Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
NGRIJIRILE LA DOMICILIU PENTRU
PERSOANELE VARSTNICE
daca familia solicita asistenta si suport inseamna ca resursele familiale sunt limitate.
Aceasta a doua concluzie se sprijina pe urmatoarele fapte:
-legaturile dintre generatii sunt puternice si viabile, fapt demonstrat de proportia mare a
varstnicilor care traiesc aproape de cel putin un copil adult si isi viziteaza des copiii;
-membrii familiei dau, ca neprofesionisti, cea mai mare parte a ingrijirilor varstnicilor
-datorita unor studii realizate in Statele Unite ale Americii s-a demonstrat ca persoanele
varstnice sunt ingrijite mai bine de fiice decat de fii;
Doctorul Constantin Bogdan atrage atentia asupra tendintei actuale a familiei romanesti,
indeosebi a celor din mediul urban, de a forta institutionalizarea varstnicului, datorita
conditiilor de locuit restranse, imposibilitatii supravegherii in permanenta a varstnicilor
cu deteriorari psihice, dar si datorita unor gandiri ale copiilor sau nepotilor care nu sunt
de acord ca si moartea, boala, invaliditatea si o data cu ele si batranetea fac parte din
viata.
Cele mai bune rezultate in asistenta sociala a persoanelor varstnice, au fost obtinute prin
aplicarea unei politici de mentinere si de sustinere sociala la domiciliu.
Ingrijirile la domiciliu reprezinta cea mai buna strategie de ingrijire a persoanelor
varstnice aflate in situatie de dependenta, nu numai pentru ca este o metoda mai ieftina
decat ingrijirea in institutie, dar si pentru ca este preferata de persoanele in varsta,
reprezentand un atribut esential al calitatii vietii.
Ingrijirile comunitare la domiciliu sunt prevazute si de legea sistemului de asistenta
sociala cat si de legea persoanelor varstnice.
La noi in tara, primele servicii de acest tip au inceput sa fie oferite in anul 1992 in
Brasov, iar in 1995 au aparut si in Bucuresti, Cluj, Pitesti, Bacau, Botosani, Vaslui, Piatra
Neamt iar dupa aparitia legii numarul 17/2000 s-a incercat infiintarea acestora la nivel de
sistem.
Mentinerea persoanelor varstnice la domiciliu presupune organizarea unor forme
specializate de supraveghere si ingrijire.
Printre beneficiile acestei noi forme de sevicii se numara nu numai starea de bine a
pacientilor, costurile mai reduse decat intr-o institutie, dar si diminuarea impactului
nedorit asupra familiei indus de existenta unei persoane dependente in cadrul acesteia.
De multe ori, unul din membrii familiei renunta la locul de munca pentru a asigura
ingrijirile necesare varstnicului dependent; cei mai multi ingrijitori sunt sotii/sotiile
persoanelor varstnice dependente, starea lor proprie de sanatate putandu-se altera, in timp
ce, la ingrijitorii de varste mai tinere apar frecvent simptome de depresie accentuata. In
plus serviciile de ingrijire acordate la domiciliu de catre membrii familiei, nu se ridica la
calitatea serviciilor oferite de profesionistii formati in domeniul respectiv.
Pentru ca acest tip de servicii sa se dezvolte cu succes este nevoie sa se dezvolte o
infrastructura sociala apta sa sustina aceste tipuri de servicii. Lucrul acesta
organizarea serviciului sa fie facuta astfel incat nevoia sa fie pe primul loc iar
coordonarea diferitelor tipuri de servicii oferite sa fie facuta astfel incat o populatie
sau un client sa primeasca exact combinatia de servicii de care are nevoie, fara timpi
morti sau duplicari;
realizarea unei legaturi intre nivelele diferite privind oferta de servicii: individual, de
grup si de populatie.
Cele 7 etape ale intregului proces de coordonare a ingrijirilor sunt:
informatii despre timpul cel mai scurt in care se poate furniza serviciul si de asemenea
care este procedeul prin care se poate obtine serviciul respectiv;
luarea in evidenta: procedeul prin care se face o luare in evidenta a nevoilor si astfel
sa se poata aprecia care ar trebui sa fie nivelul de evaluare pentru a se potrivi cu nevoile
fiecarui client;
individual;
ingrijire.
