Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AUTORI
1. INTRODUCERE
”Școala de familie” este un program de tip ”Școală după școală”, adresat copiilor care au
nevoie de atenție specială, cei mai mulți dintre ei aflându-se în zona riscului de abandon
școlar și, în egală măsură, părinților acestor copii care au nevoie să conștientizeze rolul lor
esențial în evoluția școlară a propriului copil.
”Școala de familie” propune integrarea în cadrul programelor de tip ”Școală după școală”,
care se derulează în școli, a unui pachet de activităţi de socializare, recreative, de dezvoltare
personală, activități adresate nu numai elevilor ci și părinților acestora. Activitățile oferă
posibilitatea de a lucra individual, în grup/pereche, de a-şi dezvolta abilităţi de viață, de a
realiza proiecte individuale sau de grup, de a îndeplini responsabilităţi, de a crea
sentimentul apartenenţei la comunitatea grupului.
Principiile metodologice pe care se bazează acest program sunt cele ale flexibilității,
învățării active și individualizării demersului educațional, plecând de la premisa că fiecare
elev poate învăța, profesorul trebuind să identifice experiențele de învățare care motivează
elevii și care contribuie la schimbarea atitudinii acestora față de școală.
Metodele didactice care susțin realizarea activităților ajută copiii participanți la program
să-şi conştientizeze, să-şi exprime şi să-şi gestioneze emoțiile. Sărăcia, climatul familial
dominat deseori de certuri, de violență determină trăiri emoţionale puternice, cu conotații
negative. Aceste emoţii îi împiedică pe copii să comunice, să-şi îndeplinească
responsabilităţile școlare, să aibă o imagine de sine corectă. Cei mai mulți au dificultăți în
a-şi controla acţiunile impulsive, în a comunica sincer cu profesorul și cu cei din jur.
Metodele de lucru propuse de ”Școala familiei” vor ajuta elevii să-şi cunoască şi să-şi
conştientizeze viaţa emoţională proprie, să depăşească emoţiile negative.
Unul dintre atuurile acestei lucrări rezidă în faptul că ea reprezintă rodul muncii și
experienței unor cadre didactice care și-au oferit inspirația și ideile pentru a-i convinge pe
colegii ce urmează să lucreze în programe de tip ”Școală după școală”că toți copiii,
indiferent de mediul din care provin, indiferent de dificultățile de învățare pe care le au,
trebuie să primească o șansă reală la educație.
Concepția noastră despre ceea ce trebuie să însemne o societate deschisă, o școală deschisă
și prietenoasă, dedicația statornică și devotamentul față de copii ne îndreptățesc să credem
cu sinceritate că putem să le transmitem colegilor profesori idei interesante despre cum să-i
ascultăm și să îi iubim pe copiii aflați în situație de risc educațional, cum să le formăm
abilități de viață esențiale, cum să îi ajutăm să progreseze alături de familiile lor.
Nu în ultimul rând, modul în care abordăm activitățile de învățare, adresate nu numai
copiilor ci și părinților acestora, reprezintă o demonstrație a faptului că viața este mult mai
mult decât inima care bate.
Viața socială tot mai complicată și provocările lumii moderne generează, indiscutabil,
nevoia unor parteneriate educaționale în favoarea copiilor, pentru creșterea lor adecvată.
”Școala familiei” se dorește a fi un context partenerial real, căci educația nu este numai
pregătire școlară, ea devine un flux continuu de influențe modelatoare în care familia are rol
primordial, fiind ”leagănul” social al copilului, însoțindu-l, susținându-l în dezvoltarea
personalității sale.
Succesul elevilor care frecventează acest tip de program se va datora unui proces continuu
de creație și inovație, le vom fi de folos acestor copii doar în måsura în care vom fi atenți la
ei, la nevoile, calitățile și interesele lor, la ceea ce conteazå cel mai mult pentru ei: să fie
ascultați cu răbdare și înțeleși cu dragoste.
Obiectivele programului:
Dezvoltarea personală a elevilor înscriși în program;
Dezvoltarea competenţelor transferabile (a învăţa să înveţi, munca în echipă,
comunicarea şi relaţionarea în derularea activităţilor, rezolvarea de probleme);
Dezvoltarea abilității de a avea un stil de viaţă sănătos;
Dezvoltarea abilităţilor practice.
Programul propune trei module, fiecare modul cuprinzând activități specifice:
Programul are câteva trăsături importante pe baza cărora elevii sunt ajutați să se cunoască
mai bine, să capete încredere în forțele personale, să înțeleagă lumea în care trăiesc, astfel
ajungând să se implice mai mult în activitățile școlare care le pot îmbunătăți viața:
1. Activitățile au un caracter practic
Activitățile sunt concepute astfel încât să îi ajute pe copii să înțeleagă toate lucrurile
menționate anterior prin intermediul activităților practice, accentul nefiind pus pe
elementele teoretice ci pe învățarea prin activități practice, alături de părinți și de profesor.
2. Activitățile permit participanților să experimenteze și să progreseze
Activitățile sunt concepute astfel încât să permită participanților să învețe de la ceilalți,
împreună cu ceilalți, prin facilitatarea unor experiențe privind conceptele abordate. Se
încurajează reflecțiile asupra experiențelor proprii, sprijinind astfel învățarea.
3. Activitățile stimulează discuțiile, comunicarea
Prin stimularea discuțiilor, se permite elevilor și părinților să își împărtășească propriile
opinii, atitudini și puncte de vedere, ceea ce nu doar îi apropie pe unii de alții, ci îi ajută să
se cunoască mai bine, iar pe părinți să își cunoască mai bine copiii.
4. Activitățile sunt amuzante și au pronunțat caracter educativ
Majoritatea activităților se bazează pe joc, asigurând în același timp realizarea obiectivelor
educaționale. Folosirea jocului îi face pe elevi să se simtă relaxați în cadrul unor experiențe
de învățare, ei ajungând să fie bucuroși și nerăbdători să învețe lucruri noi.
5. Activitățile pot fi adaptate
Având în vedere că fiecare grup de elevi/părinți are caracteristici specifice, activitățile pot fi
adaptate cu ușurință, astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor participanților.
”E un mare defect să te crezi mai important decât ești și să te apreciezi mai puțin decât
valorezi.” ( Goethe)
Obiective:
Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere
Dezvoltarea capacităţii de comunicare
Resurse:
Timp de lucru: 1 oră
Materiale: fișe de lucru, conținând o siluetă de fată / băiat, decupate in foma unor oglinzi;
creioane colorate, carioca; laptop/casetofon, CD cu muzică (pentru fundal)
Desfășurarea activității:
Joc de energizare: Se realizează, rapid, mulțimi de copii, prin ridicare în picioare, după
diferite criterii: fete-băieți, păr scurt-lung, copii ce au culoarea roșie la haine, ce au sandale-
papuci-adidași, etc.
Pentru a crea un mediu prietenos, cereți elevilor să se respecte unul pe altul. Nimeni nu are
voie să râdă de desenele celuilalt. Înainte de expunerea lucrărilor, asigurați-vă că a avut
toată lumea prilejul să își prezinte desenul.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Fiecare elev posedă calități unice, care îl individualizează. Această activitate are rolul de a-i
face pe elevi mândri de înfățișarea lor, de interesele lor, ajutându-i să-și identifice calitățile,
să-și formeze o imagine pozitivă despre ei înșiși. În același timp, elevii își formează abilități
de comunicare și interrelaționare.
Obiective:
Dezvoltarea capacităţii de intercunoaştere
Dezvoltarea capacităţii de comunicare
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: fișe de lucru, decupate in foma unor oglinzi, pe care sunt lipite cartonașe cu pozele
elevilor din grup; carioca;
Desfășurarea activității
Încheierea activității
Aprecieri verbale cu privire la implicarea în activitate
Creșterea respectului de sine prin autoevaluarea activității
CHEIA ACTIVITĂȚII
Aceste activități au rolul de a-i ajuta pe elevi să conștientizeze că este important să își facă
prieteni, să aibă încredere în aceștia. De asemenea, își vor forma abilități de interrelaționare,
de comunicare și vor continua să își formeze o imagine pozitivă despre ei înșiși.
Obiective:
Dezvoltarea interesului pentru sine și pentru ceilalți.
Cultivarea valorilor prieteniei prin jocuri simple care favorizează învățarea prin
descoperire.
Resurse:
Timp de lucru: 50 de minute
Materiale: coli, creioane colorate, plastelina, foarfece, hartie duplex
Desfășurarea activității
Joc de energizare
Așezați obiectele de mobilier, astfel încât ele să devină obstacole pe care copiii și părinții vor
trebui să le evite. Un părinte va fi legat la ochi cu o eșarfă, în timp ce copilul său îl va ghida
printre obstacole, până la punctul de sosire.
Repetați jocul și cu ceilalți părinţi.
1.Distribuiți copiilor câte o coală și cereți-le să își deseneze conturul palmei. Pe fiecare deget
vor scrie două calități, o dorință, numele unui prieten, o reușită, apoi vor desena în palmă un
simbol al prieteniei. Dacă aveți în clasă copii care nu scriu încă, îi puteți ajuta.
2.Discutați împreună despre calitățile lor și despre simbolurile prieteniei, încurajȃndu-i și
făcȃnd aprecieri.
3.Copiii decupează ”palmele” şi le lipesc pe hârtie duplex, realizând un copac sau o floare, o
inimă etc.
4. Discutaţi împreună despre beneficiile autocunoaşterii şi despre ,,comorile" prieteniei care
pot fi calități precum: sinceritate, bunătate, respect etc.
Oferiţi părinților roluri de observatori, ,,ajutoare" pentru fiecare echipă sau implicaţi-i
direct în activitate.
Încheierea activității
Încheiați activitatea prin recompense sociale - laude și încurajări - și oferiți medalii
personalizate.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin această activitate copiii exersează oferirea ajutorului și învată să acorde încredere.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Obiective:
Dezvoltarea abilității de a aprecia pozitiv diferențele dintre oameni, diversitatea
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: coli albe, fire de gută/ață de aprox. 50 cm câte un fir pentru fiecare elev
Desfășurarea activității
Joc de energizare
Elevii, părinții și cadrul didactic sunt așezați în cerc. Activitatea începe cu intonarea
cântecelului ” Am o căsuța mică”, însoțit de mișcare:
”Am o căsuța mică, Așa și-așa
Și fumul se ridică, Așa și așa
Eu bat la ușa casei , Așa și așa
Și-mi lustruiesc pantofii Așa și așa. ..
Ține pasul, atențiune, accelerăm…”(Se reia cântecelul în ritm din ce în ce mai alert)
Încheierea activității
- Întrebați elevii care este lucrul important pe care l-au învățat astăzi;
- Faceți aprecieri verbale cu privire la implicarea în activitate.
- Oferiți părinților un pliant cu recomandări (Anexa)
CHEIA ACTIVITĂȚII
Activitatea subliniază ideea că, deși este posibil ca oamenii să aibă perspective diferite asupra
aceluiași lucru, nu înseamnă că doar o anumită perspectivă este corectă. În multe situații, nu
există un răspuns corect, există doar perspective diferite.
Anexa
Dragi părinți, oferiți-vă răgazul necesar pentru a vă cunoaște mai bine copiii!
Nu uitați că și copiii au nevoie de respect și că trebuie să le arătăm acest lucru!
În familie avem nevoie să comunicăm cât mai mult, să implicăm copiii în comunicare,
astfel îi vom cunoaște mai bine și îi vom putea ajuta mai mult să crească frumos.
Copiii au nevoie să se simtă iubiți, nu ezitați să le arătați iubirea, astfel se vor simți în
siguranță și vor putea progresa mai ușor
Tratați copilul cu încredere, cu prietenie, apreciați-i strădania de a face un lucru!
Faceți cât mai multe lucruri împreună, integrați copiii în activitatea familiei, jucați-vă
laolaltă, descoperiți lucruri noi împreună, oferindu-le copiilor o multitudine de
experienţe de învăţare alături de dumneavoastră!
Desfășurarea activității:
Pe rând, fiecare copil alege numele unui coleg și îl redă prin bătăi de palme.
Cine ghicește care coleg corespunde acestor ritmuri?
Implicați părinții! Ei sunt cei care trebuie să ghicească.
Exemplu: poc-poc
Da-na/Ma-ra
Încheierea activității
Conduceți această secvență prin întrebări ca în exemplul de mai jos:
De ce este important un act de identitate?
Care sunt informațiile care se regăsesc pe aceste documente?
CHEIA ACTIVITĂȚII
În cadrul acestei activități, copiii au ocazia să se cunoască mai ușor într-o manieră
ludică.
Apreciați diferențiat, încurajați și recompensați prin laudă atât copiii cât și părinții.
Mulțumiți participanților pentru implicare.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Să-i ajutăm pe copii să înțeleagă cine sunt!
Fiecare persoană are o identitate. Numele, data și locul nașterii, familia, aptitudinile,
calitățile personale sunt parte a acestei identități.
Cunoscând aceste lucruri, copiii vor avea încredere în ei, în ceea ce sunt, în ceea ce
pot. Vor înțelege că sunt unici, dar că în același timp, fac parte dintr-un grup social, dintr-o
comunitate. Vor avea mai puține dificultăți de adaptare și de afirmare socială.
Exemplu: ,, Astăzi rolul tău este de elev. Atunci când nu vei mai fi elev, vei putea
lucra și te vei bucura de ceea ce vei face. Pentru mine, o mare bucurie este să îți pot pregăti
mâncarea ta preferată sau să merg la lucru alături de colegii mei."
Desfășurarea activității:
5. Cereți elevilor să se aşeze în bănci. Împărţiţi fiecărui elev câte o foaie A4.
Insistaţi să reprezinte toate părţile corpului (pentru acest lucru puteţi să folosiţi şi un şablon
cu un omuleţ, apoi fiecare elev va trebui să-şi scrie numele pe omuleţ).
Încurajaţi-i pe cei care spun că nu se pricep aşa bine la desen să se reprezinte aşa cum ştiu,
pentru că noi suntem unici şi diferiţi.
7. După rezolvarea sarcinii, cereți copiilor să decupeze omuleţul şi să-l lipească pe foaia
de flipchart (sau pe o coală de carton), realizând o horă a prieteniei.
8. Spuneți-le că pot lua acasă inimioara şi împreună cu părinții o pot transforma într-un
frumos tablou pe care să îl înrămeze și să îl agațe pe perete pentru a-și aminti în fiecare zi că
au multe calități și că ceilalți îi prețuiesc.
