului :
Crearea unui lapbook care să cuprindă informații cât mai diverse și expuse într-o manieră
originală despre drepturile copiilor;
Dezvoltarea competențelor cheie:
• comunicare în limba maternă;
• competențe de bază în științe și tehnologie, în vederea rezolvării diferitelor probleme și
situații cotidiene;
• competențe de a învăța pe tot parcursul vieții, prin dezvoltarea abilității de a organiza
propria învățare conform nevoilor proprii și de a conștientiza metodele și oportunitățile;
• competența digitală;
• competențe sociale și civice.
Resurse :
Umane: elevii grupului țintă, cadrul didactic;
Materiale: foarfece, lipici, dosare din carton, hârtie colorată, autocolant, imagini, articole,
ghicitori, lecturi, creioane colorate, carioci;
Modalități de organizare: pe grupe
Etapele realizării lapbook-ului:

Am aplicat această metodă la clasa a IV-a, disciplina Educație civică, în realizarea
proiectului de grup ,,Drepturile copilului”.
S-au format grupe de elevi, fiecăreia fiindu-i repartizat câte un drept. Fiecare grupă a
discutat și fiecare coechipier a explicat grupului ce dorește să creeze, au fost stabilite sarcinile
fiecărui copil, a fost găsit locul fiecărui material în vederea completării lapbook-ului;
Li s-a recomandat elevilor să citească despre drepturile copiilor, Conventia Drepturilor
Copilului.
Au cautat pe internet povestiri despre încălcarea drepturilor, citate și au realizat
compuneri, poezii.
Au realizat desene, diagrame, jocuri, ghicitori, benzi desenate, întrebări și răspunsuri,
curiozități.
Elevii au dat dovadă de creativitate prin așezarea materialelor și realizarea lapbook-ului.
Fiecare grupă și-a prezentat creația, copiii fiind încurajați să explice detaliile redate în
lapbook.
Atunci când punem suflet, găsim tot mai multe variante de a ne exprima, de aceea un
element inedit poate fi și forma portofoliului.
Putem opta între forma clasică, forma colii A4 sau portofoliu pliabil. Acest „portofoliu
pliabil” se deosebeşte de portofoliul clasic tip carte prin faptul că:
• este mult mai prietenos – culori şi forme variate;
• este mai puţin plictisitor datorită activităţilor diverse din momentul realizării: decupat,
colorat, lipit;
• foloseşte foarte multe instrumente de lucru – puzzle, cartonaşe, cărticele etc.
• permite o abordare transdisciplinară a unei teme;
• poate fi recitit oricând;
• poate fi păstrat ca orice dosar şi poate păstra în ordine o mulţime de lucruri mărunte;
• ajută la formarea abilităţilor organizatorice ale copilului.
Aplicarea la clasă a metodelor inovative, de cooperare, determină în rândul elevilor

rezultate superioare, relaţionări pozitive, motivaţie intrinsecă mai mare, respect de sine mai
crescut şi le dezvoltă abilităţi sociale deosebite.
:
Aplicarea la clasă a metodei determină în rândul elevilor următoarele avantaje :
• rezultate superioare;
• relaţionări pozitive;
• motivaţie intrinsecă mai mare;
• respect de sine mai crescut;
• dezvoltă abilităţi sociale deosebite.
dezavantaje:
• necesită timp de lucru mai mare, dar cu puțină organizare, acesta poate fi depășit.
2. Activitate 1.2.1. Oferta de opționale
La toate clasele de învăţământ primar, curriculumul la decizia școlii este prevăzut în

planul-cadru cu 0-1 ore/ săpt. Să presupunem că sunteţi implicat/ă, în ani şcolari succesivi, în
propunerea ofertei de discipline opţionale, astfel: în primul an şcolar, la clasa a IV-a, iar în
următorul an şcolar, la clasa pregătitoare. Presupunem că pentru fiecare clasă, oferta include câte
două discipline opționale, care vor fi supuse alegerii realizate de elevi şi de părinţii acestora.
a. Cum procedați pentru a propune, pentru cele două clase, oferta de discipline opționale?
Argumentați răspunsul dumneavoastră.
RĂSPUNS
Opționalul reprezintă o disciplină de sine stătătoare, la care se studiază conținuturi

diferite de cele prevăzute de programele școlare. Opționalul este alegerea elevilor cu care noi
lucrăm, pentru a face din aceste opționale o oră atractivă și pentru a dezvolta priceperi,
deprinderi și aptitudini.
Cadrul didactic trebuie să țină cont de nevoile de dezvoltare ale copiilor. În alegerea
opționalului trebuie să mă asigur că dispun de resursele umane și materiale necesare. Pentru
alegerea opționalului discut cu părinții.
Opționalul trebuie să se plieze pe nivelul de vârstă al elevilor, pe nivelul clasei, pe
nevoile și interesele elevilor, părinților, să fie în concordanță cu specificul școlii și cu nevoile
comunității locale.
La clasele mici propunerile rămân cele mai variate, de la limbi străine studiate prin
metode interactive, diferite de cele din programă, până la, de exemplu, educație financiară sau
bunele maniere.
Acestea sunt predate cel mai des, de chiar profesorii clasei.
Voi prezenta oferta de discipline opționale părinților și elevilor, încercând să aleg în
funcție de abilitățile copiilor.
Pentru clasa pregătitoare prezint părinților opționalele: ”Clubul micilor ecologiști”,
,,A.B.C.-ul comportării civilizate”, iar la clasa a IV-a: ,, Prietenii naturii ”și ,,Călătorie în lumea
emoțiilor”.
3. Activitate 1.2.2. Profilul de formare, prezentat părinților
Pornind de la profilul de formare prezentat în suportul de curs, Tema 1.2, realizați un suport
informativ pentru o prezentare pe care sa o folosiți la prima întâlnire cu părinții elevilor care au
intrat în clasa pregătitoare.
Prezentați în activitățile online sincron (webinar) ideile dumneavoastră prin care ajutați părinții
să înțeleagă competențele pe care copiii lor le vor dezvolta până la finalul clasei a IV-a.
Oferiți feedback prezentărilor colegilor înscrise în acest spațiu.
Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a
Comunicare în limba maternă

• Identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de
comunicare
• Exprimarea unor gânduri, păreri, emoţii în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare
de comunicare
• Participarea la interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme de
şcoală sau de viaţă Comunicare în limbi străine
• Identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în contexte
familiare de comunicare
• Exprimarea unor păreri şi emoţii în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise și orale, în
contexte familiare
Participarea la interacţiuni verbale simple în contexte familiare de comunicare
Competențe matematice (A) şi competențe de bază în ştiințe şi tehnologii (B)
• Manifestarea curiozităţii pentru aflarea adevărului şi pentru explorarea unor regularităţi și
relaţii matematice întâlnite în situaţii familiare (A)
• Formularea unor explicaţii simple, utilizând terminologia specifică matematicii (A)
• Rezolvarea de probleme în situaţii familiare, utilizând instrumente şi/sau procedee specifice
matematicii (A)
• Realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în vederea atingerii
unui scop (B)
• Realizarea unor produse simple pentru nevoi curente în activităţile proprii de învăţare, cu
sprijin din partea adulţilor (B)
• Manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat (B)
• Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament responsabil în
raport cu mediul (B)
Competență digitala
• Utilizarea în învăţare a unor funcţii şi aplicaţii simple ale dispozitivelor digitale din mediul
apropiat, cu sprijin din partea adulţilor
• Dezvoltarea unor conţinuturi digitale simple în contextul unor activităţi de învăţare
• Respectarea unor norme de bază privind siguranţa în utilizarea a dispozitivelor, aplicaţiilor,
conţinuturilor digitale și pe internet.
A învăța să înveți
• Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru înainte de
începerea unei activităţi de învăţare
• Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru - Utilizarea de tehnici,
metode simple pentru a învăţa, activa cunoştinţe anterioare şi înregistra informaţii
• Concentrarea atenţiei, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea corespunzătoare
şi verificarea propriei activităţi
Competențe sociale şi civice
• Manifestarea interesului pentru autocunoaştere
• Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene
• Asumarea unor roluri şi responsabilităţi prin participarea la acţiuni în contexte de viaţă din
mediul cunoscut
• Recunoaşterea şi respectarea diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de inițiativă şi antreprenoriat
• Manifestarea curiozităţii în abordarea de sarcini noi şi neobişnuite de învăţare , fără teama de
a greşi
• Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor
obiective, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalţi
• Identificarea utilităţii unor meserii/profesii pentru membrii comunităţii
Sensibilizare şi exprimare culturală
• Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal
• Exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor
medii și forme de expresivitate
• Participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare) organizate în şcoală şi
în comunitatea locala
La sfârșitul clasei a IV-a, elevul va avea:

• cunoștințe
• abilități
• atitudini
Cum îi vom ajuta pentru a-și forma competențele cheie?

• comunicare eficientă între școală și familie;
• punerea de comun acord a sistemelor de valori şi a cerinţelor;
• școala are responsabilitatea cea mai important în procesul instructiv-educativ;
• părintele este o persoană responsabilă pentru educarea şi comportamentul
copilului şi pentru colaborarea cu şcoala spre beneficiul elevului.
4. Activitate 1.3.1 Proiectarea demersului didactic
Pornind de la argumentele formulate în suportul de curs, identificați avantajele proiectării

demersului didactic pe baza unităţii de învăţare. Indicați, sintetic, pașii pe care îi urmați în
proiectare. (max. 1,5 – 2 pagini)
RĂSPUNS:
Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de profesor care constă în
anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării.
Proiectarea demersului didactic presupune:
- lectura personalizată a programelor şcolare;
- planificarea calendaristică;
- proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare).
Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare. O unitate de
învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă,care are următoarele caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
competenţe specifice;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
- se finalizează prin evaluare.
Elementele esenţiale ale proiectării unei unităţi de învăţare sunt:

Conţinuturi-apar inclusiv detalieri de conţinut necesare în explicitarea anumitor
parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoastere a elevilor.
În rubrica Competenţe specifice se trec simbolurile competenţelor specifice din
programa şcolară.
Activităţile de învăţare pot fi cele din programa şcolară, completate, modificate sau
chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor
propuse.
Rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei,
material didactic folosit.
În rubrica Evaluare se menţionează instrumentele sau modalitaţile de evaluare aplicate la
clasă.
Finalul fiecărei unităţi de învăţare presupune Evaluare sumativă.
Proiectarea didactică este o activitate căreia profesorul trebuie să-i acorde o importanță
deosebită. Proiectarea pe unități de învățare tinde să înlocuiască proiectarea pe lecții.
Avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare sunt:

• programa școlară nu mai este o listă aproape nesfârșită de conținuturi ci sunt grupate în jurul
unei teme, ajută la formarea unor aptitudini concrete, utile în viața cotidiană;
• conținuturile fiind grupate pe unități de învățare tematice, avem o perspectivă mai clară
asupra legăturii dintre ele;
• unitatea de învățare se realizează pe o perioadă mai mare de timp decât o lecție, avem
posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizarea învățării în raport cu ritmul de
învăţare pe care îl au elevii;
• se renunță la organizarea procesului de predare-învăţare la clasă predominant în doi timpi
(„ascultare“–„predare“), ineficient şi imposibil de justificat raţional;
• elevul este actor, învățarea este una activă astfel că elevul își fixează mai bine noțiunile,
înțelege mai bine necesitatea de a cunoaște , observă că îi sunt indispensabile în realizarea
unor activități și astfel este mai implicat în propria învățare;
• elevul este determinat să îşi mobilizeze un ansamblu de resurse integrate, nu juxtapuse:
cunoştinţe declarative, cunoştinţe procedurale, cunoştinţe atitudinale, automatisme, scheme,
capacităţi etc., elevul este implicat într-o situaţie nouă, nu una în care ar trebui să reproducă
ceva iar pe măsură ce avansează în cunoştinţe şi competenţe, elevul îşi dă seama de drumul
pe care l-a parcurs;
• proiectarea conținuturilor pe unități, care la sfârșit sunt evaluate prin realizarea unui proiect
de către elevi (individual sau pe grupe) este în plus cea mai adecvată pentru a exploata
potențialitatea didactică specifică internetului, elevii sunt imediat și în mod direct în contact
cu un volum imens de documente autentice;
• economisesc timp pentru pregătirea orelor îmi dezvolt gândirea strategică;
• oferă profesorului şi elevului, o structură care respectă ierarhia cunoştinţelor anterior
dobândite;
• actul didactic este abordat într-o o manieră holistică, mai coerentă şi mai generalizatoare.
5. Activitate 1.3.2. Proiectarea unei programe de opțional
La alegere:
• Elaborați un set coerent de competențe generale, competențe specifice și activități de
învățare asociate care ar putea sta la baza unei propunere de programă de opțional pentru
învățământul primar, în acord cu modelului curent de proiectare.
SAU
• Comparați modelul de proiectare al unei programe școlare pentru o disciplină opțională
cu actualul model de proiectare utilizat în învățământul primar, evidențiind aspectele
convergente și divergente cu acesta.
OPŢIONAL INTEGRAT ,,SĂ RESPECTĂM ŞI SĂ IUBIM NATURA !”