Primul pas in managementul serviciilor de ingrijire la domiciliu este acela de a informa
populatia cu privire la gama de servicii oferite care pot sa raspunda la anumite nevoi. O
organizatie, o unitate, care ofera servicii trebuie sa-si informeze potentialii beneficiari
despre:
- ce tipuri de servicii poate sa ofere;
- in cat timp poate sa ofere acele servicii;
- care sunt criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca clientii pentru a beneficia de un
serviciu;
-daca serviciile trebuie platite sau nu;
-care sunt procedurile de plangeri si de sesizari, in cazul in care apar nemultumiri din
partea beneficiarilor;
-cine este responsabil de caz din partea organizatiei furnizoare;
-contractul in care se vor specifica drepturile si responsabilitatile fiecarei parti.
Un aspect important este cel al balantei intre ceea ce organizatia spune ca poate sa
ofere si ceea ce poate cu adevarat sa ofere.
Nu de putine ori etapa de informare este ,,sarita sau explicata insuficient si incomplet, in
aceste cazuri aparand diverse probleme cum ar fi: o avalansa de cereri pe care personalul
trebuie sa le rezolve intr-un timp foarte scurt.
Criterii de eligibilitate ale beneficiarilor:
Accesul la serviciile de ingrijire la domiciliu se face pe baza unor criterii de eligibilitate
in care gradul de dependenta este esential; pot beneficia de ingrijiri la domiciliu
urmatoarele persoane varstnice:persoanele: singure, lipsite de sprijin la domiciliu, care
necesita ajutor din partea comunitatii. Exista de asemenea, trei categorii de prioritati:
cei care sunt intr-o situatie de risc si au nevoie urgenta de ingrijiri personale:
cei care sunt singuri si pe langa o boala cronica fizica, dezvolta si o boala mentala,
cunosc si urmaresc persoanele varstnice, familia lor, dar si mediul lor de viata; ei sunt cei
care trebuie sa fie principalii efectori ai evaluarii si ai punerii in practica a planului de
ajutor in cadrul prestarii specifice dependentei;
b)
De obicei, statul se implica in finantarea de lunga durata a ingijirilor, prin alocarea unor
resurse pentru co-finantarea acelor servicii care incurajeaza ramanerea la domiciliu a
persoanelor varstnice.
Prin ingrijirile acordate la domiciliu se urmareste atingerea unor rezultate si anume:
vietii persoanelor varstnice, realizarea unei vieti active, utile familiei, societatii, pentru o
perioada cat mai indelungata;
10
11
asigurarea asistentei asupra careia s-a convenit: trebuie implinite promisiunile, respectiv
contractele si planurile stabilite.
Monitorizarea in vederea asigurarii rezulatelor: trebuie sa ne asiguram pe perioada
interventiei ca beneficiarii vor obtine ceea ce si-au dorit.
Statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat sa-si asume responsabilitatea
gestionarii politicilor destinate varstnicilor si sa promoveze masuri de protectie sociala
apte sa previna sau sa combata riscul de marginalizare sociala, sa asigure serviciile de
baza sociale, de sanatate si de ingrijire, astfel incat sa fie mentinuta independenta
persoanei, sa vegheze asupra respectarii drepturilor persoanelor varstnice la libera alegere
a stilului si mediului de viata precum si accesul egal la prestatii si servicii.
Romania, in calitate de tara membra a Uniunii Europene trebuie sa promoveze masuri
adecvate persoanelor varstnice, pentru a le permite acestora sa functioneze in continuare
ca membrii activi ai societatii, sa dispuna de resurse suficiente pentru a duce o viata
decenta, dar si sa participe la viata publica, sociala si culturala.
In prezent in Romania exista 5.994.829 pensionari, din care 3.688.363 sunt persoane
varstnice definite conform legii numarul 17/2000 (persoanele care au implinit varsta
legala de pensionare). Persoanele care prezinta riscul cel mai mare de dependenta sunt
cele in varsta de 80 de ani si peste (470.378 in prezent) si reprezinta potentiala grupa de
beneficiari de ingrijiri.
Aspectele de asigurare a calitatii in ingijirile la domiciliu sunt mai dificile, intrucat locul
de desfasurare a acestora creeaza multe impedimente in a asigura o ingijire de calitate.
Acest lucru se intampla pentru ca, in general, pacientii sunt izolati la domiciliu si depind
de profesionistul care ii ingrijeste acasa, beneficiarii ingrijirilor se pot simti vulnerabili si
de aceea se vor abtine de la a pune in discutie calitatea ingrijirilor care le sunt oferite.
3. Serviciile oferite in cadrul ingrijirilor la domiciliu
Serviciile sociale reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a
raspunde nevoilor sociale individuale, familiale, sau de grup, in vederea prevenirii si
depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea
autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale,
pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.