Încheierea activității:
Cereţi-le elevilor şi părinţilor să caracterizeze activitatea lipind un emoticon pe o coală de
flipchart afișată.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Este important să ne cunoaştem atât calităţile cât şi defectele pentru a şti ce avem de schimbat
la noi. Uneori ceilalţi ne percep diferit şi e bine să ştim ce cred despre noi, aşa vom reuşi să
avem relaţii frumoase de prietenie. Prietenii, părinții, profesorii ne pot ajuta să ne schimbăm
în bine comportamentele.
Anexa
Anexa
Meseria de părinte
Desfășurarea activității
Exercițiu de energizare
Așezați participanții de o parte și de alta a unei linii imaginare, în șir, față în față.
Rugați copiii și părinții să se apropie de linie doar aceia care se regăsesc în mesajele pe care
le transmiteți, ca în exemplele:
Oferiți cât mai multe mesaje, astfel încât să se realizeze obiectivul jocului: suntem diferiți,
dar avem multe lucruri in comun.
Încheierea activității
Oferiți copiilor o cutie a comorilor clasei. Decorați împreună cutia și găsiți cel mai potrivit
loc pentru aceasta. Rugați copiii să introducă în cutie imagini, fotografii, desene simboluri
sau gânduri scrise despre activitațile preferate de la școală, despre colegi.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Desfășurarea activității
Dacă și alți copii preferă ceea ce a indicat vorbitorul, aceștia arată acest lucru printr-o bătaie
din palme.
Implicați în joc părinții prezenți la activitate. Aceștia vor fi așezați în cerc, alături de copii,
răspunzând cerințelor comune formulate de învățător.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin această activitate, copiii își dezvoltă abilitați necesare stabilirii și menținerii relațiilor
interpersonale.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 de minute
Materiale: o minge, un creion, o lupă, un avion din hârtie, un pahar, un inel etc.
Desfășurarea activității
Încurajați copiii să negocieze în interiorul echipei pentru a stabili ce obiecte magice doresc
să cumpere și ce vor oferi la schimb vȃnzatorului. Acesta veți fi dumneavoastră.
După ce a făcut vizita la magazin, fiecare echipă discută despre superputerile obiectelor
magice.
În încheierea jocului, liderul fiecarei echipe prezintă alegerile echipei sale.
Conduceți această secvență prin intrebări:
Exemplu:
1. De ce ați ales aceast obiect magic?
2. Ce superputere are el?
3. Cum v-a venit ideea de a oferi la schimb vȃnzatorului.........(se numește obiectul oferit)?
4. Cum v-ați simțit jucându-vă în echipă acest joc?
5. Ce ați aflat nou despre voi?
6. Dar despre ceilalți?
Întrebări pentru observatori (părinți)
1. Cum au negociat copiii în interiorul echipei?
2. Ce superputere ati fi ales dumneavoastră? De ce?
3. Ce ați aflat nou despre copilul dumneavoastră?
Joc de energizare
Aşezați participanții în cerc și aduceți o minge pe care ați scris cuvintele Eu pot...
Inițiați jocul și încurajați copiii și părinții să continue propoziția și să paseze mingea unui
coleg care, la rândul său, va continua aceeași propoziție.
Multumiți! Laudați!
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin această activitate, copiii învață să îşi negocieze alegerile în cadrul unui grup, să își
respecte colegii de echipă şi îşi conştientizeaza cu uşurinţă potenţialul.
Anexa
Obiectiv:
Identificarea preferinţelor, caracteristicilor şi aptitudinilor individuale prin
autoanaliză
Resurse:
Desfășurarea activității:
Încheierea activității:
Apreciați modul în care elevii și părinții au reușit să realizeze propriul tablou, precum și
modul în care au prezentat colajul colegilor și părinților prezenți.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin autoanaliză, elevii își pot descoperi punctele forte, precum și modalităţi prin care își pot
valorifica resursele personale.
Anexa
Oferiți iubire și acceptare necondiționat! “Te iubesc” este o expresie care oferă
confort și este absolut necesară în relația părinte – copil. Sunt cuvinte spuse cu
ușurință în multe familii, exprimate cu dificultate și stângăcie în alte familii, mai ales
în acelea în care adulții de azi (părinții) nu au auzit aceste cuvinte în copilărie.
Este important să fiți alături de copii şi să le explicăți cum din greşeli se poate învăţa,
cum unii dintre noi sunt mai buni în anumite activităţi şi mai puţin eficienţi în altele,
dar că acest lucru nu ştirbeşte cu nimic valoarea noastră personală, umană, şi nu
afectează felul în care ceilalţi simt şi cred despre noi.
Este de dorit să comparați rezultatul prezent al copilului cu rezultatele obţinute
anterior, nu cu cele pe obţinute de colegii săi. Astfel copilul învaţă să îşi
automonitorizeze progresul şi resursele şi să nu se raporteze la cei din jur pentru a-şi
aprecia valoarea personală.
Obiective:
Cunoașterea calităților și resurselor personale
Stimularea încrederii în sine
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: Anexa 1(a,b) ”Mozaicul propriului EU”, foarfece, lipici, coli de hârtie colorate
format A4
Desfășurarea activității:
1. Analizați împreună cu elevii și părinții animalele ilustrate în Anexa (a) , precizând
pentru fiecare animal calitățile de care dispune, prezentate în Anexa (b).
2. Explicați participanților sarcina de lucru:
”Sarcina voastră de lucru este de a construi propria imagine, prezentând calitățile voastre de
care dispuneți prin intremediul unor piese de mozaic . Aceste piese de mozaic vor fi părți
componente ale animalelor din Anexa (a), corelate cu calitățile corespunzătoare fiecărui
animal din Anexa (b). De exemplu:
- dacă sunteți comunicativi, a se vedea Anexa (b), atunci decupați botul delfinului, a se
vedea Anexa (a).
- dacă sunteți ageri și observați cu ușurință caracteristicile elementelor din jur , a se
vedea Anexa (b), decupați ochii veveriței, a se vedea Anexa (a).
- dacă sunteți puternici, a se vedea Anexa (b), decupați elemente ce aparțin elefantului,
a se vedea Anexa (b) etc.
3. Solicitați elevilor și părinții să construiască fiecare propria imagine, ansamblând
elementele componete decupate de la animalele din Anexa (a), însoțite de calitățile aferente
din Anexa (b).
4. Expuneți colajele relizate și oferiți participanților oportunitatea de a-și prezenta
propria imagine.
Încheierea activității:
Participanții autoevaluează modul în care s-au simțit pe parcursul desfășurării activității.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Cei din jur iți spun că ai valoare dacă ești inteligent, arăți bine, ai talent sau că ai valoare
pentru că ești UNIC. Numai unul dintre aceste două mesaje își va găsi locul în inima ta.
Depinde de tine pe care îl alegi!
Anexa
CIMPANZEII: cele mai inteligente animale; descurcăreți, rezolvă diferite probleme pe care le
întâmpină în procurarea hranei (www.animale.acasa.ro).
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 min.
Materiale: creioane colorate, fişa “Floarea mea”, foarfece, lipici, o coală de carton -“Câmpul
verde”
Desfășurarea activității:
- Cine eşti?
- Ce eşti?
- Cum eşti?
3. Cereți fiecărui participant să prezinte informaţiile aflate despre coechipier în grupul mare,
aşezaţi în cerc, pe scaune.
Încurajaţi-i pe cei mai timizi să se prezinte în faţa tuturor, doar cu ceea ce-şi doresc cel mai
mult să citească din floare despre ei înşişi.
Încheierea activității:
Cereţi-le elevilor şi părinţilor să caracterizeze activitatea printr-un singur cuvânt care să fie
scris pe un post-it şi apoi să-l prezinte colegilor.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Fiecare om este unic. Autocunoaşterea este una dintre cele mai complexe şi dificile forme ale
cunoaşterii umane. Aceasta pentru că, aşa cum o spune şi cuvântul, “ autocunoaştere”, ea
presupune că obiectul analizei şi aprecierii este însuşi subiectul care face acest demers
investigativ. Aşadar, în autocunoaştere, subiectul şi obiectul sunt una şi aceeaşi persoană.
Anexa
Obiective:
Creșterea stimei de sine și autocunoașterea
Dezvoltarea creativității
Resurse
Timp de lucru: 45-50 de minute
Materiale: coli A3 sau cartoane, creioane colorate, reviste, foarfece, lipici sau scotch, markere
Desfășurarea activității
1. Într-un colț al sălii sunt așezate numeroase reviste din domenii diverse. Împărțiți copiilor și
părinților cartoane/coli, lipici, foarfece, carioca, creioane colorate.
2. Rugați părinții și copiii să decupeze din revistele puse la dispoziție ceea ce le place și îi
reprezintă.
3. Invitați atât părinții, cât și copiii să lipească imaginile decupate pe carton/coală în funcție de
categoriile din care fac parte ( exemplu: haine, mobilier, mâncare, actori, cântăreți, personaje,
cărți preferate etc.)
Fiecare va denumi ”lumea” creată.
4. La finalizarea colajelor, cereți participanților să-și prezinte ”lumea” în fața celorlalți, în
funcție de disponibilitate.
Puteți adresa întrebări ajutătoare, de genul:
- ”Ce ai vrut să reprezinți aici?”
- ”În ce fel este important pentru tine acest lucru?”
Încheierea activității
CHEIA ACTIVITĂȚII
O bună cunoaştere a ta ca persoană, a felului cum reacţionezi în diferite situații, a felui cum te
comporţi, a lucrurilor care te atrag şi te pasionează duce pe termen lung la o viaţă fericită şi
frumoasă.
De multe ori avem senzația, ca adulți, că lucrurile importante pentru noi sunt importante și
pentru copiii noștri. Dar oare este întotdeauna așa? ”Lumea noastră” înseamnă și ”lumea
lor”?
Jucați-vă cât mai des cu copilul dumeavoastră, veți petrece clipe de neuitat împreună
și veți afla care sunt lucrurile cu adevărat importante pentru el!
FIȘĂ DE ACTIVITATE NR. 14 - ”Portretul meu”
Obiective:
Cunoașterea propriilor calități și pe cele ale colegilor
Exprimarea valorilor interne și externe
Resurse
Timp de lucru: 45 de minute
Materiale: coli de desen, creioane colorate sau tempera, pensule,markere, casetofon, CD
muzica
Joc de energizare:
Participanții se vor plimba prin sală sau vor dansa în ritmul muzicii. Când muzica se va
opri, vor trebui să înceapă să dea mâna unii cu alții și să facă cunoștință. Explicați-le că au
de găsit două asemănări cu participantul cu care fac cunoștință. Apoi se vor mișca prin sală
pentru a întâlni o altă persoană și a repeta procedura. Exercițiul se termină în momentul în
care fiecare participant a făcut cunoștință cu alți trei participanți.
Desfășurarea activității
Încheierea activității
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
Relația părintelui cu propriul copil reprezintă premisa relațiilor viitoare pe care copilul le va
avea atât cu sine cât și cu ceilalți. Pentru a pune bazele unei relații de succes, nu uitați:
Înainte de a începe activitatea, așezați băncile în semicerc; așezați un scaun în fața clasei,
pregătiți cartonașele cu descrierea unor stări (conform anexei 1).
Desfășurarea activității
10. După încheierea jocului de rol, adresați elevilor și părinților prezenți întrebările:
Cum acționează oamenii care au un respect de sine scăzut?
Dar cei care au un respect de sine ridicat?
Cum vor reacționa oamenii cu un nivel ridicat al respectului de sine în situații de conflict?
Cum vor reacționa oamenii cu un nivel scăzut al respectului de sine în situații de conflict?
Credeți că un bătăuș are un respect de sine ridicat sau scăzut?
Cum ar putea cineva cu respect de sine scăzut să se simtă important sau deosebit?
Ce fel de lucruri faci ca să fii mulțumit de tine?
Încheierea activității
Împărțiți elevilor și părinților câte o bulină/steluță/alt simbol și rugați-i să treacă pe la
flipchart și să le lipească în spațiul corespunzător modului în care se simt după această
activitate (coala este împărțită în două coloane: una are ca simbol optimismul, , alta
CHEIA ACTIVITĂȚII
Respectul de sine (felul în care cineva se simte în raport cu el însuși) influențează modul în
care o persoană acționează în viața de zi cu zi și reacționează în situații de conflict. Este
necesar să integrăm în lecții, în mod sistematic, activități menite să crească stima de sine a
elevilor, să capete încredere în ei.
Anexa 1
Fișa elev 1
Eu am o soră. Ea este supărată pe mine și mi-a spus că nu sunt bun de nimic. Și eu cred că nu
sunt bun de nimic, dar nu spun asta nimănui.
Părinții îmi spun mereu că nu mă străduiesc să învăț, că nu voi ajunge nicăieri. Eu mă
străduiesc, dar, probabil, nu destul. Tocmai am luat ”insuficient” la Matematică și nu sunt
prea fericit.
Fișa elev 2
Eu am o soră. Ea crede că sunt deștept. Și eu cred despre mine că sunt deștept. Învăț, sunt
atent la ore, și chiar dacă nu iau calificative foarte mari, sunt mândru de mine pentru că
muncesc. Părinții mei sunt mândri de mine, îmi apreciază efortul. Chiar astăzi am luat un
calificativ bun la Limba română și sunt fericit.
Fișa elev 3
Sunt cel mai bun fotbalist din echipă și sunt tare mulțumit! Doamna învățătoare mă laudă
pentru desenele mele frumoase iar colegii mă apreciază pentru talentul meu. Aceste lucruri
mă fac fericit.
Fișa elev 4
Toată lumea râde de mine. Prietenii îmi spun că le pasă de mine, dar eu cred că nu mă plac
deloc. Oricum nu am prea mulți prieteni. Părinții mă întreabă mereu de ce nu iau note bune.
Sunt trist și cred că nu sunt bun de nimic.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Oferiți-i copilului dumneavoastră ”ingredientele” necesare pentru formarea unei stime de sine
ridicate:
Tratați-l cu căldură și cu dragoste și va înțelege că este o persoană valoroasă, demnă
de a fi iubită! Astfel, va fi fericit în propria piele.
Acordați-i atenție, petreceți mai mult timp cu el, căci pentru copii atenția părinților
înseamna iubire!
Când învață ceva nou, încurajați-l să continue până reușește, copilul se va simți tot
mai stăpân pe el! Va învăța să aibă încredere în sine și, în consecință, și stima de
sine va crește.
Reușitele copilului, oricât de mici, să nu treacă neobservate! Nu uitați să îi spuneți
copilului că vă simțiți mandri de ei, sau că ii apreciați pentru succesele lor! Copiii au
nevoie de cuvinte de laudă spuse cu sinceritate.