CLASA PREGĂTITOARE
ARGUMENT
Natura trebuie iubită pentru că este fascinantă, ni se dezvăluie cu dărnicie şi ne stârneşte
permanent curiozitatea.
Mediul înconjurător este pentru copil un prilej de influenţare, dându-i posibilitatea de a se
mişca în voie, de a trăi noi experienţe, de a descoperi, cunoaşte şi experimenta.
Oferă copiilor materiale diferite şi interesante a căror observare, colecţionare, sortare,
conservare şi prelucrare contribuie la lărgirea orizontului de cunoaştere. Numărul infinit de flori,
frunze, seminţe, de forme şi culori diferite au oferit inepuizabile modalităţi de realizare a unor
tablouri, machete, jucării. Elevii exprimă prin limbajul plastic ceea ce, de multe ori, nu pot
exprima în cuvinte. Ei au pătruns în frumuseţea naturii fie prin contactul direct, fie prin
intermediul muzicii, picturii sau literaturii.
În alegerea acestui opţional am ţinut cont de opiniile părinţilor, de înclinaţiile specifice
copiilor la această vârstă, de interesele şi aşteptările lor, de sensibilitatea lor nativă (şi pe care nu
trebuiesă o pierdem peparcursul şcolarităţii), de preocupările mele, dar şi de resursele materiale
disponibile. Fiind într-o zonă cu bogate resurse naturale (atât în oraş cât şi în împrejurimile lui),
putem realiza ierbare, putem studia vieţuitoarele în mediul lor propriu de viaţă, putem observa
starea vremii în diverse perioade de timp, putem organiza tabere la munte, ateliere de pictură,
cercuri literare la ,,Biblioteca Județeană”, grupe de observare şi explorare a mediului sau putem
citi diferite fragmente sau poveşti despre anotimpuri, în aer liber.
Acest opţional va intersecta segmente de discipline ce aparţin mai multor arii curriculare
şi, astfel, i se oferă elevului posibilitatea de a se exprima în funcţie de posibilităţile individuale,
de interesele şi motivaţiile personale.
Opţionalul pune accentul pe caracterul formativ şi practic-aplicativ al activităţii elevilor,
precum şi pe antrenarea lor în acţiuni de observare, de cercetare, de percepere şi redare a
frumosului din mediul înconjurător, dezvoltând abilităţi, aptitudini şi capacităţi psiho-motrice şi
creative, specifice unei educaţii pentru o dezvoltare durabilă.
Arii curriculare vizate:

• LIMBĂ ŞI COMUNICARE
• MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII
• ARTE ŞI TEHNOLOGII
• OM ŞI SOCIETATE
• EDUCAŢIE FIZICĂ,SPORT ŞI SĂNĂTATE
• CONSILIERE ŞI ORIENTARE
Varianta de curriculum: nucleu

Număr de ore: 1 ore / săptămână
COMPETENŢE GENERALE:
1.Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte familiare.
2.Participarea la dialoguri, în situaţii diverse de comunicare
3.Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor, muzicii şi sportului
4.Realizarea de obiecte/ lucrări/ construcţii, pe baza iniţiativei proprii
5.Exprimarea ideilor şi trăirilor persoale în relaţie cu lumea înconjurătoare, cu trdiţiile mediului
apropiat.
VALORI ŞI ATITUDINI:
• Spirit de iniţiativă
• Sensibilizare şi exprimare ecologică
• Sensibilizare şi exprimare holistică (ştiinţifică, artistică, imaginativă, creativă)
• Comportamente ecologice, sociale şi civice.
• Explorare şi valorizare
• Colaborare şi spirit de echipă
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
- ascultarea unor lecturi de pe suport electronic, care redau diferite sunete
1.1 Perceperea mediului din natură;
înconjurător în fiecare - reproducerea unor zgomote din natură şi mişcarea plantelor şi a
dintre cele patru animalelor din mediul apropiat;
anotimpuri, pe baza unor - achiziţionarea unor materiale din natură ( frunze, flori, seminţe, etc.)
informaţii simple - participarea la excursii, drumeţii în natură, în vecinătatea satului;
- participarea la exerciţii de recunoaştere şi clasificare a unor plante,
animale, fenomene;
- participarea la observarea dirijată a unor planşe, ilustraţii, tablouri;
- rezolvarea unor fişe adecvate;
1.2.Conştientizarea -observarea unor fenomene şi procese din natură;
schimbărilor petrecute în - comentarea unor lecturi ale învăţătoarei specifice fiecărui anotimp;
natură în fiecare anotimp, - memorarea unor poezii, ghicitori, urături;
pornind de la lecturi, - întocmirea unui calendar al naturii pentru fiecare anotimp;
ilustraţii, observarea - realizare de desene, colaje, expoziţii cu aceste lucrări;
mediului înconjurător - interpretarea unor cântece/ colinde, specifice unui anotimp;
- participarea la unele operaţii experimentale (ex: ,,Gheaţa colorată’’;,Cum
încolţeşte...?)
1.3.Descoperirea -ascultă cu atenţie lectura învăţătoarei;
interdependenţei dintre - vizionarea unor filme/ PPT despre vieţuitoare;
vieţuitoare şi mediul - observarea dirijată/nedirijată a unor animale şi plante cunoscute copiilor,
natural
-exerciţii de identificare şi respectare a unor reguli de minimă protecţie a
1.4.Aplicarea normelor de naturii şi sesizarea comportamentelor neconforme cu acestea (ex. ,,Asa, da!
conduită în contexte Asa, nu!’’)
variate -vizionarea unor filme/PPT-uri cu diferite locuri minunate din natură (din ţară şi
străinătate)
-participarea la acţiuni de înfrumuseţare a grădinii şcolii;
2. Participarea la dialoguri, în situaţii diverse de comunicare

2.1.Construirea -construirea de enunţuri corecte, îmbinate logic într-un mic text;
enunţurilor logice corecte - povestirea liberă, comentarea simplă a unor poezii;
din punct de vedere - completeze propoziţiilor cu cuvinte care lipsesc;
gramatical -formularea unor întrebări şi răspunsuri
- descrierea obiectelor, vieţuitoare sau fenomene naturale pe care le cunosc;
- dramatizarea poveştilor, scenetelor; şezători;
2.2.Integrarea cuvintelor - jocuri didactice vizând precizarea şi îmbogăţirea vocabularului;
şi expresiilor noi în -construirea de enunţuri proprii în care să integreze cuvinte şi expresii noi;
mesaje şi propoziţii
2.3. Exprimarea opiniei - participarea la exerciţii-joc: “Spune-ţi părerea!”
personale în legătură cu - participarea la jocuri de rol:,, Sunt anotimpul…”
anumite aspecte - adresarea unor întrebări şi formularea unor răspunsuri ;
observate, discutate
2.4.Manifestarea - participarea la exerciţii specifice de antrenare a copiilor în discuţii pentru
iniţiativei în comunicare exprimarea opiniei personale
- participarea la exerciţii-joc: “Să continuie ideea...”
- participarea la execiţii de utilizare corectă a unor formule de adresare,
întreţinerea unui dialog
3. Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor, muzicii şi

sportului
3.1. Perceperea frumosului din - realizarea colecţiilor cu obiecte din natură;

mediul înconjurător şi aprecierea - dramatizarea scenetelor;
(pe baza cunoaşterii unor criterii - realizarea expoziţiilor cu lucrări proprii
emise cu ajutorul învăţătoarei) - participarea la jocuri distractive : “De-a criticii prin expoziţie”
3.2. Observarea şi comentarea -învăţarea unor versuri, cântece, dansuri, mişcări de gimnastică pe
caracteristicilor unor modele date muzică ;
- observarea dirijată a compoziţiilor realizate :
3.3. Aplicarea unor acţiuni motrice - întărirea sănătăţii, fortificarea şi călirea organismului prin
de învăţare prin jocuri sportive jocurile specifice anotimpurilor ( concursuri, intreceri ,,Hai, la
săniuş!’’’)
4. Realizarea de obiecte/ lucrări/ construcţii, pe baza iniţiativei proprii
4.1.Observarea caracteristicilor - observaţii dirijate în timpul excursiilor, drumeţiilor;
unor materiale din natură (ce pot fi - identificarea şi gruparea materialelor în funcţie de
utilizate în realizarea unor lucrări caracteristicile lor
proprii)
- realizarea unui ierbar
4.2. Realizarea diferitelor colecţii - realizarea unui calendar / carte a naturii, folosind desene
realizate de copii;
4.3. Realizarea operaţiilor simple de - realizarea lucrărilor individuale sau de grup: colaje, felicitări,
lucru cu materiale din natură în tablouri, mărţişoare, podoabe, souvenir-uri, etc.
vederea obţinerii unor lucrări - descoperirea şi oferirea altor soluţii de valorificare a
proprii materialelor din natură în confecţionarea unor lucrări din proprie
iniţiativă ;
CONŢINUTURI
• Anotimpurile (lunile, fenomene, sărbători)
• Animale (domestice şi sălbatice, alcătuirea corpului, hrănire)
• Plante (plante medicinale, flori din curtea casei, îngrijirea acestora)
• Poveştile anotimpurilor
• Jucării din materiale naturale (colectarea şi sortarea materialelor necesare realizării
unor jucării; realizarea jucăriilor şi expunerea lor)
• Culorile anotimpurilor (desene cu tematică păsări, animale, flori, un anotimp preferat;
realizare de afişe având tematică protejarea naturii)
• Anotimpurile în sunet ( cântece despre iarna, primăvară, vară, toamnă; cântece despre
animăluţe, plante)
• Sport în aer liber
• Cum ne comportăm în natură?
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• observarea sistematică;
• autoevaluarea;
• jocuri de rol;
• realizarea de portofolii;
• proiect ,,Cărticica anotimpurilor’’
• expoziţii,
• încurajarea;
• competiţia (întreceri);
• serbări;
BIBLIOGRAFIE
1.Dumitru, Rada, Iordan, Irina. - „Natura în ochi de copil", opţional interdisciplinar clasele I-II,
Editura „Petrion", Bucureşti, 2001.
2. Claudiu ,Vodă. - „Din secretele naturii înconjurătoare", Editura „Ion Creangă", Bucureşti, 1987.
3. Elliot, Jane., King, Colin. - „Enciclopedie generală pentru copii", Editura Aquila 93, Bucureşti,
1999
4. Colecţiile revistelor: „Arborele lumii" şi „Terra Magazin".
5. Angelica- Dana, Cozma. Ionica, Boţu- ,,Armonia Naturii’’, Ed. Imprimis, Iaşi, 2009;
6. www.didactic.ro
7. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Programa Școlară aprobată prin Ordin al
Ministrului Nr. 3418/19.03.2013
6. Activitate 2.2.a. O lectură conștientă a programei
Identificați o competență specifică din programele disciplinelor de primar pe care o găsiți mai
greu de dezvoltat la elevii dvs. Prezentați aici în mod sintetic (în maxim o pagină) care sunt
provocările principale cu care va confruntați. Faceți apel la experiența de la clasă.
În cadrul unei activități online sincron (activitate de webinar), împărtășiți din experiența de la
clasă, evidențiind activitățile de învățare propuse și impactul asupra achizițiilor elevilor.
O competență specifică greu de dezvoltat la elevii de clasa a III-a la disciplina Limba și

literatura română este după părerea mea:
3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau literare
O provocare des întâlnită în atingerea acestei competențe este reprezentată de faptul că

elevii în ultimii ani citesc din ce în ce mai puțin, sau preferă să vizioneze filmul unei cărți în loc
să o citească.
Pentru combaterea acestei provocări este foarte importamt să găsim cele mai potrivite
metode pentru a-i face pe elevi să iubească lectura și să revină la activitatea de citit care le
dezvoltă limbajul și le îmbogățește vocabularul.
O metodă prin care elevii pot realiza o lectură conștientă și activă este SINELG, metoda
prin care aceștia pot consemna direct pe textul citit tot ce știau deja, nu cunosc foarte bine sau au
nevoie de mai multă lectură pentru a înțelege.
Această metodă poate fi folosită foarte ușor și poate ajuta elevii dacă se urmăresc
următorii pași:
Pasul 1: Elevul citeşte textul cu atenţie.
Pasul 2: Pe parcursul lecturării textului elevul trebuie să noteze pe marginea lui nişte
semne ce au o anumită semnificaţie:
√ dacă ceva din ce au citit confirmă ceea ce ştia sau credea că ştie;.
– dacă o anumită informaţie pe care a citit-o contrazice sau diferă de ceea ce ştia sau
credea că ştiu;
+ dacă o informaţie pe care a întâlnit-o este nouă pentru el/ea;
? dacă găseşte informaţii care i se par confuze sau dacă doreşte să ştie mai mult despre un
anumit lucru.
Pasul 3: Elevul reflectează asupra celor citite şi îşi face un tabel pentru a categoriza
informaţiile, asemănător celui de mai jos:
√ + - ?

Pasul 4 (dacă este posibil): Elevul discută cu un coleg ideile din textul pe care l-a
parcurs.

7. Activitate 2.2.b. Accentele demersului didactic – experiențe la clasă
Realizați o trecere în revistă a accentelor demersului didactic la o disciplină pe care o predați.