12
O alta definitie este data de catre legea numarul 705/2001, lege privind sistemul national
de asistenta sociala si anume:,, serviciile sociale au drept obiectiv, mentinerea, refacerea
si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie, cronice
sau de urgenta, in cazul in care persoana sau familia este incapabila singura sa o
solutioneze.
Principiile si valorile care stau la baza furnizarii serviciilor sociale sunt, conform
Ordonantei numarul 68/2003, art. 3, privind serviciile sociale, urmatoarele:
Solidaritate sociala;
Unicitatea persoanei;
serviciilor sociale;
Confidentialitate;
beneficiarii acestora.
Serviciile de asistenta sociala
,,Serviciile de asistenta sociala au drept obiectiv, refacerea sau dezvoltarea
capacitatilor individuale si a celor familiale necesare pentru a depasi cu forte proprii
situatiile de dificultate.
Scopul serviciilor de asistenta sociala este acela de a ajuta persoanele aflate in
dificultate sa depaseasca situatiile respective, resimtite ca situatii-limita, pentru a
functiona la parametrii optimi din punct de vedere social.
Functiile serviciilor de asistenta sociala sunt:
A) dezvoltarea capacitatilor proprii- sprijina dezvoltarae capacitatilor indivizilor, a
familiilor si comunitatilor, de solutionare prin efort propriu a problemelor dificile de
natura personala, familiala sau socio-institutionala cu care se confrunta;
13
14
b)
Servicii de ingrijire personala, constand in ajutor pentru activitatile de baza ale vietii
15
sociale dezvoltate in comunitate, la alte institutii sau servicii publice, precum si servicii
de informare si consiliere a bneficiarului cu privire la utilizarea serviciilor publice in
comun.
4. Consilierea familiilor persoanelor de varsta a-III-a cu risc de a fi institutionalizate
Pentru a se evita institutionalizarea persoanelor varstnice, un rol important il are
consilierea membrilor familiilor varstnicilor care se afla in riscul de a fi institutionalizati.
De cele mai multe ori, unul din motivele institutionalizarii batranilor il reprezinta si
teama de responsabilitati a familiei, lipsa de putere pentru a face fata situatiei de a-si ajuta
varstnicul.
Consilierea
este
un
pas
important
in
determinarea
abandonului
institutionalizarii.
Consilierea este o relatie de ajutare, o incercare si un efort din partea consilierului
la care este cooptat si clientul pentru a imbunatatii confortul existential al celui din urma
pentru a-i ameliora stilul de viata. Nu este preocupata in general de ajutorarea oamenilor
ca ei sa ia decizii, ci de a-i ajuta sa ia decizii intelepte.
Beneficiarii sedintelor de consiliere sunt persoane cu personalitati diferite care
doresc sa depaseasca problemele pe care le au, sa-si cunoasca aptitudinile si sa le
dezvolte.
Activitatea de consiliere se poate suprapune la un moment dat cu cea a altor profesionisti
din domeniu social, dar scopul ei este de identificare a adevaratelor probleme si nevoi.
Spre deosebire de alti actori sociali, consilierul pune accent pe subiectivitate si
independenta, beneficiarul fiind cel ce identifica si depaseste problemele. Consilierea are
scopul de a media intalnirea dintre ceea ce este beneficiarul si ceea ce ar fi bine sa fie si
vrea sa fie acesta.
Pornind de la obiectivul acceptat de majoritatea autorilor in domeniu cel de a-i ajuta pe
oameni sa se ajute singuri, rezultatele dorite si solicitate de catre beneficiari sunt:
1. cresterea intelegerii de sine si a situatiilor din jur;
2. cresterea capacitatii proprii de decizie;
3. oferirea unui sprijin in luarea unei decizii si confirmarea acesteia;
4. dezvoltarea capacitatii de a schimba o situatie;
5. eliberarea de sentimente;
6. examinarea optiunilor si alegerea uneia;
16
criticilor si a respingerilor;
comportamentului;
controlul furiei;
credintelor irationale
modificarea
comportamentala-schimbarea
sau
inlocuirea
modelelor
distructive anterioare.
Consilierea poate fi vazuta de catre unii lucratori sociali in sfera comunitara,
ca o perspectiva interesanta de trairi particulare, in timp ce originea acestor sentimente de
suparare, regret si neputinta, se afla in problemele publicede genul saraciei, somajului,
discriminarii si bolii.
Orientata spre ajutorarea clientilor in intelegerea si clarificarea punctelor lor de
vedere asupra spatiului de viata, asupra mediului si a dimensiunii morale a existentei,
17
18