FIȘA DE ACTIVITATE NR. 16 – ”BUBURUZA ZUZA”
Obiective
BUBURUZA ZUZA
A fost odată ca niciodată o buburuză, școlariță, pe nume Zuza... Ea mergea zi de zi
la școala buburuzelor... Avea un ghiozdan plin cu cărți, caiete și un penar... În penarul Zuzei
era o ordine desăvârşită...Stilourile, primite cadou de la bunica- buburuza şi de la mama-
buburuza și tata- buburuz, stau ţanţoşe alături de creioanele cerate, de cariocile primite de la
unchiul- buburuz. Ascuţitoarea şi radiera sunt la loc de cinste, în nişte buzunăraşe de plastic
special create pentru ele... Creioanele, ascuţite şi aliniate ca nişte soldăţei, stau la loc de
cinste. Acum. Înainte... Nu prea a fost aşa...
Într-o seară, cândva, după ce mama- buburuză o rugă de nenumărate ori să-şi
pregătească ghiozdanul pentru a doua zi, Zuza -buburuza îşi puse toate cărţile şi caietele în
ghiozdan, apoi, fără să ştie de ce, trânti peste ele penarul din care se împrăştiară toate, care pe
unde nimeri. Nu avea chef să le adune... Se urcă în pat, stinse veioza şi aşteptă să-i vină
somnul. Se gândea la ce se întâmplase la şcoală: deşi ştia să rezolve exerciţiile, i se păreau
chiar foarte simple, gândul că oricum greșeala va fi prezentă, o împiedica mereu să ridice
măna și să dea și răspunsuri la întrebările învățătoarei – buburuză. Nici ieri, nici azi, poate
nici mâine... Se simţea cea mai urâtă, cea mai neînsemnată dintre toate buburuzele. Era
singura care avea ochelari, ba mai mult, îi căzuse şi un dinte din faţă. Îi venea să plângă... În
întuneric, auzi nişte zgomote ciudate...”Mi se pare” îşi spuse. Dar zgomotele, în loc să
dispară, deveniră mai clare. Desluşi chiar o voce subţire, care parcă se auzea din ghiozdanul
aruncat... ”Nu vă faceţi griji, va înțelege ea cât este de specială... Este mică, abia a început să
zboare spre școală...trebuie să avem răbdare...”
Curioasă, Zuza - buburuza se furişă în întuneric, îşi deschise ghiozdanul încet şi...
surpriză! Cărţile, caietele, toate rechizitele erau adunate în jurul unui creion- cel mai mic şi
mai ros dintre toate- care parcă îşi vrăjise suratele. Le spunea o poveste- de fapt, povestea
Creionului, strămoşul tuturor creioanelor, care a fost trimis în lume după ce Creatorul său îl
făcuse şi îi dădu nişte sfaturi. Zuza -buburuza îşi ciuli urechile. Abia mai avea curajul să
respire... Creionul depăna povestea:
„ Există cinci lucruri pe care trebuie să le ştii înainte să te trimit în lume- spuse
Creatorul de creioane. Adu-ţi aminte de acestea şi vei deveni cel mai bun creion posibil.
Primul este acela că vei putea face multe lucruri măreţe doar dacă accepţi ca cineva să te ţină
în mână. Al doilea lucru este că, din când în când, vei trece prin ascuţiri dureroase, dar le vei
depăși cu bine ştiind că astfel vei deveni mai bun. Al treilea lucru- vei şi greşi uneori, dar poţi
să-ţi corectezi singur greşelile. Depinde de tine dacă vei învăţa din aceste greşeli sau nu. Al
patrulea lucru este că, cea mai importantă parte a ta, nu se vede, ea este în interior! Şi al
cincilea lucru: în orice împrejurare, trebuie să scrii, să laşi în urma ta semne clare, citeţe,
oricât de greu ţi s-ar părea, oricât de mic şi neînsemnat te-ai crede... Să nu uiţi niciodată: Ai
fost creat să faci lucruri măreţe!”
Dimineaţa, Zuza -buburuza se trezi vioaie şi sări repede din pat să îşi facă ordine în
ghiozdan. Dar, spre surprinderea ei, toate erau la locul lor: cărţile lângă caiete, penarul cu
toate cele necesare aliniate.
Singur, creionul era pe fundul ghiozdanului. Zuza - buburuza îl luă în mână, îl privi
lung , îl duse la buze apoi îi şopti: ”Îţi mulţumesc, prietene!” Şi îl puse la loc de cinste,
primul, chiar lîngă fermoar. Fugi să se spele. Se privi în oglindă şi se întrebă zâmbind:
”Cine e buburuza aceasta, cu ochelari și fără un dinte, bucuroasă că începe o nouă zi
de școală?”
Descrierea activității:
Anexă
Fișa de lucru pentru părinți- ”Un mesaj corect”
Prezentați o situație în care nu ați fost de acord cu comportamnetul copilului d- voastră și
completați spațiile punctate:
1. M-am simțit (descrieți mod cum v-ați simțiți)
……………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………
…………….
2. Atunci când (descrieți comportamentul copilului)..
…………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……….……
3. Pentru că (descrieți modul în care vă afectează comportamentul
copilului).......................................
.........................................................................................................................................
4. Mi-ar plăcea să (descrieți comportamnetul pe care ați dori să-l manifeste
copilul).............................................................................................................................
.
Încheierea activității:
Încheiați activitățile derulate atât cu copiii, cât și cu părinții, cu un exerciţiu de dezvoltare a
stimei de sine. Explicați participanților că veți lua un pahar, vă veți așeza împreună într-un
cerc și vă veți imagina că sunteți la o petrecere, iar cel care are în mână paharul trebuie să
spună un lucru pozitiv despre sine, folosind formula: „Nu vreau să mă laud, dar cred că ...”,
după care dă paharul mai departe celui din vecinătatea sa, care va continua folosind formula:
„Nu vreau să mă laud, dar cred că ...”, pâna când toți participanții vor face o afirmație
pozitivă despre sine.
CHEIA ACTIVITĂȚII:
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Un mesaj corect, bazat pe lucruri pozitive
Atitudinea părintelui este foarte importantă - dacă părintele a avut tendința de a critica mereu
ceea ce face copilul, de a scoate în evidență doar greșelile, același lucru îl va face și el. Prin
atitudinea sa, părintele este model pentru copil. Copilul trebuie antrenat în permanență să își
vizualizeze aspectele pozitive, ceea ce îi va permite să le vadă și pe ale celorlalți.
Sprijiniţi copilul în a-şi accepta propriile limite şi rezultate, chiar şi atunci când nu
sunt excelente! Amintiți-vă că nu există copil perfect, niciun copil nu va fi performant
în tot ceea ce întreprinde și toţi copiii vor greşi la un moment dat.
Apreciaţi efortul, nu rezultatul final!
Eliminaţi pe cât posibil comparaţia socială a copilului cu alţi copii, colegi sau
prieteni!
FIȘA DE ACTIVITATE NR. 17 - „Prăjitura FAMILIA”
Obiective:
Identificarea calităţilor personale
Valorificarea experienţelor personale
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 min.
Materiale: creioane colorate, fişa “Prăjitura FAMILIA”, markere, foi de flipchart
Desfășurarea activității:
Joc de energizare
Elevii și părinţii sunt aşezaţi în cerc, pe scaune.
Daţi participanţilor câte un bileţel colorat pe care să scrie cel puţin 3 calităţi despre sine, cu
iniţiala numelui (Ex. Irina- iubitoare, isteaţă, inimoasă)
Fiecare participant prezintă informaţiile în grupul mare.
1. Împărțiți aleatoriu elevii şi părinţii în grupe de câte 4, astfel încât în fiecare grupă să
fie cel puţin un părinte.
2. Distribuiţi fiecărui grup o fişă „ Prăjitura Familia”.
3. Dați, apoi, participanţilor sarcina de lucru: împreună vor realiza o reţetă de prăjitură
de casă „Prăjitura Familia”, dupa schema din fişa de lucru:
Ingredientele.........
Cum se prepară..........
Cum se consumă.............
Îndrumaţi participanţii să fie inventivi şi să pună în prăjitură tot ceea ce cred că este mai
important în familie pentru a fi cu toţii fericiţi.
(Ex. Ingrediente: iubire, veselie, înţelegere, răbdare, zâmbete; cum se prepară: se pune un
castron de iubire, în care se adaugă o cană de înţelegere, se stropeşte la final cu zâmbete şi
multă veselie; Cum se consumă: se consumă zilnic la cina în familie, cu multă răbdare.)
După rezolvarea sarcinii, fiecare grup va prezenta reţeta cu prăjitura de casă în grupul mare.
Încurajaţi-i să se aprecieze şi să fie deschişi, argumentând cum au reuşit să ajungă la acea
reţetă.
Încheierea activității:
Cereţi-le elevilor și părinţilor să reprezinte pe un post-it un “emotiocon” prin care să spună şi
celorlalţi ce au simţit în timpul acestei activităţi realizate împreună cu părinţii.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Familia este primul grup în care trăim. Pentru a creşte sănătoşi, copiii au nevoie în familie să
simtă iubire, înţelegere, grijă.
Anexa
Obiective:
Joc de energizare:
Participanții se vor plimba prin sală, în sensul acelor de ceas. Când vor auzi o bătaie din
palme, vor ramâne nemișcați până la semnalul dumneavoastră, după care vor continua
mersul. Când vor auzi două bătăi din palme, vor merge cu spatele, iar la trei bătăi din
palme vor merge ghemuit. Jocul se va desfășura in acest fel maxim 5 minute, în funcție de
dinamica grupului.
Desfășurarea activității
Încheierea activității
Cunoașterea propriului copil înseamnă mai mult decât respectarea și îndeplinirea nevoilor de
baza (hrană, mâncare, somn, securitate). Copilul dumneavoastră are nevoie să:
Petreceți timp împreună pentru a descoperi care sunt activitățile care îi fac plăcere,
Acceptați activitățile care se potrivesc cu personalitatea lui și nu cu personalitatea
dumneavoastră,
Îl sprijiniți și să-l iubiți necondiționat.
FIȘĂ DE ACTIVITATE NR. 19 - ”Doar o întrebare…”
Obiective:
Cunoașterea și comunicarea interpersonală
Resurse
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: coli A4, creioane sau pixuri, bandă adezivă
Exercițiu de energizare:
Participanții se vor plimba prin sală. La o bătaie din palme se vor grupa câte doi și vor avea
ca sarcină să joace ”Foarfecă, piatră, foaie” ( Foarfeca taie foaia, foaia sfărâmă piatra, iar
piatra sparge foarfeca). După 4 jocuri, participanții continuă deplasarea prin sală individual.
La următoarea bătaie din palme se vor grupa câte patru și își vor adresa întrebări referitoare la
activitățile preferate din timpul liber.
Desfășurarea activității
5. Distribuiți copiilor și părinților câte o foaie, câte un pix și o bucată de bandă adezivă.
6. Rugați participanții să se ajute reciproc și să-și lipească foile pe spate.
7. Invitați membrii grupului să se plimbe prin sală și să scrie pe spatele fiecărui participant câte
o întrebare la care vor să afle răspunsul de la persoana respectivă.
8. După completarea foilor, cereți tuturor să se așeze în cerc. Fiecare va citi pe rând
întrebările de pe foaie și va răspunde dacă dorește.
Încheierea activității
CHEIA ACTIVITĂȚII
Cunoscând cât mai mult persoanele de lângă noi, începem să le apreciem la adevărata lor
valoare și să realizăm interacțiuni pozitive și constructive cu acestea.
Obiective:
Cunoașterea interpersonală
Colaborarea și susținerea reciprocă în echipa de lucru
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 de minute
Materiale: coli A4, creioane sau pixuri
Desfășurarea activității
Joc de energizare:
Participanții se vor plimba aleatoriu prin sală. La prima bătaie din palme, se vor grupa câte
doi și vor continua deplasarea, ținându-se de mână. La cea de-a doua bătaie, se vor grupa cu
altă pereche și vor continua mersul. Jocul va continua până când toți participnții se vor ține de
mână.
1. Împărțiți copiilor și părinților câte o foaie și câte un instrument de scris.
2. Rugați fiecare participant să se plimbe prin sală și să găsească cel puțin o asemănare și o
deosebire cu cel puțin 8 – 10 alți participanți. Precizați că fiecare asemănare și fiecare
deosebire reprezintă o comoară care-i va ajuta să devină mai înțelepți.
3. După completarea foilor, rugați fiecare membru al grupului să prezinte foile completate.
4. Discutați, cu grupul, în final, importanța asemănărilor și a deosebirilor dintre oameni.
Puteți utiliza întrebări de genul:
”De ce credeți că asemănările dintre noi sunt ca niște comori? Cum ne ajută faptul că ne
asemănăm? Dar deosebirile?”
”Cum ar arăta lumea dacă am fi toți la fel? Dar dacă nu ne-am asemăna deloc între noi?”
Încheierea activității
Adresați participanților următoarele întrebări:
- ”Ce ați învățat din activitatea de astăzi?”
- ”Ce ați fi vrut să mai aflați?”
CHEIA ACTIVITĂȚII
Asemănările și deosebirile dintre noi, fac ca lumea să fie mai frumoasă, mai interesantă și
mai bogată.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Recunoașteți unicitatea copiilor!
Cunoașterea asemănărilor și a deosebirilor dintre părinți și copii contribuie la construirea unei
relații cât mai reale și mai sănătoase. În aceste condiții ar fi util să:
Înțelegeți și acceptați faptul că un copil nu este identic cu părinții lui.
Încurajați și sprijiniți dezvoltarea fiecărei laturi a personalității copilului
dumneavoastră.
MODULUL II
ȘTIU CE SIMT
Modulul ”Știu ce simt” își propune să antreneze resursele personale ale copiilor și ale
părinților participanți cu scopul de a învăța să aibă încredere în ei, în abilităţile lor, de a ști să
transforme emoţiile negative, să se manifeste în siguranţă atunci când se simt furioşi,
supăraţi, îngrijoraţi, obosiţi ori trişti.
Antrenamentul emoțiilor presupune a învăța copiii ce sunt emoțiile și cum funcționează ele.
Este important să alocăm timp dezvoltării empatiei, la fel cum este necesară dezvoltarea
elementelor de logică în gândirea elevilor. Copiii au nevoie să învețe cum să-și exprime într-
un mod adecvat emoțiile, ce cuvinte, expresii sau acțiuni să folosească în comunicarea
emoțiilor.
“Familia reprezintă prima școală de dezvoltare emoțională. În cadrul familiei învățăm cum și
ce să simțim în legătură cu noi și cum reacționează ceilalți la sentimentele noastre”, este de
părere psihologul Daniel Goleman. Cu mult înainte de a rosti primul lor cuvânt sau de a face
primii pași, copiii răspund la atingerile, tonul vocii și stările de spirit ale părinților. Astfel,
copiii învață din lucrurile pe care le aud de la părinți si din acțiunile lor, dar și din relația
dintre aceștia.
