UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU” ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI,

PSIHOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

PORTOFOLIU DIDACTIC

STUDENT: RAȘCA PETRU-RAFAEL

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf. Univ. dr. Egerău Anca

ARAD
~2022~
Cuprins
1.Eu ca profesor...................................................................................................2

2. Programă școlară la o disciplină opțională......................................................5

3. Probe de evaluare............................................................................................7

4. Documente de proiectare didactica...............................................................15

4.1 Proiectare anuală.......................................................................................15

4.2 Proiectare pe unități de învățământ..........................................................16

4.3 Proiecte de lecții.......................................................................................18

5. Organigrama unei clase de elevi...................................................................28

6. Fișa psihopedagogică a unui elev..................................................................29

Bibliografia........................................................................................................37

2
1.Eu ca profesor

Profesia de cadru didactic este una dintre cele mai vechi și mai importante din lume. Este nevoie
de eforturi colosale, cunoștințe, abilități, experiență pentru a pregăti un copil pentru vârsta adultă.
Principala diferență dintre un profesor și alte profesii este dragostea pentru copii. În ciuda tuturor
dificultăților, poate neînțelegeri, neînțelegeri, profesorul va fi în continuare fidel muncii sale, va ajuta
copiii, îi va învăța, îi va educa, pentru că copiii sunt viitorul nostru, viitorul țării noastre. Un părinte, care
trimite un copil la o grădiniță sau la școală, trebuie să fie sută la sută sigur că își dă copilul în mâinile de
încredere ale unui personal didactic profesionist.

Munca unui profesor este grea, pentru că misiunea încredințată profesorului este mare. Poți vorbi
mult despre problemele stringente ale unui profesor modern, dar toate lucrurile rele sunt imediat uitate
când vii la o lecție cu elevii tăi dragi, le vezi ochii curioși și nu foarte curioși, conduci o lecție, oferind
copiilor. dragostea și grija voastră pentru ei, împărtășindu-vă cunoștințele și experiența cu ei, punând în
capul și inimile lor frumosul, bunul, eternul.

Este deosebit de plăcut pentru un profesor să vadă roadele muncii sale la elevii săi. Când un copil
care a avut dificultăți cu ceva începe să înțeleagă și să rezolve sarcinile fără dificultate.

Unii oameni acceptă invitația de a preda cu entuziasm, în timp ce alții o fac cu mai multă reticență.
Predarea este o mare responsabilitate și, în mod paradoxal, vă va îmbogăți propria creștere pe măsură ce îi
conduceți pe alții în creșterea lor. Această resursă ar putea servi ca un curs de avarie în elementele de
bază ale predării sau un memento util al lucrurilor uitate sau o încurajare de-a lungul călătoriei mele ca
învățător.

Vreau să fiu genul de profesor care îi inspiră pe toți elevii să reușească în toate domeniile și să
creadă în ei înșiși. Cel mai important, îmi doresc ca sala mea de clasă să fie un loc minunat pentru
învățare, în special învățarea centrată pe elev. Când elevii ies din clasa mea, ei nu ar trebui să aibă doar o
înțelegere de bază a conținutului subiectului, dar ar trebui să aibă, de asemenea, cunoștințe vaste despre
modul în care materialul care a fost învățat în clasa mea poate fi aplicat în viața lor. Voi fi disponibil
pentru toți studenții și știe care studenții au nevoie de asistență suplimentară și să ofere sprijin în cazul în
care este necesar pentru acel student individuale .În loc de predare pe un anumit subiect în fiecare zi,
vreau ca elevii să exploreze și să experimenteze de multe ori, astfel încât acestea să poată forma propriile
idei în timp ce conectarea noilor cunoștințe la cunoștințele anterioare. Pe măsură ce filosofia mea
educațională evoluează, învăț din ce în ce mai multe despre ce tip de profesor vreau să devin.

Tehnologia este un instrument care poate fi folosit pentru a mă ajuta să ating acest obiectiv final în
viitoarea mea clasă, deoarece este un instrument atât de larg, educațional și la nivel mondial. Ca profesor
eficient voi folosi creativitatea și voi experimenta idei noi și interesante. Voi fi organizat și capabil să

3
mențin un mediu bine ordonat, care să captiveze și să ajungă la toți studenții; se va face într-un mod
amabil, corect, flexibil și consecvent, cu livrarea căldurii, accesibilității, entuziasmului, simțului umorului
profesional, cunoașterea standardelor curriculare și comunicarea eficientă. Respectarea tuturor elevilor și
a culturii / diversității lor și încurajarea elevilor să performeze cât mai bine. În calitate de profesor,
regulile și procedurile mele de la clasă îi vor ajuta pe elevi să știe ce se așteaptă de la ei și cum se pot
ajuta elevii singuri. Comunicarea cu copiii este foarte importantă. Trebuie să afli despre ele, să le arăți că
te interesează. De asemenea, trebuie să-i înveți cum să fie comunicativi.

Aici sunt cele mai bune 19 motive pentru care doresc sa devin profesor :

1. Pentru a-i ajuta pe copii să învețe mai eficient.

2. Pentru mă asigura că copiii au mentori pozitivi.

3. Pentru a îmbunătăți viața copiilor.

4. Pentru a ajuta generațiile viitoare să rezolve problemele de astăzi.

5. Pentru a ajuta generațiile viitoare să devină cetățeni buni.

6. Să inspir generațiile viitoare să creeze o lume mai egală.

7. Să dau înapoi comunității în care am crescut.

8. Pentru a fi o parte din a ajuta comunitatea mea să prospere.

9. Să fac parte din procesele decizionale ale comunității mele.

10. Pentru că am răbdare să lucrezi cu copiii.

11. Pentru că am compasiune pentru copii.

12. Pentru că vreau să învăț de la copii.

13. Pentru că sunt entuziasmat să învăț.

14. Pentru că sunt o persoană generoasă.

15. Pentru că sunt interesat să învăț cum să predați elevilor dificili.

16. Pentru că mă interesează să învăț cum să lucrez cu părinți dificili.

17. Pentru că sunt interesat să învăț diverse strategii de predare,

18. Pentru că sunt interesat să învăț să stăpânesc managementul clasei.

19. Pentru că sunt interesat să învăț ce funcționează și ce nu în predare.

4
2. Programă școlară la o disciplină opțională

Structura programei curriculum conţine următoarele componente: nota de prezentare; competenţe

generale; valori şi atitudini; competenţe specifice şi conţinuturi; sugestii metodologice.