Sunt competențe ale programei pe care nu le-ați vizat în mod sistematic? Vi s-a întâmplat să
puneți accent pe conținuturi? Împărtășiți experiențele didactice și frământările dvs. din
perspectiva aplicării la clasă a programei respective.
Ştiinţe ale naturii – clasa a IV-a

Unitatea de învăţare: Cicluri de viaţă în lumea vie
Competenţă generală: Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese
Competenţă specifică : 1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor
corpuri, fenomene și procese - clasa a IV-a
Programa de științe, pentru clasa a IV-a, vizează o serie de procese cu care copiii sunt
familiari, printre care și cicluri de viață din lumea vie. M-am oprit la ciclul de viață al plantelor.
Deoarece competența specifică vizează ordonarea, am folosit un exercițiu simplu, sub formă de
joc. Această activitate își poate găsi locul, în secvența de sistematizare a unității de învățare,
înainte de evaluarea sumativă. În cazul în care învățarea la clasă este centrată pe strategii
specifice constructivismului, această activitate de învățare se poate propune elevilor şi la
începutul unității de învățare.
Activitate de învățare: Identificarea etapelor ciclului de viață la plante folosind
descrieri și imagini.
Descrierea activității: Elevii primesc fişe de lucru cu descrierea etapelor ciclului de viaţă
la plante, lipici şi imagini cu plante de diferite vârste. Li se cere copiilor să realizeze ciclul vieţii
plantei şi să ataşeze imaginile corespunzător etapei. În continuare elevii vor viziona o prezentare
pps cu imagini şi informaţii privind ciclul de viaţă al plantei. În încheierea prezentării se află un
test grilă la care elevii răspund apăsând pe răspunsul corect.
Metode : turul galeriei, problematizarea, exerciţiul, conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată,
Mijloace: calculator, videoproiector, ecran de proiecţie, fişe de lucru, prezentarea Power
Point, imagini, fotografii.
Forme de organizare: individuală, în perechi, în grup, frontală
Pentru completarea portofoliului elevii vor realiza un jurnal de observaţii privind germinaţia
seminţelor, care va fi însoţit de fotografii ale evoluției plantei.
2.3.a. Proiectul unității de învățare
În urma discuțiilor de la Activitățile 2.2 și 2.3.a, realizați proiectul de unitate de învățare (UI)
pentru următoarea UI de la o disciplină la alegere. Asigurați-vă că este structurată conform
recomandărilor de mai jos. Atenție la vizarea competențelor specifice și la punerea în contexte
stimulative, adecvate elevilor.
Oferiți feedback colegilor, pe platformă, și adresați-le întrebări. Nu vă sfiiți să vă împărtășiți
frământările și să oferiți sfaturi colegilor! Revizuiți proiectul în funcție de feedbackul
formatorului și după ce veți fi parcurs Tema 2.4.
• evitați un demers formal de proiectare – respectiv completarea rubricilor de dragul
umplerii unui tabel cerut de director/ inspector;
• când proiectați, aveți mereu în față grupul de copii – tot ceea ce scrieți în proiect să se
raporteze la activităţile pe care anticipaţi că le vor parcurge;
• fiecărei competenţe specifice îi corespunde o activitate de învăţare sau mai multe; DAR o
activitate de învăţare este propusă pentru o competenţă specifică şi numai una;
• realizaţi o corelaţie reală stânga – dreapta: competenţă – activitate – resursa/ resursele
adecvate fiecărei activităţi;
• completaţi rubrica Resurse cu acele elemente care vă sunt necesare (pentru a le lua cu dvs
atunci când mergeți la oră!) – nu treceţi cu copy-paste sintagme de genul: manual/ fişe de
lucru/ imagini etc.;
• similar, pentru rubrica de evaluare – completaţi modalitatea de evaluare doar pentru ceea
ce estimaţi că veţi evalua în mod real (de ex. dacă o activitate reprezintă tema pentru
acasă sau o temă de lucru în clasă și va fi evaluată, atunci marcați această menţiune în
ultima rubrică a tabelului;
• la final, arătaţi pe scurt ceea ce intenţionaţi să utilizați pentru a măsura achiziţiile elevilor.
ARIA CURRICULARĂ: LIMBA ȘI COMUNICARE

DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
UNITATEA TEMATICA : NATURA
CLASA a II- a
SAPTAMANA :XV-XVII
6 ore /săptămână
Conţinuturi Com Activitati de învățare Resurse Evaluare
pete
nţe
Textul liric. – citirea în forme variate a Materiale: manualul Observarea
Lectura 2.1. enunţurilor şi textelor scurte: citire cu tipărit/digital, imagini, sistematică,
textului 3.1. voce tare, în şoaptă, în gând; în lanţ, text suport: Iarna pe uliţă aprecieri
Iarna pe 3.2. în ştafetă, în pereche ; după George Coşbuc individuale,
uliţă după 3.4. – citirea selectivă în funcţie de Procedurale: lectura probă orală,
George 4.1. anumite repere (un detaliu sau o idee explicativă, conversaţia, probă scrisă,
Coşbuc din text; joc: „Găseşte şi citeşte”) ; explicaţia, procedee de autoevaluare
– recitarea poeziei ; citire activă, selectivă,
– memorare, din proprie iniţiativă, a conștientă,
poeziei ; cadranele, lectura
– redarea prin cuvinte proprii, cu creativa
sprijin, a unui fragment dintr-un text Forme de organizare a
citit ; colectivului: activitate
– formularea de enunţuri după frontală, activitate
ilustraţii sau folosind cuvinte date; individuală.
– transcrieri selective de cuvinte şi
fraze dintr-un scurt text pe teme
cunoscute ;
Textul liric. – citirea selectivă în funcţie de Materiale: manualul Observarea
Lectura 2.1. anumite repere ; tipărit/digital, imagini, sistematică,
textului 3.1. – joc: „Găseşte şi citeşte!”; text suport: Iarna pe uliţă aprecieri
Iarna pe 3.2. – copierea unor texte scurte, exersând după George Coşbuc individuale,
uliţă după 3.4. încadrarea în spaţiul paginii, Procedurale: lectura probă orală,
George 4.1. respectarea proporţiei între litere şi a explicativă, conversaţia, probă scrisă,
Coşbuc spaţiului între cuvinte; explicaţia, procedee de autoevaluare
– transcrieri selective de cuvinte şi citire activă, selectivă,
fraze dintr-un scurt text pe teme conștientă,
cunoscute ; cadranele, lectura
– transcrierea sau copierea unor creativa
mesaje în cadrul unor activităţi Forme de organizare a
individuale sau comune; colectivului: activitate
– memorare, din proprie iniţiativă, a frontală, activitate
unor poezii şi ghicitori . individuală.
Textul liric – alegerea răspunsurilor corecte la Materiale: manualul Observarea
Lectura 1.1. întrebări legate de mesajul textului tipărit/digital, sistematică,
textului 1.4. audiat, dintr-o pereche/serie de text suport: Stupul lor aprecieri
Stupul lor 2.1. variante date; după Tudor Arghezi individuale,
după Tudor 4.1. – conversaţii pe teme de interes Procedurale: probă orală,
Arghezi 2.4. pentru copii ; conversaţia, explicaţia, probă scrisă,
3.1. – recitarea unor poezii pe teme exerciţiul, jocul, autoevaluare
3.4. familiare; observaţia
4.2. – transcrieri selective de cuvinte şi Forme de organizare a
4.3. fraze dintr-un scurt text pe teme colectivului: activitate
cunoscute . frontală, activitate
– citirea selectivă în funcţie de
anumite repere (alineatul, linia de
dialog) sau respectând un detaliu/o
idee din text, „Găseşte şi citeşte” ;
– memorare, din proprie iniţiativă, a
unor poezii şi ghicitori ;
– crearea propriilor, poveşti, poezii,
jocuri, cântece şi prezentarea
acestora;
– plasarea semnelor de punctuaţie ;
– crearea şi completarea unor
rebusuri ;
– crearea unor liste de cuvinte legate
de o temă propusă .
Vocale şi – identificarea vocalelor şi Materiale: manualul Observarea
consoane 1.3. consoanelor în silabe şi cuvinte ; tipărit/digital, imagini, sistematică,
3.1. – ordonarea alfabetică a unor cuvinte versuri, jocuri aprecieri
4.1. date ; Procedurale: individuale,
4.3. – identificarea unor cuvinte date după conversaţia, explicaţia, probă orală,
criterii precum: număr de sunete, exerciţiul, jocul didactic probă scrisă,
sunet iniţial, sunet final etc. ; Forme de organizare a
– autodictări cu autoevaluare sau colectivului: activitate
evaluare în pereche ; frontală, activitate
– citirea selectivă în funcţie de individuală
anumite repere (alineatul, linia de
dialog) sau respectând un detaliu/o
idee din text, „Găseşte şi citeşte” ;
– crearea unor liste de cuvinte legate
de o temă propusă;
– transcrieri selective de cuvinte şi
fraze dintr-un scurt text pe teme
cunoscute .
Scrierea 1.3. – citirea selectivă în funcţie de Materiale: manualul Observare
corectă a 3.1. anumite repere ; tipărit/digital, imagini, directă,probă
cuvintelor 4.2. – identificarea vocalelor şi text suport: orală,
care conţin 4.3. consoanelor în silabe şi cuvinte ; Bradul de Vasile autoevaluare
diftongii oa, – ordonarea alfabetică a unor cuvinte Alecsandri
ea, ia, ie, ua, date ; Procedurale:
uă (fără – identificarea unor cuvinte date după conversaţia, explicaţia,
terminologie criterii precum: număr de sunete, exerciţiul, experimentul,
) sunet iniţial, sunet final etc. ; problematizarea,
– autodictări cu autoevaluare sau Jocul didactic
Scrierea evaluare în pereche; Forme de organizare a
corectă a – scrierea cuvintelor obţinute prin colectivului: frontală,
cuvintelor completarea sau combinarea unor individuală,pe grup,
care conţin silabe ;
consoana m – crearea unor liste de cuvinte/idei
înainte de b legate de o temă propusă;
şi p – realizarea unor desene şi a unor
poveşti pornind de la experienţe
senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras
atenţia, sunete, gusturi, mirosuri,
atingerea unei suprafeţe).
Cuvinte care – formularea de enunţuri după Materiale: manualul Observarea
au 2.1. ilustraţii sau folosind cuvinte date ; tipărit/digital , imagini, sistematică,
aceeaşi 2.2. – construirea unor enunţuri pe baza Isteţilă de Irimie Struţ aprecieri
formă şi 3.1. unui set de cuvinte date şi/sau a unui Procedurale: individuale,
înţeles 4.3. şir de imagini ; conversaţia, explicaţia, probă orală,
diferit – citirea selectivă respectând un exerciţiul probă scrisă,
detaliu/o idee din text (joc: „Găseşte Forme de organizare a autoevaluare
şi citeşte”) ; colectivului: frontală,
– crearea unor liste de cuvinte/idei individuală,pe grup
legate de o temă propusă .
Recapitulare – citirea în forme variate a Materiale: manualul Observarea
– Textul 3.2. enunţurilor şi textelor scurte: citire cu tipărit/digital, imagini, sistematică,
liric 3.4. voce tare, în şoaptă, în gând; în lanţ, text suport: aprecieri
– Sunetele 3.1. în ştafetă, în pereche; Fel de fel de răspunsuri individuale,
limbii 4.1. – citirea selectivă în funcţie de de Daniela Crăsnaru probă orală,
române. anumite repere (un detaliu sau o idee Capcana de Nina probă scrisă,
Vocale şi din text (joc: „Găseşte şi citeşte”); Cassian autoevaluare
consoane – formularea orală a mesajului/ Zece mâţe de Tudor
– Poezii învăţăturii desprinse dintr-un text citit Arghezi
despre ; Procedurale: lectura
universul – formularea unor întrebări şi explicativă, conversaţia,
copilăriei răspunsuri pe baza textului citit; explicaţia,
– Scrierea – formularea unor răspunsuri la procedee de citire activă,
corectă a întrebări, în legătură cu un scurt text selectivă, conștientă
cuvintelor citit ; Forme de organizare a
care conţin – memorare, din proprie iniţiativă, a colectivului: frontală,
consoana m unor poezii şi ghicitori. individuală,pe grup
înainte de b
şi p
– Cuvinte
care au
aceeaşi
formă şi
înţeles
diferit
Evaluare Itemii probei de evaluare vizează: Materiale: Observare

– Textul 3.1. – construirea unor enunţuri pe baza text suport: Împărăţia directă,probă
liric 4.1. unui set de cuvinte date şi/sau a unui Căluţului de mare după orală, evaluare
– Sunetele 4.2. şir de imagini; Emilia Căldăraru scrisă
limbii – identificarea alineatelor, Procedurale:
române. paragrafelor, titlului şi autorului unui conversaţia, explicaţia,
Vocale şi text; exerciţiul.
consoane – autocorectarea literelor, silabelor, Forme de organizare a
– Cuvinte cuvintelor scrise, prin compararea cu colectivului: frontală,
care au un model; individuală,pe grup
aceeaşi – scrierea cuvintelor obţinute prin
formă şi completarea sau combinarea unor
înţeles silabe.
diferit
– Scrierea
corectă a
cuvintelor
care conţin
consoana m
înainte de b
şi p
– Scrierea
corectă a
cuvintelor
care conţin
diftongii oa,
ea, ia, ie, ua,
uă
Ca metodă de evaluare a elevilor voi aplica testul de evaluare și proiectul. Acesta va fi

prezentat elevilor la începutul unității de învățare , va fi urmărit, se vor cere și se vor da indicații
pe parcursul celor trei săptămâni.
9. Activitate 2.3.b. Practici stereotipe și clișee didactice
Oferiți exemple de practici stereotipe care vizează predarea-învățarea-evaluarea la două

discipline de primar (la alegere). Cum credeți că s-a ajuns la aceste practici? Cum poate fi ele
schimbate/ depășite?
Clişeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale şi