Obiective:
Identificarea propriilor emoții și a comportamentelor generate de acestea în situații
concrete
Deprinderea unor tehnici simple de ameliorare emoțională
Resurse
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: minge, coli, creioane, carton duplex, lipici
Desfășurarea activității:
Joc de energizare
Așezați participanţii în cerc și oferiți-le o minge. În momentul în care porniți jocul, aruncați
mingea către un copil, iar acesta spune o emoție (ex: bucurie). Toți copiii mimează emoția
respectivă. Copiii pot iniţia interacţiuni cu păinţii prezenţi, după modelul învăţătorului.
Aceştia aruncă mingea, iar cel care o prinde va spune la rȃndul său o emoție. Jocul continuă
timp de 4-5 minute.
Încheierea activității:
Încurajați participanţii să prezinte desenul emoției personale din harta emotiilor. Dirijați
această secvență prin întrebări:
Exemplu:
1. Care este emoția ta pe această hartă?
2. Când ai trăit această emoție?
3. Ce s-a întâmplat?
4. Identifică pe hartă emoții asemănătoare.
5. În cazul în care nu te-ai simțit foarte bine, ce ai putea face?
Joc - Continuă povestea!
Hora cuvintelor
A fost odată, într-un ținut de basm, un împărat tare înțelept pe nume Bucur. Împăratul
acesta avea 4 fete. S-a gândit mult ce nume să aleagă pentru fiecare, dar văzându-le din
prima lor zi de viață, hotărî că cele mai potrivite nume sunt: Voința, Veselia, Biruința și
Stima.
......................................................................................................................................................
Continuați povestea împreună cu elevii, conturând profilul fiecărui personaj. Încurajați copiii
să își imagineze situații în care cele cinci personaje și-au manifestat calitățile și au trăit
anumite emoții.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin această activitate copiii devin conștienți de felul în care emoțiile ne influențează
comportamentele și deprind tehnici simple de echilibrare emoțională.
Anexa
Obiective:
Recunoașterea emoțiilor de bază și verbalizarea lor
Identificarea manifestărilor specifice emoțiilor de bază
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: coli de scris, creioane colorate, personaje decupate din reviste, carton duplex, lipici
Desfășurarea activității:
Întrebați copiii ce știu despre emoții. Cereți acestora să denumească emoțiile în funcție de
anumite contexte:
1. Cum te simți când primești un cadou?
2. Cum te simți când te joci cu un prieten?
Încurajați copiii să vorbească liber despre emoțiile lor. Precizați că nu există emoții bune
sau rele, ci doar emoții. Ele ne ajută în diferite contexte ale vieții.
Exemplu: frica ne ajută să fim prudenți, dar nu ne este de folos atunci când vrem să ne
facem prieteni noi.
Explicați copiiilor că uneori depinde de fiecare dintre noi cum ne simțim:
Prezentați copiilor și părinților personajele pe care le-ați ales pentru această activitate și
anunțati tema ,,Detectivul emoțiilor", precizând că fiecare participant va fi un investigator
care va descoperi când și de ce se manifestă o emoție.
1. Formați echipe de lucru în cadrul cărora implicați părinții prezenți. Puteți forma o echipă doar
a părinților.
2. Puneți la dispoziția echipelor următoarele materiale: personaje decupate din reviste, creioane,
coli, lipici.
3. Rugați participanții să selecteze personaje care exprimă o emoție și să discute în echipă
despre alegerile lor. Exemplu: ,, Am ales purcelușul cel mare care se simțea........pentru
că....."
4. Cereți copiiilor să denumească echipa și să deseneze un simbol pentru colajul pe care l-au
realizat sau pentru tema ,,Detectivul emoțiilor". Exemplu: Fluturașii curioși
Încheierea activității
Lipiți pe tablă cartonul duplex. Pe rând, fiecare echipă își va alege un reprezentant care va
vorbi despre emoțiile personajelor din colaj și îl va lipi alături de simbolul realizat, pe
cartonul duplex.
Astfel, detectivii vor realiza o lucrare comună și vor dezbate alegerile făcute.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin această activitate, participanții își diversifică vocabularul emoțiilor, înțeleg că acestea
pot fi ameliorate și descoperă că nu sunt singurii care trec prin situații dificile. Încercați să
dați o notă autentică activității, păstrând o direcție pozitivă.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Obiective:
Identificarea nevoilor personale de comunicare;
Formarea deprinderii de comunicare asertivă
Conștientizarea drepturilor asertive
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: desene înfăţişând situaţii din viaţa copiilor, ghem de aţă
Iniţiatorul are în mână un ghem de aţă colorată. El va oferi ghemul unui participant
spunându-i de ce l-a ales:
Exemplu: Te-am ales pentru că îmi doresc de mult timp să îţi spun că vreau să mă joc cu tine
mai mult.
Cel ales prinde aţa şi oferă ghemul altui coleg spunându-i ce calităţi a remarcat la el, de ce îl
apreciază. Fiecare participant va alege cel puţin un coleg, până ce aţa va forma o reţea
asemănătoare unei pânze de păianjen.
Părinții pot forma, la rândul lor, un grup. Adaptați jocul astfel încât să faciliteze
intercunoașterea membrilor.
Exemplu: ”În momentul în care primiți ghemul, prezentați-vă și spuneți o amintire plăcută
din copilăria dumneavoastră”.
Desfașurarea activității
Prezentaţi participanților imagini ilustrând contexte din viaţa de elev. Puneţi accent pe
stilurile de comunicare pasiv, agresiv, asertiv.
1. Prezentaţi imagini în care personajul numit………….este pe rând furios şi comunică
agresiv, nepăsător şi comunică pasiv, bucuros şi comunică asertiv. Alegeţi impreună cu elevii
stilul de comunicare adecvat şi comportamentele care îi corespund.
2. Explicaţi participanților drepturile enumerate mai jos. Precizaţi că fiecare dintre noi, adulți
sau copii, avem aceste drepturi:
Dreptul de a greşi.
Dreptul de a fi ascultat
Dreptul de a fi inţeles
Dreptul de a cere ajutor
Dreptul de a te răzgândi
Dreptul de a nu sti şi de a cere informaţii
Încheierea activității
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Formaţi echipe de 4-5 membri, părinţi şi copii. Fiecare echipă va crea, timp de 4 minute, o
mişcare de dans pe care participanţii o vor integra în Hora prieteniei. Toţi participanţii vor
învăţa mişcările de dans propuse de celelalte echipe, apoi la final, vor dansa hora, respectând
fiecare secvenţă.
Incheiaţi jocul cu următoarele întrebări:
1. Cum v-aţi simţit la joc?
2. Ce înseamnă pentru voi hora prieteniei?
Desfăşurarea activitaţii
1. Prezentaţi copiilor situaţiile de mai jos. Discutaţi despre alegerile lor în comunicare.
² Eşti în parc. Ai vrea să mănânci o îngheţată, dar nu ştii care este cel mai apropiat loc de unde
îţi poţi cumpăra. Ce faci?
² Prietenul tău îşi amână în ultimul moment ieşirea la jocul de fotbal. Ce îi spui?
Fişă de lucru
(părinţi)
II. Dezbateţi împreună cu ceilalţi părinţi, dar şi alături de copii, următoarele afirmaţii:
a) Drepturile noastre încetează acolo unde încep drepturile celorlalţi.
b) Nimic nu scuză încălcarea de către om a drepturilor altui om, pentru că suntem egali în
drepturi, oricȃt de diferiţi am fi din alte puncte de vedere.
Resurse
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: un joben confecționat din carton, carduri illustrate etc.
Când căsuța prieteniei este plină, deci toți participanții se află în spațiul destinat acesteia,
adresați următoarea întrebare:
,,De ce am avea nevoie pentru a construi o căsuță mai mare?"
Sprijiniți participanții pentru a oferi răspunsuri precum: ,,mai multă
înțelegere", ,,prietenie", ,,muncă în echipă" etc.
Jobenul misterios
1. Așezați într-un joben mai multe carduri ilustrând diferite obiecte cunoscute participanților: o
bicicletă, un măr, o carte etc.
2. Pe rând, vor veni în fața colegilor doar participanții care doresc (este de preferat ca acest rol
să fie jucat de părinți, dacă sunt prezenți sau de învățător). Aceștia vor extrage un card din
jobenul misterios.
3. Ceilalți participanți vor adresa întrebări (maxim 10) pentru a afla care este obiectul desenat pe
card. Cel căruia i se vor adresa întrebările nu poate răspunde decât cu ,,da" sau ,,nu".
Copilul care ghicește va primi aplauzele participanților.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin această activitate, copiii achiziționează abilitățile necesare cooperării, comunicării și
implicării în jocurile cu ceilalți copii.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Resurse
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: coli mari de desen, carioca/ markere, creioane colorate (pot fi folosite de asemenea
acuarele şi pensule pentru pictat)
Desfăşurarea activității:
1. Realizați echipe de elevi și părinți, folosind drept criteriu numărul lor sau alte criterii,
precum: preferinţe, poziţionarea ȋn bancă etc.
2. Împărțiți elevilor și părinților coli mari şi instrumente de desenat.
3. Comunicați-le regulile ce stau la baza acestei activități: nu vor comunica nici verbal,
nici prin semne, ci numai prin ce se desenează.
4. Precizați faptul că fiecare elev sau părinte desenează un element care va compune
desenul echipei (ceea ce crede el că ar avea şanse să-i reuşească mai bine, ceea ce crede el ca
s-ar potrivi mai bine cu un posibil ȋntreg... ).
5. La final, solicitați fiecărei grupe să aleagă un titlu pentru desenul realizat şi să îl
prezinte celorlalte grupe..
6. Încurajați elevii și părinții să identifice regulile respectate sau încălcate, beneficiile
personale obținute, precum și rolurile pe care le-au avut ȋn activitatea de desen. Ȋn acest
sens, prezentați- le următoarele roluri: iniţiatorul; cel care continuă ceea ce au ȋnceput alţii;
cel care ȋmbunătăţeşte; cel care creează un climat pozitiv; cel care eleborează, adaugă detalii
semnificative; cel care unifică, centralizează; cel care inovează, deschide o cale nouă de
lucru; cel care restabileşte echilibrul; cel care provoacă.
Încheierea activității:
Ce regulă vi s-a părut mai greu de respectat? Ce ați ȋnvăţat nou astăzi? Ce rol v-ați asumat ȋn
grupul de desenatori? Cum puteți folosi cele ȋnvăţate ȋn activitatea de la şcoală, ȋn grupul de
prieteni, ȋn familie? Cum v-ați simțit în rolul pe care l-ați avut în grupul de desenatori?
Apreciați printr-un cuvânt activitatea de astăzi...
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Obiective:
Identificarea gamei intensității emoțiilor
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: flipchart/ tablă, 1 linie, 1 coală/ elev, 1 coală/ activitate părinte- copil, 1 creion/ elev, 1
creion/ părinte
Desfășurarea activității:
1. Introduceți activitatea cerând copiilor și părinților să îşi folosească liniarele pentru a desena o
linie orizontală pe foaie. Desenați și d-voastră una pe flipchart/ tablă, ca model.
2. Pe linia model, scrieţi cuvintele foarte fericit la unul din capete şi cuvintele foarte trist la celălalt
capăt. Scrieţi celelalte cuvinte de-a lungul liniei aşa cum sunt ilustrate în imaginea de mai jos:
fericit bucuros supărat trist
Solicitați atât copiilor, cât și părinților, să deseneze fiecare propria linie a emoțiilor. Rugați-i apoi
să prezinte fiecare situații/ momente de pe parcursul activității desfășurate și să notează un X pe
linia emoțiilor pentru a ilustra cum s-au simţit.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Emoția este o trăire a unei persoane față de un eveniment important pentru
aceasta. Emoțiile pot fi pozitive și negative: emoțiile pozitive apar atunci când ceea ce o
persoană își dorește corespunde cu ceea ce i se întâmplă, emoțiile negative apar atunci când
există o contradicție între ceea ce i se întâmplă sau ceea ce obține o persoană și așteptările ei.
Anexa
Pentru a-i ajuta pe copii să-și identifice propriile emoții, adresați-le întrebări de genul:
„Cum te simți?”, „Cum te face acest lucru să te simți?”, „Cum te simți atunci când...?”
Consolați copilului când e trist, empatizați cu copilul când e furios, ajutați-l când îi
este frică!
Sprijiniți copiii pentru a recunoaște emoțiile celorlalți și încurajați-i să încerce să
înțeleagă ceea ce simte un alt copil, adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se
simte acum Darius ?”
FIȘA DE ACTIVITATE NR.8 – ”Nava naufragiată”
Obiective:
Formarea abilităților de lucru în echipă
Formarea abilităților de a-și identifica propriile nevoi
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: coli, creioane
Desfăşurarea activității:
1. Prezentați elevilor și părinților următorul scenariu:
“Imaginaţi-vă că sunteţi pe o navă care urmează să se scufunde. Din fericire, există bărci de
salvare pentru toată lumea. Ceea ce aveţi de făcut este să vă grupaţi căte 5-6 persoane şi să
alegeţi o barcă care vă va ajuta să ajungeţi la mal. Apoi, negociaţi ȋntre voi pentru a alege 3
obiecte pe care să le luaţi cu voi ȋn barcă. Gândiţi-vă ca puteţi ajunge ȋntr-un loc sălbatic…! ”
2. Realizați echipe de lucru formate din 5-6 elevi și părinți, folosind ca și criteriu, de
exemplu, ordinea alfabetică a prenumelui.
3. În funcţie de numărul de membrilor dintr-o echipă, stabiliți un număr de obiecte pe
care le vor lua cu ei ȋn barcă, număr care va fi ȋntotdeauna mai mic decât numărul membrilor
echipei, tocmai pentru a facilita negocierea. participanții vor motiva şi la ce folosesc acele
obiecte ȋn situaţia ȋn care se află.
4. Fiecare echipă prezintă concluziile la care a ajuns. Ȋntrebările se vor centra pe nevoile
care stau la baza alegerilor făcute, făcându-se distincția ȋntre nevoile de bază (hrană, adăpost
etc.) şi alte tipuri de nevoi (nevoi artistice etc.).
5. Întrebaţi elevii și părinții dacă părerea lor a fost luată ȋn calcul pe parcursul
exerciţiului, dacă au reuşit sau nu să fie convingători astfel ȋncât grupul să noteze varianta sa
etc.
Încheierea activității:
Elevii, împreună cu părinții, aduc argumente în favoarea alegerilor făcute și prezintă modul în
care s-au simțit atunci când părerea lor a fost luată în considerare sau nu a fost luată în
considerare de către grup.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Elevii descoperă, prin participarea la acestă activitate, modalități de utilizarea constructivă a
abilităţilor de inter-relaționare.