• Nota de prezentare – identifică locul acestui curs opţional în ansamblul planurilor cadru de învăţământ;

• Competenţele generale – sunt strâns corelate cu domeniile de competenţe cheie: competenţe matematice
şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţe digitale, competenţe de comunicare în limba
română şi în limbile străine, competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, a învăţa să
înveţi, sensibilizare şi exprimare culturală;

• Sugestiile metodologice – cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic. Elemente de

noutate ale programei - abordarea inter şi transdisciplinară, reflectată la nivelul finalităţilor urmărite
(competenţe transversale, valori şi atitudini) şi a conţinuturilor abordate, integrarea domeniilor de
cunoaştere, învăţarea bazată pe proiect, utilizarea TIC, relaţia dintre educaţia şcolară şi parcursul
educaţional, ulterior, al elevilor. Aceste elemente asigură şi coerenţa internă a demersului şi a produselor
realizate la clasă; - programa e construită în perspectiva asigurării cunoaşterii, printr-un demers de
dezvoltare socio-cognitivă integrat, care vizează competenţe necesare pentru viaţa profesională, socială şi
culturală a elevilor; - abordarea procesului didactic şi a conţinuturilor astfel încât să permită şi să
favorizeze o învăţare conceptuală aprofundată şi utilă, pe tot parcursul anului şcolar; - angajarea elevilor
prin teme interesante, semnificative, adoptate nivelului lor cognitiv, intereselor lor; - achiziţia şi aplicarea
cunoştinţelor în situaţii noi şi complexe, pentru a favoriza transferul şi generarea de noi cunoştinţe; -
centrarea pe investigaţie colaborativă, învăţare integrată, identificarea şi rezolvarea de probleme; -
prezentul curriculum nu aduce, în plan şcolar, conţinuturi structurate după o logică „academică”, ci după
un criteriu, care îşi propune abordarea unor structuri relevante pentru elevi, pentru existenţa lor prezentă
şi viitoare. Demersul de formare devine astfel:

• colaborativ – conţinutul bogat, variat, interesant şi cu multiple posibilităţi de valorificare favorizează

abordarea în echipe de învăţare, cu sarcini de lucru complementare sau în cooperare;

• imersiv – permite experienţe totale de învăţare şi conduce la o învăţare durabilă;

• extensiv – realizează legături cu alte domenii şi face apel la experienţele de învăţare nonformale şi
stimulează continuarea învăţării în afara şcolii;

• alimentat de imaginaţie şi investigaţie – învăţare activă şi aplicativă;

5
• personalizat – permite şi invită la explorări individuale, în funcţie de interesele, capacităţile şi motivaţia
elevilor;

Competenţe cheie și aspecte ale valorii adăugate a programei integrate la dezvoltarea

competenţelor cheie.

Comunicare în limba română şi în limbile moderne:

Aplicarea programei prin metode predominant activ-participative şi prin încurajarea lucrului în

grup va contribui la dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor, atât în sens lingvistic, prin
îmbogăţirea limbajului, cât şi în sens social - comunicare interpersonală, inter-relaţionare. Pentru a găsi
noi informaţii, elevii vor fi încurajaţi să utilizeze surse de documentare în limbile străine studiate,
crescând, astfel, valoarea practică a studiului limbilor străine şi oferind elevilor noi modalităţi de exersare
a utilizării acestora.

Competenţe matematice, în ştiinţe şi tehnologii:

Temele propuse vizează dezvoltarea competenţelor matematice, ştiinţifice şi tehnologice, prin

situaţii atractive şi aplicative de învăţare. Aceste competenţe sunt exersate în relaţia cu cele de
comunicare, de relaţionare, digitale.

Competenţe digitale:

Elevii învaţă folosind tehnologia prezentării PowerPoint, căutare de date utilizând internetul,
comunicare cu colegii, utilizând email-ul.

Competenţe metacognitive (a învăţa să înveţi):

Autonomia în învăţare este încurajată prin: - finalităţile urmărite – competenţe generale, valori şi
atitudini; - conţinuturi care stimulează reflecţia asupra cunoaşterii, gândirea critică, interpretarea datelor; -
strategiile didactice şi metodele utilizate, care implică elevii în procesul de învăţare, îi stimulează să îşi
asume noi responsabilităţi, să reflecteze asupra propriului proces de învăţare, să evalueze activitatea lor şi
a colegilor, să identifice aspectele care necesită ameliorare.

Competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice:

Lucrând în echipă, căutând soluţii la probleme, experimentând, elevii învaţă să respecte punctul de
vedere al celorlalţi, să valorizeze contribuţia fiecăruia, să se sprijine reciproc în procesul de învăţare, să se
implice în problemele de interes general.

Competenţe antreprenoriale:

6
 Lucrul în echipă şi metoda proiectelor sunt modalităţi de a stimula iniţiativa, cooperarea între
membrii echipei, asumarea de responsabilităţi, analiza riscurilor şi a oportunităţilor, adaptarea la situaţii
noi.

Sensibilizare şi exprimare culturală:

Programa stimulează creativitatea elevilor prin modul de abordare a temelor şi prin produsele
realizate la finalul fiecărei activităţi.

7
3. Probe de evaluare.

Curriculumul are ca scop principal dezvoltarea de competenţe şi formarea de atitudini ce valorifică

cunoştinţele deja asimilate, de aceea, evaluarea este gândită ca o modalitate de a sprijini procesul de
predare-învăţare, de a facilita dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a competenţei de a învăţa să înveţi.

Astfel, modelul adecvat de evaluare îl reprezintă „evaluarea pentru învăţare”, sau „evaluarea autentică”.
Astfel, evaluarea elevilor va cuprinde sarcini reprezentative în raport cu finalităţile programei şi cu
activităţile de învăţare propuse: rezolvări şi formulări de probleme, utilizare de algoritmi, evaluarea
alternativelor, explorări de soluţii posibile, experimente.

Sarcinile de evaluare trebuie să fie complexe, să răspundă particularităţilor individuale ale elevilor
şi să le ofere posibilitatea exprimării stilului de învăţare.