naturale.
Cuvântul clișeu trimite la ideea de banalitate, de repetare excesivă, la șablon, la uzură sau
rutină.
Adesea, unii profesori nu reuşesc să amelioreze achiziţiile învățării din cauza rutinei pe
care nici măcar nu o conştientizează.
Unul dintre clișeele întâlnite la Educație civică este unicitatea exemplului standard –
este reprodus la clasă acelaşi exemplu, care la un moment dat se „toceşte” până la a deveni banal
și neadecvat intereselor elevilor. Elevii tratează superficial asemenea exemple, deoarece nu au
legătură cu experienţa lor. Pentru depășirea acestui clișeu:
• trebuie depăşită convingerea că lecţiile nu se pot desfăşura decât ȋn spaţiul clasei, în
organizarea clasică;
• permite organizarea unor forme de activitate atât de diverse;
• poate fi uşor pusă ȋn practică ȋn spaţii exterioare, sub forma activităţilor outdoor.
Orice dezbatere sau joc de rol se poate desfăşura şi fără a sta pe scaun, micile schimbări
creând elevilor impresia de „altceva”, de ieşire din rutină, ceea ce va duce la o motivare mai
puternică.
La Geografie unul dintre clișee este schema lecției scrisă de profesor pe tablă și pe
caiete, fără lucru cu harta – predarea bazată pe prelegere/ expunerea informațiilor. A preda
nu este suficient.
Dacă elevii nu sunt implicați în activități, se plictisesc, nu asimiliează informația.
Înțelegerea și învățarea geografiei este bazată în mare parte pe activitati practice, lucru cu harta,
orientare, excursii, drumeții.
Așadar, trebuie să-i implicam pe elevi în activități diferite, individuale, în echipe sau în
grup, să-i transpunem în situații concrete și să creăm interactivitate.
Pentru depășirea acestui clișeu, propun:
• predarea noului conținut, de la informațiile pe care le dețin elevii din experiența
anterioară, schimbând informații cu colegii de clasă, căutând informații din alte surse;
• lucrul cu resurse, instrumente și materiale didactice specifice disciplinei (inclusiv
aplicații digitale).
De cele mai multe ori, profesorul ar trebui să fie doar ghidul pentru aceste activități, un
„facilitator” și un ajutor în caz de nevoie.
10. Activitate 2.4.a. Aplicare contextualizată
Identificați o competență specifică, la alegere, inclusă într-o programă școlară a unei discipline,
pentru anul de studiu la care predați, și analizați exemplele de activități de învățare prin care se
structurează competența respectivă, din perspectiva nivelului achizițiilor elevilor cu care lucrați.
(Luați în considerare specificul dezvoltării elevilor cu care lucrați și nivelul lor de achiziții ale
învățării.)
Propuneți un alt exemplu de activitate de învățare, astfel încât să realizați o aplicare
contextualizată a programei școlare.
Descrieți activitatea, în maxim 1,5 pagini, argumentând alegerea metodei (sau metodelor) și
incluzând: clasa, disciplina, competența specifică vizată, modalitățile prin care situațiile de
învățare prevăzute acoperă posibilitățile, expectanțele și nevoile diverse ale elevilor.
RĂSPUNS
Clasa a II-a
Disciplina : Limba și literatura română
Competența specifică : 3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a
susţine o opinie referitoare la mesajul citit
Limba română este disciplina căreia îi revin sarcini exprese pentru dezvoltarea
capacităţilor de comunicare şi creaţie, deoarece, în timpul comunicării, elevii dau glas trăirilor şi
sentimentelor, aprobă sau dezaprobă anumite probleme ale vieţii şi comportamentului social,
exersând în permanenţă procesele psihice.
În tot ce am făcut la Limba şi literatura română nu am pierdut din
vedere particularităţile de vârstă şi individuale ale micului şcolar angajat într-o activitate de
instruire, educare, formare, am avut grijă să îmbin activitatea de învăţare cu cea de joc, m-am
ferit să fac aprecieri negative care ar putea duce la refuzul elevului de a participa cu drag la o
activitate sau la inhibarea lui; am urmărit în permanenţă perfecţionarea vorbirii elevilor,
încercând să le trezesc sensibilitatea, care să-i facă să creeze frumosul, exprimându-şi gândurile
şi simţurile într-o limbă curată, clară, nuanţată, presărată cu expresii plastice, într-un cuvânt, am
încercat şi încerc în continuare să fiu eu însămi creativă în pregătirea şi susţinerea lecţiilor,
calitate indispensabilă de altfel omului de azi şi de mâine.
Gândirea critică este un proces activ, complex, care implică acumularea activă a
informaţiilor şi se termină cu luarea unei decizii bine argumentate.
Capacitatea de a gândi critic permite elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de
câte de câte ori se creează o situaţie de învăţare. Ei nu trebuie să se simtă stingheri, să le fie
teamă de reacţia celor din jur faţă de părerile lor, să aibă încredere în puterea lor de analiză, de
reflecţie.
Metoda ,,Pălăriilor gânditoare” este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii care
se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Jucând rolul unui gânditor, prin
exerciţiu, voinţă şi efort, elevul poate deveni un gânditor adevărat şi îşi poate schimba modul de
a gândi. Fiecare culoare defineşte un anumit rol şi persoana care o poartă exersează un anumit tip
de gândire:
· pălăria albă – gândire obiectivă;
· pălăria roşie – gândire sentimentală;
· pălăria neagră – gândire negativă;
· pălăria galbenă – gândire optimistă;
· pălăria verde – gândire creativă;
· pălăria albastră – controlează procesul de gândire.
Pentru ca un elev să dobândească deprinderi intelectuale de comunicare are nevoie să
deţină câteva abilităţi privind lectura şi prelucrarea textelor.
Exemplu de aplicare a acestei metode:

Am aplicat această metodă în cadrul poeziei ,,Crăiasa iarnă”, de Nina Casian.
Pălăria albă – informează:
• Redați în patru enunțuri, despre ce este vorba în poezie.
Pălăria roşie – psihologul spune ce simte :
• Scrie câte un cuvânt pentru fiecare strofă, care să exprime ce simți când citești această
strofă.
Pălăria neagră – surprinde aspectele negative
• Identificați patru efecte negative pe care le poate avea iarna asupra oamenilor și naturii.
Pălăria galbenă – surprinde aspectele pozitive:
• Explicați în patru rânduri de ce iarna este benefică pentru oameni și natură.
Pălăria albastră – identifică acțiunile concrete:
• Menționați patru acțiuni pentru ocrotirea viețuitoarelor în timpul iernii.
Pălăria verde –creează idei noi:
• Imaginați-vă că anotimpul iarna nu ar exista. Explicați, în patru enunțuri, ce urmări ar
avea acest fapt.
Metoda ,,Pălăriilor gânditoare” încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a

gânditorilor, dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligentei logice si inteligenţei
interpersonale. Stimulând creativitatea elevilor, se stimulează dezvoltarea gândirii lor ca sursă de
satisfacţie şi autorealizare.
11. Activitate 2.4.b. Resursă educațională deschisă
Păstrând ideea unei abordări metodologice în spiritul programelor școlare în vigoare, prezentați
în detaliu o activitate de învățare, la o disciplină la alegere, indicând:
• denumirea si contextul activității de învățare
• competența specifică vizată (în principal),
• descrierea activității de învățare: metoda/ metodele alese, pași de desfășurare a activității,
modalități de facilitare a implicării elevilor (individual, grup), resurse utilizate, modalități
de evaluare
• instrumentele utilizate pentru a susține activitatea (ex.: suport vizual, text, film sau
aplicație resursă, fișă de lucru/ de evaluare etc.) - opțional, încărcați și instrumentul
utilizat (sau puneți linkul la acesta, dacă este cazul).
• extinderi/ deschideri spre alte discipline.
Ştiinţe ale naturii – clasa a IV-a

Unitatea de învăţare: Cicluri de viaţă în lumea vie
Competenţă generală: Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese
Competenţă specifică : 1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor
corpuri, fenomene și procese - clasa a IV-a
Programa de științe, pentru clasa a IV-a, vizează o serie de procese cu care copiii sunt
familiari, printre care și cicluri de viață din lumea vie. M-am oprit la ciclul de viață al plantelor.
Deoarece competența specifică vizează ordonarea, am folosit un exercițiu simplu, sub formă de
joc. Această activitate își poate găsi locul, în secvența de sistematizare a unității de învățare,
înainte de evaluarea sumativă. În cazul în care învățarea la clasă este centrată pe strategii
specifice constructivismului, această activitate de învățare se poate propune elevilor şi la
începutul unității de învățare.
Activitate de învățare: Identificarea etapelor ciclului de viață la plante folosind
descrieri și imagini.
Descrierea activității: Elevii primesc fişe de lucru cu descrierea etapelor ciclului de viaţă
la plante, lipici şi imagini cu plante de diferite vârste. Li se cere copiilor să realizeze ciclul vieţii
plantei şi să ataşeze imaginile corespunzător etapei. În continuare elevii vor viziona o prezentare
pps cu imagini şi informaţii privind ciclul de viaţă al plantei. În încheierea prezentării pps se află
un test grilă la care elevii răspund apăsând pe răspunsul corect.
Metode : turul galeriei, problematizarea, exerciţiul, conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
Mijloace: calculator, videoproiector, ecran de proiecţie, fişe de lucru, prezentarea Power
Point, imagini, fotografii.
Forme de organizare: individuală, în perechi, în grup, frontală
Pentru completarea portofoliului elevii vor realiza un jurnal de observaţii privind
germinaţia seminţelor, care va fi însoţit de fotografii ale evoluției plantei.
12. Activitate 2.5.a. Un exemplu de evaluare a învățării la matematică
Este deosebit de utilă o descriere detaliată a nivelului minim (obligatoriu) al achizițiilor

matematice dobândite de elevi. Necesitatea asigurării unui nivel minim al competențelor
dobândite prin învățare se impune din mai multe motive, printre care: lipsa standardizării unui
nivel minim introduce arbitrariul în evaluarea generală a rezultatelor învățării; lipsa controlului la
acest nivel face ca elevii să rămână practic în afara deprinderii fundamentelor disciplinare, iar
această consecință devine vizibilă cu ocazia evaluărilor naționale și internaționale.
Pentru MEM, CS2.2 (Evidențierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane
și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte), se propune următorul exemplu de
detaliere a nivelului minimal de realizare a competenței.
Nivel minimal de realizare
• Elevul sortează și clasifică forme plane utilizând diferite criterii.
Itemi de evaluare (exemple)
Se pun la dispoziția copiilor diferite obiecte având forme plane sau spațiale ușor de recunoscut și
se cere:
1. Formați o grupă cu obiecte care se pot rostogoli.
2. Formați o grupă cu obiecte care au un contur format numai din linii drepte/ curbe etc.
3. Alegeți obiecte care au fețe în formă de pătrat etc.
• Recunoaște figurile geometrice plane (triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc, linie curbă,
dreaptă, segment, semidreaptă, linie frântă, unghi) și le descrie pe baza elementelor lor
(vârfuri, laturi), având la dispoziție modele ale figurilor.
• Recunoaște forme spațiale (cub, sferă, paralelipiped, piramidă, cilindru, con) și le descrie
pe baza elementelor lor (fețe, muchii, vârfuri, laturi, unghiuri), având la dispoziție modele
ale corpurilor.
1. Numește obiecte din sală, care au formă de triunghi, pătrat etc.
2. Din mulțimea de figuri geometrice următoare,
a) colorează: cu roșu dreptunghiurile, cu verde cercurile, cu albastru pătratele etc.
b) încercuiește: cu o linie roșie cuburile, cu o linie albastră cilindrii, cu o linie verde conurile etc.

3. Se prezintă pe catedră o trusă de corpuri geometrice. Se solicită copilului să aleagă piramida și
să descrie elementele sale. Se procedează similar pentru alte corpuri.
Pentru o competență specifică, la alegere, din programele de matematică, realizați o detaliere a
nivelului minimal însoțită de exemple de itemi de evaluare. Ce concluzii puteți formula, pe baza
acestei experiențe?
Matematica - clasa a II-a
Competența specifică: 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 - 1000, folosind

pozitionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări

• Elevul ordonează crescător/descrescător unele numere naturale de trei cifre prin
compararea acestora două câte două

Item 1. Stabiliți succesorul și predecesorul numerelor:
a) succesorul numerelor: b) predecesorul numerelor:
278 _____ 165 ____
800 _____ 700 ____
999 _____ 599 ____
-identificarea succesorul și predecesorul unui număr de de trei cifre
Găsește succesorul și predecesorul a cel puțin două numere.

Item 2. Ordonați crescător/descrescător numerele:
a) descrescător numerele: 321, 502, 123, 766, 709, 256, 142, 870;
______, ______, ______, _______, ______, ______, ______, ______;
b) crescător numerele: 775, 656, 101, 499, 232, 496, 896, 382;
______, ______, ______, _______, ______, ______, ______, ______;
-aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a unor numere date;
Scrie cel puțin 4 numere din șirul crescător și descrescător.