Anexa
Obiective:
Recunoașterea emoţiilor şi asocierea acestora diferitelor contexte
Recunoașterea emoţiilor pe baza componentei non-verbale: expresia facială
Resurse
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: 1 Anexă Dicționarul emoțiilor/ participant, 1 Anexă Emoțiile în imagini/
participant, 1 Fișă de lucru Identitifică emoția/ participant, foarfece, lipici, videoproiector/ 1
poveste
Desfăşurarea activității:
1. La începutul activității, distribuiți fiecărui participant Anexa Dicționarul emoțiilor și realizați
o scurtă prezentare a conținutului Anexei Dicționarul emoțiilor: ce sunt emoțiile, felul
acestora precum și expresiile verbale și faciale asociate acestora.
2. Daţi ca exemplu o anumită emoţie (de ex. bucuria). Solicitați participanților să prezinte o
situaţie în care au simțit emoţia respectivă și să exprime o expresie facială adecvată. Listați
răspunsurile şi analizați-le (se constată că aceeaşi emoţie este trăită diferit în contexte
diferite)
3. Anunțați participanți că veți viziona împreună un film (dacă dotările tehnice permit) - de
preferat un desen animat- sau veți citi o poveste.
4. După vizionarea filmului/ citirea povești, distribuiți fiecărui participant Anexa Emoțiile în
imagini.
5. Solicitați elevilor și părinților să identifice emoţiile personajelor din film/ poveste şi să
completeze individual Fişa de lucru Identifică emoţia! – Filmul …/ Povestea …, prin
decuparea și lipirea imaginilor ce reprezintă emoțiile pe fișa de lucru primită.
6. Expuneți în sala de clasă fișele realizate de către participanți. Invitați părinții și copiii să-și
examineze fișele comparativ cu ale celorlalţi şi să discute despre ce i-a determinat să aleagă
un anumit personaj, care au fost situațiile care au produs emoțiile identificate, dacă pentru
același personaj, aflat în aceeași situație au fost identificate emoții diferite.
Încheierea activității:
Elevii și părinții, folosind etichetele verbale ale emoțiilor, apreciază modul în care s-au simțit
pe parcursul activității.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI:
Emoțiile sunt trăiri de scurtă durată ale unei persoane față de un eveniment important
pentru aceasta și apare ca urmare a modului în care este interpretat acel eveniment.
FIŞĂ DE LUCRU
IDENTIFICĂ EMOŢIA!
Obiective:
Identificarea principalelor surse de conflict
Dezvoltarea abilităţilor de negociere în soluţionarea conflictelor
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 de minute
Materiale: coli tip flipchart, o coală A 4/ participant, markere/ creioane colorate, lipici
Desfășurarea activității:
1. Așezați în centrul grupului alcătuit din copii și părinți o coală tip flipchart pe care scrieți
cuvântul CONFLICT.
2. Distribuiți fiecărui participant câte o coală A4. Solicitați părinților și copiilor să rupă coala
A4 primită într-un număr de bucăţi egale cu numărul de litere din numele său (de ex.
CODRIN va rupe foaia în 6 bucăţele de hârtie).
3. Invitați participanții să scrie sau să facă un desen pe fiecare bucăţică de hârtie care să
reprezinte o acţiune, o emoţie, o reacţie fizică, un sinonim al cuvântului CONFLICT, pe care
apoi să le lipească de pe coala tip flipchart pe care ați așezat-o în centrul grupului.
4. Citiți cuvintele/ numiți lucrurile desenate asociate CONFLICTULUI şi discutați pe baza
acestora despre: aspectele pozitive și negative ale conflictelor, emoțiile asociate situaţiilor de
conflict, posibilitatea de rezolvare a conflictelor prin empatie, rolul negocierii în situaţiilor
conflictuale, modul în care este gestionată tensiunea generată de conflict, luarea deciziilor.
5. Utilizând cuvintele alipite CONFLICT-ului, identificați împreună cu părinții și copiii
participanți o situaţie conflictuală și notați-o pe o nouă coală tip flipchart.
6. Scrieți pe coala tip flipchart modalități de rezolvare pozitive/ modalități de rezolvare
negative, precum și soluția identificată (a se vedea Model coala tip flipchart- Situația
coflictuală).
7. Încurajați participanţii să identifice și să prezinte modalităţi de rezolvare pozitive ale
CONFLICTului, precum şi modalităţi de rezolvare negative de soluţionare pe care le veți
nota pe coala de tip flipchart.
8. Precizați participanților că au 5 minute la dispoziție pentru a negocia și a lua o decizie asupra
unei singure modalități de rezolvare a situației conflictuale. Notați pe coala de tip flipchart
soluția rezolvării situației problematice agreată de participanți.
9. La finalul activității, discutați împreună cu părinții și copiii despre resursele personale
accesate pe parcursul activității, despre dificultățile întâmpinate în demersul decizional,
despre aportul comunicării în soluționarea unui conflict.
Încheierea activității:
Încheiați activitatea propunându-le părinților și copiilor ”reîntregirea” numelui rupt în
bucățele de hârtie prin implicarea într-un joc: ”Plimbați-vă prin sala de clasă și când vă
întâlniți spuneți-vă numele și experimentați diferite forme de ”La revedere!”: ca niște oameni
încrezători, veseli, încântați etc.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Rezolvarea de probleme este procesul prin care se caută o soluție constructivă pentru o
situație dificilă. Utilizarea acestei strategii crește șansele obținerii unui rezultat acceptabil și
creează contextul în care copilul învață abilități de viață importante precum negocierea și
luarea deciziilor.
SITUAȚIA CONFLICTUALĂ:
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
.................
......................................................................... .........................................................................
...... ....
......................................................................... .........................................................................
...... ......
......................................................................... .........................................................................
...... ......
......................................................................... .........................................................................
...... ......
SOLUȚIA REZOLVĂRII SITUAȚIEI PROBLEMATICE:
(negocierea și luarea deciziei)
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
................
......................................................................................................................................................
................
FIȘĂ DE ACTIVITATE NR.11 – ”Ascultarea activă”
Obiectiv:
Aplicarea regulilor ascultării active în diverse contexte
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: foi de flipchart, markere
Desfășurarea activității:
Joc de energizare
După ce ați așezat elevii şi părinţii în cerc, adresați-le întrebarea:
”Oare de ce omul are două urechi şi o singură gură?”
Aruncați o minge către cel care răspunde, apoi acesta cere altuia să răspundă, aruncând
mingea către el.
Discutaţi cu participanţii şi subliniţi importanţa ascultării în comunicare.
1. Grupaţi elevii şi părinţii câte doi şi le spuneţi-le ca, timp de un minut, să-și
povestească, în acelaşi timp, o întâmplare. După expirarea timpului, invitaţi câţiva
participanţi să redea mesajul recepţionat de la partener.
Puteţi adresa întrebări de tipul :
“- Ce aţi reţinut din povestirea colegului?”
“- Cum v-aţi simţit?”
3. Exercțiu-joc:
.
Aşezaţi participanţii în semicerc, pe scaune.
• Solicitaţi trei voluntari şi invitaţi-i să se gândească, fiecare dintre ei, la o povestioară
(hobby, vacanţă etc) pe care o vor prezenta colegilor.
• Îi scoateţi din sală pe voluntari iar celor din sală le daţi indicaţii să reacţioneze diferit:
la primul povestitor să-l întrerupă cu ideile lor, la al doilea să fie complet neinteresaţi, pe al
treilea să-l încurajeze.
A asculta activ înseamnă să fii atent la ceea ce se spune sau se cântă; să acorzi importanţă
celor spuse de cineva; presupune să auzi, să înţelegi, să prelucrezi, să valorifici informaţia
primită; este o condiţie pentu o comunicare eficientă.
Încheierea activității:
Adresați-le elevilor întrebări:
- Cum v-aţi simţit în timpul activităţii ?
- Ce vi s-a părut mai uşor/mai greu de realizat ?
- Spuneţi un singur cuvânt care să caracterizeze activitatea!
CHEIA ACTIVITĂȚII
Ascultarea activă este cel mai eficient şi recomandat mod de ascultare pentru rezultate foarte
bune în comunicare. Ascultătorul este total implicat în ascultarea mesajului: el vrea să ştie ce
gândeşte vorbitorul, ce sentimente şi nevoi are înainte de a avea orice tip de reacţie.
Anexa
Exprimaţi-vă părerea faţă de ceea ce v-au comunicat copiii, fiindcă au mare nevoie să
știe că au fost ascultaţi!
FIȘĂ DE ACTIVITATE NR.12 – “Semaforul emoțiilor”
Obiective:
Dobândirea unor tehnici de autocontrol asupra propriilor emoții (furie, stres, frică)
Gestionarea inteligentă a emoțiilor în relațiile interpersonale, la școală și acasă
Resurse:
Timp de lucru: 1 oră
Materiale: foi de flipchart, post-it-uri, pixuri, markere, bulinele în culorile semaforului
Desfășurarea activității:
1. Oferiţi fiecărui elev şi părinte câte un post-it pe care să scrie emoţiile negative trăite
de ei în ultimele 2 zile la şcoală, la serviciu și acasă, specificând și când s-au simţit aşa.
2. Rugaţi–i să citească post-it-urile, spunându-le că este firesc să avem şi zile mai puţin
bune şi să fim uneori trişti, alteori nervoşi.
Discutaţi cu întregul grup despre emoţiile negative şi efectele lor asupra noastră, dar și asupra
relaţiilor pe care le avem cu cei din jur. Copiii vor afla aşa că şi adulţii din viaţa lor simt la fel
ca ei.
De exemplu, dacă sunt supărat, nu mă mai pot concentra pe ceea ce am de făcut. Sau dacă
sunt furios vorbesc urât cu ceilalţi, devin certăreţ sau chiar violent. De aceea este foarte
important să învăţăm să ne exprimăm adecvat şi aceste emoţii.
3. Împărțiți grupul mare în grupuri a câte 3 persoane.
4. Oferiţi fiecărui grup (este de preferat ca în fiecare grup să fie şi un părinte):
- o foaie de flipchart pe care este desenat un semafor;
- trei buline în culorile semaforului, fiecare membru al echipei reprezentând o culoare.
5. Pe spatele bulinei se afla semnificaţia respectivei culori din semaforul emoţiilor:
Prezentaţi la flipchart semaforul şi discutaţi ce rol are fiecare culoare.
Rosu– Spune în ce SITUAŢIE te afli şi ce simţi;
Galben– Gândeşte-te la OPŢIUNILE de rezolvare a problemei şi care ar putea fi
CONSECINŢELE
Verde – Alege o SOLUŢIE şi pune-o în practică.
(De exemplu: Rosu- am note mici la matematică; sunt îngrijorat şi foarte sresat că voi
rămâne corigent
Galben- mă gândesc la ce pot să face: să le spun părinţilor, să cer ajutorul unui
prieten, să fac temele cu un coleg mai bun la matematică)
Verde – acum aleg o soluţie şi o pun în practică, adică îl rog pe prietenul meu care
este mai bun la matematică să ma ajute, iar eu o să-l ajut la desen sau o să-i întorc altfel
ajutorul)
Încheierea activității:
Adresați-le întrebări:
- Cum v-aţi simţit în timpul activităţii ?
- Ce aţi învăţat din această activitate?
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Povestiţi-le despre fricile pe care le aveaţi în copilărie, astfel vor căpăta mai multă
încredere şi curaj în a depăşi momentele stresante!
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: : cubul sentimentelor
Desfăşurarea activităţii:
Joc de energizare
Cereţi-le elevilor să comunice unii cu alţii pentru a se aşeza (în faţa clasei) în ordine
crescătoare în funcţie de data naşterii, ziua şi luna, în 3 minute.
Pentru fiecare cuvânt spus de dvs. elevii şi părinţii vor găsi o pereche opusă.
Ex. Bun- rău; frumos-urât; vesel- trist; adevăr- minciună; iubire-ură.
Fiecare participant va arunca o singura dată cubul şi în funcţie de sentimentul care cade (ex.
nemulţumire) trebuie să îşi exprime emoţia respectivă către ceilalţi din grup, folosind
formula magică (după Haim Ginott “XYZ”) :
Exemple:
În cazul părinţilor: în loc de „Întotdeauna întârzii!”
„Când nu vii de la şcoală la timp, sunt îngrijorată pentru că nu m-ai anunţat.”
„Sunt nervos când nu te apuci de teme la timp, pentru că mi-ar plăcea să respecţi regulile
stabilite, ca apoi să poţi merge la joacă.”
CHEIA ACTIVITĂȚII
Emoțiile sunt atât pozitive cât şi negative, cu toţii le simţim, chiar şi animalele.
Se spune despre emoţii că sunt contagioase, adică se transmit de la unul la altul. Dacă
prietenul tău este trist şi tu te vei întrista, la fel dacă este vesel te va înveseli şi pe tine.
E foarte important să le înțelegem şi să învăţăm să le comunicăm prietenilor, colegilor,
părinţilor, profesorilor, fără a-i jigni sau răni, cu mult calm şi respect.
Anexa
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: : foi de desen, acuarele, creioane colorate, carioci, casetofon, CD melodii
Desfășurarea activității:
1. Împărțiți copiilor și părinților coli de hârtie, acuarele, carioci sau creioane colorate, în funcție
de preferințe.
2. Prezentați, pe rând, patru melodii care exprimă emoțiile de bază: tristețea, furia, bucuria și
frica.
Adresați participanților întrebări de tipul:
- ” Cum credeți că se simt/simte copiii/copilul din cântec?”
- ”Voi ce simțiți când ascultați această melodie?”
3. În timp ce ascultă melodiile, rugați copiii și părinții să deseneze, separat, ceea ce simt.
4. Invitați participanții să-și prezinte desenele în fața celorlalți, în funcție de disponibilitate.
5. Folosind aceleași melodii, rugați elevii și părinții să mimeze emoțiile pe care le simt și să le
exprime prin dans.
Încheierea activității:
Adresați-le elevilor întrebările:
- ”Ce v-a plăcut cel mai mult în timpul activităţii ?”
- ”Ce ați schimba la această activitate?”
CHEIA ACTIVITĂȚII
Uneori emoțiile ne copleșesc. În joacă le dăm o formă, un nume și ne jucăm cu ele ca să le
înțelegem și să ne ajute să comunicăm corect cu ceilalți,
Obiective:
Dezvoltarea sentimentului apartenenței la grup
Formarea abilităților de luare a deciziilor în cadrul unui grup
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: bastonașe, inele mici, coli mari de hârtie, carioca, creioane colorate, foarfece etc
Joc de energizare:
Fiecare participant va primi câte un bastonaș pe care îl va susține cu gura. Rugați
membrii grupului să transmită inelele pe care le dați dumneavoastră de la unul la celălalt cu
ajutorul bastonașelor, fără să atingă cu mâna inelele. Inelele trebuie să treacă pe la fiecare
membru și să ajungă înapoi la dumneavoastră.