Întregul proces de evaluare va evidenţia rolul autoevaluării: elevii îşi analizează rezultatele, le
compară, îşi înţeleg procesul de învăţare şi îşi revizuiesc strategia de lucru. Elevii sunt evaluaţi în mediul
obişnuit de învăţare, prin intermediul: experimentelor, proiectelor, portofoliilor, prezentărilor PowerPoint,
acestea fiind în acelaşi timp sarcini de instruire şi probe de evaluare.

O astfel de abordare a evaluării centrate nu doar pe rezultat, ci şi pe procesul de învăţare are

avantajul de a transmite elevilor ideea că munca lor este importantă şi doar rezultatele finale.

Test – clasa a VI-a

Microsoft PowerPoint

1. Completați spațiile punctate cu răspunsul corect (un singur cuvânt):

a. Microsoft PowerPoint face parte din pachetul de programe Microsoft..........................

b. Paginile unui document PowerPoint se numesc.................................

c. Fișierele create cu PowerPoint se numesc ..............................

d. Pictograma PowerPoint are ca simbol litera .................

e. Fișierele create cu Microsoft PowerPoint pot avea extensia.....................

2. Alegeți variantele corecte: (Marcați cu X caseta din fața variantei corecte)

a. Care din următoarele programe fac parte din același pachet de programe cu Microsoft
Office?
8
 Microsoft Publisher Microsoft Windows

Microsoft Internet Explorer Microsoft Excel

Microsoft Word Microsoft Media Player

Microsoft Store Microsoft Outlook

Microsoft Access Microsoft Paint

b. Textele în PowerPoint pot fi scrise:

Direct pe pagină În casete de text

În interiorul formelor Nu se pot scrie texte

c. Pentru a salva un document se urmăresc pașii:

Home → Save File → Save

File → Save as Insert → Save

d. Pentru a introduce o imagine de pe desktop în prezentare se urmăresc pașii:

Home → Picture Insert → Picture

File → ClipArt Insert → ClipArt

e. Pentru a adăuga un dizpozitiv nou în prezentare:

Home → New Slide File → New Slide

File → New Clic dreapta în lista → New Slide

3. Scrieți în dreptul fiecărei afirmații valoarea ei de adevăr (A – adevărat, F – fals).

a. Prezentările PowerPoint pot fi salvate într-un singur format .ppsx (PowerPoint Show)
________

b. Pentru o prezentare poate fi ales un singur design. ________

c. Într-o prezentare nu pot fi inserate fișiere audio. _________

d. O prezentare poate fi vizualizată în 4 moduri (Normal, Slide Sorter, Reading View și Slide
Show)_________

e. Într-o prezentare nu pot fi introduse formule matematice.________

9
 4. Ce combinații de taste pot fi folosite pentru a realiza următoarele acțiuni:

a) Salvarea unui document f) Deschiderea unui document

b) Crearea unui document nou g) Lipirea unui text copiat

c) Adăugarea unui diapozitiv nou h) Îngroșarea textului (bold)

d) Copierea unui text i) Înclinarea textului (italic)

e) Tăierea unui text j) Sublinierea textului (underline)

5. Ce efect au următoarele butoane? Asociați imaginile butoanelor cu descrierea lor.

(Meniul Home)

1. 6. A. Mărimea caracterelor

B. Alinierea la dreapta a textului

2. 7. C. Alinierea centrală a textului

D. Liste ordonate

3. 8. E. Text subliniat

F. Diapozitiv nou

4. 9. G. Culoarea textului

H. Tipul caracterelor

5. 10. I. Lipire

J. Culoarea de umplere a casetei

1.______ 2.______ 3.______ 4.______ 5.______ 6.______ 7.______ 8.______ 9.______ 10.______

6. Ce efect au următoarele butoane? Asociați imaginile butoanelor cu descrierea lor.

10
(Meniul Insert)

1. 6. A. Tabel

B. Fișier audio

2. 7. C. Formulă matematică

D. Imagine din fișier

3. 8. E. Simbol

F. Fișier video

4. 9. G. Text WordArt

H. Imagine din ClipArt

5. 10. I. Casetă de text

J. Formă

1.______ 2.______ 3.______ 4.______ 5.______ 6.______ 7.______ 8.______ 9.______ 10.______

7. Ce efect au următoarele butoane? Asociați imaginile butoanelor cu descrierea lor.

(Meniul Design și meniul Format)

1. 6. A. Orientarea diapozitivelor

B. Culorile temei folosite în prezentare

2. 7. C. Stil pentru imagini

D. Decuparea imaginii

3. 8. E. Tip de design pentru prezentare

F. Efecte pentru imagine

4. 9. G. Efecte pentru text

H. Setarea proprietăților diapozitivelor din prezentare

5. 10. I. Stilurile de fundal

J. Chenarul imaginii

1.______ 2.______ 3.______ 4.______ 5.______ 6.______ 7.______ 8.______ 9.______ 10.______
11
8. Traduceți următoarele cuvinte:

a. Home = ________________

b. Insert = ________________

c. File = __________________

d. Save = _________________

e. Print = _________________

f. Open = ________________

g. Slide = ________________

h. Copy = ________________

i. Cut = _________________

j. Paste = ______________

12
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii și sunt notate cu 10 puncte. Se acordă 20 puncte din
oficiu.

Test – clasa a VI-a

Microsoft PowerPoint

Barem de corectare și notare

Notă:

 Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.

 Se acordă 20 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat pentru test la 10.

Exercițiu Răspuns corect Punctaj

1 a) Office b) diapozitive c) prezentări 5 x 2 puncte = 10 puncte

d) P e) .ppt, .pptx, .pps, .ppsx

2 a) Microsoft Publisher, Microsoft Word, 5 x 2 puncte = 10 puncte

Microsoft Access, Microsoft Excel,
Microsoft Outlook

b) În interiorul formelor, În casete de text

c) File → Save as, File → Save

d) Insert → Picture

e) Home → New Slide, Clic dreapta în lista

→ New Slide

3 a) Fals 5 x 2 puncte = 10 puncte

13
 b) Adevărat

c) Fals

d) Adevărat

e) Fals

4 a) Ctrl+S f) Ctrl+O 5 x 2 puncte = 10 puncte

b) Ctrl+N g) Ctrl+V

c) Ctrl+M h) Ctrl+B

d) Ctrl+C i) Ctrl+I

e) Ctrl+X j) Ctrl+U

5 1. F 6. I 10 x 1 punct = 10 puncte

2. H 7. C

3. G 8. A

4. B 9. D

5. J 10. E

6 1. J 6. I 10 x 1 punct = 10 puncte

2. G 7. D

3. A 8. E

4. F 9. H

5. C 10. B

7 1. I 6. J 10 x 1 punct = 10 puncte

2. E 7. H

3. C 8. B

4. A 9. F

5. G 10. D

14
8 a. acasă f. deschide 10 x 1 punct = 10 puncte

b. inserare g. diapozitiv

c. fișier h. copiere

d. salvare i. tăiere

e. imprimare j. lipire

15
4. Documente de proiectare didactica.