Item 3. Scrieți numerele respectând criterii date:
a) cel mai mare număr natural de trei cifre diferite _____
b) cel mai mic număr natural de trei cifre identice _____
c) cel mai mic număr natural de trei cifre _____
- scrierea unor numere după un criteriu dat;
Scrie cel puțin un număr .
Item 4. Rotunjiți numerele la zeci și la sute:

a) la zeci: 476 ____, 763 _____, 887 ______ ;
b) la sute: 670 _____, 540 ______, 890 ______ .
- rotunjirea unor numere la zeci și sute;
Rotunjește corect cel puțin două numere .
Măsuri ameliorative:
Se vor lua măsuri pentru rezolvarea integrală a itemilor de către fiecare elev prin aplicarea unor
fişe remediale, care vor cuprinde cerinţe asemănătoare celor la care elevii au întâmpinat
probleme.
Concluzii:
Evaluarea se realizează prin raportare la competenţa specifică abordată, evitându-se
comparaţiile între copii. Ea mă orientează în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună
adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
13. Activitate 2.5.b. Un exemplu de probă de evaluare a învățării la matematica
• Pentru următoarea probă de evaluare, asociați fiecărui item de evaluare o competență

specifică din programă.
• Aplicați itemii la clasă. În cazul în care aceștia nu sunt aplicabili clasei la care predați,
creați o probă de evaluare similară, cu 8 itemi.
• Analizați răspunsurile la fiecare item în parte și alcătuiți o statistică referitoare la
nivelul de atingere a competențelor programei.
1. Numește fracția reprezentată prin hașuri în fiecare desen:
2. Dintre fracțiile următoare, alege perechi de fracții egale:
3. Ordonează descrescător fracțiile reprezentate prin hașură.
4. Scrie în ordine crescătoare:
5. Reprezintă prin desen și calculează:
6.a) Câte doimi conține un întreg? Dar patru întregi?

b) Câte pătrimi conține un întreg? Dar trei întregi?
7. Suma dintre sfertul unui număr și jumătatea numărului este 270. Află dublul numărului.
8. Într-un depozit erau 8 tone de cărbuni.

a) Câte kilograme trebuie luate pentru ca în depozit să rămână un sfert din întreaga
cantitate?
b) Câte kilograme trebuie luate pentru ca în depozit să rămână trei optimi din întreaga
cantitate?
Competențe vizate conform programei școlare

2.1 Recunoașterea numerelor naturale în concentru 0-10.000 și a fracțiilor subunitare sau
echiunitare, cu numitori mai mici sau egali cu 10;
2.2 Compararea numerelor naturale 0-10000, respective a fracțiilor subunitare sau echiunitare
care au aceiași numitori, mai mici sau egali cu 10;
2.3 Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-10000, respectiv a fracțiilor subunitare sau
echiunitare care au aceiași numitori, mai mici sau egali ci 10;
5.1 Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau
compunerea de probleme cu raționamente simple;
5.3 Rezolvarea de problem cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0-10000.
Test de evaluare
Clasa: a II- a
Numerele naturale 0-100
• Ordonează următoarele numere:

• crescător: 19, 30, 25, 11, 28 …………………………………………………….
• descrescător: 74, 52, 69, 84, 89
…………………………………………………….
• Colorează numerele pare: 23; 40; 70; 79; 66; 68; 14; 15; 46; 47; 11; 55.
• Încercuiește numerele impare: 48; 33; 15; 26; 41; 59.
• Compară numerele folosind unul dintre semnele: <, >, =:
25 28 97 79
66 67 41 14
70 70 86 69
• Calculează și verifică făcând proba prin adunare:
37 + 26 = 80 – 63 = 100 – 76 =
• Calculează și verifică făcând proba prin scădere:
67 + 39 = 65 – 14 = 100 – 26 =
• Află numerele necunoscute:
a + 34 = 62 b – 68 = 19 45 – d = 26
• Problemă
La un concurs de biciclete au participat 48 băieți și cu 26 mai puține fete. Câți copii au
participat la concurs?
Competente specifice:
1.1.Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100
1.2.Compararea numerelor în concentrul 0-100
1.3.Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări
1.4.Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la
numărare
1.6.Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, , =, +. -) în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
5.2. Rezolvarea de probleme simple în care intervin operaţii de adunare sau scădere în concentrul
0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice
2. Descriptori de performanță:
Competența Itemul Calificativ
Foarte bine Bine Suficient
1.3. Ordonează crescător și 5 numere 3 – 4 numere 1 -2 numere
descrescător numerele date
1.1.1.2.1.4. Încercuiește numerele pare 6 numere 4 – 5 numere 1 – 2 numere
1.1.1.2.1.4. Colorează numerele impare 4 numere 3 numere 1 – 2 numere
1.2. Compară numerele 6 perechi de 3 - 5 perechi de 1 - 2 perechi de
folosind semnele: <, >, = numere numere numere
1.4.1.6. Calculază și face proba 5 - 6 operații 3 - 4 operații corecte 1 - 2 operații
prin adunare corecte corecte
1.4.1.6. Calculază și face proba 5 - 6 operații 3 - 4 operații corecte 1 - 2 operații
prin scădere corecte corecte
1.4.1.6. Află numerele necunoscute află 3 numere află 2 numere află 1 număr
necunoscute necunoscute necunoscut
5.2. Rezolvă problema două operații două operații parțial o operație parțial
corecte corecte corectă
Statistică - nivel de atingere a competențelor

- 90 % dintre elevi au rezolvat corect toți itemii, astfel au fost atinse toate competențele
- 10 % dintre elevi au rezolvat corect primii 7 itemi, astfel nu a fost atinsă competența specifică
5.2.
14.Activitate 2.6. Exemplu de programă de opțional
Pornind de la Activitatea 1.3.2, schițați o programă de opțional care să cuprindă o succintă notă
de prezentare, competențele generale și specifice urmărite, un număr minim de activități de
învățare pentru fiecare competență specifică, în vederea înțelegerii modului în care se urmărește
formarea/ exersarea/ dezvoltarea acestora. De asemenea, indicați conținuturile vizate și câteva
repere pe baza cărora s-ar putea dezvolta secțiunea Sugestii metodologice. Verificați produsul
obținut pe baza criteriilor de evaluare a unei programe de opțional prezentate mai jos:
Competențele generale
• reprezintă categorii de operare definitorii pentru disciplina/ problematica/ tematica
abordată?
• sunt reflectate în fiecare set de competențe specifice, în progresie de la un an de studiu la
altul?
Competențele specifice sunt:
• măsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general și reflectă rezultate ale învățării
care pot fi puse în evidență)
• în număr corespunzător?
• corelate cu tema opţionalului?
• adecvate nivelului elevului?
• **abstrase din competenţe generale (dacă acestea sunt formulate)?
• unice (sau se repetă sub diferite forme)?
• altele, decât în programa de trunchi comun?
Activităţile de învăţare:
• Conduc la dezvoltarea competenţelor propuse?
• Pot fi organizate efectiv?
• Presupun activitatea nemijlocită a elevului?
Conţinuturile sunt:
• o resursă cuprinzătoare pentru structurarea competenţelor specifice?
• adecvate intereselor, nevoilor elevului? (ancorate în/ provenind din cultura actuală?)
OPŢIONAL INTEGRAT
,,SĂ RESPECTĂM ŞI SĂ IUBIM NATURA !”
CLASA PREGĂTITOARE
ARGUMENT
Natura trebuie iubită pentru că este fascinantă, ni se dezvăluie cu dărnicie şi ne stârneşte
permanent curiozitatea.
Mediul înconjurător este pentru copil un prilej de influenţare, dându-i posibilitatea de a se
mişca în voie, de a trăi noi experienţe, de a descoperi, cunoaşte şi experimenta.
Oferă copiilor materiale diferite şi interesante a căror observare, colecţionare, sortare,
conservare şi prelucrare contribuie la lărgirea orizontului de cunoaştere. Numărul infinit de flori,
frunze, seminţe, de forme şi culori diferite au oferit inepuizabile modalităţi de realizare a unor
tablouri, machete, jucării. Elevii exprimă prin limbajul plastic ceea ce, de multe ori, nu pot
exprima în cuvinte. Ei au pătruns în frumuseţea naturii fie prin contactul direct, fie prin
intermediul muzicii, picturii sau literaturii.
În alegerea acestui opţional am ţinut cont de opiniile părinţilor, de înclinaţiile specifice
copiilor la această vârstă, de interesele şi aşteptările lor, de sensibilitatea lor nativă (şi pe care nu
trebuiesă o pierdem peparcursul şcolarităţii), de preocupările mele, dar şi de resursele materiale
disponibile. Fiind într-o zonă cu bogate resurse naturale (atât în oraş cât şi în împrejurimile lui),
putem realiza ierbare, putem studia vieţuitoarele în mediul lor propriu de viaţă, putem observa
starea vremii în diverse perioade de timp, putem organiza tabere la munte, ateliere de pictură,
cercuri literare la ,,Biblioteca Județeană”, grupe de observare şi explorare a mediului sau putem
citi diferite fragmente sau poveşti despre anotimpuri, în aer liber.
Acest opţional va intersecta segmente de discipline ce aparţin mai multor arii curriculare
şi, astfel, i se oferă elevului posibilitatea de a se exprima în funcţie de posibilităţile individuale,
de interesele şi motivaţiile personale.
Opţionalul pune accentul pe caracterul formativ şi practic-aplicativ al activităţii elevilor,
precum şi pe antrenarea lor în acţiuni de observare, de cercetare, de percepere şi redare a
frumosului din mediul înconjurător, dezvoltând abilităţi, aptitudini şi capacităţi psiho-motrice şi
creative, specifice unei educaţii pentru o dezvoltare durabilă.
Arii curriculare vizate:
• LIMBĂ ŞI COMUNICARE
• MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII
• ARTE ŞI TEHNOLOGII
• OM ŞI SOCIETATE
• EDUCAŢIE FIZICĂ,SPORT ŞI SĂNĂTATE
• CONSILIERE ŞI ORIENTARE
Varianta de curriculum: nucleu

Număr de ore: 1 ore / săptămână
COMPETENŢE GENERALE:
2.Participarea la dialoguri, în situaţii diverse de comunicare
3.Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor, muzicii şi sportului
4.Realizarea de obiecte/ lucrări/ construcţii, pe baza iniţiativei proprii
5.Exprimarea ideilor şi trăirilor persoale în relaţie cu lumea înconjurătoare, cu trdiţiile mediului
apropiat.
VALORI ŞI ATITUDINI:
• Spirit de iniţiativă
• Sensibilizare şi exprimare ecologică
• Sensibilizare şi exprimare holistică (ştiinţifică, artistică, imaginativă, creativă)
• Comportamente ecologice, sociale şi civice.
• Explorare şi valorizare
• Colaborare şi spirit de echipă
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

- ascultarea unor lecturi de pe suport electronic, care redau diferite sunete
1.1 Perceperea mediului din natură;
înconjurător în fiecare - reproducerea unor zgomote din natură şi mişcarea plantelor şi a animalelor
dintre cele patru din mediul apropiat;
anotimpuri, pe baza unor - achiziţionarea unor materiale din natură ( frunze, flori, seminţe, etc.)
informaţii simple - participarea la excursii, drumeţii în natură, în vecinătatea satului;
- participarea la exerciţii de recunoaştere şi clasificare a unor plante, animale,
fenomene;
- participarea la observarea dirijată a unor planşe, ilustraţii, tablouri;
- rezolvarea unor fişe adecvate;
1.2.Conştientizarea -observarea unor fenomene şi procese din natură;
schimbărilor petrecute în - comentarea unor lecturi ale învăţătoarei specifice fiecărui anotimp;
natură în fiecare - memorarea unor poezii, ghicitori, urături;
anotimp, pornind de la - întocmirea unui calendar al naturii pentru fiecare anotimp;
lecturi, ilustraţii, - realizare de desene, colaje, expoziţii cu aceste lucrări;
observarea mediului - interpretarea unor cântece/ colinde, specifice unui anotimp;
înconjurător - participarea la unele operaţii experimentale (ex: ,,Gheaţa colorată’’;,Cum
încolţeşte...?)
1.3.Descoperirea -ascultă cu atenţie lectura învăţătoarei;
interdependenţei dintre - vizionarea unor filme/ PPT despre vieţuitoare;
vieţuitoare şi mediul - observarea dirijată/nedirijată a unor animale şi plante cunoscute copiilor,
natural
-exerciţii de identificare şi respectare a unor reguli de minimă protecţie a
1.4.Aplicarea normelor naturii şi sesizarea comportamentelor neconforme cu acestea (ex. ,,Asa, da! Asa,
de conduită în contexte nu!’’)
variate -vizionarea unor filme/PPT-uri cu diferite locuri minunate din natură (din ţară şi
străinătate)
-participarea la acţiuni de înfrumuseţare a grădinii şcolii;
2. Participarea la dialoguri, în situaţii diverse de comunicare

2.1.Construirea -construirea de enunţuri corecte, îmbinate logic într-un mic text;
enunţurilor logice - povestirea liberă, comentarea simplă a unor poezii;
corecte din punct de - completeze propoziţiilor cu cuvinte care lipsesc;
vedere gramatical -formularea unor întrebări şi răspunsuri
- descrierea obiectelor, vieţuitoare sau fenomene naturale pe care le cunosc;
- dramatizarea poveştilor, scenetelor; şezători;
2.2.Integrarea - jocuri didactice vizând precizarea şi îmbogăţirea vocabularului;
cuvintelor şi -construirea de enunţuri proprii în care să integreze cuvinte şi expresii noi;
expresiilor noi în
mesaje şi propoziţii
2.3. Exprimarea - participarea la exerciţii-joc: “Spune-ţi părerea!”
opiniei personale în - participarea la jocuri de rol:,, Sunt anotimpul…”
legătură cu anumite - adresarea unor întrebări şi formularea unor răspunsuri ;
aspecte observate,
discutate
2.4.Manifestarea - participarea la exerciţii specifice de antrenare a copiilor în discuţii pentru
iniţiativei în exprimarea opiniei personale
comunicare - participarea la exerciţii-joc: “Să continuie ideea...”
- participarea la execiţii de utilizare corectă a unor formule de adresare,
întreţinerea unui dialog
3. Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor, muzicii şi

sportului
3.1. Perceperea frumosului din - realizarea colecţiilor cu obiecte din natură;

mediul înconjurător şi aprecierea - dramatizarea scenetelor;
(pe baza cunoaşterii unor criterii - realizarea expoziţiilor cu lucrări proprii
emise cu ajutorul învăţătoarei) - participarea la jocuri distractive : “De-a criticii prin expoziţie”
3.2. Observarea şi comentarea -învăţarea unor versuri, cântece, dansuri, mişcări de gimnastică pe
caracteristicilor unor modele date muzică ;
- observarea dirijată a compoziţiilor realizate :
3.3. Aplicarea unor acţiuni motrice - întărirea sănătăţii, fortificarea şi călirea organismului prin jocurile
de învăţare prin jocuri sportive specifice anotimpurilor ( concursuri, intreceri ,,Hai, la săniuş!’’’)
4. Realizarea de obiecte/ lucrări/ construcţii, pe baza iniţiativei proprii