Desfășurarea activității
1. Împărțiți participanții în grupuri mici, alcătuite din 4-5 membri.
2. Propuneți-le să găsescă un nume simplu pentru echipă și apoi împărțiți-le coli mari de
hârtie, carioca, creioane, colorate, foarfece.
3. Rugați-i să creeze o emblemă grafică (ca și marca unei firme/fabrici) care să reprezinte
cine sunt ei pentru ceilalți participanți.
4. După realizarea emblemelor, cereți echipelor să alcătuiască un slogan care să redea
contribuțiile sau realizările pe care grupul le consideră cele mai importante și
reprezentative pentru membrii săi.
5. La sfârșit, rugați fiecare grup să-și prezinte emblema și sloganul în fața celorlalți
Încheierea activității
Adresați participanților următoarele întrebări:
”Dacă ar fi să descrieți activitatea de astăzi într-un singur cuvânt, care ar fi acela?”
”Ce ați fi schimbat la activitatea de astăzi?”
CHEIA ACTIVITĂȚII
”Cea mai mare plăcere umană este, fără îndoială, o activitate dificilă și liberă, realizată în
cooperare, cum se întâmplă adeseori în cadrul jocului.” ( Emile Auguste Chartier)
Obiective:
Dezvoltarea abilităților de comunicare nonviolentă
Găsirea unor modalități de lucru în echipă
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: coli mari de hârtie, carioca, creioane colorate, foarfece, scotch, pahare de plastic.
Joc de energizare:
Desfășurarea activității
1. Continuați povestea, spunând participanților că orașul are nevoie de ajutorul lor pentru a
putea scăpa de dragon. Împărțiți participanții în grupuri mici, alcătuite din 4-5 membri.
2. Împărțiți grupurilor materialele necesare desfășurării activității: coli de hârtie, carioca,
creioane colorate, foarfece, scotch, pahare de plastic.
3. Propuneți grupurilor ca, folosind materialele primite, să construiască un turn cât mai înalt
și mai stabil, astfel încât dragonul să fie văzut de la o distanță cât mai mare, iar locuitorii
să aibă timp să se apere.
4. După ce fiecare grup finalizează lucrarea, reveniți în grupul mare și anunțați participanții
că trebuie să construiască un singur turn din toate turnurile formate pentru că cele
construite nu sunt suficient de stabile și înalte ca să poată salva cetățenii orașului.
5. La sfârșit, rugați elevii și părinții să spună cum a fost comunicarea în cadrul grupurilor
mici și în cadrul grupului mare, unde le-a fost mai ușor, cum s-au simțit construind ceva
împreună etc.
Încheierea activității
Invitați participanții să se așeze în sală astfel încât să formeze un râu. Fiecare se va identifica
cu un element al unui râu în funcție de cum s-a simțit la activitate ( de ex. Sunt pește pentru
că mă simt liber și vesel, sunt o frunză pentru că…, sunt malul apei pentru că…)
CHEIA ACTIVITĂȚII
Un joc cooperant presupune plăcere pentru toți, o misiune colectivă, integrarea tuturor la
nivelul lor, un succes colectiv etc.
Anexa
Obiective:
Dezvoltarea abilităților de comunicare și cooperare
Dezvoltarea respectului pentru sine și pentru ceilalți
Resurse:
Timp de lucru: 45 de minute
Materiale: imagini, coli, creioane
Joc de energizare:
Desfășurarea activității
Încheierea activității
Adresați participanților următoarele întrebări:
”Ce ați învățat din această activitate?”
”Ce ați fi făcut altfel?”
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
Fiți atenți la modul în care comunicați: nu doar cuvintele rostite sunt importante, ci și
gesturile, mimica, privirea!
Fiți întotdeauna sinceri cu copiii dumneavoastră!
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: coli, creioane
Joc de energizare:
Împărțiți participanții în perechi și oferiți-le câte un creion. Invitați perechile să se plimbe
prin sală, susținând fiecare creionul cu degetul arătător, astfel încât creionul să nu cadă.
Exercițiul se desfășoară maxim 5 minute. Se poate utiliza și fond muzical.
Desfășurarea activității
1. Pregătiți fâșii mici de hârtie și scrieți pe ele câte una din următoarele instrucțiuni:
Instrucțiunea A: Aranjați toate scaunele în cerc.
Instrucțiunea B: Aranjați toate scaunele lângă ușă.
Instrucțiunea C: Aranjați toate scaunele lângă fereastră.
2. Oferiți fiecărui participant câte o fișă cu una dintre cele 3 instrucțiuni și rugați-i să nu o arate
nimănui.
3. La semnal, fiecare va urma instrucțiunea sa. Comunicarea verbală este interzisă.
4. După 20 de minute, discutați cu tot grupul despre cele întâmplate folosind întrebări de genul:
”Ați urmat instrucțiunile?”
”Care a fost atitudinea voastră față de persoanele care făceau ceea ce făceați voi? Dar față de
persoanele care făceau altceva?”
”Ce au înțeles pe parcursul activității?”
Discutați despre strategia adoptată: au colaborat, s-au certat, au cedat?”
Aveți grijă ca fiecare participant să-și exprime opinia.
Încheierea activității
Rugați participanții să exprime prin desen felul în care s-au simțit la această activitate. Afișați
toate desenele.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Stabilirea legăturilor de comunicare, dezvoltarea capacităților de inițiere și menținere a unor
relații sănătoase între oameni este întotdeuna importantă.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Despre comunicarea cu copiii noștri
MODULUL III.
ȘTIU CE FAC
Trăim într-o societate a cunoaşterii, a tehnologiei informatice, în care copiii au nelimitate
surse furnizoare de informaţii, astfel că şcolii îi revine responsabilitatea de a crea situaţii de
învăţare care transpun elevii în viaţa reală, de a le forma atitudini pozitive faţă de învăţare, de
a-i motiva să depună un efort susţinut pentru a adopta un stil de viaţă sănătos care să le
asigure o viaţă împlinită, de calitate.
Modulul „Abilităţi de viață ale școlarului mic” îşi propune, în acest sens, să dezvolte de
abilităţi de viaţă copiilor din ciclul primar, cu focalizare pe abilitățile de învățare și pe
abilitățile de păstrare a sănătății. În cadrul unor echipe învăţător-copii-părinţi, se dezvoltă
atitudini şi comportamente bazate pe încredere şi comunicare, prin împărtăşirea unor
experienţe de viaţă de la adulţi la copii, prin utilizarea metodelor şi tehnicilor de rezolvare de
probleme, prin stimularea creativităţii. Copiii deprind tehnici de învăţare eficientă în corelaţie
cu stilul propriu de învăţare, își dezvoltă un set de abilități foarte importante pentru creșterea
calității vieții, precum:
• Abilitatea de igienă personală;
• Abilitatea de a avea un stil de viaţă sănătos prin alimentație corectă şi prin mişcare;
• Abilitatea de rezolvare a problemelor, ţinând cont de resursele personale şi de timp;
• Abilitatea de planificare şi de organizare a programului zilnic şi a spaţiului de
învăţare;
• Abilitatea de a-şi stabili obiective realizabile într-un timp dat, pe termen scurt sau de
lungă durată.
Activitățile din acest modul îi ajută pe elevi și pe părinții acestora să investigheze relația
dintre informație și comportament, să reflecteze la propriile obiceiuri și experiențe de viață.
Cadrele didactice îi vor putea ajuta pe copii să treacă de la informațiile ce le parvin printr-o
multitudine de canale la comportamente corecte și sănătoase, construind o punte solidă care
să-i ferească pe aceștia de o ”mare” de probleme.
Albert Einstein spunea: „Scopul educaţiei ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să
acţioneze şi să gândească independent şi, în acelaşi timp, să vadă în slujirea comunităţii
realizarea supremă a vieţii lor.”
Obiective:
Dezvoltarea abilității de a alege şi consuma alimentele necesare unei bune dezvoltări a
organismului, în funcţie de valoarea lor nutriţională
Resurse:
Desfășurarea activității:
1. Împărțiți grupul mare în 4 grupuri, astfel încât în fiecare grup să fie cel puţin un părinte.
2. Distribuiţi-le câte o foaie de flipchart şi creioane colorate. Fiecare grup va reprezenta unul
din cele patru anotimpuri, luând denumirea acelui anotimp (se scrie anotimpul pe coală sau se
reprezintă printr-un simbol).
3. Explicați participanţilor sarcina de lucru:
”Reprezentaţi pe foaia de flipchart legume şi fructe care se culeg şi se consumă în anotimpul
respectiv. Copiii desenează, cu markere şi creioane colorate iar părinţii scriu” .
Exemplu:
Primăvara: salată verde, spanac, ridichi, cireşe, căpşuni etc
Vara: roşii, mazăre, fasole păstăi, castraveţi, piersici, caise, vişine, pepeni
Toamna: mere, pere, gutui, varză, conopidă, struguri, gogoşari
Iarna: cartofi, morcovi, sfeclă, banane, portocale, lămăi (din import)
4. După rezolvarea sarcinii, cereți fiecărui grup să afişeze la tablă desenul şi să prezinte
propriul anotimp.
După realizarea sarcinii, toţi participanţii vor degusta salatele de fructe şi legume.
Încheierea activității:
Adresați-le participanților întrebări:
- Cum v-aţi simţit în timpul activităţii ?
- Ce v-a plăcut cel mai mult?
- Ce altceva v-aţi fi dorit să se întâmple?
CHEIA ACTIVITĂȚII
Ştim cu toţii că alimentele influenţează dezvoltarea fizică şi intelectuală a oricărui om.
Şcolarii au mare nevoie de o alimentaţie sănătoasă, bogată în proteine ( de origine animală şi
vegetală), vitamine, fibre alimentare, hidrocarbonate. În cursul copilăriei, variază consumul
de energie per Kg corp.
Carenţa îndelungată de proteine în copilărie frânează dezvoltarea fizică şi psihică, implicit
randamentul şcolar.
Anexa
Obiective:
Înțelegerea relaţiei dintre igiena personală şi sănătate
Formarea abilității de a-și monitoriza programul zilnic şi de a respecta regulile de
igienă
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: foi de flipchart, markere, creioane colorate
Desfășurarea activității:
Îndrumaţi-i cum să completeze povestea: copiii şi părinţii vor discuta despre regulile de
igienă personală. Copiii vor realiza desene specifice activităţilor de igienă personală din
timpul unei zile, iar părinţii pot să noteze regulile specifice.
După rezolvarea sarcinii, fiecare grup va afişa la tablă desenul şi va prezenta propriul
program zilnic de igienă.
Încheierea activității:
Adresați-le elevilor întrebări:
- De ce este important să fim prieteni cu Clăbucel?
- Ce aţi aflat despre importanta igienei personale în timpul activităţii?
- Cum v-aţi simţit în timpul activităţii ?
CHEIA ACTIVITĂȚII
Sănătatea este cea mai de preţ comoară. Putem să ne protejăm de microbi şi să învăţăm cum
să ne păstrăm sănătatea, respectând regulile de igienă personală.
Exercițiu de energizare
Participanţii se aşază într-un cerc. Un voluntar părăseşte camera. După aceasta, membrii
grupului aleg un „lider”. Liderul va trebui să execute un şir de acţiuni, de genul: aplaudă, bate
dintr-un picior, se scărpină la ceafă etc. Aceste acţiuni vor fi repetate de întregul grup.
Voluntarul vine în sală, intră in mijlocul cercului şi, prin observare, încearcă să ghicească
cine dirijează acţiunile. Grupul va încerca să protejeze liderul, astfel ca voluntarul să nu
reuşească să ghicească cine este el/ ea. Liderul va schimba mişcările la intervale mici de timp,
într-un mod discret, pentru a nu fi prins.
Dacă liderul este identificat, voluntarul intră în cerc, iar acesta iese din sală pentru a permite
grupului să aleagă un nou lider.
Desfășurarea activității:
1. Analizați, împreună cu elevii și părinții, imaginile din Anexa 1 și definiți-le succint.
2. Solicitați elevilor și părinților să decupeze imaginile din Anexa1.
3. Prezintați elevilor și părinților modalitățile de realizare a colajului „Cine e?” cu
ajutorul imaginilor prezentate.
4. Cereți elevilor ca, împreună cu părinții, să realizeze colajul prin lipirea imaginilor pe
carton, așa cum își imaginează ei.
5. Încurajați elevii și părinții să adauge și alte elemente, să dea un nume/ titlu colajului
realizat, să prezinte o caracterizare succintă a acestuia și să-și expună lucrările, dacă doresc.
Încheierea activității:
Elevii și părinții autoevaluează modul în care s-au simțit pe parcursul desfășurării activității.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Dezvoltarea gândirii creative îi ajută pe elevi să genereze noi idei prin combinarea unor
elemente anterior disparate.
Anexa
Obiective:
Definirea şi optimizarea stilului propriu de învăţare
Identificarea factorilor motivaţionali în procesul de învăţare
Resurse:
Timp de lucru: 1 oră
Materiale: : fișe de lucru „Stil de învăţare”, foi de flipchart, pixuri, markere
Desfășurarea activității:
Realizaţi un brainstorming, plecând de la sintagma „Ai carte, ai parte!”(scrisă pe tablă sau pe
foia de flipchart).
Cereţi-le elevilor şi părinţilor să spună ce înseamnă pentru ei. Notaţi pe foia de flipchart toate
răspunsurile, discutând apoi despre importanţa cărţilor şi a învăţării în viaţa omului.
Fiecare om are un mod preferat de a învăţa şi un stil propriu de învăţare, în funcţie de cele trei
tipuri senzoriale (cum simţim) auditiv, vizual şi tactil-kinestezic (de mişcare).
CHEIA ACTIVITĂȚII
Fiecare om învăţă în moduri diferite. Pentru a avea rezultate bune la învăţătură, este necesar
să ştim care este stilul nostru propriu de învăţare.
Anexa
Ştim cu toţii ca la această vârstă predomină motivele de ordin afectiv: dragostea şi respectul
faţă de părinţi, dorinţa de a-i face fericiţi pe părinţi, sentimental datoriei faţă de părinţi.