4.1 Proiectare anuală.

Timpul disponibil într-un an de studii pentru realizarea cu elevii a obiectivelor de

referință este limitat, prin numărul de ore prevăzut in planul-cadru de învățământ la disciplina
de studiu respectivă.

Cadrul dudactic are datoria să utlizeze această resursă a timpului cu maximum de

eficiență. În plus, există o logică pedagogică a fromării difetitelor capacități specificate
deprogramă prin aceste obiective.

În realizarea panificărilor calendaristice, învățătorul trebuie să parcurgă următoarele etape:

- realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință și conținuturi.

- împărțirea în unități de învățare.

- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare.

- alocarea timpului considerat necesar, pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu

obiectivele referință și conținuturile vizate.

ASOCIEREA OBIECTIVE – CONȚINUTURI REPREZINTĂ UN EFORT AL

CADRULUI DIDACTIC DE A RĂSPUNDE LA DOUĂ ÎNTREBĂRI:

Care sunt informaţiile necesare unui om pentru a putea realiza ceea ce specifică
obiectivul de referinţă?

Care dintre temele şi subtemele înscrise în programă la rubrica ,,Conţinuturi" grupează

informaţii necesare pentru realizarea obiectivului de referinţă respectiv?

Proiectarea secvențială presupune realizarea de către profesor a unor operații de

construcție și de organizare anticipativă a: ,,obiectivelor, conținutului, strategiilor de dirijare a
învățării, evaluării, a relațiilor dintre acestea, în condițiile unui mod specific de desfășurare a
procesului de învățământ” .

16
4.2 Proiectare pe unități de învățământ.

Unitatea de invatare este un document nou, ajutator din punct de vedere pedagogic,
elaborat din ciclurile tematice ale programei si care reprezinta o componenta a procesului
didactic, deschisa si flexibila, coerenta din punct de vedere tematic, desfasurata in mod
continuu pe o perioada de timp determinata si finalizata cu evaluare (de regula, sumativa).

Unitatea de invatare reprezinta o categorie de continut preluata din programa scolara

de la nivelul clasei respective si programata in esalonarea anuala.

Conceptul de unitate de invatare are rolul sa materializeze conceptul de demers

didactic personalizat, flexibilizad proiectarea didactica si definind in acest sens pentru
practica didaclica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic.Proiectarea
unitatii de invatare se face pe clase, pe deprinderi si calitati motrice.

Proiectarea unitatii de invatare (ca si a fiecarei teme sau lectii in parte) are la baza
parcurgerea unui set de intrebari care precizeaza elementele procesului didactic intr-o
succesiune logica, in vederea atingerii obiectivelor de referinta. Elementele procesului sunt
aceleasi, oricare ar fi unitatea de invatare vizata.

In ce scop voi face ? Raspunsul la aceasta intrebare are in vedere identificarea obiectivelor-
cadru si a celor de referinta, precum si a competentelor generale si specifice in proiectarea
unitatii respective de invatare.

Ce voi face ? E vorba de cautarea si selectarea continuturilor.

Cu ce voi face ? Intrebarea atrage atentia asupra resurselor, care asigura materialul (cadrul)
necesar pentru buna desfasurare a activitatilor de invatare, precum si orice alte elemente
considerate utile in desfasurarea demersului sau scenariului didactic, in functie de propria
viziune.

Cum voi face ? Este intrebarea care solicita determinarea activitatilor de invatare; ceea ce
presupune, implicit, orientarea catre un anumit scop, vizat prin insasi tema activitatii. Oricum,
in proiectarea unei unitati de invatare, profesorul va alatura fiecarei activitati de invatare acele
resurse, acele continuturi pe care le considera necesare pentru conceperea atat a strategiei, cat
si a realizarii in sine a demersului  didactic.

17
Cat s-a realizat ? Raspunsul la aceasta intrebare implica stabilirea instrumentelor de evaluare
folosite la clasa; evaluare realizata cu scopul de a evidentia progresele inregistrate de elevi in
raport cu ei insisi, pe drumul atingerii obiectivelor prevazute in programa scolara.

Identificarea unei unitati de invatare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de
catre profesor pe baza lecturii programei, utilizand surse diverse, este primul pas in
identificarea unitatilor de invatare in care va fi impartita materia anului scolar, respectiv, in
organizarea unui demers didactic personalizat. Temele sunt enunturi complexe legate de
analiza scopurilor invatarii, formulari fie originale, fie preluate din lista de continuturi a
programei sau din manual, formulari care reflecta din partea profesorului o intelegere
protunda a scopurilor activitatii sale, talent pedagogic, inspiratie, creativitate.

Caracteristicile unitatii de invatare:

Determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de referinta

Este unitara din punct de vedere tematic

Se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp

Se finalizeaza prin evaluare

Prin proiectarea unitatii de invatare profesorii isi stabilesc principalele sisteme de

actionare adaptand la fiecare lectie structurile de exercitii, elementele de dozare si formele de
exersare corespunzator stadiului de instruire a clasei, a unor grupuri si/sau a unor elevi in scop
de diferentiere a parcursului scolar.

Unitatea de invatare deserveste unul sau mai multe obiective de referinta care sunt
incluse in aceasta.Intr-o lectie pot fi abordate obiective si continuturi din doua unitati de
invatare diferiteExista si situatii in care o unitate de invatare este redusa doar la o lectie (o
ora)

Proiectarea unitatii de invatare trebuie sa ofere o derivare simpla a lectiilor

componente si sa ofere o orientare precisa catre scopuri.