4.1.Observarea caracteristicilor - observaţii dirijate în timpul excursiilor, drumeţiilor;
unor materiale din natură (ce pot fi - identificarea şi gruparea materialelor în funcţie de caracteristicile
utilizate în realizarea unor lucrări lor
proprii)
- realizarea unui ierbar
4.2. Realizarea diferitelor colecţii - realizarea unui calendar / carte a naturii, folosind desene realizate
de copii;
4.3. Realizarea operaţiilor simple - realizarea lucrărilor individuale sau de grup: colaje, felicitări,
de lucru cu materiale din natură în tablouri, mărţişoare, podoabe, souvenir-uri, etc.
vederea obţinerii unor lucrări - descoperirea şi oferirea altor soluţii de valorificare a materialelor
proprii din natură în confecţionarea unor lucrări din proprie iniţiativă ;
CONŢINUTURI
• Anotimpurile (lunile, fenomene, sărbători)
• Animale (domestice şi sălbatice, alcătuirea corpului, hrănire)
• Plante (plante medicinale, flori din curtea casei, îngrijirea acestora)
• Poveştile anotimpurilor
• Jucării din materiale naturale (colectarea şi sortarea materialelor necesare realizării
unor jucării; realizarea jucăriilor şi expunerea lor)
• Culorile anotimpurilor (desene cu tematică păsări, animale, flori, un anotimp preferat;
realizare de afişe având tematică protejarea naturii)
• Anotimpurile în sunet ( cântece despre iarna, primăvară, vară, toamnă; cântece despre
animăluţe, plante)
• Sport în aer liber
• Cum ne comportăm în natură?
MODALITĂŢI DE EVALUARE
• observarea sistematică;
• susținerea unui dialog pe temă dată;
• autoevaluarea;
• jocuri de rol;
• realizarea de portofolii;
• proiect ,,Cărticica anotimpurilor’’
• expoziţii,
• concursuri (întreceri);
• serbări;
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Nr. Unitatea de Obiective Conţinuturi Nr. Săpt. Observa
crt. învăţare de ore ţii
referinţă
SEMESTRUL I
1.1; 1.2 *Probe de cunoaştere a elevului: probe de
1. ,,La început de drum!’’ 1.3; 2.1 evidenţiere a achiziţiilor dobândite I-II
2.2; 2.3 anterior: orientare spaţială, numele 2
2.4;3.1 anotimpurilor, fenomene, poezii
3.2;4.1 Evaluare iniţială
4.2, 4.3
Calendarul toamnei
1.1; 1.2 * În livadă, în grădină
2. ,,Bogăţiile toamnei’’ 1.3; 2.1 *Animale sălbatice şi animale domestice III -VI
2.2; 2.3 *Toamna în poezii şi cântece 4
2.4;3.1 *Roadele toamnei
3.2;4.1 Recapitulare.Evaluare
4.2, 4.3
*Calendarul iernii
1.1; 1.2 *Poveştile la gura sobei
1.3; 2.1 *Jocuri de iarnă
3. ,,Iarna. Poveşti la gura sobei’’ 2.2; 2.3 *Ghetuţa lui Moş Nicolae VII
2.4;3.1 *Colinde, colinde 7 -XIII
3.2; 3.3 *Portretul lui Moş Crăciun
4.1;4.2, *Animalele în timpul iernii
4.3 Recapitulare.Evaluare
*Calendarul primăverii
,,Bucuriile primăverii’’ 1.1; 1.2 *Simbolul primăverii-mărţişorul XIV
1.3; 2.1 *Portretul mamei XXII
4. 2.2; 2.3 *De ziua mamei (serbare, scenetă)
2.4;3.1 * În grădină, primăvara 9
3.2; 3.3 *Insectele şi animalele, primăvara
4.1, 4.2, *Coşul cu ouă de Paşte
4.3 *,,Sport şi sănătate!’’- întreceri sportive
Recapitulare.Evaluare
*Calendarul verii
1.1; *Portretul verii XXIII
5. ,,Vara şi frumuseţile ei’’ 1.21.3; * În lumea gâzelor -XXX
2.1. 2.2; *Primul meu ierbar 9 I
2.3 *,,Hai la picnic!’’
2.4; *Roadele verii
3.1.3.2; *Coroniţa hărniciei
3.3 *,,În ţara copilăriei’’- poezii
4.1.4.2, Recapitulare. Evaluare
4.3
,,Armonia naturii’’ 1.1; *Anotimpurile în sunet, culoare, cuvânt 2 XXXI
6. 1.2;1.3; *Excursie I
2.1;2.2;2.3 Recapitulare . Evaluare finală -XXX
; IV
2.4;3.1;
3.2;
3.3;4.1;
4.2
SUGESTII METODOLOGICE
Tematica se va transmite la începutul fiecărui semestru, pentru ca elevii să aibă timpul
necesar pentru a procura materialele necesare.
Se va oferi elevilor posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere, de a participa la lecții
cu materialele proprii, procurate individual sau în grup și cu informații culese din diverse surse.
Activitățile se vor desfășura, pe cât posibil, în grup.
Activitatea de invatare are la baza descoperirea si jocul didactic, deoarece aceste activitati
sunt cele mai eficiente si benefice metode didactice pentru formarea unor competente necesare
unei dezvoltari armonioase si sanatoase ale elevilor viitori adulti.
În activitățile de învățare vor predomina și metodele interactive precum : metoda focus
grup, metoda stelară, metoda ciorchinelui, dar si altele.
BIBLIOGRAFIE:
1.Dumitru, Rada, Iordan, Irina. - „Natura în ochi de copil", opţional interdisciplinar clasele
I-II, Editura „Petrion", Bucureşti, 2001.
2. Claudiu ,Vodă. - „Din secretele naturii înconjurătoare", Editura „Ion Creangă", Bucureşti,
1987.
3. Elliot, Jane., King, Colin. - „Enciclopedie generală pentru copii", Editura Aquila 93,
Bucureşti, 1999
4. Colecţiile revistelor: „Arborele lumii" şi „Terra Magazin".
5. Angelica- Dana, Cozma. Ionica, Boţu- ,,Armonia Naturii’’, Ed. Imprimis, Iaşi, 2009;
6. www.didactic.ro
7. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Programa Școlară aprobată prin Ordin al
Ministrului Nr. 3418/19.03.2013
15. Activitate 3.1 Dezbatere online
Reflectați și documentați-vă asupra următoarelor teme de dezbatere:

• Ce rol are disciplina DP în formarea viitorului adult? Viziunea, misiunea disciplinei.
• Care considerați că sunt metodele/ tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline?
Descrieți experiențe din practica personală.
• Cum pot fi infuzate aceste abordări didactice și la celelalte discipline din învățământul
primar? De exemplu, cum se poate face dezvoltare personală la o oră de matematică? (nu
doar invers)

Citiți și intervențiile altor colegi, oferindu-le un scurt feedback (pentru cel puțin trei dintre
aceștia!).
Continuați acest dialog și în cadrul activităților online sincron (webinar), cu sprijinul
formatorului.
Disciplina Dezvoltare personală are rolul de a dezvolta personalitatea elevului, de a

forma competențe necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în viaţă. Contribuie la
dezvoltarea emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor
fundamentează autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt,
precum şi la modul în care se comportă elevii. Activitățile tematice din programă îi ajută pe
elevii să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la
ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce profesii le-ar plăcea să
practice.
Dezvoltarea personala reprezintă o disciplina de studiu ce include activități și
experiențe ce au ca scop:
• să susţină elevii în procesul de autocunoaștere, relaționare corectă cu colegii, familia și
mediul din care fac parte ;
• să dezvolte abilităţile de comunicare eficientă și management eficient al emoţiilor, să
îmbunătăţească starea de constientizare a propriului potenţial ;
• să dezvolte talentele și abilităţile personale, orientate spre imbunătăţirea calităţii vieţii
prin aderarea la valorile societăţii contemporane, prin a contribui la realizarea aspiraţiilor
și viselor personale într-un mediu de viaţă sănătos și sigur.
Viziunea urmărește crearea unui climat educațional de calitate, incluziv, stimulativ pentru
dezvoltarea individuală a fiecărui beneficiar al sistemului educațional astfel încât să dea sens
încrederii și aspirațiilor sale. O altă latură a viziunii este de a performa un act didactic de calitate,
centrat pe elev, având la bază competenţele educaţionale cerute de documentele oficiale din
România şi din UE.
Misiunea disciplinei constă în :
• Asigurarea unei educaţii de calitate, care să ducă la egalizarea şanselor, la pregătirea copiilor
pentru o lume în schimbare, formându-le capacităţi, deprinderi şi competenţe care să le
permită să-şi găsească locul în societate și să contribuie la îmbunătățirea bunăstării;
• Descoperirea înclinațiilor, talentelor și aptitudinilor, în vederea folosirii acestora în
îmbunătățirea rezultatelor învățării, înregistrării progresului școlar și a performanțelor
copiilor;
• Promovarea unui comportament decent, caracterizat de cinste, onoare, respect reciproc,
toleranţă, de gen intercultural/ pentru diversitate, responsabilitate faţă de propriile acţiuni;
• Dezvoltarea dimensiunii europene a educației desfășurate la nivelul ciclului primar, prin
activități, programe, parteneriate și proiecte specifice;
Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează
participarea activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare
personală este dat de spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse.
Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar
pentru interiorizarea conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea
perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau
celor din viaţa de zi cu zi.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare,
identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile
care urmează a fi derulate. La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să
îşi exprime emoţiile cu privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile
pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele
activparticipative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care
presupune implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-
un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi
activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le
placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în
perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic.
Jocul de rol are un rol primordial pentru pregătirea elevului pentru situații reale din viață,
prin dramatizări, teatru. Jocul de rol are rolul de a dezvolta comunicarea verbal și nonverbal,
empatia, toleranța.
Accentul trebuie pus pe strategiile active-participative, abordându-se lucrul în echipă,
turul galeriei, pălăriile gânditoare, ciorchinele, brainstormingul deoarece au rolul de a dezvolta
gândirea critică prin exprimarea propriilor opinii prin raportare la propria experiență sau a
colegilor.
sursa: Ghidul cadrului didactic 2019 – 2020 Clasa a
II-a
16. Activitate 3.2. Dizabilitate – implicații asupra învățării
Elaborați un text (aprox. 1 pag.) în care să oferiți informații succinte despre specificul unei
dizabilități și să descrieți implicațiile asupra învățării. (Vă rugăm să aveți în vedere aspecte
precum: dimensiunea cognitivă, aspecte socio-emoționale, nevoi de sprijin.)
DISCALCULIA
Discalculia reprezintă o tulburare ce privește matematica, în care persoana are dificultăți

în rezolvarea problemelor de aritmetică și în însușirea conceptelor matematice.
Discalculia poate fi, de asemenea, caracterizată atât prin dificultăți în ceea ce privește
citirea, cât și calculul matematic.
Copiii cu discalculie necesită de multe ori o lungă perioadă de timp pentru a-și îndeplini
sarcinile de matematică, fie ele și simple. Ar putea să numere pe degete chiar și în clasele mai
mari. Aceste dificultăți poartă denumirea de dificultăți automatice. Un alt domeniu problematic
este cel lingvistic, deoarece copilul poate manifesta dificultăți în ceea ce privește înțelegerea
numerelor ca fiind concepte. Deși gradul de inteligență a acestor copii poate fi unul ridicat, ei pot
înțelege limitat numerele și simbolurile numerice.
O altă problemă este reprezentată de dificultățile de planificare, care conduc la
insuficiența copilului de a efectua calcule în mod eficient. Acest copil ar putea avea dificultăți în
a urma chiar o strategie evidentă în rezolvarea problemelor aritmetice, pierde șirul și durează
mult însușirea strategiilor.
Discalculiile pot fi, de asemenea, bazate pe dificultăți de percepție vizuală, care conduc
la dificultăți în sarcini ce implică o gândire logică, precum și în ceea ce privește efectuarea
calculelor. Acest lucru este adesea întâlnit la copiii care au dificultăți în a învăța să citească un
ceas obișnuit și să înțeleagă modul în care poziția mâinilor trebuie să fie interpretat.
Printre simptomele tipice ale discalculiei se numără dificultățile întâmpinate la:
• Numărat – copiii cu discalculie reușesc să învețe să numere cuvintele, însă nu reușesc să
numere înainte și înapoi, în special în grupuri de câte două sau trei.
• Calcule – nu reușesc să învețe și să rețină operațiile, iar chiar și atunci când reușesc să dea
răspunsul corect sunt nesiguri.
• De asemenea, lipsindu-le gândirea matematică, chiar dacă știu că 5+3=8, nu realizeaza că
3+5=8, sau că 5+4=9.
• Numerele cu zerouri – nu relaționează cuvintele zece, o sută o mie cu numeralele 10, 100,
1000.
• Măsuri – nu se descurcă cu banii, nu reușesc să spună ora și de obicei nu înțeleg nici
concepte ca viteza (km/h) sau temperatura.
• Orientare – nu au orientare în spațiu (nici noțiunile de dreapta și stânga), ceea ce duce la
imposibilitatea de a urma instrucțiuni sau de a se descurca cu harta.
Copiii cu discalculie sunt cei mai vulnerabili atunci când profesorii aplică metode de
predat interactive, deoarece orice întrebare de matematica, chiar și una simplă, adresată în public,
va provoca inevitabil jenă si frustrare.
Strategii în abordarea discalculiei