2.La câteva zile după ce aţi cunoscut o persoană, ce anume vă amintiţi cel mai bine
despre ea?
a.Chipul
b.Numele
c.Ceea ce aţi făcut împreună cu ea,chiar daca i-aţi uitat numele sau chipul
3.Când intraţi într-o cameră în care n-aţi mai fost niciodată, ce vă atrage cel mai mult
atenţia?
a.Felul cum arăta interiorul
b.Sunetele sau discuţiile dinăuntru
c.Cât de confortabil vă simţiţi, emoţional sau fizic, în cameră
8. Care dintre următoarele variante descrie modul în care puteţi citi sau studia cel mai
bine?
a.Puteţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece le eliminaţi
mental.
b.Nu puteţi studia în prezenţa muzicii, zgomotelor sau conversaţii, deoarece nu le puteţi
elimina mental.
c.Trebuie să vă simţiţi confortabil, relaxat şi puteţi lucra cu sau fără muzică, dar va distrag
activităţile sau mişcările din odaie.
9. Ce anume va deranjează cel mai mult?
a.Un loc dezordonat
b.Un loc preatăcut
c.Un loc în care nu se permit activităţi sau care nu oferă suficient spaţiu de mişcare
10. Rememoraţi o amintire fericită din viaţă. Petreceţi câteva secunde căutând să vă
amintiţi cât mai multe detalii. După ce aţi retrăit episodul, ce amintiri ies în evidenţă?
a.Cele văzute- descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor și obiectelor
b.Cele auzite- dialoguri şi conversaţii, replicile voastre şi sunetele din jur
c.Acţiunile şi activităţile întreprinse de voi şi mişcările corpului
,,a" - vizual
,,b"- auditiv
,,c"- tactil-kinestezic
Unii indivizi au dezvoltat câteva sau toate stilurile de învăţat, de aceea este posibil ca
două, trei sau chiar patru stiluri de învăţat sa fie conectate.
STILUL VIZUAL STILUL AUDITIV STILUL TACTIL-
KINESTEZIC
*Citește informaţia în *Ascultă o persoană care îţi
formă tipărită! explică un anumit lucru! *Efectuează experimente!
*Foloseşte metode de
ascultare activă, incluzând
aici punerea de întrebări şi
rezumarea!
FIȘĂ DE ACTIVITATE NR.5 – ”Povestea ceasului”
Obiective:
Deprinderea unor modalități coerente de gestionare a timpului.
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: un ceas, carton duplex, coli A4, creioane colorate sau carioci
Desfășurarea activității
Activitate pe grupe
1. Împărțiți participanții în grupe de 2, copii și părinți. Distribuiți fiecărei grupe 1/2
carton duplex, coli A4 și creioane colorate / carioca.
2. Cereți-le să realizeze împreună desene care să ilustreze simboluri pentru fiecare
moment al zilei: igiena de dimineață (periuța de dinți), micul dejun (o cană cu lapte),
activitatea școlară (cărți, caiete), programul de joacă de acasă (jucării), programul de
odihnă, programul de teme etc.
3. După ce finalizează desenele, cereți-le să le lipească pe cartonul duplex pe care ați
scris / părinții au scris intervalele orare. (Se pot reprezenta orele pe un ceas desenat).
Încheierea activității:
Solicitați fiecărei echipe să prezinte momentul preferat al zilei. Cereți să precizeze de ce au
ales să prezinte momentul respectiv.
Rugați părinții să negocieze cu copiii un loc potrivit din casă, unde să afișeze acest tablou.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Prin această activitate, copiii își formează deprinderi de organizare a activităților zilnice și
înțeleg care pot fi consecințele naturale ale lipsei de organizare.
Obiective:
Formarea abilităţii de organizare a timpului în funcţie de importanţa activităților
Resurse:
Timp de lucru: 50 min.
Materiale: : fișe de lucru „Dacă aş avea timp…”, foi de flipchart, pixuri, markere
Desfășurarea activității:
Joc: ”Portocala timpului”
1.Pregătiți o coală de flipchart pe care reprezentați o portocală împărțită în 24 felii,
reprezentând cele 24 ore dintr-o zi (”feliile” sunt decupate din hârtie colorată și pot fi lipite
sau prinse cu ace) .
Cereți participanților să grupeze ”feliile” în 4 mari categorii de activități zilnice, așezându-le
pe 4 ”platouri” reprezentate pe flipchart (I. Somn, odihnă; II. Activități școlare/serviciu; III.
Activități gospodărești; IV. Joacă, activități de relaxare). Câte felii am putea așeza pe fiecare
platou?
Vorbiți despre aranjarea optimă a platourilor. Insistați pe importanţa organizării timpului
pentru o viaţă de calitate.
5.Împărțiți fiecărui participant câte o fişă de lucru „Dacă aş avea timp…” Elevii vor lucra cu
ajutorul părinţilor; îndrumaţi-i să răspundă la următoarea întrebare:
Spuneți-le: ”Nu vă fie teamă să visaţi! Notaţi tot ce vă trece prin minte”.
6.După rezolvarea sarcinii, cereți fiecărei echipe (părinte-copil) să prezinte fişa întregului
grup. Pe parcursul prezentării, subliniați pe fiecare fișă activitățile de familie. În procesare,
puneţi accentul pe timpul de calitate petrecut în familie şi pe efectele pe termen lung asupra
vieţii copiilor.
Prin această activitate stimulăm cunoașterea de sine și eliberarea mentală de constrângeri a
participanților.
Încheierea activității:
Adresați-le participanţilor întrebări, precum:
- Ce aţi aflat despre voi în timpul activităţii ?
- Cum v-aţi simţit în timpul activităţii ?
CHEIA ACTIVITĂȚII
Tot ce se întâmplă în copilărie devine important pentru mai târziu şi acţionează la distanţă
asupra copilului. Indiferent dacă sunt lucruri mari sau mărunte, ele acţionează. Chiar şi modul
prin care ştim să ne organizăm activitatea zilnică se va imprima în comportamentul ulterior al
copilului.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Cum îi ajutăm pe copiii să-și organizeze activitățile zilnice, folosind eficient timpul
Un program regulat şi bine organizat îl va învăţa pe copil să fie disciplinat. Când unui copil
care nu ştie niciodată ce urmează să facă i se spune pe neaşteptate că trebuie să facă ceva (de
exemplu, să meargă la culcare sau să-şi facă temele acum), el se poate opune pentru că este
posibil să nu îi convină o schimbare de situaţie în acel moment.
Rutina zilnică a activităţilor îl va face să se simtă mai în siguranţa şi să înveţe stăpânirea de
sine pentru situaţiile când nu are de ales. Pe de altă parte, o anumită dirijare a activităţii şi
organizare a mediului în care trăiește îl va ajuta ca mai târziu să îşi poată planifica singur
viaţa pentru a-şi atinge obiectivele.
Sprijiniți copilul pentru a-și organiza cât mai bine activitățile dintr-o zi! Jucați-vă
împreună, realizând de comun acord un orar al fiecărei zile din săptămână.
Acordați importanță timpului petrecut împreună cu copilul!
FIȘA DE ACTIVITATE NR.7 – ”CLEPSIDRA CU EXERCIȚII- orarul fiecărei zile”
Obiective:
Identificarea unor modalități eficiente de organizare a timpului din viitorul apropiat
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: creioane colorate, 8 coli/ elev, 1 coală/ părinte
Exercițiu de energizare:
Propuneți elevilor și părinților să închidă ochii și, la semnalul dumneavoastră, să înceapă să
numere pînă la 60 (1 minut), așa cum ticăie ceasul și, când au terminat de numărat, să
deschidă ochii. Întrebați-i cum s-au simțit, ce au observat, cum a fost percepută trecerea
timpul de fiecare dintre ei?
Desfășurarea activității:
Încheierea activității:
Încurajați participații să formuleze aprecieri verbale cu privire la implicarea în activitate, la
modul în care s-au simțit pe parcursul desfășurării activității, prin încercuirea imaginii
corespunzătoare.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Timpul este una dintre structurile care, alături de spațiu, organizează gândirea copilului și
definește dezvoltarea sa. De aceea este important ca un copil să aibă noțiuni minime în ceea
ce priveste timpul – azi, mâine, ieri, acum, mai târziu, mai demult.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: : foi de flipchart, markere, creioane colorate, plastlină, planșetă
Desfășurarea activității:
1. Împărțiți copiilor și părinților câte o foaie de flipchart, creioane colorate sau carioci.
2. Dați ca sarcină de lucru, fiecăruia, să reprezinte prin desen momentele importante ale zilei,
sub forma unui traseu. După finalizarea lucrării, fiecare participant o va prezenta în fața
celorlalți.
3. Stabiliți împreună cu elevii și părinții care sunt activitățile comune din viața lor, pe parcursul
unei zile.
Puteți adresa întrebări de genul:
- ”Care sunt activitățile comune pe care le desfășurați dimineața/ la prânz/seara?”
- ”Care este intervalul orar în care desfășurați aceste activități?”
4. Împărțiți participanții pe grupe de activități care se desfășoară dimineața/la prânz/seara și
dați-le ca sarcină lucru să le reprezinte pe o planșetă cu ajutorul plastilinei.
5. La sfârșitul activității, rugați elevii și părinții să așeze planșetele pe jos, în ordine, astfel încât
”o zi din viața participanților” va arăta ca o machetă.
Încheierea activității:
Adresați-le elevilor întrebări:
- Ce ati învățat din această activitate?
- Ce aţi mai dori să aflați?
CHEIA ACTIVITĂȚII
O bună organizare a activităților din timpul unei zile duce la îndeplinirea tuturor sarcinilor
propuse, la o stare de mulțumire și de satisfacție.
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Orice copil are nevoie de rutină și de un program foarte bine organizat ca să poată face față
cerințelor școlare și nu numai.
Creați o rutină zilnică a copilului (oră de culcare, oră de masă, etc.)
Afișați programul într-un loc accesibil și vizibil, acasă.
Stabiliți activități cât mai diverse.
Țineți cont de ritmul și de personalitatea copilului.
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: foi de flipchart, markere
Desfășurarea activității:
Joc de energizare
Cereţi elevilor şi părinţilor să se așeze în cerc.
La comanda dumneavoastră, cei care se vor recunoaşte vor intra în mijlocul cercului şi vor sta
într-un picior. Dați comenzi folosind criterii diferite și amuzante. De exemplu: cei născuţi în
luna ianuarie; cei blonzi; cei care sunt îmbrăcaţi în roşu, cei care își ajută părinții, cei care au
o pisicuță, cei care se joacă cu păpușile, etc.)
Încurajaţi-i pe cei mai timizi să se prezinte în faţa tuturor, ajutaţi-i cu ceea ce ştiţi că se pricep
cel mai bine să facă, apreciindu-i. Din greşeli trebuie să învăţăm.
Şi părinţii trebuie să spună cum erau când erau copii, ce le plăcea şi ce nu le plăcea la şcoală,
să recunoască ce greşeli făceau la şcoală, la ce materie le era mai greu să înveţe.
Jocul se termină când au jucat toţi participanţii, atât copiii cât şi părinţii.
Încheierea activității:
Cereţi-le elevilor şi părinţilor să caracterizeze activitatea printr-un cuvânt pe care să îl scrie
pe un post-it şi apoi să-l lipească la tablă.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Copiii trebuie lăsaţi să experimenteze singuri viaţa, desigur, într-un mediu controlat, astfel
încât să poată învăţa din propriile greşeli. Este nevoie să experimenteze şi eşecul pentru a
învăţa cum să îl depăşească.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: 5 pachete cărți de joc
Joc de energizare:
Participanții sunt așezați în cerc. Începeți jocul arătând o parte a corpului dumneavostră, dar
numiți o alta. De exemplu: puneți mâna la nas, dar spuneți ”acesta este genunchiul meu”.
Următorul participant arată partea pe care ați numit-o dumneavoastră, dar iarăși numește alta
(arată genunchiul, dar spune: ”acesta este ochiul meu”. Jocul continuă în acest mod până la
ultimul participant.
Desfășurarea activității
Încheierea activității
CHEIA ACTIVITĂȚII
”Eșecul se produce atunci când renunnți la o activitate înainte de a o începe” Olivier
Lockert
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Desfășurarea activității
Joc de energizare:
Puneți pe un platou câteva obiecte diferite (stilouri, creioane, foarfece etc.). Participanții vor
avea la dispoziție 30 de secunde pentru a studia platoul cu obiecte. După aceasta
acoperiți-l cu ceva și înlăturați un obiect, fără ca participanții să observe ce anume ați
înlăturat. Rearanjați obiectele și arătați-le din nou platoul. Primul care ghicește ce obiect
lipsește va organiza obiectele în runda următoare. Repetați jocul de mai multe ori, dar fără
a depăși 10 minute.
Încheierea activității
Rugați participanții să mimeze starea pe care o au la finalul activității.
CHEIA ACTIVITĂȚII
”Memoria este jurnalul pe care noi toți îl ducem peste tot cu noi” (Oscar Wilde)
Resurse:
Timp de lucru: 1 oră
Materiale: : foi de flipchart, markere, plastilină, cartoane pentru machete
Desfășurarea activității:
Joc de energizare
Cereţi elevilor şi părinţilor să formeze un cerc. Explicați, apoi, sarcina de lucru: pe rând,
fiecare participant va trece în mijlocul cercului şi se va gândi la cineva din grup. Trebuie,
apoi, să descrie acea persoană, folosind calități fizice sau sufletești, fără să îi pronunțe numele
(de exemplu, culoarea și lungimea părului, culoarea ochilor, este băiat sau fată, este foarte
prietenoasă, este mereu veselă etc).
Ceilalți participanți trebuie să ghicească numele, adresându-i cât mai multe întrebări de
sprijin celui din mijlocul cercului. Cel care a fost numit trece în centru și jocul se reia.
2.„Școala ca o familie”
Împărțiți aleatoriu elevii şi părinţii în grupuri a câte 5, astfel încât în fiecare grup să fie cel
puţin un părinte. Distribuiţi fiecărui grup plastilina şi cartoanele pentru machete.
Explicați, apoi, sarcina de lucru: fiecare grup va trebui să realizeze o machetă a unei şcoli în
care toţi copiii sunt fericiţi.
După rezolvarea sarcinii, cereți-le să prezinte machetele în faţa clasei. Puteţi chiar să
organizaţi o expoziţie în şcoală, cu titlul “Şcoala ca o familie”.
Lăudați, mulțumiți participanților pentru felul în care s-au implicat!
Încheierea activității:
Cereţi-le elevilor şi părinţilor să spună printr-un singur cuvânt cum s-au simţit în timpul
activităţii.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Un climat de învăţare stabil şi pozitiv, un mediu prietenos asigură premisele unui proces de
învățare eficient, crescând motivația copilului, determinând creșterea șanselor de succes
școlar. Este important să asigurăm un astfel de climat, atât la școală cât și acasă, să sprijinim
în acest fel copilul să se implice, să își dorească să învețe.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: imagini, carton duplex, un ursuleț de pluș
Desfășurarea activității
Joc de energizare – ”Unu, doi, toți ca noi”
Așezați participanții în echipe de câte doi, față în față.