In functie de importanta si timpul necesar de realizare unitatile pot beneficia de un numar

variabil de lectii, grupate si esalonate in una sau mai multe etape ale anului scolar. Conform
volumului de pregatire (numarul de lectii si timpul acordat practicii) unitatile de continut pot
fi principale si secundare.

18
Succesiunea lectiilor care au continutul provenit dintr-o singura unitate de invatare poarta
denumirea de sistem de lectii sau ciclu tematic.

La clasele a I-a, a IV-a, a V-a, a VII-a si a IX-a, unitatile de invatare se stabilesc si se

realizeaza unitar, cu intreaga clasa.

4.3 Proiecte de lecții.

MOTTO-“Copilul trebuie invatat sa-si foloseasca ochii,nu numai pentru a vedea,dar si

pentru a privi:urechile,nu numai pentru a auzi,dar si pentru a asculta cu
atentie:mainile,nu numai pentru a apuca obiectele,ci si pentru a pipai si a le simti.

( Lonwenfeld)

DISCIPLINA:Disciplina optionala

“Prietenul meu,calculatorul”

Curriculum la decizia scolii

CLASA: a IV-a

TEMA:Este calculatorul prietenul meu!?!

TIPUL DE LECTIE: recapitulare si sistematizare a cunostintelor

LOCUL DE DESFASURARE: laboratorul de informatica

OBIECTIVUL CADRU:Aplicatii MICROSOFT WORD ,PAINT,POWER

POINT,WEB

OBIECTIVE DE REFERINTA:

 Sa rezolve o aplicatie a programului MS.WORD

 Sa utilizeze programul PAINT
 Sa creeze o prezentare POWER POINT
 Sa navigheze pe INTERNET
 Sa comunice prin posta electronica-e-mail,messenger

19
OBIECTIVE OPERATIONALE:

 Sa lanseze in executie programele WORD,PAINT,POWER POINT prin alegerea

optiunilor din MENIU si din submeniul ACCESSORIES;
 Sa formateze la nivel de paragraf,la nivel de caracter(fonturi,stiluri,culori}
 Sa utilizeze liste;
 Sa creeze tabele:
 Sa foloseasca tehnicile grafice Paint;
 Sa insereze texte in desene si desene in texte;
 Sa realizeze 2-3 slide-uri(diapozitive)in prezentare Power Point;
 Sa salveze documentele in FOLDERE personale;
Sa deschida folderele pentru citirea fisierelor:

 Sa utilizeze server-ul de la -E-MAIL www.yahoo.com

 Sa utilizeze motorul de cautare GOOGLE
 Sa printeze
 Sa salveze pe stikul de memorie.

PRINCIPII:-participarii active a elevilor

-conexiunii inverse

METODE:-conversatia,explicatia,exercitiul,demonstratia,invatarea prin descoperire

dirijata

FORME DE INSTRUIRE:frontala,individuala

FORME DE ORGANIZARE:-dirijata ,independenta

RESURSE:-reteaua de calculatoare,brawserul Internet Explorer,site-uri,portaluri

romanesti,motor de cautare,imprimanta,stik,,aplicatii-FISE DE LUCRU

20
 EVALUAREA:-continua pe parcursul lectiei

-formativa

-sumativa(salvare in foldere,STIK,PRINTARE,TRANSMITERE
PRIN E-MAIL

Bibliografie:

www..didactic.ro
“Informatica optional”,E.Nodea,S.Popescu,Ed.Nipexim,Tg.Jiu;
“Microsoft Office”pentru incepatori”,Ed.All,2004;
“Metodica predarii
informaticii”,C.Muscalagiu,I.Asiminoaie,ED.Polirom,2004;
“Tehnologia informaticii si comunicatiilor”,Ed.Niculescu;

DESFASURARREA LECTIEI

MOMENT ORGANIZATORIC

 Deplasarea elevilor la laboratorul de informatica

 Ocuparea locurilor la calculatoare
 Semnarea instructajului NTS in vederea respectarii unor anumite
reguli specifice desfasurarii activitatii intr-un laborator de
informatica

21
  Verificarea, impreuna cu laborantul scolii ,a operationalitatii
resurselor materiale-functionarea tuturor calculatoarelor,a
Internetului
PREZENTAREA TEMEI LECTIEI SI A OBIECTIVELOR OPERATIONALE

 Anuntarea temelor aplicatiilor de laborator

Anuntarea obiectivelor

 Elevii vor lucra diferentiat,in functie de deprinderile insusite

DESFASURAREA ACTIVITATII

 Elevii primesc fise de lucru care contin aplicatii diferentiate(vezi

anexa)
 Lanseaza in executie aplicatiile in MS . WORD , PAINT ,
PAWER POINT,navigheaza pe INTERNET,folosesc serverul de
E-MAIL www yahoo.com si posteaza informatia:
 Realizeaza documente respectand cerintele din fisa de
lucru,specifice fiecarui program
 Salveaza fisierele in foldere person
***Elevii lanseaza simultan programe diferite.

***In functie de operativitatea cu care rezolva sarcinile din fisa de lucru,elevii vor fi
solicitati si in alte aplicatii,prin rotatie(la Internet,e-mail,messenger)

EVALUAREA PERFORMANTEI

 Verificarea prin deschiderea folderului elevului daca salvarea

fisierului s-a facut corect
 Se printeaza
 Se stocheaza pe stik de memorie
 Se anunta rezultatele

22
  Se completeaza tabelul realizat de elevi cu CALIFICATIVE
acordate de laborantul scolii
CONCLUZII

-asupra modului de realizare a aplicatiilor

-asupra modului de comportare in laboratorul de informatica

In laborator se expun :

# Diplomele obtinute la CONCURSUL INTERJUDETEAN DE

INFORMATICA,desfasurat la Palatul Copiilor

# Fotografii realizate in timpul activitatii inchinate Sfintei sarbatori de PASTE

# Portofoliul realizat la aceasta disciplina care cuprinde:planificari,proiecte,fise

NTS,desene realizate in PAINT,pagini realizate inWord,CD-creatii ale copiilor in
PowerPoint

OBSERVATII:- Portofoliul va mai cuprinde si noile materiale realizate in cadrul acestei

ore :materiale printate,creatiile PowerPoint (CD).

-Activitatea se desfasoara pe fundal muzical.