În ciuda dizabilităților în înțelegerea cifrelor, numerelor, operațiilor și a conceptelor
matematice, cei afectați de discalculie sunt înzestrați, de regulă, cu abilități normale sau chiar
excepționale în alte domenii. Profesorii și psihologul trebuie să îi ajute pe aceștia să găsească
soluții creative în rezolvarea problemelor, să îi învețe tehnici de ameliorare a randamentului
memoriei, să îi încurajeze să își dezvolte abilitățile de vizualizare, reprezentare grafică și
organizarea informațiilor.
Când un copil de 5-7 ani nu este încă pregătit să învețe concepte matematice, părinții vor
încerca să îl forțeze, însă această abordare va aduce cu sine experiențe negative și o atitudine
greșită a copilului cu privire la matematică, provocând chiar anxietate. Este foarte important ca
părinții și profesorii să aștepte momentul în care copilul este dezvoltat corespunzător pentru a
primi și înțelege informații legate de matematică.
Factori favorizanți
Ca toate aptitudinile și înclinația spre matematică poate fi moștenită sau născută. Cei
foarte “înzestrați la matematică” pot fi impiedicați în dezvoltare de o educație inadecvata, însă
niciodată un “întârziat” nu va dobândi competențe reale în domeniu, în ciuda instruirii intensive
și sistematice.
Pe partea integrării sociale a celor afectați de discalculie, cercetătorii și psihologii
concluzionează că această dizabilitate este acceptată social, competențele matematice fiind
privite mai mult ca niște funcții de specialitate, decât ca niște indicații în privința inteligenței sau
a capacității de integrare socială. Astfel ca stigmatizarea și ramificațiile eșecului matematic sunt
mult mai reduse decat în cazul altor dizabilități de învățare, ca de exemplu dislexia sau disgrafia.
Teste și diagnostic
Nu există un test specific pentru diagnosticarea discalculiei, însă există anumite întrebări
și exerciții pentru a descoperi potențialul matematic al copilului, independent de abilitațile sale
din alte domenii.
Evaluarea online a discalculiei (CAB-DC)- Evaluare neuropsihologică inovativă a

discalculei, care permite o evaluare cognitivă completă și o analiză a indicelui de risc de a suferi
de această tulburare de învățare.
Bateria de evaluare cognitivă CogniFit pentru discalculie (CAB-DC) este un instrument
profesionist de frunte compus din teste clinice și sarcini validate, cu scopul de a detecta și evalua
rapid simptomele, trăsăturile și disfuncțiile proceselor cognitive afectate de discalculie.
Acest test inovativ de discalculie online este o resursă științifică care realizează o
evaluare cognitivă completă, permite cunoașterea punctelor cognitive puternice și slabe și
evaluează indicele de risc al utilizatorilor de a suferi de discalculie. Acest test a fost creat
pentru copii peste 7 ani, adolescenți și adulți . Orice utilizator individual sau profesional poate
utiliza cu ușurință această baterie de evaluare neuropsihologică.
Rezultatele evaluării sunt disponibile automat după finalizarea evaluării, care durează de
obicei aproximativ 30-40 de minute.
Avantaje
Acest instrument de suport tehnologic bazat pe metodologia științifică pentru a evalua
rapid și cu exactitate simptomele, trăsăturile, punctele forte și punctele slabe ale proceselor
cognitive afectate de discalculie oferă o serie de beneficii:
• INSTRUMENTUL principal : Bateria de evaluare cognitivă pentru Dyscalculia (CAB-DC) este
o resursă profesională creată de specialiști în tulburări de învățare și neuropsihologie. Testele
cognitive CogniFit au fost brevetat și validate științific. Acest instrument de lider este utilizat
de comunitatea științifică, școli, universități, familii, fundații și centre medicale din întreaga
lume.
• UȘOR DE UTILIZAT : Orice utilizator, indiferent dacă este privat sau profesionist (profesionist
în sănătate, profesor etc.) poate utiliza această baterie de evaluare neuropsihologică fără o
pregătire specializată în tehnologie sau neuropsihologie. Formatul interactiv permite
gestionarea ușoară și rapidă a pacienților și utilizatorilor.
• INTUITIV : toate sarcinile clinice sunt prezentate automat ca jocuri distractive și interactive,
care ajută la creșterea motivației și a învățării, în special pentru copii.
• REZULTATE DETALIATE : Bateria de evaluare cognitivă pentru Dyscalculia (CAB-DC) oferă
feedback rapid și precis, creând un sistem complet de analiză a rezultatelor. Permite
înțelegerea punctelor cognitive puternice și slabe ale utilizatorului și cunoașterea simptomelor
clinice, precum și indicele de risc al discalculiei utilizatorului.
• ANALIZĂ ȘI RECOMANDĂRI : acest software puternic vă permite să evaluați mii de
recomandări specifice adaptate nevoilor unice ale fiecărui utilizator.
Discalculia este o tulburare care necesita diagnostic. Consilierea psihologica cumulată cu

sprijinul familiei și al școlii sunt esențiale. Psihoterapia, combinată cu instruirea matematică,
reprezintă cea mai bună soluție pentru cei afectați de discalculie.
17. Activitate 3.3. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități
Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice,

deficitului de atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc.
Studiați următoarele documente relevante pentru integrarea copiilor cu CES în școala de masă:
• Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului
necesar elevilor cu tulburări de învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa
%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-
pentru
• Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția
integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării
școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării
copiilor cu dizabilități și/sau CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-
1305-5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-
integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-
scolare-si-profe/1
Elaborați un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării
în școala de masă a copiilor cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții,
elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.

Elevi
Idei de activități:
Strategii de învățare:
Resurse:
Evaluare:

Părinți
(Exemplu: Am în clasă un copil cu CES. Cum îi voi vorbi părintelui despre problemele/
așteptările mele? Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora eficient cu părintele
unui copil cu CES?)
Strategii de învățare:
Resurse:
Evaluare:

Cadre didactice
(Exemplu de punct de plecare: Am în clasă un copil cu CES. Cum voi vorbi colegilor despre
acesta? Provocarea: Care sunt modalitățile prin care îmi pot ajuta colegii să îl cunoască și
putem colabora pentru a-l sprijini să-și atingă potențialul?)
Strategii de învățare (comune cu alți colegi):
Resurse:
Evaluare:
PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

I. INFORMAŢII DE BAZĂ
NUMELE ŞI PRENUMELE:
GRĂDINIŢA/ŞCOALA: Școala Gimnazială Nr.5
GRUPA/CLASA: a III-a C
DATA NAŞTERII: august 2009
II. STAREA ACTUALĂ A COPILULUI

STAREA ACTUALĂ DE SĂNĂTATE: clinic sănătoasă
EVALUARE REALIZATĂ. PREZENTARE SINTETICĂ: prezintă parapareză
spastică, E.C.I., strabism, D.M.U., este capabilă să utilizeze instrumentele şcolare, cunoaşte
numerele de la 0 la 100, şi adunări şi scăderi cu şi fără trecere în acest interval, dar cu mici
dificultăţi, nivelul de inteligenţă este slab, este uneori impulsivă, cooperează cu cei din jur, nu
deranjează ora, dă răspunsuri scurte la solicitarea celorlalţi, are nevoie de încurajări, necesită
sprijin la mers, urcat-coborât scări şi supraveghere şi sprijin în orice tip de activitate.
ARIA VIZATĂ DE PROGRAM: Matematică
INTERVENŢII ANTERIOARE: - a beneficiat de sprijin educaţional prin programul
cadrului didactic de sprijin;
- a urmat tratament de recuperare fizică la Centrul de recuperare din Sibiu şi şedinţe de
logopedie la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Băbeni;
- urmează şedinţe de kinetoterapie.