Pe rând, fiecare echipă va da tonul unor mișcări pe care le vor imita și celelalte diade.
Coechipierii care propun mișcările inițiale se vor sfătui cu privire la o anumită regulă
necesară pentru buna desfășurare a jocului.
Regula va fi simplă și va permite preluarea rapidă a mișcărilor. Participanții nu vorbesc deloc
în timpul jocului și nu pun întrebări echipei care propune mișcările.
Mișcările pot fi de dans, de pantomimă, de joc cu palmele etc.
Oferiți copiilor sugestii și ajutor de câte ori au nevoie.
Conduceți apoi încheierea jocului prin întrebări ca în exemplul:
1. Ce regulă ați avut în timpul jocului?
2. Considerați că regula a fost respectată?
3. Cum v-ați simțit în timpul jocului?
4. Ce echipă v-a amuzat cel mai mult?
5. De ce credeți că este important să avem reguli?
Scenariul I
Elena și Marius sunt în clasă, în timpul recreației. Printre ei trece în fugă colegul lor, Andrei.
Din neatenție, Andrei îl împinge pe Marius care scapă din mână sticla cu apă.
1. Ce regulă credeți că se impune în această situație?
Ascultați răspunsurile copiilor și interveniți doar când se impune. Regulile vor fi formulate
evitând negația (exemplu: înlocuiți ”nu trebuie” cu ”ar fi de dorit”).
Înțeleptul Bruno vă propune regula: Să mergem încet!
Scenariul II
Dana, Gelu și Iulia sunt în cabinetul de geografie. În timp ce Dana și Iulia ordonează hărțile,
Gelu strigă foarte tare la colegul lor, Radu. În clasă vine domnul profesor care îi spune:
- Gelu, strigând atât de tare, deranjezi celelalte ore, îți deranjezi colegii.
Gelu a înțeles ce are de făcut...
1. Ce credeți că a înțeles Gelu?
2. Ce regulă se impune în acest caz?
Scenariul III
Mihai și Andrei sunt foarte atenți la lecția de matematică. Ei știu că doar așa vor învăța mai
ușor să rezolve exerciții și probleme complicate. Dan și Mircea vorbesc în timpul orei, iar
uneori doamna învățătoare le face observație. Se întâmplă ca și alți elevi să vorbească fără să
ridice mâna.
1. Ce facem când vrem să spunem ceva?
2. Atunci când doamna învățătoare vorbește, ce fac copiii?
Introduceți în activitate părinții. Discutați împreună situații de acasă în care este nevoie de
reguli. Respectați modelul scenariilor anterioare, construind împreună 2-3 scenarii noi.
Exemplu: Alina a uitat seara trecută să își așeze cărțile în ghiozdan. Dimineața s-a grăbit să
plece la școală și a uitat cartea de Limba Engleză pe masa de scris...
Încheierea lecției
Scrieți regulile pe o coală de flipchart și afișați-le în clasă. Pregătiți imagini care să ilustreze
aceste reguli și cereți participanților să aleagă imagini potrivite și să le lipească în dreptul
regulilor.
CHEIA LECȚIEI
În cadrul acestei activități, copiii învață să formuleze reguli de care au nevoie pentru a-și
organiza timpul, activitățile și cunoștințele, înțelegând în același timp importanța
comportamentelor adecvate grupului.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale: funii de 1 metru pentru fiecare participant, o minge.
Desfășurarea activității
Joc de energizare:
Grupul se aranjează în cerc. Participanții vor transmite o minge sau un alt obiect de la unul la
celălalt. Regula de prindere a mingii /obiectului este că nimeni nu are dreptul să utilizeze
mâinile și de fiecare dată când mingea este transmisă, procesul trebuie să fie original. Nicio
tehnică nu poate fi utilizată de două ori.
CHEIA ACTIVITĂȚII
„Cele mai importante lucruri în lume au fost realizate de oameni care au continuat să
încerce chiar și când se părea că nu mai este nici o speranță.” (Dale Carnegie)
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Desfășurarea activității:
1. Desenați pe o coală de flipchart conturul unui copac.
2. Distribuiți fiecărui participant câte o coală și creioane colorate.
3. Prezentați copiilor și părinților următoarea situație: ”Sunteți o frunză în mijlocul unei
furtuni puternice!”.
4. Solicitați participanților să deseneze fiecare propria frunză în mijlocul furtunii și să
spună cum fac față ploii, ce strategii folosesc în lupta cu rafale puternice de vânt, ce simt
când se termină furtuna și atmosfera devine calmă și liniștită.
5. Încurajați participanții să noteze/ deseneze pe coala pe care au desenat frunza proprie
cât mai multe idei.
6. După ce timpul de lucru a expirat, invitați-i să lipească pe coala tip flipchart pe care
ați desenat conturul copacului, unde doresc, toate frunzele realizate (precizați faptul că le pot
decupa, rupe…) .
7. Evidențiați toate strategiile găsite de participanți și sugerați-le să se gândească cum ar
fi fost dacă toate frunzele erau în același copac în mijlocul furtunii.
Încheierea activității:
Cereți fiecărui participant să spună cum s-a simțit, ce i-a plăcut și ce nu i-a plăcut în timpul
activității.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Identificarea posibilităților de a face față greutăților din viața reală, de găsire a strategiilor de
a depăși cu succes situațiile dificile, evidențierea puterii grupului, a comunicării și colaborării
cu ceilalți, pot fi realizate atât prin învățarea directă, din propriile descrieri, cât și prin
învățarea indirectă, din descrierile celorlați.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Învățați copiii să devină independenți!
Conștientizarea diferitelor strategii, metode de acțiune când se confruntă cu un obstacol, îi
ajută pe copii să descopere noi modalități de acțiune, noi atitudini față de situațiile neplăcute.
Copiii învață mult mai bine dacă-și dau seama singuri cum se rezolvă o anumită
problemă. Dacă îi amintiți prea brusc ceva sau îi dați o direcție de urmat, el va deveni
dependent de dumneavoastră și va aștepta să gândiți în locul lui.
Copiii lăudați nu pentru rezultat, ci pentru efortul pe care l-au depus pentru a ajunge la
el, sunt mult mai predispuși să reușească, întrucât ei ajung să asocieze succesul cu
munca și perseverența. Așadar, lăudați efortul: Bravo! Cred că ai muncit din greu
pentru realiza acest lucru!
Vorbiți-i copilului despre experiențele dumneavoastră și explicați-i cum procedați
atunci când dați peste obstacole și, mai ales, spuneți-i despre satisfacția pe care o
simțiți de fiecare dată când ajungeți la rezultatul vizat!
Desfășurarea activității
CHEIA LECȚIEI
Prin intermediul acestei activități, copiii vor învăța, prin joc, modalități practice de afirmare a
propriilor aptitudini și calități care îi recomandă, înțelegând și acceptând diferențele dintre ei,
respectându-se și apreciindu-se reciproc.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Cum ne ajutăm copiii să își cunoască și să își dezvolte și să își valorifice aptitudinile,
calitățile
Fiecare copil este unic. Copiii se joacă diferit, au stiluri proprii de învățare, au interese și
obiective diferite.
Încurajați copiii să își manifeste propriul talent (tip de inteligență) cu încredere și
curaj;
Apreciați interesul pe care copilul îl manifestă pentru un anumit domeniu (lumea
plantelor, lumea animalelor subacvatice, sportul etc) și puneți la dispoziția acestuia
cât mai multe surse de informare (cărți, reviste, jocuri, etc);
Știați că există mai multe tipuri de inteligențe decât cele apreciate până acum, logico-
matematică și verbală? Există inteligențe care îi ajută pe copii să îi înțeleagă pe
ceilalți sau să se orienteze foarte ușor; inteligențe care fac din copii viitori artiști sau
sportivi de top; Fiecare copil are potențial, trebuie doar să îl ajutăm împreună să se
dezvolte.
Încurajați copilul să vorbească despre el și despre realizările sale într-o manieră
obiectivă și oferiți-i ajutor pentru a îmbunătăți aspectele care îl pun în dificultate.
Anexa
Currilculum Vitae
(modelul pentru elevi)
Nume.............................
Prenume..............................
Vârsta..............................
Clasa................................
Școala...........................................................................
Localitatea........................................................................
Activități școlare cu rezultate foarte
bune..............................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Activități școlare cu rezultate
bune..............................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
...
Participări și premii la
concursuri.....................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Activități extrașcolare;
• Artistice............................................................................................................................
• Sportive............................................................................................................................
Lucruri care mă recomandă:
• 3 calități___________________________________
__________________________________________
__________________________________________
• O faptă
bună_______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________________________
• Un
hobby______________________________________________________________________
_______________________________________________________________
Desfășurarea activității:
1. Invitați participanții să scrie pe un bilețel o problemă, o situație deranjantă. Biletele
vor fi anonime.
2. Precizați participanților faptul că problema scrisă pe bilețel va respecta următoarea
grilă:
– Care e problema mea?
– Ce mă deranjează (ce mă enervează)?
– Ce urmăresc? (care este scopul meu)
Exemplu: Obțin mai mereu note mici la matematică. Din această cauză am mereu emoții,
căci părinții mă ceartă des. Mi-aș dori să pot înțelege mai bine lecțiile de matematică.
3. Invitați participanții să intoducă bilețelele în „ cutia poștală”.
4. Realizați grupe alcătuite din 4- 5 participanți (părinți-copii). Reprezentantul fiecărei
grupe va extrage un bilețel. Sarcina grupei va fi de a identifica o rezolvare pentru problema
extrasă, în 10 minute.
5. Precizați participanților pașii de urmat în vederea rezolvării problemei:
identificarea problemei personajului;
identificarea emoției/ sentimentelor;
identificarea scopului personajului;
găsirea cât mai multor soluții posibile (pt. ca X să facă față/ să rezolve problema cu
care se confruntă);
descoperirea consecințelor fiecărei variante;
alegerea soluției optime în urma evaluării consecințelor pentru fiecare alternativă
găsită;
comunicarea soluției și justificarea ei în momentul reunirii grupelor.
Încheierea activității:
Adresați participanților următoarele întrebări:
Cum v-aţi simţit pe parcursul activităţii?
Ce moment din desfășurarea activității considerați că a fost cel mai ușor? Dar cel mai dificil?
CHEIA ACTIVITĂȚII
Conștientizarea, de către elevi, a reacțiilor personale de stres constituie o primă etapă în
demersul de reducere a acțiunii factorilor perturbatori asupra propriei persoane. Succesul
este, însă, condiționat de practicarea unor strategii importante și a unor comportamente de
management al stresului cum ar fi gândirea pozitivă, comunicarea asertivă, capacitatea de
rezolvare a problemelor, de soluționare a conflictelor, de luare a deciziilor.
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Resurse:
Timp de lucru: 45-50 minute
Materiale necesare: fișa de lucru ”La cumpărături” pentru fiecare participant, coli, creioane
colorate
Desfășurarea activității:
1. Distribuiți participanților fișa de lucru ”La cumpărături”. Precizați faptul că banii din
fișa de lucru reprezintă suma de bani de care “dispun” întreagă lună. În situația în care aveți
în grupul de lucru elevi care nu au învățat încă adunarea și scăderea cu trecere peste ordin a
numerelor formate din sute, zeci și unități, suma totală disponibilă va fi ajustată astfel încât să
poată participa la această activitate toți elevii prezenți.
2. Invitați participanții să deseneze pe fișa de lucru ”La cumpărături” diferite obiecte pe
care le doresc sau de care au nevoie. Recomandați-le să treacă în fișa de lucru și prețul
estimativ al obiectelor desenate.
3. Discutaţi despre semnificaţia zicalei “ Banii nu cresc în copaci!”. Explicaţi metodele
prin care se pot obţine banii: cadou, vânzarea unor obiecte şi muncă. Cereţi-le participanților
să discute metodele prin care au primit/ câştigat bani. Puteți utiliza întrebările: Dacă banii nu
cresc în copaci, atunci de unde vin? De ce sunt banii importanţi pentru noi? În ce scop îi
folosim?
4. Cereți-le copiilor și părinților prezenți să identifice cât mai multe obiecte pe care vor
să le cumpere și să calculeze suma totală de care ar avea nevoie.
5. Precizați participanților regula jocului:” Trebuie să aleageți atât obiecte pe care vi le
doriți sau aveți nevoie, cât și obiecte pe care le-ați putea face cadou unei persoane dragi.”
6. Solicitați părinților să calculeze împreună cu copiii suma cheltuită din suma totală
disponibilă, suma economisită (suma rămasă după scăderea sumei cheltuite din suma totală),
precum și suma împrumutată (suma de care ar mai fi nevoie pentru a putea achiziționa toate
obiectele desenate).
7. Discutați împreună cu participanții diferența dintre nevoi (care se referă la obiectele
importante fără de care nu se pot descurca) și dorințe (obiectele fără de care pot trăi, dar pe
care le-ar plăcea să le aibă).
8. La final, propuneți participanților să identifice obiectele de care au nevoie, obiectele
pe care și le doresc cel mai mult, precum și modalități de economisire pentru a putea
achiziționa obiectele pe care le-au ales în cadrul acestei activități.
Încheierea activității:
Fiecare participant apreciază modul în care s-a simțit pe parcursul desfășurării activității.
CHEIA ACTIVITĂȚII
Anexa
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Fiți un model pentru copilul dumneavoastă! Copilul învață în primul rând de la părinți
atitudinea față de bani. Asadar, dacă simțiți că nu reușiți să gestionați eficient banii
sau dacă știți că nu ați încercat încă nicio strategie în acest sens, este bine să începeți
să schimbați acest lucru la dumneavoastă înainte de a-l învăța pe copil managementul
banilor.
Fiți pregătiți să acceptați greșelile copilului! Cel mai probabil, după ce va începe să
primească bani, copilul îi va cheltui pe lucruri nepotrivite sau într-un mod nepotrivit.
Este bine să fiți pregătiți pentru acest lucru și să nu retrageți banii de buzunar doar
pentru că nu sunteți de acord cu alegerile făcute de el. Important este ca aceste greșeli
să fie făcute acum, când consecințele nu sunt atât de grave, decât mai târziu, când
urmările ar putea fi mai serioase.
Evitați să compensați eventualele lipsuri cu care v-ați confruntat în copilărie oferindu-
i copilului “tot ce nu ați avut”. Este bine să învețe de mic faptul că pentru unele
lucruri este nevoie să depună eforturi. În caz contrar, ajuns la maturitate, nu va învăța
să se încadreze în limitele bugetului de care dispune.
Suma economisită=.................
Dragi părinţi,
1_____2_____3_____4_____5