NOTA: Lectia a fost sustinuta in cadrul Comisiei metodice din scoala

ANEXA

23
APLICATIILE DIN FISE

1. - Lanseaza in executie programul PAINT

-Tema desenului: TABLOU DE MAI

-Foloseste tehnicile de lucru specifice programului ,utilizand Panoul cu instrumente si

Paleta de culori.

-Insereaza(scrie) in desen prenumele tau

-Salveaza desenul

2. Lanseaza in executie programul de editare MICROSOFT WORD

-Scrie urmatorul text:

“Limba este cartea de noblete a unui neam”(Alecsandri)

“Limba romana este patria mea”(Nichita Stanescu)

“Lectura da omului plenitudine,vorbire,siguranta,si scrisul,precizie”

“Lectura:citind,devii”(Seneca)

“Numai prin lectura putem patrunde in universul cunoasterii”(A.Daniela Hut)

“Lectura este o forma a fericirii”(Fernando Savater)

“Lectura este o calatorie interioara”(C.Zagan)

“A vorbi despre limba in care gandesti este o sarbatoare”(N.Stanescu)

“Opera literara nu se reciteste,trebuie citita”(T.Arghezi)

24
 “Trebuie sa imitam albinele si sa separam tot ce am adunat din lectura variata”(Francis
Bacon))

-Schimba in document aspectul literelor utilizand din lista Font,Format,Font

Color,InsertWordart

-Insereaza in pagina forma automata-Insert-Picture AutoShapes

-Salveaza documentul.

**** Un copil va primi o singura cugetare despre limba,lectura.

3.Lanseaza in executie aplicatia MS.WORD

Pagina va fi asezata vertical.

Scrie urmatorul text,respectand randurile:

TABEL NOMINAL CU ELEVII CLASEI a IV-a

REZULTATE OBTINUTE LA LECTIA DE INFORMATICA

-Intra in meniul TABLE-INSERT-TABLE si realizeaza un tabelcu 4 coloane si 20

randuri,dupa modelul:

Nr.crt. Nume si prenumele elevului Autoevaluare Calificativ obtinut

25
-Salveaza documentul.

4 .Deschide INTERNET EXPLORER

-acceseaza motorul de cautare GOOGLE

-intra in Site-ul www.didactic.ro si cauta in paginile deschise documentele:

,,Murind fara apa”

,,Fantani senzationale”

,,Paris,capitala Frantei”

,,Venetia,sub clar de luna”

,,Calatorie deasupra Europei”

“O lume frumoasa”

“Marea Neagra”

“Lacul codrilor albastru”

“ Istoria lalelelor”

“Cactusi infloriti”

“Cele mai noi minuni al lumii”

“Cele mai inalte constructii ale lumii”

“Alte 7 minuni ale lumii “

“Pictura pe maini”

26
 “Mesaj de pace”

“Dorinta de libertate”

“Dragostea de mama”

“Despre prietenie”

- Citeste,priveste,asculta,bucura-te de ceea ce vezi !!

* Un copil va cauta un alt material .

* Trimiterile pe Internet ofera imagini deconectante,realizate in PowerPoint,cu tematici

diferite :

apa-sursa si problema a vietii , frumusetile naturii si ale lumii, literatura ,arta, prietenie,
familie si pace.

5. - Deschide casuta ta de E-mail

- Transmite urmatorul mesaj colegei (colegului)X:

,,Astazi este o zi deosebita pentru ca avem invitati la lectia de informatica !”

- Inchide casuta de e-mail.

6. Deschide casuta ta de E-mail

-Citeste mesajul primit de la colegul/a X

-Daca ai placere raspunde-i sau comunica altei colege ,folosind tot posta electronica, ce
ai aflat din mesaj.

-Inchide casuta ta.

27
7. - Lanseaza programul POWER POINT

-Creaza o prezentare cu 3,4 slide-uri-(DIAPOZITIVE)

-Alege unTitlul- Iubeste natura , Nu VIOLNTEI , Eu si familia mea,Pasiunile mele.

-Alege un anumit aspect pentru diapozitive,un anumit fundal,o anumita

forma,insereaza imagini,formateaza la nivel de caracter ,opteaza pentru o anumita afisare a
executiei..

-Salveaza fisierul.

28
5. Organigrama unei clase de elevi.

29
6. Fișa psihopedagogică a unui elev.

30
Numele şi prenumele copilului:

Date generale despre copil si familia sa

1. Date biografice despre copil:

 Data si locul nasterii : 18.04.2001

 Adresa: comuna Gălăteni ,judeţul Teleorman

2. Date medicale:

 Sarcina: fără probleme deosebite;

 Naştere: normală;

 Dezvoltare fizică: normală (înălţime şi greutate corespunzătoare vârstei);

 Starea sănătăţii: bună (nu a suferit boli sau traumatisme care să îi afecteze
dezvoltarea fizică şi psihică)

3. Date despre familia copilului:

Structura familiei: tata, mama, frati (1) , bunici ;

4. Profesiunea parintilor:

Tata.: contabil;

Mama: învăţătoare;

5. Condiţii de locuit:

-foarte bune

*bune

-satisfacatoare

-nesatisfacatoare

6. Climatul educativ în familie:

-relatii interfamiliale:

Relaţiile dintre părinţi, dintre părinţi, copii şi bunici sunt bune , organizate , bazate pe
dragoste şi înţelegere, sunt favorabile creşterii şi dezvoltării echilibrate a copilului. Există o

31
atmosferă destinsă şi o preocupare deosebită a părinţilor pentru dezvoltarea copilului din toate
punctele de vedere.

-cine se ocupa în mod special de copil:

Mama tata fraţi bunici alte persoane

-comportamentul educaţional al părinţilor faţa de copil:

corect incorect

-alte aspecte semnificative:

Condiţiile materiale şi igienico-sanitare sunt bune.

7. Comportamentul copilului in familie:

Foarte bun bun satisfăcător nesatisfăcător

Activitatea copilului in grădiniţă

1. Jocuri preferate de copil:

-jocuri de creaţie cu subiecte si roluri;

-jocuri de constructie;

-jocuri logico-matematice;

-jocuri de mişcare si caracter sportiv.