III. PLANIFICAREA INTERVENŢIEI
OBIECTIVE GENERALE ALE PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE:
- Însuşirea scrierii, citirii, comparării şi descompunerii numerelor naturale în concentrul 0 –
1000;
- Însuşirea operaţiilor de calcul matematic (adunare şi scădere) în concentrul 0 – 1000.
ECHIPA DE INTERVENŢIE: - învăţător;
- învăţător de sprijin;
- psihodiagnostician.
IV. PUNEREA ÎN PRACTICĂ
PROGRAMUL DE INTERVENŢIE:
N Activit Obiective Mijloace. Intervenţii realizate de Ter Rezultate Meto
r. a men de și
operaţional Strategii. CDS Alţi e obţinute. instr.
cr tea e Resurse membri Comentarii de
t ai evalu
propu
să echipei are
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Adună - să - planşe ce - exerciţii de În clasă 2 Deşi rezolvă -
ri în efectueze semnifică rezolvare a este săpt. sarcina cu o observ
concen operaţii de exerciţii/prob operaţiilor de ajutată de mică area
trul 0 – adunare în leme de adunare; colegi şi la întârziere, nu sistem
100 cu con-centrul adunare; rândul său prezintă atică
trecere 0 – 100; - exerciţii de îi ajută pe greşeli. şi
peste - fişa de efectuare a cei care nu apreci
ordin - să lucru; operaţiilor de au înţeles. erea
(reactu efectueze adunare în scris şi verbal
probleme - explicaţia; de notare a
alizare ă
) care se - dialogul; răspunsului corect
rezolvă prin în tabel;
una sau mai -
multe demonstraţia; - exerciţii de
operaţii de alegere a
- exerciţiul. răspunsului corect
adunare.
prin efectuarea
operaţiilor de
adunare;
- rezolvare de
probleme oral, cât
şi în scris.
2. Scăder - să - planşe ce - exerciţii de Rezolvă 1 Este fericită, observ
i în efectueze semnifică rezolvare a temele săpt. zâmbitoare, area
concen operaţii de exerciţii/prob operaţiilor de pentru când observă sistem
trul 0 – scădere în leme de adunare; şcoală că se atică
100 cu con-centrul scădere; împreună descurcă în şi
trecere 0 – 100; - exerciţii de cu mama rezolvarea apreci
peste - fişa de efectuare a sa. sarcinilor erea
ordin - să lucru; operaţiilor de primite. verbal
(reactu efectueze adunare în scris şi ă
probleme - explicaţia; de notare a
alizare
) care se - dialogul; răspunsului corect
rezolvă prin în tabel;
una sau mai -
multe demonstraţia; - exerciţii de
operaţii de alegere a
- exerciţiul. răspunsului corect
scădere.
prin efectuarea
operaţiilor de
adunare;
- rezolvare de
probleme oral, cât
şi în scris
3. Numer - să citească - explicaţia; - exerciţii de În clasă, 2 Prezintă mici observ
ele şi să scrie completare a învăţătoar săpt. dificultăţi în area
natural (în cifre şi - conversaţia; tabelului cu ea îi dă scrierea sistem
e de la în litere) - exerciţiul; numere scrise cu mai puţine numerelor în atică
0 la numerele ajutorul literelor, al sarcini în litere. şi
1000 naturale de - cifrelor şi comparaţi Obiectivele apreci
la 0 la demonstraţia; descompunerea lor e cu au fost erea
1000; - fişa de în sute, zeci şi ceilalţi atinse. verbal
lucru; unităţi; colegi ai ă
- să săi şi o
compare şi - - completarea ajută în
să ordoneze numărătoare; şirului cu numerele rezolvarea
numerele care lipsesc; exerciţiilor
naturale în - cartonaşe
- exerciţii de .
concentrul cu numere de
0 – 1000. la 0 la 1000 depistare a
şi cu semnele numerelor mai
„>”, „<”, mici/mai mari;
„=”; - folosirea
- planşe cu semnelor de
obiecte. comparare („>”,
„<” sau „=”);
- exerciţii de
scriere a numerelor
date în ordine
crescătoare/descres
cătoare;
- exerciţii de
descompunere a
numerelor prin
adunarea sutelor,
zecilor, unităţilor.
4. Recapi - să - explicaţia; - exerciţii de Învăţătoar 3 Se implică în observ
tulare efectueze rezolvare a ea o ajută săpt. rezolvarea area
(Adun operaţii de - conversaţia; operaţiilor de foarte sarcinilor, sistem
ări/scă adunare/scă - exerciţiul; adunare/scădere (0 mult şi este fericită atică
deri în dere cu şi – 100); încearcă că se şi
concen fără trecere - să o descurcă şi apreci
trul 0- peste ordin demonstraţia; - rezolvare de încurajeze. fără ajutor. erea
100 şi în probleme oral, cât verbal
- fişa de şi în scris;
numer concentrul lucru; ă
e de la 0 – 100; - folosirea
0 la - semnelor de
1000) - să numărătoare;
efectueze comparare („>”,
probleme - cartonaşe „<” sau „=”);
care se cu numere de - exerciţii de
rezolvă prin la 0 la 1000 scriere a numerelor
una sau mai şi cu semnele date în ordine
multe „>”, „<”, crescătoare/descres
operaţii de „=”; cătoare.
adunare/scă
- planşe cu
dere;
obiecte.
- să
compare şi
să ordoneze
numerele
naturale în
concentrul
0 – 1000.
5. Adună - să - planşe ce - exerciţii de Primeşte 2 Obiectivele observ
ri fără efectueze semnifică efectuare a ajutor din săpt. au fost atinse area
trecere operaţii de exerciţii/prob operaţiilor de partea şi eleva a sistem
peste adunare leme de adunare, folosind şi părinţilor manifestat atică
ordin fără trecere adunare; calculul în scris; în interes în şi
în peste ordin pregătirea timpul orei, apreci
- fişa de - aflarea sumei
concen în con- lucru; numerelor şi lecţiilor pentru a erea
trul 0 - centrul 0 – scrierea semnului pentru rezolva cât verbal
1000 1000; - explicaţia; potrivit („>”, „<”, şcoală. mai bine ă
- dialogul; „=”), pt. a obţine sarcinile
- să relaţii adevărate; primite.
efectueze -
probleme demonstraţia; - completarea
care se tabelului prin
rezolvă prin - exerciţiul. efectuarea
una sau mai exerciţiilor de
multe adunare date;
operaţii de
adunare. - rezolvare de
probleme.
6. Scăder - să - planşe ce - exerciţii de În clasă 3 Este o elevă observ
i fără efectueze semnifică efectuare a este săpt. cuminte, este area
trecere operaţii de exerciţii/prob operaţiilor de ajutată de vesel atunci sistem
peste scădere fără leme de scădere, folosind şi colegi şi la când observă atică
ordin trecere scădere; calculul în scris; rândul său că se şi
în peste ordin îi ajută pe descurcă şi apreci
concen în con- - fişa de - aflarea diferenţei cei care nu când o laud erea
trul 0 - centrul 0 – lucru; numerelor şi au înţeles. pentru a o verbal
1000 1000; scrierea semnului stimula. Se ă
- explicaţia; potrivit („>”, „<”, descurcă în
- să - dialogul; „=”), pt. a obţine rezolvarea
efectueze relaţii adevărate; sarcinilor
probleme -
demonstraţia; - completarea propuse dar
care se are nevoie de
rezolvă prin tabelului prin
- exerciţiul. efectuarea exerciţiu. Îşi
una sau mai rezolvă
multe exerciţiilor de
scădere date; temele acasă
operaţii de împreună cu
scădere. - rezolvare de mama sa.
probleme.
7. Recapi - să - planşe ce - exerciţii de Când 1 Eleva a observ
tulare efectueze semnifică rezolvare a prezintă săpt. manifestat area
(adună operaţii de exerciţii/prob operaţiilor de dificultăţi interes şi a sistem
ri/scăd adunare leme de adunare/scădere (0 este atins toate atică
eri fără fără trecere adunare/scăd – 100); ajutată de obiectivele. şi
trecere peste ordin ere; învăţătoar apreci
peste în - rezolvare de e şi de erea
ordin) concentrul - fişa de probleme oral, cât colegi. verbal
0 – 1000; lucru; şi în scris. ă
- să - explicaţia;
efectueze - dialogul;
operaţii de
scădere fără -
trecere demonstraţia;
peste ordin
în - exerciţiul.
concentrul
0 – 1000.
7 Evalua - să - fişă de - exerciţii cu I se dau 1 Este atentă la Probă
. re efectueze evaluare; adunări fără trecere sarcini săpt. explicaţiile scrisă
(adună operaţii de peste ordin (0 – mai uşoare oferite de
ri/scăd adunare - explicaţia; 1000); în mine pentru
eri fără fără trecere - comparaţi exerciţiile
trecere peste ordin - exerciţii cu e cu prezente în
numărătoarea scăderi fără trecere
peste în . colegii săi, fişa de
ordin 0 concentrul peste ordin (0 – învăţătoar evaluare.
– 0 – 1000; 1000). ea ţinând
1000) cont de
- să faptul că
efectueze este o
operaţii de elevă care
scădere fără are mare
trecere nevoie de
peste ordin ajutor.
în
concentrul
0 – 1000.
8. Aduna - să - planşe ce - exerciţii de În clasă, 3 Eleva a observ
rea cu efectueze semnifică adunare cu trecere învăţătoar săpt. manifestat area
trecere operaţii de exerciţii de peste ordinul ea îi dă interes şi a sistem
peste adunare cu adunare cu unităţilor, folosind mai puţine rezolvat atică
ordinul trecere trecere peste şi calculul în scris; sarcini în corect toate şi
unităţil peste ordinul comparaţi obiectivele. apreci
or (0 – ordinul unităţilor; - aflarea sumei e cu erea
1000) unităţilor în numerelor şi ceilalţi verbal
concentrul - fişa de scrierea semnului colegi ai ă
0 – 1000; lucru; potrivit („>”, „<”, săi şi o
„=”), pt. a obţine ajută în
- explicaţia; relaţii adevărate; rezolvarea
- dialogul; - completarea exerciţiilor
- tabelului prin .
demonstraţia; efectuarea
exerciţiilor de
- exerciţiul. adunare date.
9. Aduna - să - planşe ce - exerciţii de Atât 2 Este o elevă observ
rea cu efectueze semnifică adunare cu trecere învăţătoar săpt. cuminte, este area
trecere operaţii de exerciţii de peste ordinul ea cât şi vesel atunci sistem
peste adunare cu adunare cu zecilor, folosind şi colegii când observă atică
ordinul trecere trecere peste calculul în scris; elevei îi că se şi
zecilor peste ordinul oferă descurcă şi apreci
(0 – ordinul zecilor; - aflarea sumei ajutor, nu când o laud erea
1000) zecilor în numerelor şi o pentru a o verbal
concentrul - fişa de scrierea semnului marginaliz stimula. Se ă
0 – 1000; lucru; potrivit („>”, „<”, ează. descurcă în
„=”), pt. a obţine rezolvarea
- explicaţia; relaţii adevărate; sarcinilor
- dialogul; - completarea propuse dar
- tabelului prin are nevoie de
demonstraţia; efectuarea exerciţiu.
exerciţiilor de
- exerciţiul. adunare date.
1 Aduna - să - planşe ce - exerciţii de Când 4 Eleva a observ
0. rea cu efectueze semnifică adunare cu trecere prezintă săpt. manifestat area
trecere operaţii de exerciţii de peste ordin, dificultăţi interes şi a sistem
peste adunare cu adunare cu folosind şi calculul este rezolvat atică
ordin trecere trecere peste în scris; ajutată de corect toate şi
(0 – peste ordin ordin; învăţătoar obiectivele. apreci
1000) (0 – 1000) - aflarea sumei e şi de erea
- fişa de numerelor şi colegi. verbal
lucru; scrierea semnului ă
potrivit („>”, „<”,
- explicaţia; „=”), pt. a obţine
- dialogul; relaţii adevărate;
- - completarea
demonstraţia; tabelului prin
efectuarea
- exerciţiul. exerciţiilor de
adunare date.
1 Scăder - să - planşe ce - exerciţii de Învăţătoar 1 Este atentă la observ
1. ea cu efectueze scădere cu ea o ajută săpt. explicaţiile area
împru operaţii de semnifică împrumut la foarte oferite de sistem
mut la scădere cu exerciţii de ordinul zecilor, mult şi mine pentru atică
ordinul împrumut la scădere cu folosind şi calculul încearcă exerciţiile şi
zecilor ordinul împrumut la în scris; să o prezente în apreci
(0 – zecilor în ordinul încurajeze fişa de lucru. erea
1000) concentrul zecilor; - aflarea diferenţei în cazurile verbal
0 – 1000; numerelor şi în care ă
- fişa de scrierea semnului
lucru; observă că
potrivit („>”, „<”, ea este
- explicaţia; „=”), pt. a obţine tristă
relaţii adevărate; fiindcă nu
- dialogul; - completarea a rezolvat
tabelului prin corect
- efectuarea cerinţele.
demonstraţia; exerciţiilor de
- exerciţiul scădere date.
1 Scăder - să - planşe ce - exerciţii de Atât 3 Obiectivele observ

2. ea cu efectueze semnifică scădere cu învăţătoar săpt. au fost atinse area
împru operaţii de exerciţii de împrumut la ea cât şi şi eleva a sistem
mut la scădere cu scădere cu ordinul sutelor, colegii manifestat atică
ordinul împrumut la împrumut la folosind şi calculul elevei îi interes în şi
sutelor sutelor în ordinul în scris; oferă timpul orei, apreci
(0 – concentrul sutelor; ajutor, nu pentru a erea
1000) 0 – 1000; - aflarea diferenţei o rezolva cât verbal
- fişa de numerelor şi marginaliz mai bine ă
lucru; scrierea semnului ează. sarcinile
potrivit („>”, „<”, primite.
- - completarea
efectuarea
- exerciţiul exerciţiilor de
scădere date
1 Scăder - să - planşe ce - exerciţii de Când 1 Eleva a observ
3. ea cu efectueze semnifică scădere cu trecere prezintă săpt. manifestat area
trecere operaţii de exerciţii de peste ordin, dificultăţi interes şi a sistem
peste scădere cu scădere cu folosind şi calculul este rezolvat atică
ordin trecere trecere peste în scris; ajutată de corect toate şi
(0 – peste ordin ordin; învăţătoar obiectivele. apreci
1000) (0 – 1000) - aflarea diferenţei e şi de erea
- fişa de numerelor şi colegi. verbal
lucru; scrierea semnului ă
potrivit („>”, „<”,
- - completarea
efectuarea
- exerciţiul. exerciţiilor de
scădere date.
1 Evalua - să - fişă de - exerciţii de I se dau 1 Este atentă la Probă
6. re efectueze evaluare; adunare cu şi fără sarcini săpt. explicaţiile scrisă
(Adun exerciţii de trecere peste ordin mai uşoare oferite de
ări/ adunare cu - explicaţia; în mine pentru
scăderi şi fără - (0 – 1000); comparaţi exerciţiile
cu şi trecere numărătoarea e cu prezente în
trecere peste ordin . - exerciţii de colegii săi, fişa de
peste în scădere cu şi fără învăţătoar evaluare.
ordin concentrul trecere peste ordin ea ţinând
în 0 – 1000; (0 – 1000); cont de
concen - exerciţii de aflare faptul că
trul 0 – - să este o
efectueze a termenului
1000) necunoscut prin elevă care
operaţii de are nevoie
scădere cu operaţie de
adunare/scădere. de ajutor.
şi fără
trecere
peste ordin
în
concentrul
0 – 1000;
- să afle
termenul
necunoscut
din operaţii
de adunare,
respectiv
scădere (0 –
1000)

CRED

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRED

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul CRED – Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți

Program de formare continuă a cadrelor didactice acreditat prin

Nume și prenume:CIRSTEA ELENA CRISTINA

Nume și prenume cursant: Cirstea Elena Cristina

Etapele realizării lapbook-ului:

Aplicarea la clasă a metodelor inovative, de cooperare, determină în rândul elevilor

La toate clasele de învăţământ primar, curriculumul la decizia școlii este prevăzut în

Opționalul reprezintă o disciplină de sine stătătoare, la care se studiază conținuturi

Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a

Comunicare în limba maternă

La sfârșitul clasei a IV-a, elevul va avea:

Cum îi vom ajuta pentru a-și forma competențele cheie?

4. Activitate 1.3.1 Proiectarea demersului didactic

Pornind de la argumentele formulate în suportul de curs, identificați avantajele proiectării

Elementele esenţiale ale proiectării unei unităţi de învăţare sunt:

Avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare sunt:

5. Activitate 1.3.2. Proiectarea unei programe de opțional

OPŢIONAL INTEGRAT ,,SĂ RESPECTĂM ŞI SĂ IUBIM NATURA !”

Arii curriculare vizate:

Varianta de curriculum: nucleu

2. Participarea la dialoguri, în situaţii diverse de comunicare

3. Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor, muzicii şi

3.1. Perceperea frumosului din - realizarea colecţiilor cu obiecte din natură;

O competență specifică greu de dezvoltat la elevii de clasa a III-a la disciplina Limba și

O provocare des întâlnită în atingerea acestei competențe este reprezentată de faptul că

Realizați o trecere în revistă a accentelor demersului didactic la o disciplină pe care o predați.

Ştiinţe ale naturii – clasa a IV-a

ARIA CURRICULARĂ: LIMBA ȘI COMUNICARE

Evaluare Itemii probei de evaluare vizează: Materiale: Observare

Ca metodă de evaluare a elevilor voi aplica testul de evaluare și proiectul. Acesta va fi

9. Activitate 2.3.b. Practici stereotipe și clișee didactice

Oferiți exemple de practici stereotipe care vizează predarea-învățarea-evaluarea la două

Clişeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale şi

10. Activitate 2.4.a. Aplicare contextualizată

Exemplu de aplicare a acestei metode:

Metoda ,,Pălăriilor gânditoare” încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a

11. Activitate 2.4.b. Resursă educațională deschisă

Ştiinţe ale naturii – clasa a IV-a

12. Activitate 2.5.a. Un exemplu de evaluare a învățării la matematică

Este deosebit de utilă o descriere detaliată a nivelului minim (obligatoriu) al achizițiilor

Matematica - clasa a II-a

Competența specifică: 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 - 1000, folosind

Nivel minimal de realizare

Itemi de evaluare (exemple)

Item 4. Rotunjiți numerele la zeci și la sute:

• Pentru următoarea probă de evaluare, asociați fiecărui item de evaluare o competență

1. Numește fracția reprezentată prin hașuri în fiecare desen:

2. Dintre fracțiile următoare, alege perechi de fracții egale:

3. Ordonează descrescător fracțiile reprezentate prin hașură.

4. Scrie în ordine crescătoare:

5. Reprezintă prin desen și calculează:

6.a) Câte doimi conține un întreg? Dar patru întregi?

8. Într-un depozit erau 8 tone de cărbuni.

Competențe vizate conform programei școlare

• Ordonează următoarele numere:

Statistică - nivel de atingere a competențelor

Varianta de curriculum: nucleu

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte familiare.

2. Participarea la dialoguri, în situaţii diverse de comunicare

3. Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor, muzicii şi

3.1. Perceperea frumosului din - realizarea colecţiilor cu obiecte din natură;

4. Realizarea de obiecte/ lucrări/ construcţii, pe baza iniţiativei proprii