2.Conduita copilului in grădiniţă:

 Şi-a însuşit deprinderile de comportare civilizată, le aplică în relaţiile cu adulţii şi

copiii;

 Şi-a însuşit deprinderile de comportare civilizată, dar le aplică numai faţă de

adulţi;

 Conduita nu este constantă;

 Nu şi-a însuşit deprinderile de comportare civilizată;

3.Concordanţa între comportarea copilului în familie şi în grădiniţă:

32
-există concordanţă;

-nu există concordanţă;

1. Modul de îndeplinire a sarcinilor:

 Îndeplineşte sarcinile întotdeauna;

 Îndeplineşte uneori sarcinile;

 Îndeplineşte sarcinile dacă se insistă;

 Refuză îndeplinirea sarcinilor;

2. Adaptarea la mediul din grădiniţă:

-s-a adaptat uşor;

-greu adaptabil;

-inadaptabil.

3. Rolul pe care îl îndeplineşte în grupul de joc:

-preferă rolul de conducător;

-preferă să fie condus;

-trece cu uşurintă de la un rol la altul.

COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII PSIHICE

Motricitatea:

-are o motricitate fină dezvoltată, coordonarea ochi –mână este bine dezvoltată;

-rezistenţă la efort fizic bună;

-mişcările pot fi uşor transferabile şi aplicabile în noi situaţii, fiind din ce în ce mai
diferenţiate, mai fine;

-are formate priceperi şi deprinderi complexe care îi permit să se descurce în situaţii diferite;

-execută orice mişcare cu condiţia să nu implice efort fizic prea mare ;

-mişcările se transferă cu uşurinţă de la o mână la alta fără a fi nevoie de o învăţare specială;

33
-execută cu plăcere exerciţiile de educaţie fizică şi participă cu entuziasm la întrecerile
organizate în grădiniţă;

-din punct de vedere motric se apropie de exigenţele stadiului următor.

Voinţa:

-s-a dezvoltat funcţia reglatoare a cuvântului şi foloseşte în diferite situaţii indicaţiile verbale ;

-îşi propune scopuri şi se străduieşte să le atingă;

-se autoreglează bine în activităţi de învăţare şi creaţie desfăşurate individual sau în grup.

-se manifestă reglajul voluntar în raport cu norme sau comportamente morale, rolul de frână
al voinţei (nu este bine să....., nu este frumos .....)

Percepţia:

-face discriminări vizuale fine;

-distinge calităţile de formă, mărime, culoare ale diverselor obiecte prezentate;

-foloseşte corect cuvintele care semnifică raporturi spaţiale (sus, jos, aproape, departe,
aici,dreapta, stânga) şi se orienteză bine în spaţiu;

-se orientează bine în timp, folosind corect noţiunile: azi, ieri, mâine, ziua, dimineaţă,prânz,
seară.

-percepţia lucrurilor este încă globală, văzul observând întregul încă nedescompus;

Reprezentările:

-ceea ce desenează este dispus unul lângă altul pe o linie orizontală ;

- respectă proporţiile, astfel încât redă corect mărimile obiectelor şi mai ales relaţiile dintre
ele;

-în desene face abstracţie de elementele care nu au importanţă pentru subiect, fapt care face
ca desenele ei să fie ceva mai sărăcăcioase;

-elementele constitutive ale desenului prezintă independenţă unele în raport cu altele ,nu se
suprapun;

-nu respectă perspectiva, toate sunt puse în acelaşi plan.

34
Atenţia:

-urmăreşte atentă propria activitate cât şi unele aspecte din ambianţă (a crescut volumul
atenţiei);

-poate în acelaşi timp să observe ceva şi să asculte explicaţiile educatoarei (mobilitatea

atenţiei);

-se manifestă atenţia voluntară (continuă rezolvarea unei sarcini până la atingerea scopului,
întârziind trecerea la alte solicitări);

-perioada de concentrare şi stabilitate a atenţiei a crescut la 25-30 de minute în funcţie şi de

caracteristicile activităţii, noutatea şi caracterul ei stimulativ, materialul didactic folosit.

Limbajul şi comunicarea:

-are un vocabular bogat, cu o adaptabilitate deosebită la împrejurări;

-manifestă o adevărată plăcere de a-şi însuşi cuvinte noi ;

-foloseşte „clişee verbale” preluate din vorbirea adulţilor;

-preferă diminutivele şi le utilizează frecvent;

-se exprimă corect din punct de vedere gramatical (o mare importanţă având şi modelele
verbale ale familiei şi anturajului apropiat al copilului);

-are capacitate de verbalizare crescută (povesteşte tot ce face,vede sau aude);

-implică vorbirea în tot ce face ; vorbeşte în timp ce desenează, se joacă sau chiar povesteşte
(flexibilitate verbală);

-foarte comunicativă.

Gândirea :

-are caracter operatoriu: răspunsurile la solicitări sunt coerente, stabile, corespunzătoare

cerinţelor şi independente de implicarea eu-lui în situaţii;

-nivelul operaţiilor gândirii se află la nivel concret, legat de acţiuni obiectuale;

35
-raţionamentul folosit este cel inductiv, progresiv, de la cauză spre efect, de la condiţii spre
consecinţe;;

-gândeşte corect conservarea cantităţii;

-gândirea a început să fie raţională;

- se manifestă reversibilitatea gândirii sub forma inversiunii şi compensării;

-are putere de deducţie imediată: poate efectua anumite raţionamente de tipul „dacă......,
atunci”, cu condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau exemple;

-nu depăşeşte concretul imediat decât din aproape în aproape,extinderi limitate, asociaţii
locale;

-intelectul are o singură pistă; nu întrevede alternative posibile, posibilul se suprapune

datelor concrete;

Memoria:

-întipărirea involuntară şi voluntară este rapidă;

-are o capacitate bună de stocare a infomaţiilor;

-memoria de lungă durată este bună;

-memoria este legată de concret, copilul memorează tot ce observă ,ce vede ce aude, ce
discută cu adulţii, poveşti, cântece, poezii;

-perioada păstrării este foarte mare, copilul reuşind să redea evenimente petrecute cu mult
timp înainte;

-reproduce uşor momente care au impresionat-o, poezii, întâmplări;

-memorează textual replicile personajelor din poveşti;

-reţine cu uşurinţă, dacă activitatea se desfăşoară sub formă de joc sau concurs;

Imaginatia:

-are imaginaţie bogată, legată şi stimulată de trăirile sale afective: bucuria, plăcerea (cadori
primite de la Moş Crăciun, jucăriile sale) dar şi frica , spaima ( frica de întuneric, de
necunoscuţi);

36
-imaginaţia este strâns legată de percepţie şi experienţa concretă: desene animate, activităţi
cotidiene;

- îşi imaginează şi creează multe lucruri deoarece nu cunoaşte suficient relaţiile dintre obiecte
şi fenomene;

-pentru a evita o pedeapsă, minte şi creează un scenariu pentru a fi crezută;

Afectivitatea:

-îşi iubeşte foarte mult părinţii şi bunicii;

-este foarte ataşată de educatoare;

-trăirile afective îi sunt influenţate de memoria afectivă;

-trăieşte crize de prestigiu când este mustrată în public;

-nu doreşte recompense, laude nemeritate, chiar dacă situaţia oface să sufere;

-bucuriile, reuşitele,realizările sunt „trăite” intens;

-îşi stăpâneşte plânsul în public când se loveşte;

-evită mângâierile mamei în prezenţa copiilor de la grădiniţă ;

- nu îi mai plac formele de alint cu care i se adresează părinţii („sunt mare „);

-îşi iubeşte fratele, are grijă de el ,îl ocroteşte;

-manifestă preferinţe faţă de anumiţi copii în a se juca sau împrieteni cu ei;

CONDUITA COPILULUI ÎN CLASĂ

Conduita la lecţie:

-atentă, participă activ,este interesată, doreşte să se afirme;

Purtarea în general:

-corectă, cuviincioasă, fără abateri comportamentale;

CONDUITA ÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALĂ A COPILULUI

Participarea la viaţa de grup:

-activă, sociabilă, comunicativă, stabileşte uşor relaţii, bună organizatoare a grupului.

37
Imaginea sau opinia colegilor despre copil:

-bună colegă, săritoare la nevoie, te împrieteneşti uşor cu ea;

TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

Temperamentul:

-exteriorizat, energic, vioi, echilibrat, uşor adaptabil,vorbăreţ.

Rezistentă la dificultăţi:

-rezistentă la solicitari.

Trăsături de caracter:

Sociabilitatea, capacitatea de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect faţă de adulţi,

politeţe, spirit de ordine, hărnicie, respect pentru muncă, sârguinţă, corectitudine, spirit de
iniţiativă, disciplină, perseverenţă, modestie, stăpânire de sine, încredere în propriile puteri,
curaj .

Concluzii:

1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului şi cu pregătirea pentru

şcoală:

-copilul este dezvoltat normal fizic şi psihic şi este apt pentru şcolarizare
şi realizarea cerinţelor şcolare la nivelul exigenţelor formulate de programă.

2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul:

-cunoaşterea capacităţilor copilului, a performanţelor realizate, evidenţierea progreselor

realizate de la o etapă la alta ;

-realizarea unui program de pregătire adecvat posibilităţilor copilului, fără solicitări sau
eforturi în salt, cu sarcini precise ,bine definite;

-crearea unui climat de de linişte, calm, încredere în forţele copilului, pentru obţinera unui
randament şcolar pe măsura capacităţilor sale;

-organizarea eficientă a timpului de studiu;

38
 -folosirea strategiilor diferenţiate după investigarea prealabilă a nivelului de dezvoltare
intelectuală, a socializării şi a volumului de cunoştinţe , pentru a se adapta solicitările
educative la nivelul şi ritmul dezvoltării, spre a se stimula dezvoltarea maximală a
disponibilităţilor latente.

Bibliografia.

 Maurice de Montmollin, Semnul programat , col. "Ce stiu eu? », PUF, Paris, 1965.
Principii, tehnici de programare, mașini de predat și aplicații.

 Berger, E. (2009). Relația cu corpul și crearea sensului în educația adulților: studiu

bazat pe modelul somato-psihopedagogic . Teză de doctorat școala 401 în științe
sociale, Universitatea Paris 8, dirijată de Jean-Louis Le Grand

 Bois, D. (2007). Corpul sensibil și transformarea reprezentărilor la adulți - Spre

suport perceptiv-cognitiv mediat de corpul sensibil. Teză de doctorat europeană ,
Universitatea din Sevilla, Departamentul de didactică și organizarea instituțiilor de
învățământ.

 Fedou, C. (2011). Psihopedagogia perceptivă și sănătatea ocupațională. Prevenirea

tulburărilor musculo-scheletice prin gimnastică senzorială - Evaluarea calitativă a
unei acțiuni de antrenament . Teza lui Mestrado în Psihopedagogie perceptivă,
Universitatea Fernando Pessoa, Porto.

 Santos, C. (2006). Modificabilitatea perceptiv-cognitivă și provocările sale

conceptuale: construirea unei sinteze teoretice în jurul diagramei modificabilității
perceptiv-cognitive . ( A modificabilitate Perceptivo-Cognitiva e os seus Desafios
Conceptuais, Construçao de uma sintese teorica em torno do diagrama da
Modificabilidade Perceptivo-Cognitiva ). Teza lui Mestrado în psihopedagogie
perceptivă, Universitatea Modernă din Lisabona.

 Silva, MC (2011). Personal and professional transformation in contact with

perceptual psychopedagogy - Itinerary of the movement of personal transformation of
my posture as a teacher through perceptive psychopedagogy ( Transformação pessoal
e profissional em contact com a Psicopedagogia perceptiva - Itinerário do movimento
a transformação pessoal da minha postura enquanto professora através da

39
 Psicopedagogia perceptiva ). Teza lui Mestrado în Psihopedagogie perceptivă,
Universitatea Fernando Pessoa, Porto.

 Chessex-Viguet, Christiane, Gândindu-se la școală. Transmite, învață, educă. Eseu ,

L'Harmattan, 2015 ( ISBN  9782343068268 ) , ( OCLC 922630409 )

 Ion Gh. Stanciu, „O istorie a pedagogiei universale și românești până la 1900”, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1977
 George Văideanu, „Educația la frontiera dintre milenii”, Editura Politică, București,
1988
 Ioan Nicola, „Pedagogie”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992
 Ioan Nicola, Tratat de pedagogie școlară
 Marțian Iovan, „Repere în pedagogie – prin universul educației”, Arad, 1997

40